S 1 APARIȚIA SI EVOLUTIA FINANȚELOR PUBLICE

La baza F.P. stau 2 elemente esentiale : STATUL SI BANII a carui evolutie de a lungul istoriei a
marcat.evolutia finantelor publice.
În Evul mediu si antichitate au existat doar elemente de FP, deoarece prevederile la dispoziția
statului erau preponderent în natură (disma, claca, bir) deoarece banii nu aveau o circulație generalizată.
În sens modern putem vorbi o dată trecerea la capitalism cand economia de schimb se
generalizează folosirea banilor este predomonantă
Împlicarea statului în economie se accentuează treptat , de la mentinerea ordinii interne și
asigurarea funcționării instituțiilor specifice la asumarea unui rol în economieși în plan social.
La nivel internațional prin apartenențe la organizatii internaționale sau integraționiste. (UE)

S 2 CONCEPTUL DE FINANȚE PUBLICE ȘI CONȚINUTUL ECONOMIC AL ACESTORA

Finanțele publice exprimă relația socială în forma bănească prin intermediul căruia statul își
constituie fondurile la dispoziția sa pt îndeplinirea funcției pe care le au , fonduri npe care le gestionează
folosindf metode, tehnicii și instituții de specialitate avînd la baza reglementari juridice.
Formare și repartizarea fondurilor banesti reprez. un transfer de putere de cumpărare în dublu sens : de la
persoane fizice la pers. juridice către stat și invers.
Relațiile economicegenerate de procesele ce au loc în dublu sens au următoarele trasaturi:
- Îmbracă forma banească
- Reprez. Un transfer de putere de cumpărare și nu o schimbare a formei valorii
- Nu presupune o contra prestație directă si cu caracter nerambursabil, cu exceptia împrumuturilor
publice
- Au drept scop satisfacerea unor nevoi publice
CONCEPTIA CLASICĂ: privind FP este promovată de doctrina liber clasică și susține lipsa de
intervenție a statului în economie
Clasicii consideră că economia se poate regla de la sine, acestia considerau că economia trebuie să
cheltuiască cît mai puțin iar bugetul de stat să fie obligatoriu echilibrat, neacceptandu-se noțiunea
de deficit bugetar.
CONCEPTIA MODERNĂ- promotor este KEYNES , ce sustine intervenția statului în
economi, în special în domeniul ecomic, prin investiții în sectorul cheie ce nu atrage interesul
privat precum infrastructuri, învățămant, asistență socială.
În prezent asistăm la o schimbare de orientare a statelor, care aleg să privatizeze domenii cheie
precum energie, sanatate, etc.

Functiile finantelor publice

S 3 FUNCTIA DE REPARTITIE

Aceasta functie are 2 faze strans legate intre ele

a) Constituirea fondurilor de resurse financiare publice
- Categoriile ce participa la constituire sunt: persoanele fizice, pers. juridice, institutiile
publice si unitatile din subordinea acestora
- Forma prin care participa aceste categorii la constituirea resurselor publice poate fi:
Contribuie la asigurari sociale, varsaminte din profilul net al regiilor autonome, varsaminte
din realizarile anumitor institutii publice, amenzi, penalitati, majorari, revedente si chirii,
venituri din vanzarea unor bunuri ale statului, imprumuturi si donatii
In economia tarii noastre impozitele si taxele participa cu 80-90% din totalul resurselor
financiare, p.b iar participantii provin din toate sectoarele sociale public, privat si mixt.

B) Repartizarea
- repartizarea este precedata de urm. actiuni:
Inventarierea nevoilor sociale din anul respectiv;
Cuantificarea acestor nevoi in expresie baneasca;
 Ierarhizarea nevoilor in functie de importanta
- Forma pe care o imbraca distribuirea poarta denumirea de cheltuieli publice
- Destinatiile cheltuielilor publice sunt: invatamant, sanatate, armata, cultura, actiuni
economice.
- Procentul destinatiilor este stabilit anual in bugetul de stat in functie de politicile
economice promovate de guvern

Importanta functiei de repartitie trebuie apreciata in functie de transferurile de valoare ce au loc de la

diferite persoane fizice si juridice la fondurile banesti publice si de la acestea catre diversi beneficiari
precum si dupa transormarile pe care le produc in economie.

S 4 FUNCTIA DE CONTROL
Deoarece fondurile financiare publice constituie la dispozitia statului apartin intregii soceitati se impune
nevoia urmaririi modului in care sunt cheltuite aceste resurse si cum se realizeaza alocarea lor cat si
eficienta cu care au fost cheltuite.
Prin control ar trebui sa se evite irosirea avutului public, sa se previna efectuarea unor cheltuieli
inoportune sau inegale, sa se determine alocarile ineficiente si sa se ia masuri pt eficientizarea modului de
cheltuire, sa se repare prejudiciul acolo unde este descoperit.
Toate acestea in scopul intamplarii unui .. de ordine si disciplina in ceea ce priveste cheltuirea banilor
publici.
Domeniile de activitate sunt controlate din 3 puncte de vedere
1. Al sarcinilor specifice fiecarui sector
2. Al efortului financiar depus de stat
3. Al efectelor utile ale respectivelor activitati ce pot fi cuantificate in bani
Sarcinile specifice se controleaza prin intermediul organelor specializate in acel domeniu in timp
ce pt 2 si 3 controlul se poate efectua de organe cu profil economic fiind domenii comune tuturor
sferelor de activitate. Institutia ce detine responsabilitatea ca principal organ de control este curtea
de conturi dar indeplinesc atributii si organe din cadrul ministerului finantelor publice, organe ale
ministerelor.

Sistemul finantelor publice din Romania

S 5 COMPONENTELE SISTEMULUI BUGETAR
a) Un sistem de relatii economice in expresie baneasca ce exprima un transfer de valoare,
relatii ce apar in .. intre diferitele bugete prin care sunt gestionati banii publici.
b) Un sistem de substitutii si organe ce participa la realizarea relatiilor financiare, la
constituirea si distribuirea fondurilor de resurse financiare public si la executarea
controlului financiar.
c) Un sistem de norme juridice ce reglementeaza activitatea in domeniul finantelor publice.

Sistemul bugetar este compus potrivit legii nr. 500 din 2002 din bugetul de stat:
- Bugetul asigurarii sociale de stat
- Bugetele locale
- Bugetele fondurilor speciale
- Bugetul trezoreriei statului
- Bugetul institutiilor publice autonome
- Bugetele institutiilor pub. Finantate integral sau partial si bugetul statului
- Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
- Bugetele fondurilor externe nerambursabile

Bugetul de stat
Este principala forma de gestionare a resurselor financiare ale statului acesta deruland aprox. 90% din
resursele financiare bugetare.
La elaborarea si executia acestuia un rol important revine ministerului F.P. si Guvernului iar aprobarea si
rectificarea sa se face prin lege de catre parlament.
Resursele financiare sunt constituite din impozite si taxe iar destinatia acestora o reprezinta cheltuielile
social economice pt aparare si ordin publica, sanatate, cultura, etc.
Bugetul de stat este singurul care se poate intocmi, aproba si executa cu deficii bugetare.
Bugetul asigurarilor sociale de stat
Are drept scop constituirea resurselor financiare necesare pt acoperirea cheltuieilor cu pensiile, asigurarile
de accidente de munca sau boala, concedii de maternitate, ajutor de deces.
Resursele financiare pt acest buget provin din contributiile obligatorii platite in acest sens.
In elaborarea si executarea acestui buget alaturi de ministerul F.P si Guvern participa si ministerul de
resort iar aprobarea acestuia se realizeaza tot de parlament.

Bugetele locale
Reprezinta instrumentele financiare prin care autoritatea locala isi procura fondurile necesare finantarii
actiunilor de interes local si judetean.
Resursele financiare se constituie din venituri proprii obtinute din venituri fiscale, taxe notariale si
venituri nefiscale.
Transferuri de la bugetul de stat sub forma unor sume defalcate din TVA si impozite pe venit.

Subventii
Cheltuielile finantate din aceste bugete sunt directionate in proportie de peste 60% spre cheltuieli social
culturale aproximativ 10% asistenta sociala, cultura 3-4%, lucrari si servicii publice si actiuni economice.
Elaborarea si executia acestor bugete se realizeaza de catre ordonatorii principali de credite iar aprobarea
si rectificarea se realizeaza de catre C.L si C.J

Cheltuielile publice
Definitie si factori ce influenteaza marimea cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice reprezinta relatii economico-sociale in forma baneasca ce apar intre stat si pers. fizice
si juridice cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului cu scopul indeplinirii
functiilor sale.

Factori de influenta
- Factori demografici – acestia vizeaza cresterea populatia sau modificarea structurii
acesteia
- Factori economici – se refera la nevoia de resurse publice pt dezvoltarea economiei si
modernizarea acesteia
- Factori sociali – preocuparea pt redistribuirea veniturilor in cadrul societatii
- Factori urbanizarea – cheltuielile pub. Pt asigurarea facilitatilor urbane in majoritatea
regiunilor
- Factori militari – influenteaza direct ca urmare a cresterii cheltuielilor militare.
- Factori publici – influenteaza atat in sesul marimii si mai ales in cel al directiilor in care
sunt cheltuiti bani publici.
Cresterea cheltuieilor pub. a fost spectaculoasa de-a lungul sec. 20 astfel la inceput de sec. statul prelua
10-15% din resursele disponibile, dupa cel de al 2 lea R.M. creste implicarea in plan social si in realizarea
investitiilor majore ajungand la 30% si peste ca la finele acestui secol sa sistam la marje de 20-30% in
anumite tari si chiar peste 40% in altele.

S 7 ETAPELE DE EFECTUARE A CHELTUIEILOR PUBLICE

1. Angajarea reprezinta decizia care determina obligatia unei institutii bugetare de a plati o suma
catre furnizorii de bunuri si servicii
2. Lichidarea fata in care institutia pub receptioneaza bunurile si serviciile achiztionate prin contract
si are loc stabilirea sumei datorate furnizorilor
3. Ordonantarea este actul de emitere din partea inst. Pub a ordinului de plata sau deciziei de plata
coresp. sumei din alocatia bugetara
4. Plata presupune achitarea efectiva a sumelor stabilite prin contract

Criteriile de grupare a cheltuielilor publice

S 8 CHELTUIELILE PUBLICE SUNT CLASIFICATE DIN MAI MULTE P.D.V
A) Potrivit clasificatiei administrative: C.P. urmaresc domeniul de activitate al inst publice prin
intermediul carora se realizeaza cheltuielile publice adica ministere, unitati administrativ
teritoriale, institutii pub autonome etc.
B) Clasificarea economica importa cheltuielile pub in:
 Cheltuielile curente sau de functionare (salarii functionari publice sau achizitii de bunuri si serv) si
cheltuieli de investitii ce au pondere mai redusa.
Tot clasificatia economica le mai grupeaza in cheltuieli ale serviciilor pub. si cheltuieli de transfer.
C) Clasificatia financiara grupeaza cheltuielile pub in cheltuieli definitive, temporare si virtuale.

Indicatori utilizati pt analiza nivelului structurii si dinamicii cheltuielilor publice

1. Indicatorii de nivele
a) Volumul ch. P in expresie nominala si reala

Ct = constant
Indicele pretului calculat in anul zero respectiv 1 fata de anul ales ca baza.
Utilizarea indicelui deflator este foarte importanta deoarece inlatura influenta fenomenului
inflationist asupra val. Cheltuielilor publice permitand identificarea modificatilor reale ce au avut loc de
la o perioada la alta

B) Ponderea ch. Pub in produsul intern brut

b) Nivelul mediu al ch. Pub pe locuitor

II. Indicatori de structura

III. Indicatori de dinamica
A) Cresterea nominata in marime absoluta si relativa a ch. Pub.
 Aplicatii

S 11 Impozitele, notiuni generale

Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din venitul sau averea pers. fizice si juridice la
dispozitia statului in vederea finantarii cheltuielilor publice.
Prelevarea este obligatorie cu titlu definitiv si nerambursabila si nu presupune o contraprestatie directa si
imediata din partea statului.

Caracterul obligatoriu reiese in urma stabiliri propriu-zisa printr-o nroma juridica si implica sanctiuni in
cazul neachitarii la termen a obligatiilor.
Lipsa contraprestatiei directe si imediate nu inseamna ca nu vor primi nimic in schimbul indeplinirii
obligatiilor ci ca bunurile pub de care vor beneficia vor avea marimea, forma si momentul stabilit de stat.
Exceptia o reprezinta taxele achitate pt servicii prestate de stat imediat precum eliberare acte, pasaport,
carte identitate etc.

Rolul impozitelor
Se manifesta pe 3 planuri:
-Financiar
-Economic
-Sociale
Rolul financiar este practic cel mai important deoarece reprezinta scopul primordial al perceperii
impozitelor.
Acest rol a evoluat continuu ca urmare a cresterii rolului statului si a diversificarii actiunilor pe care
acesta si-a asumat sa le indeplineasca dintre aceste actiuni cele mai importante sunt cele ce deriva din
rolul financiar si anume rolul economic prin asigurarea resurselor necesare implementarii unor masuri in
plan economic fie pt a incuraja anumite sectoare fie prin descurajarea anumitor activitati.
Rolul social consta in utilizarea impozitelor de catre stat pt redistribuirea veniturilor in cadrul societatii o
maniera de a indeplini acest rol fiind impozitarea pregresiva.
 S 12 ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITELOR

a) Subiectul impozitului este pers. fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului denumita
contribuabil.
In general platitorul este si ... acestuia dar exista si situatia aparuta in cazul TVA cand platitorul
este pers. juridica ce colecteaza taxa iar importatorul este cumparatorul.
b) Obiectul impunerii este materia supusa impozitarii diferita in functie de tipul de impozit astfel ca
in cazul impozitelor directe materia impozabila este reprezentata de venit in timp ce in cazul
impozitelor indirecte aceasta este repr. de pretul de vanzare sau de tariful serviciului.
c) Unitatea de impunere este unitatea de masura prin care se exprima obiectul impozabil numit si
baza de impozitare. Aceasta este exprimata de regula prin unitatea monetara dar se mai foloseste
Kg, metrul cub, bucata, etc.
d) Cota impozitului reprezinta aferent unei unitati de impunere si se stabileste in cote procentuale,
proportionali sau progresive sau in suma fixa pe unitate de masura.
e) Termenul de plata este data pana la care impozitul trb achitat in caz contrar se pot aplica sanctiuni
sub forma majorarilor penalitatilor sau chiar urmarire silita.

Principiile impozitarii
Primul economist ce a emis principii care sa guverneze sistemul fiscal a fost Adam Smith ce le-a formulat
mai de graba ca marime decat ca principii insa acestea au stat la baza principiilor moderne ale sistemului
fiscal.
Cele 4 principii ale lui Smith:
1. Justetea impunerii
2. Certitudinea impunerii
3. Comoditatea perceperii
4. Randamentul fiscal

Principiul echitatii:
Echitatea prin fiscalitate se referea initial la egalitatea in fata impozitelor considerandu-se ca toti cetatenii
beneficiaza de serviciile publice si ca urmare plata acestora ar trebui sa se faca de toti in egala masura.
Insa evolutia economica si dezvoltarea gandirii economice a generat inlocuirea sintagmei initiale cu
egalitate prin impozite, adica aplicarea unui tratament fiscal in functii de particularitate persoanale si
situatia veniturilor contribuabililor.
Conditiile in care se respecta principiul
- Existenta unui minim neimpozabil
- Impunerea sa fie universala
- Sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de capacitatea contributiva a fiecarui contribuabil

Principii de politica financiara

- Principiul randamentului fiscal se respecta atunci cand impunerea este universala iar
costurile de percepere a impozitului sunt mici sau foarte mici
- Stabilitatea sistemului fiscal ce presupune ca impozitele sa nu fie influentate de conjuctura
economica
- Elasticitatea impozitelor ce presupune capacitatea impozitului de a se adapta in
permanenta la nevoile de resurse financiare ale statului.

Principii de politica economica

Acestea rezulta din utilizarea impozitului ca parghie economica fie pt a frana importul de marfuri ce se
produc si pe piata autohtona fie pt a stimula producatorii autohtoni sa produca mai mult si sa exporte.

Principiile de politica sociala

Statul utilizeaza impozitele urmarind fie sa simuleze fie sa se opreasca un anumit tip de comportament.

Clasificarea impozitelor
1. Dupa trasaturile de fond si forma
 a) Impozite directe, aplicate asupra venitului sau averi, .... si subiectul sunt aceeasi persoana si
imbraca doua forme
- Impozite reale asupra bunurilor si impozite personale asupra venitului si averii
b) Impozite indirecte se datoreaza cu ocazia ... de bunuri sau prestari de servicii subiectul nu
coincide cu suportatorul si imbraca forma taxelor de consumatie, taxe vamale, taxe de timbru
si inregistrare.
2. Dupa scopul urmarit
a) Impozite financiare pt obtinerea resurselor necesare acoperirii ch. Pub.
b) Impozite de ordine introduse in scopul obtinerii unor obiective de natura nefiscala.
3. Dupa obiectul impozitarii
a) Impozite pe venit
b) Impozite pe avere
c) Impozite pe consum sau pe cheltuieli

S 13 IMPOZITE DIRECTE – IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitele directe reprezinta cea mai veche si mai simpla forma de impunere folosita inca din antichitate,
acestea fiind asezate asupra unor obiecte materiale, pe desfasurarea unor activitati, pe venit sau avere.
Impozitul pe profit este introdus in legislatia romaneasca incepand cu 1951 iar de atunci cotele sale de
impunere au suferit numeroase modificari, aceasta deoarece sfatul l-a folosit ca instrument de atragere a
investitiilor straine directe sau pt dezvoltarea economiei.
In prezent este reglementat prin legea 227/2015 privind codul fiscal cu modificarile ulterioare si potrivit
acesteia pers obligate la plata acestui impozit sunt:
- Pers. juridice romane
- Pers juridice straine ce desfasoara o activitate in Ro. Prin intermediul unui sediu
permanent
- Pers juridice straina care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania
- Pers juridice straine ca sediul social in Romania infiintate potrivit legislatiei Europene.
Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
- Trezoreria statului
- Institutiile publice pt fondurile publice derulate
- BNR etc

Cota de impozit este de 16%.

In cazul contrib. ce desfasoara activitati de natura cluburilor de noapte, barurilor si cazinourilor, impozitul
pe profit datorat este de 5% din veniturile totale in cazul in care impozitul calculcat cu 16% din profitul
impozabil este mai mic decat 5% din veniturile totale.
Calculul, declansarea si plata impoz/profit se calculeaza trimestrial pana la data de 25 a lunii urmatoare
incheierii trimestrelor 1-3.

Pt ultimul trimestru se completeaza declaratia ce cuprinde definitivarea si plata impozitului pe profit

aferent anului fiscal.
Contribuabilii pot opta in conditiile legii pt declansarea si plata anuala, situatie in care ei vor realiza plati
anticipate trimestrial de minim o patrime din impozitul datorat in naul precedent.
Societatile comerciale au obligatia sa tina registrul de evidenta fiscala cronologic dar adaptat la tipul de
activitate desfasurat.
Rezultatul fiscal se determina trimestrial putand fi profit sau pierdere. In situatia inregistrarii de profit
impozabil se aplica asupra valorii cota de 16% profitul impozabil se determina prin dif. Intre vneiturile
totale minus ch. Aferent realizarii veniturilor minus veniturile neimpozabile + ch. Nedeductibile.
Venituri neimpozabile sunt dividente primite de o pers. juridica romana de la o alta pers juridica rom.
Ch. Nedeductibile sunt ch. Cu impozitul de profit datorat: amenzi, confiscari, ch. Fara acte justificative.
Exista ch. Cu deductibilitate limitata ce sunt deductibile in cadrul plafonului legal si nedudictibile peste
acest plafon.
 Impozitul pe veniturile micro intreprinderilor

O micro-intreprindere este pers. juridca romana care indeplineste cumulativ urm. conditii:
1. A realizat venituri ce nu au depasit echivalentul a un milion euro
2. Capitalul social al pers juridice este detinut pe pers altele decat statul respectiv autoritatile
administrativ-teritoriale
3. Nu se afla in dizolvare urmata de lichidare
Micro-intreprinderile definite pt fondurile europene trebuie sa aiba sub 10 angajati iar cifra
afacerii sub 2 mil euro
Impozitul pe vneiturile micro-intreprindelor se aplica asupra veniturilor obtinute din orice sursa cu
exceptia anumitor venituri precizate de lege.
Cota de impozitare este de 1% si de 3% pt cele ce nu au salarati.
Potrivit codului fiscal ca derogare, activitatile de cazare, activitatile de servire a mesei si barurile
formule ai caror coeficienti au valori diferite in fct de nr de camere, de calitatea serviciilor, de
amplasarea unitatii etc.

Aplicatii

1. Sa se calculeze profitul net si impozitul pe profit datorat de o societate comerciala stiind ca a

realizat venituri total 2638 mil lei, ch. Aferente veniturilor 1314 mil lei, venituri neimpozitate, 80
mil lei si ch. Nedeductibile 12,4 mil lei.

Pi = Vtot – Ch.af.realiz. – Vneimp + Chneded.

Pi = 2638-1314-80+124
Pi = 1368

Pnet = 1368-218=1149 mil lei

2. Un cazino realizeaza urm. rezultate: venituri totale 1240 lei, ch aferente relizarii ven. 1180 lei ven
neimp o si ch. Nedeductibile lei. Sa se calculeze imp pe profit datorat.

Pi = 1240-1180 + 60
Pi = 120 mil lei.

S 14 IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE

Platitori de impozit pe venit sunt pers. rezidente si pers nerezidente pt veniturile obtinute prin intermediul
unui sediu permanent in Romania.
Veniturile supuse impozitului pe venit sunt:
 Veniturile din activitati independente
 Veniturile din salarii
 Veniturile din cedarea folosintei bunurilor
 Veniturile din activitati agricole, premii, jocuri de noroc

Nu sunt impozabile ajutoarele, indemnizatiile, bursele scolare, premiile obinute de sportivi medalitati,
sume primite cu titlu de sponsorizare, donatie etc
Perioada impozabila este anul fiscal care in tara noastra coincide cu cel calendaristic.

S 15 VENITURILE DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE – acestea cuprind urm categorii de

venituri:
- venituri comerciale: sunt venituri obtinute din fapte de comert ale contribuabililor din prestarea
unor servicii sau practicarea unor meserii
- veniturile din profesii libere – se obtin prin exercitarea unor profesii ce se desfasoara in mod
independent in conditiile legii
- veniturile din planificarea unor drepturi de..............
Pt aceste venituri se pot folosi urm. metode de determinare a venitului net in vederea impozitarii
- Impunerea pe baza venitului reale ce presupune existenta unor evidente ale activitatii
desfasurate iar venitul net impozabil se determina ca dif. Intre venituri si cheltuieli
- Impunerea pe baza normelor de venit se utilizeaza pt anumite activitati clar stabilite de
ministerul finantelor publice
Pers fizice ce aleg aceasta varianta sunt obligate sa tina doar evidenta veniturilor.
Pers. ce realizeaza venituri din drepturi de autor determina venitul net impozabil prin
deducerea din venitul, brut incasat unei cote de 40% din acesta ce se considera a fi utilizata
pt desfasurarea activitatii.

S 16 VENITUIRILE DIN SALARII se considera toate veniturile obtinute in bani sau in natura de catre
o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca.
In vederea determinarii impozitului lunar se realizeaza urm. calcule:
a) Determinarea venitului brut lunar prin insumarea tuturor sporurilor la salariul de baza sau a
unor prime bonusuri etc
b) Determinarea venitului net prin deducerea din venitul brut a contribuabililor obligatorii
suportate de salariat respectiv contributia la pensii si contributia pt asigurari de sanatate.
c) Determinarea venitului baza de calcul ca dif. Intre venitul net si deducerea personala si alte
sume potrivit legii
d) Def. impozitului pe salarii prin aplicarea cotei de impozit 10% venitul baza de calcul.
e) Det. Salariului net prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a impozitului.

Deducerea personala se acorda pt fiecare luna din perioada impozabila numai pt veniturile obtinute la
locul de munca se afla functia de baza.
Nivelul acesteia difera in functie de venitul brut lunar si de nr. de pers aflate la intretinere.
Potrivit legislatiei pt ven. De pana la 1950 lei deducerea este de 510 lei daca nu ai nici o pers. in
intretinere 670 lei pt o pers, 830 lei 2 pers, 990 lei 3 pers, 1310 pt 4 sau mai multe.
Pt ven. De la 1951 pana la 3600 lei sumele sunt mai mici si in fct de pers. in intretinere in trepte mai
stranse ale veniturilor iar peste 3601 lei nu se mai acorda deducere.
Pt ven. Obtinute in alte cazuri decat la locul de munca cu fct de baza impozitul se determina prin
aplicarea cotei de 10% asupra dif dintre ven. Brut si contributiile obligatorii la nivelul salariului minim
brut.

S 17 DUBLA IMPUNERE

În contextul în care un stat suveran are dreptul să stabilească pe teritoriul sau impozitele și taxele
necesare acoperiri cheltuielilor publice dar si a tendințelor de globalizare a vieții, economia internațională
ce generează posibilitatea circulației averilor și persoanelor poate să apară situația în care să datoreze
impozit două sau mai multe suveranități fiscale.
DEF. DUBLA IMPUNERE – reprezintă supunerea la impozit a celeasi materii impozabile si ptr.
aceeași perioadă de timp de catre două autoritati fiscale din tari diferite.
Dubla impunere apare doar în cazul impozitelor directe cand rezidenții unui stat realizeaza, venituri sau
averi pe teritoriul altui stat. fenomenul nu apare in cazul impozitelor indirecte deoarece potrivit uzanțelor
internaționale bunurile si serviciile exportate sunt taxate numai in tara de destinație, iar atunci cand
cetatenii unui stat se află pe teritoriul atui stat suporta in aclitate de consumator acelasi impozit ca si
locuitorii stattului respectiv. .
CRITERILE DE STABILIRE - a ipozitarii veniturilor si averilor folosite la niv. International sunt :
 - Creiteriul rezidenței – potrivit caruia impunerea veniturilor sau averii se realizeaza de
autoritatea fiscala din tara caruia apartine rezidentu, indiferent daca veniturile sau averea
sunt obtinute sau se afla pe teritoriul saceluiuasi stat sau in afara acestia.
- Creiteriul nationalitatii- potrivit caruia tara impune rezidentilor sai care realizeaza
venituri sau poseda averi in sau din tara respectiva indiferent daca acestia locuiesc sau nu
în țara lor
- Creteriul originii veniturilor – potrivit caruia impunerea se realiz. De catre organele
fiscale din tara pe al carui teritoriu s-au realizat veniturile.

Metode de evitare a dublei impuneri:

- METODA SCUTIRII TOTALE

- METODA SCUTIRII PROGRESIVE

- METODA CREDITARII OBISNUITE

- METODA CREDITARII TOTALE

S 19 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

TVA este un impozit indirect folosit in tarile U.E inca de la sf. Anilor 60 si inceputul anilor 70 insa in
Romania a fost introdusa abia in 1991 prin ordonanta de Guvern nr 3/1992 intrand in vigoare de la 1 iulie
1993.
Aceasta inlocuia impozitul pe circulatia marfurilor folosit in Ro in perioada comunisa.
In prezent TVA este reglementata prin legea 227/2015 privind codul fiscal publicata in monitorul oficial
688 din 10.9.2015.
Sunt suspuse impozitarii operatiunile care indeplinesc cumulativ urm. conditii:
- Reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata
- Locul de livrare este considerat a fi Romania
- Livrarea sau prestarea este realizata de o pers. impozabila si in ..
- Livrarea sau prestarea trebuie sa rezulte din una din activitatile economice prevazute de
lege

Pers. impozabila este considerata orice pers care desfasoara de o maniera independenta activitatii
economice.
La nivel european se considera operatiune impozabila orice achizitie intra comunitara de bunuri.
Exegibilitatea TVA apare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii si oricand are loc faptul
generator.
Baza de impozitare a TVA o reprezinta pt operatiunile din interiorul tarii preturile de achizite iar in lipsa
acestuia pretul de cost sau suma ch. Totale efectuate de pers. impozabila pt obtinerea bunurilor respective.
La importuri baza de impozitare o reprezinta valoarea in vama la care se adauga taxele vamale,
comisionul vamal, accizele si la suma rezultata se aplica TVA.
Cotele de impunere
Acestea au avut valori foarte diferite de la introducerea TVA deoarece statul a folosit acest impozit ca
instrument de procurare rapida a unor resurse financiare publice crescand cota cand conjuctura economica
era nefavorabila sau operand reduceri in alte perioade.
In prezent se utilieaza cota standard de 19% ce se aplica la orice operatiune care nu e scutita de TVA e
asemenea se foloseste cota redusa de 9% aplicabila livrarilor de alimente de servicii de restaurant si
catering dar si unor activitati culturale precum bilete la muzee, gradini zoo, castele etc.
Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pt livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale.

Deductibilitatea TVA da dreptul pers. impoz. sa deduca TVA datorata sau achitata de asemenea TVA se
poate deduce si daca a fost achitata pt bunurile importate.
Intr-o perioada fiscala determinarea TVA de plata se face dupa formula TVA de plata = TVA colectata-
TVA deductibila unde TVA colectata este aferenta operatiunilor taxabile iar TVA deductibile aferenta
bunruilor achizitionate.
Daca TVA colectata este mai mica decat TVA ded. Rezulta o suma negativa a TVA pt care se poate
solicita rambursarea.
Daca exista TVA de plata acesta trebuie achitat la bugetul de stat potrivit prevederilor legale.

S 18 ACCIZELE

Sunt impozite indirecte datorate bugetului de stat ce sunt percepute pt bunuri de consum provenite din
tara din U.E. sau din afara uniunii.
Accizele sunt percepute in urmatoarele scopuri:
1. De a creste veniturile bugetare
2. De a reduce si chiar stopa consumul anumitor bunuri considerate vicii din dorinta statului de a
proteja sanatatea populatiei si de a reduce poluarea.
3. Din dorinta de a realiza redistribuirea veniturilor la nivelul societatii

Motivul pt care statul a ales aceste cateogrii de bunuri il reprezinta caracterul de stricta necesitate al
acestora consumul lor in canditati ridicate si in mod constant cat si imposibilitatea inlocuirii acestora cu
alte bunuri.
Accizele introduse in tara noastra la inceputul anilor 90 au inregistrat niveluri din ce in ce mai mari in
special inainte de integrarea in UE dar mai ales ulterior aderarii.
Procesul de aliniere s.n. armonizare ca urmare accizele aliniate la nivelul minim stabilit la nivelul U.E. s.n
accize armonizate
Procesul de armonizare a impus existenta acelasi baze de impozitare, acelorasi cote si mai ales a modului
in care produsele accizabile pot circula. Pt acest proces de armonizare statele au avut la dispozitie 8-10
sau mai multi ani.
Produsele accizabile carora li se aplica accize armonizate: bere, vinuri, bauturi fermentate, alcool etilic,
produse energetice, electricitatea si tutunul prelucrat.
Tutunul lichid si tigaretele cu tutun incalzit sunt accizate in Romania fara a exista impunere din partea
U.E. de aceea accizele aferente s.n. accizele nearmonizate.
Faptul generator ia nastere in momentul producerii bunurilor accizabile pe teritoriul national, comunitar
sau al importului.
Acciza este eligibila in momentul eliberarii pt consum sau la mom. Intrarii in tara pt produsele din import.
Termenul de plata este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine eligibila.