Cine va spune deci nemisurata smerenie a puterilor Dom- ‘nului si va face auzite toate hucrurile Sale? ‘3, Dar in ceasul nasterii Domnului, vrednica maicé a lui Toan Inainte-merpitonil si Botezitorul, Elisabeta, nu lipsea nici ea, cei in fuga sa cu copilul nu sosise nc a munte. Dar ‘cum fasese prorocia si martora zimislri Sfintei Fecioare, tot astfel a fost si pizitoare sliviti a casei i martora oculai, iar mai apoi martora si vestitoarea nasterii Fecioarei. $i ea era pliné de bucurie si privea nasterea negriti ca pe un praznic minunat. Atunci peretele cel din mijloe al despirjituci sa surpat si vrijmasia neinduplecatds-a destrimat, iat pacea si inbirea fiptuclor s-au revirsat: Dumnezeu S-a ficut om $i cerul si piméntul s-au unit, ingerii se fineau deasupea pisto- tilor si pistorii au fost luminagi de citre ingeri si s-au bucurat de vestea cea mare, si Lau vizut pe Bunul Pastor ca pe un ‘miel fi prihani nou-naiscut in pesteri. Pamantul inviga lau- da ceruli, iar cei din cer se bucurau de pacea de pe pimint si de bunivoirea dintre oameni. lar atunci cind pistorii au temut siau temurat la vederea minunilor, un ingee de humin’ lea rsipit teama si lea vestit bucusia: Nw wd emetic, iat wd Dinevstese von bucere mare, care va fi pentr tat poparul. Ci vi s-a aut aj Mantaiter, Care ese Hiistas Domnul, in ectatea lai Dawid SS acsta vi 00 fi smn: vei gsi um prune fnfat,euleat in ese. $e eadat a nt, inpream’ cu ingeal, malin de vaste crease, lin. ind pe Duranezen $i sind: Slava intr ci de sus bai Doezen 36 pe pimint pace, intre amen’ bundveire? Dupi aceasta vedenic 51 auire infricositoare, pastor wimifi s-au dus de cu noapte la Betleem si caute pe mantuitorul si lumina tutueor. Mulfi alii dintre ei si din cunostinfele lor sau adunat atunci minu- niindu-se de cuvintele pistoslor. 135. Tar Maria pasa tote aete osinte, punindh-le in inima e, mu mumai pe cele ale pistorilor, dar si tot ceea ce vizuse si auzise de la inceput in Templu, si dup Templu: vestirea fngerului si zimislicea fick simingi, nastetea fied duceze $i fecioria dupi nastere si faptul ci nu numai e& a ocolit durerile femei si s-a aritat maici fiind pisteatd fecioasi, dar si faprul ou ci ma cunoscut nasterea insipi, lati rinduielile Iucruilor dumnezeiesti si mutarea firt lor, céci Etul C ficut cunoscuti maicii cunostinga nasteri, $1 si stie, Fl s-a aflat in afara pintecelui ci, sia rajelor sale, pentru ca asa cum zimislitea fusese Ficuti fick siminfi si fri sting, tot asa gi nasterea sf fie fir steicéciu- ne si fari cunostingi. Chipul acestei nastesislvite si minunate a fost soua cea de pe lina, dar adevirul ei a fost mai inalt decit chipul, cici atunci cind roua vine dintr-o dati i in ti- cere pe land, ea nu se simte in lind fii mind. Dar aceastit rou dumnezeiascé, care di viagi tuturos, a intrat pe ticute si firi suferingi in pantecele Fecioarei, si tot aga si iesitea sa ne gefiti n-a fost cunoscuti de maica cea firi prihand, ci El a Jmbeicat din ea trupul omenese; si astfel a iesit din ea cu usu siopi si mai presus de fire Cel ce n-a ficut cunoscuti nasterea Sa nu numai celodal, da nici chiar propriei Sale mame. Ast- fel ecau minunile negriite si de nepatrans pe care Preasfinta “Masia le pista se ageza in inima sa, si fntra toate acestea era coplesiti de faprul ci din ea se niiscuse Dumnezeul Cel ade- vvirat, Case a fericit-o pe maica Sa neprihiniti si preabine- cuviintaté intee toate neamurie, si pe care 0 va face slaviti in cet si pe pimint si lauda tuturor. 36. Asadar, atunci cind la nasterea Domnului slavei, bu- cura cea mare a fost vestti pstorilor, ci sau dus la Betleem si au povestit tunuror ceea ce vizuseri si auriseri despre pruncul slave, stot cdf! augean se miran de ele suse lr de cate aston, De indaté iatt ch si magi au venit de la Risirit sub ciliuritea stele, ca si arate ci noul niscut e Domnul cerutu si al pimantulus. $i aceastd stea nu era una dintre cele de pe bolta cereascé, ci er o putere trimist de Sus, care desteima ‘urzelile astrologiei si nimicea intunericul calculelor, cei mer- sul ci nu era asemanitor celodalte stele, ci ea mergea incet potrivindy-si mersul cu puterile celor pe cate-i ciliuzea Uneori mergea, alteori se oprea, uneori li se arita, alteori se ascundea de ei, si mersul ci era de la miazinoapte spre mia vizi, cici aga este drumul care duce din Persia in Iudeea, si ea 35ru se arita in inilfimi, ci mergea aproape de pimént pani la lun mic situe, si s-a aritat inte-o mici pesteri. Dar ceea ce este inci si mai important, nu se arita numai noaptea, ci si ziua. Astfel stelucea ineit acoperea cu lumina ei pind si dis- cul soarelu, si nu numai o zi sau doud, ci pind i condus pe ‘magii din Persia la Terusalim si Betleem. Ea insi mu li sa ari tat la nasterea lui Hristos, ci cu mult timp fnainte, pentru ca ei si inchida gusa celor care cercetau timpul nasteri. De aceea lesa apiut cu mult inainte si le-a ficut cxedincioase inimile cu privire la nasterea impiratului, trimijindu-i la un drum hung. Si astfel, ea a rinduit timpul veniri i al taberei lor pentru ca, Gi SEL. giseasci pe impiratul slavei odihnind intr-o iesk: Toate acestea mu fin nici de fire, nici de rinduiala celei mai ici stele, ci este vidit ca ea a fost o putere intelegitoare, ca- re cunostea toate si le rinduia cum se cuvine sub puterca sila ponunea Ziditorului si Randuitoralui a toate. 37, Sim in zadax i-a condus steaua la Terusalim. lar cind acestia au venit la lerusalim, ea s-a ascuns de ei, dae luceul acesta sa rinduit din doua pricini: mai intéi pentru ca ea si se arate tuturor locuitosilor lerusalimului si si le dea de ste despre aceasti tain prin ciutarea si intrebarea magilor care ‘umeau: Unde sa ndsnt Umpdratl indilr? Caki ame vite staua ‘Sa sam sent in Ratsirt 58 ne inchind Lai. Din pricina aces- tor cuvinte tot orasul s-2 tulburat si Irod tremura. Tar in al doilea rind, pentra ca vrijmasiiinsisi, cérturari si fase, si dea mature si sf descopere locul si timpul nasterit Domau- Jui, sisi ia drept martusie pe Profetul care spune: $i t4, Bale cme, pinta ti Lda, mu esti wcidecm cel mai mic intreeipetenile ‘i Unda, et dn tne va desi Conductor ceva past pe poporad men Isral®™ Cici cela regi au fost cAliuritori dup’ cinsttea tru- peasci, dar au au fost pistor, cici nu sau pus sufletele pentru tusma lor”. insi Acesta e pistonul cel adevirat, penta ci El conduce rma care di urmeazi pe calea vieti spre pa sunile raului si fi di sufletal Séu pentru oile Sale. Vedeti deci cum sau strins intruna cuvintele patrarhului lacob si ale Prorocului Miheia, cici accla a vorbit despre veniea Dom- 36 ‘nului vit din Betleem, in timp ce acesta a invifat c@ atunci ccind vor lipsi cipeteniile din Tuda se va arita nidejdea nea- ‘mutilor. Cind magii au auzit aceste cuvinte, ei le-au iatiit rin artarea stele st au propoviiduit ci Hristos e adeviratal imparat. 38. De aceea Irod a tremurat, cici era aprig indrjgostit de putere si tremura de frici si mu-sipiaed impicigia si puterea sa, cici era plin de nerusinare. Astfel, ea stndnscdptenile pre lor si cturait si a intrebat cab fle wade wma sis maxed Hritos®. insi ei an vispuns cu viclenie spunind ceva si tre- ‘cand sub ticere altceva. -au dat de stire ci din Betleem uema si vini Heistos, dupi cum spune Prorocul: $i tv, Beleme, pa- ‘mint Indo, rv et cider el mai mac dnrecpetnile lI da, ci din tine va iggi Conductor, care va paste pe paporal mew Jevael!® Dae au teecut sub ticere cuvintul care urmeazi la Prorocul: Venirea Sa este dint input, din eile vepnce™, pentea ci inci de pe atunci fl pizmuiau pe Heistos si mu voiau si-L, recunoased Dumaezeu, si au trecut sub ticere cuvintele care fnvian slava Sa, cici de bun voie ochii lor se intestan si urechile lor se inchideau, ca si nu vadé si si nu aud adevi- sul, Irod insi, plin de viclenic, -a chemat pe magi in taind si i-a intrebat despre Pruncul impirat, iac prin viclenie i-a mingit spunind ci vrea si meaegi si el sii se inchine, atunci cind 1 vor fi gist si fi vor fi dat de stire unde anume se giseste acest rege al regilor®. Astfel, au aflat unii de la alfii despre nasterea Domului indeilor. Irod a aflat astfel mulfumiti magilor si aritiei steleiatit de In iudei, cit si de la magi iar magii au fost inca si mai mulyumifi atunci cind au auzit vestirea Pro- socului si cind au vizut pizma si frica lui Irod. inst cénd an ‘esi din Terusalim, de indati li s-a aritat din nou ciliuza lor, steaua, foarte aproape si mai strilucitoare decit lumina zilei Ea steihucea mai mult decit stelucirea soarclui si fi conducea spre Soarele deeprii, Ziditoral soarelu, al luni si al tuturor fipturilor. Ca spre cet fi conducea spre Betleem, spre pestera cea micuti si spre adipostul cel umil. 3739. Tar cand au sosit in acel loc, cu o strilucire mai mare mergitosiiintoarcerii In credingt a piiginilor si a_psimini ca gi cu un deget l-aaritat Iucrul dort oy, iar cind gia is- Acestorain-sujrea foi Hristos, gi cei dintdi credincisi i fae privit sijiea, a pierit din ochii lor. Ei ins cid an wig cilz- | Ghinitori ai hui Hristos, vesttort Sli si martors impéiiet uza lor, sana, sau mai curind ingerl aritat in acest chip, san Sale prin danune lor scumpe si prin dixprepl lor pentru ne- umplut cu bucurie mare pentru ci au intilnit ceea ce chutau. $i “punia evreilor si sminteala puternicului Irod. Pentru ci fiind au vizut lumina cea mare, cici atunci cind s-au infitisat ina- {nstiin{afi printr-o aritare si au se intoarca la Irod, ci s-au dus sea noului-nascut, Cel intii-ndscut mai inainte de v in pe un alt drum in fara Toe. $i as 105, Impitratul Cel bo- {indati s-au umplut de har, de duiosie si de lumind, si gat, cind a venit in lume a ales siricia si a ficut-o cinstiti _ siti bucurie sa scurs in inimile lor. Vederea si cuvéatul prin alegerea sa. Tot asa, credinciosule, cind auzi despre (Maiciicelei nenuntte si cu totul nestricate erau mai presus de aceasta smerenic si aceasta sivicie, daci esti in siricie, nm uita )orice har si slaw, iar einduiala chipului ei era mai adinci de- aceasta in cugetul tiu, ci schimba pestera cea mici si cortul cit orice cunostinti omeneasca. Nimic din randuiala ducerlor cel umd in cenusile cerusilor, ar ieslea cea micupl in stea si din neputinfele nasterit nu se vedea in ea, ci dup nastere steiluctoare, in preamirite a ingeror, scutecele cele sirici- cera si mai strucitoare si mai framoasi, ciei era plind de ha- ioase si pe steingitori de birusi in dasuri si in inchinare de rl si lumina nasteri ci, si era hucru minunat pentru tofi eci ce ‘magi si in primire a eururor piginilor, si astfel nu cobor sme- 6 priveau. Pini pind la siturare de toate minunile si mace, tenia Domnului pind la indlfimile teologici, ci ai mai degraba ‘magii se bucurau si iudau pe Domnul. De aceea, au inchinat nidejdea indlyimiloe si bunitailor celor shivite. caigind in enundh, ca unui lmpieat $i Dumnezen, si Fan ada 41. Insi, cind fericita Maici vedea toate acestea, inima ei daruri prefioase, aur, taméie si smirnd® ca unui impérat si Dum- se umplea inci si mai mult de credinga, nadejde si tubire fata nezeu si ca Celui ce S-a intrupat pentru noi si avea si moar de Fil si lmparatul ei, si astepta bundtigi inci si mai adénci si ca noi si dobindim de la El nemusigea. Dar si aici, hanal Da- smai slivite, cum le si vedea cu adevirat. Sia rimas coplesiti hului Sfint ia invijat sf adued aceste daruri, ca si fie pentru atunci cind s-au implinit si alte semane ale smereniei Lui. Cici ‘noi chipul aducerii darusilor duhovnicesti, ca si noi si adu- “dup nasterea Domnulus inte-o pester umili si venirea Sa em o purtare bund si sfinti drept aur, injclegerea yi vederea {intro iesle micugi, cind sam inplnit opt zie, L-aw tdiat iprjur duhovniceasci drept timdie, si omorisea patimilor si midula- 4 Tran pms mame Tiss, cum a fast mani deinger mai aint dea se relor trupesti drept smiend, din care se va face nepatimitea si J ims in pine". Acesta a fost aumele fericai sale de mai de unde ni se va da impicigia cenurilor. Atunci s-au implinit J apoi, ia cace sa ficut schimbul dezbriciri patimii in trup cu cuvintele preasfintei si preabinecuvintatei Fecioare pe care le darul nepitimii. lac in ziua a patruzecea au dus pe pruncul rostise mai inainte: al misafcat mie marire Cel Puternic si sft Tisus la lerusalim ca cL. pnd inaintea Darema, pcan ese seis smunele Lai si itt de acum ma vor fei tote meamarileP*. Cici, Jn Legea Domulu®. Si na este lipsit de folos ca ajunsi in acest fnteadevir, atunci au inceput si se arate slavele ci, iar la sfie. loc si tileuim deosebirile cuvintelor Sfinjlor Evanghelisti, sit slava, lauda si cedinciosia ei au sporit inci si mai mule. felul cum Mati, dupa nastere, vorbeste de indati de fuga in 40. Altfel, deci, magii au intilnit luceal doririor lor. Au Egipt, de mania lui rod si de omorivea nou-niscugilor. Luca vvizut pe impiatul slavei sis-au inchinat Lui, I-au adus dacuri fnsi dupa nastere vorbeste de urcusul de patruzeci de zile la vizute si impreund cu acestea s-au adus deopotciva pe ci in- Terusalim si de aducesea lui Tisus la Temphi. Trebuie stint, sisi ofranda Domnului. Astfel, ei s-au ficut temelia si inainte- asadar, ci Matei a Tisat deoparte pomenieea teri-imprejur, 38 39