Sunteți pe pagina 1din 37

UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA: MANAGEMENT
ANUL UNIVERSITAR: 2014 – 2015

TESTE GRILĂ
PROBA 1
Evaluarea cunoştinţelor economice fundamentale
şi de specialitate, aferente

EXAMENULUI DE LICENŢĂ

CLUJ-NAPOCA
2015

1
FINANŢE PUBLICE

1. Putem considera finanţele ca fiind:


a) relaţii sociale, de natură economică, care apar în procesul constituirii şi
repartizării fondurilor publice ;
b) mijloace de intervenţie a statului în economie;
c) bani şi bunuri utilizate pentru funcţionarea instituţiilor publice;
d) fonduri băneşti la dispoziţia statului;
e) ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul public al economiei.

2. Sectorul public furnizează bunuri colective în condiţiile stabilite de


următoarele instituţii politice abilitate:
a) Parlament;
b) agenţi economici;
c) Parlament, Guvern, ministere, consilii locale, primari.

3. Preţul se stabileşte la piaţă în funcţie de raportul existent între cererea


consumatorilor şi oferta producătorilor. Stabiliţi bunurile care au această
trăsătură:
a) bunuri publice;
b) bunurile colective;
c) bunurile private.

4. Satisfacerea nevoilor generale ale societăţii, utilizând fondurile băneşti


constituite la nivelul administraţiei de stat centrale şi locale, generează:
a) schimbarea formei valorii şi un transfer de putere de cumpărare;
b) fluxuri de resurse băneşti într-un singur sens;
c) fluxuri de resurse băneşti, în dublu sens;
d) schimbarea formei valorii.

5. Relaţiile social-economice, generate de fluxuri de resurse băneşti (către şi


de la fondurile publice), sunt între :
a) agenţi economici şi colectivitate;
b) populaţie şi colectivitate;
c) colectivitate şi agenţi economici;
d) populaţie şi agenţi economici;
e) colectivitate şi populaţie;
f) agenţi economici şi populaţie.

2
6.Nevoile sociale exprimă:
a) cerere de resurse financiare de la fondurile private;
b) cererea de resurse financiare de la fondurile publice;
c) oferta de resurse financiare privată;
d) oferta de resurse financiare publice.

7.Trăsăturile finanţelor publice sunt:


a) satisfacerea nevoilor individuale ale societăţii;
b) cedarea definitivă;
c) rambursabilitatea, ca excepţie;
d) contraprestaţia, ca excepţie.
Care nu sunt adevărate?

8. Despre oferta de utilităţi publice se fac următoarele afirmaţii:


a) este sesizată de unii membri ai societăţii;
b) nu este sesizată de unii membri ai societăţii;
c) nu este sesizată de unii membri ai societăţii şi este destinată satisfacerii
nevoilor sociale care nu se resimt întotdeauna ca nevoi personale ale
membrilor societăţii;
d) este destinată satisfacerii nevoilor personale.

9. Satisfacerea nevoilor colective generează:


a) cheltuieli din partea instituţiilor prestatoare şi venituri de mărime egală;
b) cheltuieli din partea instituţiilor prestatoare;
c) cheltuieli din partea producătorilor autonomi şi venituri de mărime
egală;
d) cheltuieli din partea producătorilor autonomi;

10. Mecanismul economic prezintă următoarele caracteristici:


a) este un ansamblu de metode şi instrumente de conducere şi/sau reglare
la nivelul economiei naţionale;
b) este un ansamblu de metode şi instrumente de conducere şi/sau reglare
la nivelul fiecărui agent economic;
c) se referă şi la obiectivele ce guvernează conducerea şi/sau reglarea la
nivelul economiei naţionale;
d) îndeplineşte funcţia de conducere şi de reglare a proceselor economice
în concordanţă cu interesele naţionale.

3
11. Statul acţionează ca :
a) autoritate publică;
b) autoritate publică, iar pe de altă parte ca producător de bunuri şi servicii;
c) organizator şi finanţator al asigurărilor şi/sau asigurat;
d) autoritate, producător şi consumator de bunuri şi servicii, organizator
şi finanţator al asigurărilor şi/sau asigurat.

12. Statul intervine în :


a) activitatea economică prin finanţarea unor obiective şi acţiuni pe
seama resurselor publice;
b) crearea cadrului instituţional şi juridic necesar desfăşurării activităţii
economice;
c) activitatea economică a ţării în calitate de agent economic, de achizitor
de bunuri şi servicii pentru satisfacerea nevoilor sociale;
d) repartizarea PIB;
e) activitatea economică a agentului economic.

13. Componentele mecanismului financiar sunt :


a) metodele de conducere utilizate de agenţii economici;
b) pârghiile financiare utilizate de agenţii economici;
c) sistemul financiar;
d) cadrul instituţional şi cadrul juridic;
e) metodele administrative de conducere folosite în domeniul finanţelor.

14. Precizaţi modalităţile cu caracter financiar de influenţare a activităţii


economice de către stat:
a) folosirea pârghiilor monetare;
b) participarea statului la activităţi economico-financiare în calitate de
agent economic, asigurat, bancher;
c) participarea agenţilor economici la repartizarea PIB-ului;
d) constituirea şi repartizarea fondurilor de resurse financiare publice;
e) folosirea pârghiilor financiare, a normelor, normativelor financiare, a
planurilor financiare.

15. Termenul de finanţe publice se referă la :


a) relaţii care exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioada
determinată şi este purtător de dobânda;
b) relaţii care exprimă un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse
băneşti, în schimbul unei contraprestaţii care depinde de producerea
unui fenomen aleatoriu;
c) relaţii care apar în procesul formarii şi repartizării fondurilor de
resurse băneşti la dispoziţia întreprinderii;
d) relaţii care exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu
titlu nerambursabil.

4
16. Ca relaţii economice, sistemul financiar este compus din :
a) relaţii generate de constituirea fondurilor la dispoziţia întreprinderilor;
b) relaţii ce se reflecta în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat;
c) relaţii ce se reflecta în bugetele fondurilor speciale;
d) relaţii de asigurări, reasigurări;
e) relaţii ce se reflecta în bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor
economici;
f) relaţii de credit bancar.

17. Ca relaţii economice, sistemul financiar public este compus din :


a) relaţii de credit bancar;
b) relaţii ce se reflectă în bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor
economici;
c) relaţii generate de constituirea fondurilor la dispoziţia întreprinderilor;
d) relaţii ce se reflectă în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat;
e) relaţii ce se reflectă în bugetele fondurilor speciale.

18. Eficacitatea mecanismului economic depinde de:


a) modul în care corespunde nevoilor obiective ale fiecărui individ;
b) modul în care corespunde nevoilor obiective de dezvoltare a
economiei naţionale;
c) modul în care indivizii acţionează pentru buna funcţionare a
mecanismelor concurenţiale;
d) modul în care indivizii acţionează pentru buna funcţionare a
mecanismului pieţei.

19. Statul influenţează selectiv activitatea economică cu ajutorul:


a) legislaţiei prin care sunt avantajate activităţii din sectorul public;
b) instrumentelor financiare;
c) finanţării unor acţiuni pe seama resurselor private ale societăţii;
d) instrumentelor economice;
e) finanţării unor acţiuni pe seama resurselor financiare publice.

5
20. Instrumentele economico-financiare ale statului utilizate pentru
influenţarea activităţii economice sunt:
a) impozitele, taxele, transferurile, subvenţiile, preturile, tarifele, cursul
de schimb, creditul, dobânda şi taxa scontului;
b) impozitele, taxele, creditul şi dobânda;
c) impozitele şi taxele;
d) transferurile, subvenţiile, preturile şi tarifele.

21. Termenul de asigurări de bunuri, persoane şi răspundere civilă se


referă la:
a) relaţii care apar în procesul formării şi repartizării fondurilor de
resurse băneşti la dispoziţia întreprinderii;
b) relaţii care exprimă un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse
băneşti, în schimbul unei contraprestaţii care depinde de producerea
unui fenomen aleatoriu;
c) relaţii care exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu
titlu nerambursabil;
d) relaţii care exprimă numai un transfer facultativ de resurse băneşti;
e) relaţii care exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioadă
determinată şi este purtător de dobândă.

22. Termenul de credit se referă la:


a) relaţii care exprimă un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse
băneşti, în schimbul unei contraprestaţii care depinde de producerea
unui fenomen aleatoriu;
b) relaţii care exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu
titlu nerambursabil;
c) relaţii care apar în procesul formarii şi repartizării fondurilor de
resurse băneşti la dispoziţia întreprinderii;
d) relaţii care exprimă numai un transfer facultativ de resurse băneşti;
e) relaţii care exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioadă
determinată şi este purtător de dobândă.

23. Finanţele clasice consideră că Trezoreria are următoarele funcţii


esenţiale:
a) funcţia de casier public;
b) funcţia de bancher al statului;
c) funcţia de control a execuţiei bugetare;
d) funcţia de gestionare a fondurilor publice şi private;
e) funcţia de echilibrare bugetului de stat şi al bugetelor locale.

6
24. Pentru echilibrarea Trezoreriei se poate apela la următoarele categorii
de resurse:
a) utilizarea fondurilor corespondenţilor;
b) emisiunea bonurilor de tezaur;
c) avansuri acordate de banca centrală;
d) emisiunea de bani;
e) împrumuturi de la alte bănci.

25. Principiile bugetare sunt:


a) anualitatea;
b) universalitatea;
c) unitatea;
d) toate cele de mai sus.

26. Bugetul de stat nu cuprinde:


a) bugetul asigurărilor sociale;
b) bugetele locale;
c) bugetele fondurilor speciale;
d) toate elementele de mai sus.

27. Bugetul de stat reprezintă, sub aspect juridic:


a) un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile
anuale ale statului;
b) un act prin care se realizează repartizarea produsului intern brut în
conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară
ale fiecărei perioade;
c) un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile anuale ale
statului destinate satisfacerii nevoilor individuale.

28. Bugetul de stat ca instrument de previziune reprezintă:


a) elaborarea unui document estimativ în care sunt înscrise toate resursele
societăţii şi destinaţiile lor;
b) elaborarea unui buget financiar la nivel microeconomic şi unul la nivel
macroeconomic;
c) dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor publice la nivelul unui an.

29. Conturile speciale de trezorerie evidenţiază:


a) veniturile şi cheltuielile unor instituţii publice au în mod obligatoriu
personalitate juridică;
b) plăţi sub forma unui avans acordat unor întreprinderi de stat;
c) încasări ce nu reprezintă un venit propriu-zis pentru bugetul de stat şi
plăţi ce nu au caracter definitiv.

7
30. Care principiu bugetar nu este prevăzut în Legea finanţelor publice, nr.
500/2002 ?
a) principiul specializării bugetare;
b) principiul echilibrului bugetar;
c) principiul unităţii şi universalităţii;
d) principiul anualităţii si publicitatii.

31. Identificaţi principiile bugetare:


a) anualitate; specializare; unitate; universalitate; echilibru; neafectare;
b) anualitate; specializare; unitate; previziune; universalitate; eficienta;
echilibru; justificare; neafectare; autorizare;
c) specializare; unitate; previziune; universalitate; eficienta; echilibru;
justificare; neafectare.

32. Bugetele anexe elaborate anual sunt o excepţie de la principiul:


a) unităţii bugetare;
b) universalităţii bugetare;
c) specializării bugetare;
d) neafectării veniturilor bugetare.

33. Bugetul de stat este un act de previziune deoarece:


a) un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile anuale ale
statului destinate satisfacerii nevoilor individuale;
b) un act prin care se realizează repartizarea produsului intern brut în
conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară
ale fiecărei perioade;
c) evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi
mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia societăţii;
d) un act de estimare a evoluţiei în timp a resurselor financiare publice şi
a modului de utilizare a acestora.

34. Abaterile de la regula unităţii bugetare sunt:


a) bugetele anexe;
b) bugetele mixte;
c) bugetele autonome;
d) bugetele program;
e) bugetele extraordinare;
f) conturile speciale de trezorerie;
g) taxele parafiscale.

8
35. Bugetul de stat este:
a) este un buget program cu rol stabilizator la nivel microeconomic şi
macroeconomic;
b) este bugetul economiei naţionale, în sens larg, şi buget economic, în
sens restrâns;
c) este un cel mai puternic instrument al resposabilităţii guvernului în faţa
agenţilor economici;
d) este un plan financiar la nivel macroeconomic.

36. Veniturile statului provin de la:


a) populaţie; regii autonome; agenţii economici; instituţii publice;
Trezoreria statului; străinătate;
b) populaţie; regii autonome; agenţii economici; instituţii publice;
străinătate;
c) populaţie; regii autonome; agenţii economici; instituţii publice; Banca
Naţională a României; Trezoreria statului; străinătate.

37. Problema restantelor (venituri neîncasate şi cheltuieli neefectuate) în


execuţia bugetara apăruta datorita faptului ca exerciţiul bugetar nu
corespunde cu anul bugetar, se rezolva prin:
a) bugetelor anexe pentru veniturile neîncasate şi cheltuielile neefectuate;
b) metoda de exerciţiu și sistemul de gestiune;
c) elaborarea unui plan financiar pentru aceste rămăşite financiare;
d) nu este cazul, deoarece bugetul se aproba cu rezerva bugetară.

38. Caracteristicile procesului bugetar:


a) presupune existenţa de resurse financiare, precum şi alocarea lor în
scopul furnizării de bunuri şi servicii publice;
b) soluţionează conflictul de interese între puterile statului prin aceea că
fundamentarea bugetului se face de către Guvern, iar aprobarea de
către Parlament;
c) ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de instituţiile competente
ale statului în scopul estimării veniturilor şi cheltuielilor societăţi
pentru anul următor ţinând cont de politica financiară aplicate de
autoritatea guvernamentală.

39. În cadrul etapelor procesului bugetar, Ministerul Finanţelor are rolul de a:


a) emite niveluri orientative pentru cheltuielile bugetare ale instituţiilor
publice;
b) primi dările de seamă contabile şi elaborarea contului general de
execuţie bugetară;
c) aprobă supunerea spre adoptare de către Parlament a contului general
de execuţie bugetară;

9
d) concilia între ministere solicitările de alocaţii peste resursele bugetare,
dezbaterea şi aprobarea supunerii spre adoptare Parlamentului a
proiectului de lege privind bugetul;
e) concilia solicitările instituţiilor publice şi resursele bugetare posibil de
alocat şi finalizarea proiectului de buget;
f) fundamenta volumul de cheltuieli necesare pentru anul următor;
g) dezbate şi aproba proiectul de lege privind bugetul.

40. Prevederile bugetare privind veniturile reprezintă:


a) limite maxime ce nu pot fi depăşite;
b) limite maxime de atins;
c) limite minime de realizat;
d) limite maxime de realizat.

41. Economicitatea evidenţiază:


a) rezultatele ce se obţin dintr-o activitate economico-socială prin
utilizarea anumitor resurse materiale;
b) reducerea volumului mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea
unui anumit cuantum al rezultatelor proiectate;
c) producerea acţiunilor scontate.

42.Aşezarea constituie:
a) decizia ce generează obligaţia unei instituţii publice de a plăti o
anumită sumă de bani către furnizorii diferitelor bunuri şi servicii
publice;
b) faza în care instituţia publică verifică angajamentele asumate;
c) faza în care au loc identificarea şi dimensionarea materiei impozabile a
unei persoane fizice sau juridice care, potrivit legii, intră sub incidenţa
impozitării;
d) faza în cadrul căreia se determină cuantumul impozitului aferent
materiei impozabile în raport cu cotele de impozit şi alte condiţii
prevăzute de lege.

43. Fazele execuţiei veniturilor bugetare, în ordinea derulării lor, sunt:


a) angajarea;
b) aşezarea;
c) plata;
d) emiterea titlului de percepere;
e) ordonanţarea;
f) lichidarea;
g) perceperea.

10
44.Prevederile bugetare privind cheltuielile reprezintă:
a) limite maxime de atins;
b) limite minime de realizat;
c) limite maxime de realizat;
d) limite maxime ce nu pot fi depăşite.

45.Volumul resurselor financiare publice este determinat de:


a) cererea de resurse financiare publice;
b) oferta de resurse financiare;
c) volumul total al impozitelor, taxelor;
d) volumul cheltuielilor publice.

46.În categoria resurselor de trezorerie sunt incluse:


a) certificate de trezorerie, certificate de depozit, bonuri de tezaur;
b) impozitele directe, impozitele indirecte;
c) impozitele directe, impozitele indirecte, venituri nefiscale;
d) impozitele directe, impozitele indirecte, venituri nefiscale,
împrumuturile de stat;

47. Pentru prima dată principiile impunerii au fost enunţate de:


a) Adam Smith;
b) David Ricardo;
c) J. M. Keynes.

48. Identificaţi principalele categorii de resurse publice pentru bugetul


asigurărilor sociale de stat:
a) venituri fiscale;
b) venituri proprii (fiscale şi nefiscale);
c) impozite directe;
d) venituri nefiscale;
e) impozite indirecte;
f) venituri curente;
g) transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat;
h) cote şi sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;
i) cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi bugetele locale;
j) venituri din capital.

49. Identificaţi principalele categorii de resurse publice pentru bugetele


locale:
a) venituri fiscale;
b) venituri proprii (fiscale şi nefiscale);
c) impozite directe;
d) venituri nefiscale;
e) impozite indirecte;

11
f) venituri curente;
g) transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat;
h) cote şi sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;
i) cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi bugetele locale;
j) venituri din capital.

50. Echitatea fiscală se obţine doar dacă sunt îndeplinite următoarele


condiţii:
a) asigurarea venitului mediu neimpozabil; sarcina fiscala sa fie stabilita
in functie de puterea contributiva a fiecărui contribuabil, stabilirea
sarcinii fiscale a unei categorii sociale în comparaţie cu sarcina fiscală
a altei categorii sociale; impunerea să fie generală;
b) impozitul să aibă caracter universal;
c) să nu existe posibilităţi leale de sustragere de la impunere.

51. Identificaţi elementele impozitului:


a) subiectul impozitului;
b) cota de impunere;
c) obiectul impunerii;
d) sursa venitului din care se plateste impozitul;
e) termenul de plată;
f) venitul sau averea;

52. Pentru ca impozitele să aibă un randament fiscal ridicat trebuie să fie


îndeplinite următoarele condiţii.
a) impozitul să aibă un caracter universal;
b) să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere
c) să fie elastic şi stabil.

53. Rata fiscalităţii se determină astfel:


a) (impozit/venit) x 100;
b) (variaţia impozitului de la o persoană la alta/variaţia venitului
impozabil de la o persoană la alta) x 100;
c) [(venituri fiscale + venituri nefiscale)/PIB] x 100;
d) (venituri fiscale/PIB) x 100.

54. Rolul impozitelor pe plan financiar se referă la:


a) folosirea impozitelor ca instrumente, ca mijloc de intervenţie în
activitatea economică;
b) sistemul fiscal trebuie să asigure prelevarea impozitelor cu un minim
de cheltuieli;
c) procurarea resurselor financiare publice necesare acoperirii
cheltuielilor publice;
d) dreptatea socială în materie de impozite.

12
55. Taxele pot fi încasate:
a) în numerar;
b) prin aplicarea de timbre fiscale;
c) în sume fixe;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

56. Caracterul universal al impozitului se referă la:


a) procurarea veniturilor necesare statului de la toate persoanele fizice şi
juridice;
b) impunerea întregii materii impozabile aparţinând unei persoane;
c) stabilirea materiei impozabile, calcularea şi perceperea impozitelor cu
cheltuieli cât mai mici;
d) plata impozitului de către toate persoanele fizice şi juridice ce obţin
venituri din aceeaşi sursă sau posedă acelaşi gen de avere;
e) adaptarea impozitului în permanenţă la necesităţile de venituri ale
statului.

57. Rolul impozitelor pe plan social se referă la:


a) folosirea impozitelor ca instrumente, ca mijloc de intervenţie în
activitatea economică;
b) asigurarea prelevării impozitelor cu un minim de cheltuieli;
c) procurarea resurselor financiare publice necesare acoperirii
cheltuielilor publice;
d) redistribuirea unei părţi importante din PIB între grupuri sociale şi
indivizi, între persoane fizice şi juridice.

58. Impozitele personale se găsesc sub forma:


a) impozitelor pe venit şi pe avere;
b) impozitul pe clădiri;
c) impozitul pe capitalul bănesc individual.

59. Impunerea pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea


veniturilor se întâlneşte în cazul:
a) impozitului pe venit;
b) impozitului agricol;
c) impozitului pe succesiuni;
d) impozitului pe cifra de afaceri;
e) impozitului pe avere.

60. Sistemul impunerii separate presupune:


a) cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent
de sursa de provenienţă, şi supunerea venitului cumulat unui singur
impozit;

13
b) impunerea diferenţiată pentru fiecare categorie de venit şi cumularea
impozitelor astfel calculate în vederea verificării prin compararea
acestora cu impozitul calculat prin cumularea veniturilor;
c) cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent
de sursa de provenienţă, şi supunerea diferenţiată a venitului cumulat;
d) impunerea diferenţiată pentru fiecare categorie de venit numai a
acelora ce depăşesc nivelul venitului mediu;
e) impunerea diferenţiată pentru fiecare categorie de venit.

61. Impozitele pe circulaţia averii se instituie în legătură cu:


a) trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile şi imobile
de la o persoană la alta;
b) trecerea averii de la o persoană la alta, aceasta reprezentând o
moştenire;
c) terenurile şi clădirile asupra cărora există drept de proprietate.

62. În calitate de subiecte ale impozitului pe venit apar:


a) persoanele fizice şi juridice care realizează venituri din diferite surse;
b) persoanele fizice şi juridice care realizează venituri din diferite surse şi
au drept de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile;
c) persoanele fizice şi juridice care obţin venituri sub forma unei
moşteniri, precum şi alte venituri obţinute din diferite surse;
d) persoanele fizice şi juridice care consumă veniturile realizate prin
diferite surse;

63. La o persoană juridică, problema rezidenţei se rezolvă în funcţie de:


a) locul unde se află sediul;
b) locul unde se află partenerii de afaceri;
c) locul unde se află sediul conducerii sale efective;
d) locul indicat de persoana juridică.

64. Dubla impunere juridică internaţională apare în cazul:


a) impozitelor pe venit, pe avere, pe clădiri;
b) impozitelor pe venit, pe consum, pe avere;
c) impozitelor pe venit, pe avere;
d) impozitelor pe succesiuni, pe consum.

65. Dubla impunere economică reprezintă:


a) supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile şi pentru aceeaşi
perioadă de timp, de către două autorităţi fiscale din ţări diferite între
care există convenţie de evitare a acestei impuneri duble;

14
b) supunerea aceluiaşi venit sau a aceleiaşi averi la mai multe impozite în
cadrul unui stat;
c) supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile şi pentru aceeaşi
perioadă de timp, de către două autorităţi fiscale din ţări diferite;
d) supunerea aceluiaşi venit sau a aceleiaşi averi la mai multe impozite
între două state;

66. În vederea evitării dublei impuneri, se poate apela la următoarele


măsuri legislative unilaterale:
a) acordarea de reduceri sau scutiri de impozit pentru veniturile obţinute
de rezidenţii unui stat în străinătate;
b) convenţii încheiate între două state contractante;
c) acordarea de reduceri sau scutiri de impozit pentru veniturile obţinute
de rezidenţii unui stat în străinătate, potrivit criteriului rezidenţei;
d) impunerea de către autoritatea fiscală din ţara unde au fost obţinute
veniturile.

67. Indicaţi impozitele asupra averii propriu-zise:


a) impozitele pe proprietăţi imobiliare, impozitele asupra activului net;
b) impozitele asupra activului net, impozitul pe succesiuni, impozitul pe
donaţii:
c) impozitul pe succesiuni, impozitul pe donaţii.

68. Despre impozitele indirecte se fac următoarele afirmaţii:


a) se stabilesc pe anumite obiecte materiale;
b) nu ţin seama de principiul echităţii fiscale;
c) sunt nominative;
d) au termene de plată precis stabilite;
e) se stabilesc pe consumul de bunuri şi servicii;
f) sunt mai echitabile;
g) fac obiectul unor constrângeri de ordin economic;
h) sunt individualizate;
i) au ca forme impozitul pe succesiuni, impozit pe cifra de afaceri,
impozitul agricol, monopoluri fiscale.

69. Stopajul la sursa este o metoda care vizeaza:


a) evaluarea materiei impozabile;
b) determinarea cuantumului impozabil;
c) perceperea impozitului;
d) determinarea plătitorului.

15
70. Formele de manifestare ale impozitelor indirecte sunt:
a) impozitul pe succesiuni, monopolurile fiscale;
b) monopolurile fiscale, taxele de consumaţie;
c) monopolurile fiscale, taxele de consumaţie, taxele vamale.

71. Despre taxele de consumaţie se fac următoarele afirmaţii:


a) sunt incluse în preţul de vânzare;
b) se calculează numai pe baza sistemului ad-valorem;
c) suportatorul taxelor de consumaţie este plătitorul acestora;
d) au ca obiect mărfuri precum tutunul, alcoolul, băuturile alcoolice,
petrolul;
e) suportatorul taxelor de consumaţie este consumatorul final.

72. Identificaţi trăsăturile impozitului pe cifra de afaceri unic:


a) mărfurile sunt supuse impozitării la toate verigile pe la care trec din
momentul ieşirii lor din producţie şi până când ajung la consumator;
b) se aplică asupra valorii mărfurilor vândute, care include şi impozitul
plătit la verigile anterioare;
c) mărfurile sunt supuse impozitării o singură dată fie la producător, fie la
consumator.

73.Conform principiului originii mărfurilor, ce stă la baza aplicării taxei pe


valoarea adăugată, se impozitează:
a) doar valoarea care este adăugată bunurilor autohtone în interiorul ţării;
b) întreaga valoare adăugată bunurilor realizată atât în ţară, cât şi în
străinătate;
c) doar valoarea dată de costul de producţie.

74. Monopolurile fiscale depline sunt instituite de către stat asupra:


a) producţiei şi comerţului cu ridicata sau cu amănuntul.
b) producţiei;
c) comerţului cu ridicata;
d) comerţului cu amănuntul.

75. Preferinţa pentru impozitele indirecte se poate explica prin:


a) perioada scurtă de timp din momentul instituirii şi aplicării, inexistenţa
cheltuielilor de aşezare, percepere şi urmărire;
b) perioada scurtă de timp din momentul instituirii şi aplicării, cheltuieli
modice de aşezare, percepere şi urmărire;
c) caracterul general.

16
76.Taxele vamale ad-valorem se exprimă ca:
a) procent din valoarea mărfurilor importate;
b) sumă fixă pe unitatea fizică de marfă;
c) o combinaţie între procent din valoarea mărfurilor importate şi sumă
fixă pe unitatea fizică de marfă.

77. Taxele reprezintă:


a) plăţi efectuate de persoane fizice sau juridice pentru avantajele reale
sau presupuse de care acestea beneficiază;
b) plăţi efectuate de persoane fizice sau juridice pentru serviciile
efectuate în favoarea lor de către instituţii publice;
c) plăţi efectuate de persoane fizice sau juridice care nu presupun
contraprestaţie din partea statului.

78. Taxele vamale preferenţiale se practică:


a) la importul pe care o ţară îl efectuează din ţări cu care nu întreţine
relaţii bazate pe condiţia clauzei naţiunii celei mai favorizate;
b) la importul de mărfuri provenind din ţările vecine;
c) la importul pe care o ţară îl efectuează din ţări care fac parte din
diferite uniuni vamale cu caracter închis.

79. Taxele vamale autonome se practică:


a) la mărfurile ce fac obiectul comerţului exterior cu ocazia trecerii
acestora pe teritoriul unei terţe ţări;
b) la importul pe care o ţară îl efectuează din ţări care fac parte din
diferite uniuni vamale cu caracter închis;
c) la importul pe care o ţară îl efectuează din ţări cu care nu întreţine
relaţii bazate pe condiţia clauzei naţiunii celei mai favorizate.

80. Contribuţiile reprezintă:


a) plăţi efectuate de persoane fizice sau juridice pentru avantajele reale
sau presupuse de care acestea beneficiază;
b) plăţi efectuate de persoane fizice sau juridice pentru serviciile
efectuate în favoarea lor de către instituţii publice;
c) plăţi efectuate de persoane fizice sau juridice care nu presupun
contraprestaţie din partea statului.

81. Impozitul unic încasat în stadiul comerţului cu amănuntul sau cu


ridicata se numeşte:
a) taxă de producţie;
b) impozit pe vânzare;
c) "impozit în cascadă".

17
82. Cotele utilizate pentru stabilirea impozitelor indirecte sunt:
a) stabilite astfel încât să se respecte principiul echităţii fiscale;
b) diferenţiate în funcţie de venitul, averea celor care cumpără mărfurile
sau apelează la serviciile ce fac obiectul acestor impozite;
c) nediferenţiate în funcţie de venitul, averea celor care cumpără
mărfurile sau apelează la serviciile ce fac obiectul acestor impozite.

83. Comunităţile locale reprezintă:


a) unităţi administrativ-teritoriale fără personalitate juridică, delimitate
teritorial din punct de vedere politic şi administrativ;
b) colectivităţi umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic şi
administrativ, care au autorităţi publice diferite de cele ale statului;
c) unităţi administrativ-teritoriale care au autorităţi publice ale statului.

84. Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin:


a) unităţile teritoriale ale trezoreriei statului;
b) unităţile teritoriale ale CEC-ului;
c) unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi Băncii Naţionale;
d) unităţile teritoriale ale Băncii Naţionale.

85. La nivelul bugetelor locale, repartizarea creditelor bugetare pe instituţii


este de competenţa:
a) primărilor;
b) conducătorilor instituţiilor publice;
c) primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene;
d) primarilor şi conducătorilor instituţiilor publice.

86. Cheltuielile din bugetele locale concretizează:


a) căile de finanţare a acţiunilor specifice realizate pe plan local;
b) oferta de servicii publice cu caracter general;
c) căile de finanţare a acţiunilor cu destinaţie specială.

87. Ordonatorii secundari de credite sunt:


a) primarii;
b) conducătorii instituţiilor publice;
c) primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene;
d) primarii şi conducătorii instituţiilor publice.

18
88. Cheltuielile bugetelor locale evidenţiază:
a) cheltuieli aprobate şi efectuate din bugetele instituţiilor publice de
interes local;
b) cheltuieli aprobate şi efectuate din bugetele activităţilor finanţate
integral din venituri extrabugetare, în limita şi cu destinaţia stabilite
prin bugetele respective;
c) cheltuieli aprobate şi efectuate din bugetele instituţiilor publice de
interes local, bugetele activităţilor finanţate integral din venituri
extrabugetare, în limita şi cu destinaţia stabilite prin bugetele
respective;
d) cheltuieli aprobate şi efectuate din bugetele locale, bugetele
instituţiilor publice de interes local, bugetele activităţilor finanţate
integral din venituri extrabugetare, în limita şi cu destinaţia stabilite
prin bugetele respective.

89. Deschiderea de credite bugetare din bugetele locale reprezintă:


a) aprobarea comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal
de credite, în limita căreia se pot efectua plăţi de casă din bugetele
locale;
b) limita maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli;
c) suma acordată de către autorităţile centrale cu titlu nerambursabil;
d) aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către
trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua plăţi de casă din
bugetele locale.

90. Conceptul de trezorerie se referă la:


a) execuţia de casă a bugetelor locale;
b) execuţia de casă a bugetului public naţional;
c) operaţiunile băneşti, financiare şi bugetare, efectuate de către
autorităţile executive pentru mobilizarea mijloacelor băneşti necesare
îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor acestora;
d) execuţia de casă şi acoperirea deficitului bugetului de stat.

91. Despre impozitele locale se fac următoarele afirmaţii:


a) acestea constituie venituri la bugete locale şi la bugetul de stat;
b) fonduri băneşti care să fie gestionate de aceste autorităţi publice locale;
c) provin doar de la populaţie;
d) încasarea lor se poate face şi prin sistem electronic;
e) se utilizează pentru cheltuieli publice a căror finanţare se asigură de la
bugetele locale.

19
92. Încadrarea terenurilor pe zone se stabileşte de către consiliile locale în
funcţie de:
a) caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industrială);
b) poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii;
c) distanţa faţă de căile de comunicaţie;
d) gradul de ocupare;
e) situaţia socială a proprietarului.

93. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:


a) obligaţiunile emise în contul împrumuturilor de stat reprezintă dublu
capital fictiv;
b) sumele colectate în urma emiterii titlurilor de stat sunt folosite, cu
precădere, pentru consum;
c) destinaţia sumelor colectate în urma emiterii împrumuturilor de stat
are un caracter productiv;
d) emiterea împrumuturilor de stat nu presupune contraprestaţie pentru
sumele colectate ;
e) obligaţiunile emise în contul împrumuturilor de stat nu au valoare
proprie.

94. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:


a) împrumuturile de stat au un caracter contractual;
b) pot exista împrumuturi forţate;
c) emiterea împrumuturilor de stat are la bază principiul facultativităţii;
d) emiterea împrumuturilor de stat nu presupune contraprestaţie din
partea emitentului;
e) pot exista împrumuturi perpetue.

95. Împrumuturile de stat se deosebesc de impozite, deoarece:


a) împrumuturile de stat nu au un caracter contractual şi sunt obligatorii
ca în cazul impozitelor;
b) împrumuturile de stat nu au caracter rambursabil, ci sunt perpetue, în
timp ce impozitele se rambursează prin intermediul serviciilor publice
furnizate;
c) împrumuturile presupun contraprestaţie pentru sumele colectate, în
timp ce impozitele sunt fără contraprestaţie.

96. Împrumuturile de stat contractate pe termen mediu şi lung sunt


destinate cu precădere:
a) acoperirii golurilor de trezorerie:
b) acoperirii deficitelor bugetare devenite cronice;
c) finanţării unor proiecte de investiţii de interes public de mare valoare;
d) finanţării cheltuielilor publice cu caracter social;
e) finanţării cheltuielilor publice pentru acţiuni economice.

20
97. Operaţiunea de conversiune presupune:
a) modificarea termenului de rambursare şi înlocuirea vechiului
împrumut cu un împrumut nou a cărui scadenţă este pe termen mediu
sau lung;
b) modificarea nivelului dobânzii şi preschimbarea înscrisurilor vechiului
împrumut cu înscrisuri ale unui împrumut nou a cărui dobândă este
mai redusă;
c) acordarea creditorilor unor facilităţi care constau în garanţii contra
variaţiilor monetare.

98. Principala diferenţă dintre operaţiunea de arozare şi cea de conversiune


este aceea că:
a) arozarea presupune modificarea termenului de rambursare a
împrumutului de stat, în timp ce conversiunea reprezintă operaţiunea
de modificare a ratei dobânzii;
b) atât arozarea, cât şi conversiunea presupun modificarea ratei dobânzii
la împrumuturile de stat;
c) arozarea presupune o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile de
stat, în timp ce conversiunea este operaţiunea inversă de diminuare a
ratei dobânzii la împrumuturile de stat.

99. Care dintre următoarele operaţiuni poate conduce la o rambursare


anticipată a împrumutului de stat:
a) consolidare;
b) starea de insolvabilitate;
c) arozarea;
d) conversiunea facultativă;
e) conversiunea anticipată.

100. Care dintre următoarele elemente nu este caracteristic împumuturilor


de stat:
a) valoarea reală;
b) rata dobânzii;
c) scadenţa;
d) rata inflaţiei;
e) denumirea împrumutului.

21
GRILĂ DE RĂSPUNSURI
Întrebare
LA DISCIPLINA FINANŢE PUBLICE

Întrebare

Întrebare
Răspuns

Răspuns

Răspuns
1 abcde 16 abcdf 31 a

2 c 17 de 32 a

3 c 18 bd 33 d

4 c 19 bde 34 acefg

5 acbe 20 a 35 d

6 b 21 b 36 b

7 a 22 e 37 b

8 c 23 ab 38 ac

9 a 24 abc 39 abcdefg

10 acd 25 d 40 c

11 d 26 d 41 b

12 abcd 27 a 42 c

13 bcde 28 c 43 bfdg

14 bde 29 c 44 d

15 d 30 b 45 d

22
GRILĂ DE RĂSPUNSURI
LA DISCIPLINA FINANŢE PUBLICE

Întrebare
Întrebare

Întrebare

Întrebare
Răspuns

Răspuns

Răspuns

Răspuns
46 a 61 a 76 a 91 bde

47 a 62 a 77 b 92 abc

48 cej 63 c 78 c 93 d

49 bghi 64 c 79 c 94 d

50 a 65 b 80 a 95 c

51 abce 66 a 81 b 96 bc

52 ab 67 a 82 c 97 b

53 d 68 aeg 83 b 98 c

54 c 69 c 84 a 99 ace

55 d 70 c 85 c 100 d

56 d 71 ae 86 a

57 d 72 c 87 b

58 a 73 a 88 d

59 b 74 a 89 a

60 e 75 b 90 c

23
24
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

1. Cât este prevăzut de lrgislaţie să fie capitalul social al unei societăţi pe


acţiuni şi al unei societăţi cu răspundere limitată:
a) 100 lei si 2000 eur (echiv.in lei);
b) 25000 eur (echiv.in lei) și 200 lei;
c) 500 lei si 5000 eur(echiv.in lei);
d) nu este legiferat.

2. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii nu cuprinde:


a) resursele întreprinderii;
b) structura financiară;
c) lichiditatea;
d) evaluarea.

3. Adaptabilitatea financiară a întreprinderii depinde de:


a) cash-flow;
b) contabilitate;
c) management;
d) administraţia fiscală.

4. Activele din bilanţ sunt resurse controlate de:


a) fisc;
b) guvern;
c) contabili;
d) întreprindere.

5. Datoriile din bilanţ reprezintă:


a) intrare de beneficii;
b) ieşire de beneficii;
c) premii;
d) dividende.

6. Capitalurile proprii evidenţiază legătura dintre:


a) activ şi pasiv;
b) active şi datorii;
c) fonduri şi datorii;
d) salarii şi producţie.

25
7. Diminuarea valorii imobilizărilor corporale se explică prin:
a) achiziţii;
b) modernizări;
c) casări;
d) dotări.

8. Un activ circulant este recunoscut în bilanţ dacă:


a) este o creanţă;
b) are un ciclu de exploatare;
c) este un profit;
d) este un brevet.

9. Prin investiţii financiare pe termen scurt se înţeleg:


a) titluri de trezorerie;
b) titluri de participare;
c) interese;
d) creanţe.

10. Nu sunt considerate elemente de stocuri:


a) produsele finite;
b) semifabricatele;
c) mărfurile;
d) acţiuni.

11. În categoria creanţelor se includ:


a) sume de incasat de la terti;
b) capital vărsat;
c) materii prime;
d) ambalaje.

12. Conturile la bănci cuprind:


a) cecurile;
b) capital varsat;
c) mărfuri;
d) dotari.

13. Nu se includ în datoriile curente următoarele elemente cu scadenţa sub


un an:
a) datoriile comerciale;
b) efectele de plătit;
c) credite pe termen lung;
d) credite pe termen scurt;

26
14. În modelul Argenti, director financiar slab pregătit profesional,
reprezintă:
a) caracteristică;
b) deficienţă;
c) semnificaţie;
d) lege.

15. În modelul Argenti, lipsa unor directori adjuncţi specializaţi,


reprezintă:
a) caracteristică;
b) deficienţă;
c) semnificaţie;
d) lege.

16. În modelul Argenti, lipsa controlului BVC reprezintă:


a) caracteristică;
b) deficienţă;
c) semnificaţie;
d) lege.

17. Apropierea de client reprezintă:


a) ameninţare;
b) deficienţă;
c) prag de pericole;
d) condiţie de succes.

18. Personal pregătit reprezintă:


a) ameninţare;
b) deficienţă;
c) prag de pericole;
d) condiţie de succes.

19. Controlul riguros reprezintă:


a) ameninţare;
b) deficienţă;
c) prag de pericole;
d) condiţie de succes.

20. Creşterea valorii imobilizărilor corporale se explică prin:


a) casări;
b) dezmembrări;
c) vânzări;
d) achiziţii.

27
21. Nu se includ în imobilizări financiare:
a) titluri de participare;
b) titluri ca imobilizări;
c) titluri ca interese;
d) norme legale.

22. Intervalul de siguranţă legiferat pentru indicatorul solvabilităţi


generale este de:
a) >200 %;
b) 80-180%;
c) 150-250%;
d) inexistent.

23. Un element al trezoreriei în constituie:


a) numerarul din cassa;
b) brevetul;
c) mărfurile;
d) stocurile.

24.Stănescu şi colab. consideră sinteza:


a) metodă de cercetare;
b) analiză;
c) inducţie;
d) deducţie.

25.Analiza economică este o componentă a:


a) sintezei;
b) statisticii;
c) matematicii;
d) sistemului general al analizei.

26.Sistemul analizei economice nu include:


a) analiza macroeconomică;
b) analiza microeconomică;
c) analiza mezoeconomică;
d) evaluarea.

27.Complexitatea analizei economico-financiare, nu este dată de:


a) acelaşi efect;
b) efecte diferite;
c) calitatea fenomenului;
d) economia mondială.

28
28. Nu este considerat obiectiv al analizei microeconomice:
a) maximizarea valorii acţiunilor;
b) echilibrele financiare;
c) vulnerabilitatea firmei;
d) mezoeconomia.

29. Sistemul analizei de gestiune nu include:


a) resursele materiale;
b) resursele de muncă;
c) resursele imobilizate;
d) standingul financiar.

30. Este considerat subsistem al analizei microeconomice:


a) analiza financiară;
b) analiza contabilă;
c) analiza chimică;
d) analiza fizică.

31.Secialiştii americani consideră că managementul financiar adecvat va


contribui la:
a) salarii mari;
b) organizarea producţiei;
c) contabilitatea firmei;
d) statistica firmei.

32. Una dintre căile de realizare unui management financiar performant


este:
a) statistică;
b) contabilitate;
c) control;
d) previziune macroeconomică.

33. Nu este considerată opinie a economiştilor contabili, despre analiza


financiară:
a) structura financiară;
b) costuri fixe şi variabile;
c) puncte tari;
d) defixarea costurilor.

34. Nu este considerată opinie a evaluatorilor, despre analiza financiară:


a) risc de faliment;
b) sintetizare a concluziilor
c) analiză-diagnostic;
d) statistica.

29
35. Nu este considerat obiectiv al analizei financiare:
a) ameliorarea managementului;
b) pârghie de decizie;
c) bază informaţională;
d) organizarea muncii.

36. Nu este considerat subsistem al analizei financiare:


a) costul de producţie;
b) poziţia financiară;
c) performanţa;
d) cash-flow-ul.

37. Prin tehnică se înţelege:


a) metodă;
b) metodologie;
c) partea de hard a cercetării;
d) inducţie.

38.Prin metodă se înţelege:


a) procedeu;
b) tehnică;
c) softul cercetării;
d) statistică.

39. Prin metodologie se înţelege:


a) suma metodelor;
b) procedeu;
c) metodă particulară;
d) inducţie.

40. Nu este considerată funcţie a analizei:


a) eficienţa;
b) rezervele interne;
c) conservarea rezultatelor;
d) auditul financiar.

41. Funcţia de diagnoză vizează:


a) starea firmei;
b) rezervele;
c) reevaluările;
d) datoriile.

30
42. Funcţia de conservare a rezultatelor vizează:
a) aceleaşi rezultate;
b) alt profit;
c) profit superioare;
d) rezultate inferioare.

43. Funcţia de sporire a eficienţei economice vizează:


a) cost minim;
b) cost maxim;
c) creşterea consumului;
d) produse inferioare.

44. După perioada de raportare analizele pot fi:


a) permanente;
b) parţiale;
c) pe tematici;
d) pe verticală.

45. După modul lor de desfăşurare analizele pot fi:


a) permanente;
b) parţiale;
c) pe tematici;
d) pe verticală.

46. După modul de urmărire în timp a feneomenelor analizele pot fi:


a) permanente;
b) parţiale;
c) pe tematici;
d) pe orizontală.

47. După orizontul de timp la care se referă analizele pot fi:


a) permanente;
b) parţiale;
c) pe tematici;
d) pe termen scurt.

48. Sistemul informaţional conţine:


a) reguli;
b) economia;
c) managementul;
d) matematica.

31
49. Nu este considerată etapă a analizei:
a) planul de analiză;
b) culegerea datelor;
c) verificarea datelor;
d) statistica.

50. În cadrul etapei de culegere a datelor nu se urmăreşte:


a) selectarea datelor;
b) apelarea la alte surse;
c) gruparea;
d) experimentarea.

51. Culegerea datelor se face din sursele de date:


a) PV de control;
b) chimie;
c) biologie;
d) fizică.

52. Verificarea informaţiilor vizează:


a) forma de prezentare a datelor;
b) statistica;
c) finanţele ţării;
d) contabilitatea.

53. Analiza prospectivă se referă la:


a) planul economic;
b) constatarea;
c) descompunerea;
d) gruparea.

54. Este considerată fază a analizei:


a) descompunerea rezultatelor;
b) exemplificare;
c) statistica;
d) contabilitatea.

55. Calculul influenţei factorilor pune în evidenţă:


a) conturile;
b) bilanţul;
c) profitul;
d) rezervele interne.

32
56. Sinteza rezultatelor prezentate în referatul de analiză vizează:
a) previziuni financiare;
b) contabilitatea;
c) finanţele;
d) statistica.

57. Poziţia financiară a unei întreprinderi nu este influenţată de:


a) resurse;
b) structura financiară;
c) lichiditate;
d) economia politică.

58. Informaţiile despre performanţa financiară sunt importante pentru:


a) intreprindere;
b) guvern;
c) bilanţ;
d) statistică.

59. Informaţiile despre modificările poziţiei financiare sunt importante


pentru:
a) finanţare;
b) profit;
c) pasiv;
d) activ.

60. Informaţiile despre poziţia financiară sunt furnizate de:


a) evidenţa operativă;
b) contabilitate;
c) finanţe;
d) bilanţ.

61. Informaţiile despre performanţă sunt furnizate de:


a) bilanţ;
b) cash- flow;
c) cont de profit şi pierdere;
d) situaţia activelor.

62. Informaţiile despre modificările poziţiei financiare sunt furnizate de:


a) cash-flow;
b) bilanţ;
c) contabilul şef;
d) managerul financiar.

33
63. Managerii sunt interesaţi de informaţiile oferite de situaţiile financiare
pentru:
a) decizii;
b) salarii;
c) furnizori;
d) creditori.

64. Investitorii sunt interesaţi de informaţiile financiare pentru:


a) dividende;
b) împrumut bancar;
c) indemnizaţii de boală;
d) salariul managerului;

65. Angajaţii sunt interesaţi de informaţiile financiare pentru:


a) stabilitate;
b) creditori;
c) debitori;
d) bănci.

66.Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile oferite de situaţiile


financ. pentru:
a) rambursarea ratelor;
b) manager;
c) contabilul şef;
d) acţiunile firmei.

67. Furnizorii sunt interesaţi de informaţiile oferite de situaţiile financiare


pentru:
a) plata ratelor la scadenţa;
b) profit;
c) activ;
d) manager.

68. Clienţii sunt interesaţi informaţiile oferite de situaţiile financiare


pentru:
a) continuitatea colaborarii cu firma;
b) împrumuturi;
c) sindicate;
d) secretară.

34
69. Guvernul este interesat de informaţiile oferite de situaţiile financiare :
a) măsuri fiscale;
b) măsuri manageriale;
c) măsuri bancare;
d) măsuri operative.

70. Publicul este interesat de informaţiile furnizate de situaţiile financiare


pentru:
a) economia locală;
b) economia regională;
c) economia naţională;
d) economia mondială.

71. Creşterea stocului de materii prime se explică prin:


a) aprovizionare ritmică;
b) consumuri mari;
c) aprovizionare in devans;
d) structura financiara.

72. Menţinerea neschimbată a stocurilor se explică prin:


a) aprovizionare peste necesar;
b) aprovizionare ritmică;
c) aprovizionare în devans;
d) aprovizionare mai mică.

73. Mărfurile şi ambalajele sunt influenţate de:


a) volumul fizic;
b) efectivele de animale;
c) structura financiară;
d) structura desfacerilor.

74. Creanţele sunt influenţate de:


a) volumul fizic;
b) efectivele de animale;
c) structura financiară;
d) modalitatea vânzărilor.

75. O datorie este clasificată pe termen scurt dacă se aşteaptă să fie


decontată în:
a) 10 luni;
b) de 3 ani;
c) de 5 ani;
d) peste 25 ani.

35
GRILĂ DE RĂSPUNSURI
LA DISCIPLINA ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
Întrebare

Întrebare

Întrebare

Întrebare

Întrebare
Răspuns

Răspuns

Răspuns

Răspuns

Răspuns
1 b 16 b 31 a 46 d 61 c

2 d 17 d 32 c 47 d 62 a

3 a 18 d 33 c 48 a 63 a

4 d 19 d 34 d 49 d 64 a

5 b 20 d 35 d 50 d 65 a

6 b 21 d 36 a 51 a 66 a

7 c 22 b 37 c 52 a 67 a

8 b 23 a 38 c 53 a 68 a

9 a 24 a 39 a 54 a 69 a

10 d 25 d 40 d 55 d 70 a

11 a 26 d 41 a 56 a 71 c

12 a 27 d 42 a 57 d 72 b

13 c 28 d 43 a 58 a 73 a

14 b 29 d 44 a 59 a 74 d

15 b 30 a 45 c 60 d 75 a

36
BIBLIOGRAFIE

Finanţe publice
1. Iliescu Cecilia, Popa Anamaria - Finante publice, Ed. Risoprint, 2007
2. Văcărel I. şi colectivul - Finanţe publice, ed. VI-a, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007
3. Popa Anamaria, Crisan Cornel – Finante publice- Note de curs, 2014

Analiza economico-financiară
1. Bătrâncea M., - Analiză financiar-monetară, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2000
2. Bătrâncea M.,- Analiză economică şi finaciară. Studii de caz, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2002
3. Bătrâncea M., - Risc şi faliment, Editura Dacia, 2003
4. Bătrâncea M., Bătrâncea L.M., - Analiza financiară a întreprinderii,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005
5. Bătrâncea M., Bătrâncea L.M., – Analiza entitatii economice – armonizata
cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura Risoprint,
2008
6. Bătrâncea M., si colaboratorii, – Raportarea și Analiza Financiară a
Entitatii Economice , Editura Risoprint,Cluj+Napoca 2010
7. Bătrâncea M., s.a, - Analiza financiară în banci, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2010
8. Bătrâncea M., Bătrâncea L.M., - Analiza financiară a întreprinderii,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005
9. Bătrâncea M., s.a, - Standing & Rating in Busines, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2013
10. Bătrâncea M., s.a, - Standing & Rating in Banci, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2013

37

S-ar putea să vă placă și