PERIOADA EMBRIONARĂ

 Embriogeneza  săptămânile 2-9

 4 faze:
– Gastrulaţia  săptămânile 2-3
– Neurulaţia  săptămâna 4
– Începutul modelării formei exterioare a corpului embrionar
 săptămânile 5-6
– Modelarea avansată a corpului embrionar  săptămânile
7-9
 GASTRULAŢIA săptămânile 2-3

 Gastrulaţia  formarea discului embrionar şi cele trei lame

embrionare primitive
 discul bilaminar  disc trilaminar (formă de pişcot)
  creşterea în lungime (cranial)
 caracteristici:
– apare linia primitivă
– formarea notocordului
 Săptămâna 2 de dezvoltare
 Différenciation du blastocyste
 Săptămâna 2 de dezvoltare
 Ziua 7- 8 = contactul blastocistul
Adhésion du blastocyste
cu endometru (polul embrionar)
 Trofoblastul se diferenţiază:
– CITOTROFOBLAST(la
interior)
– SINCIŢIOTROFOBLAST(la
exterior)  enzime ce dislocă
mucoasa
–  începe nidaţia (implantarea)

Implantation 6-7e jour

Implantation 7-8e jour
1. épithélium de la muqueuse
utérine
2. hypoblaste 5. épiblaste
3. syncytiotrophoblaste 6. blastocèle
4. cytotrophoblaste
 Ziua 8- blastocistul este implantat
 Embrioblastul se aplatizează  disc
embrionar bilaminar:

– ENDODERM (HIPOBLAST)
viitoarea regiune ventrală
– ECTODERM (EPIBLAST)

– între epiblast şi trofoblast apare

cavitatea amniotică

• celulele ectodermale adiacente CT Implantation 8e jour

: amnioblaste (amniogene), 1 syncytiotrophoblaste
tapetează cav. amniotică 2 cytotrophoblaste
3 épiblaste
• se formează astfel 1 anexă 4 hypoblaste
embrionară - amniosul primitiv 5 blastocèle
6 capillaire sanguin maternel
7 cavité amniotique

8 amnioblastes
 Ziua 9
 blastocistul implantat profund este
acoperit de un cheag de fibrină 8 amnioblastes
– apar lacune (lichd tisular + 9 bouchon de fibrine
10 lacune du trophoblaste
secreţii uterine) în ST = stadiul 11 hypoblaste en voie de
lacunar prolifération

1.Trophoblaste lacunaire
2. Cavité amniotique définitive 3.Vésicule vitelline primitive
4.Vaisseaux maternels
 La polul abembrionar se
formează o membrană din
celule turtite de orig. 3.Vésicule vitelline primitive
4.Vaisseaux maternels
embrionară – hipoblastice
membrană exocelomică
(Hauser) ce delimitează
cavitatea exocelomică
(sacul vitelin primitiv)
 a 2 anexă embrionară –
sacul vitelin
3 réticulum extra-embryonnaire
4 membrane de Heuser
5 cavité amniotique
6 cytotrophoblaste
7 syncytiotrophoblaste
8 lac sanguin
 Ziua 10
– Fuzionarea lacunelor  reţea 3 réticulum extra-embryonnaire
lacunară (aspect buretos al ST ) 4 membrane de Heuser
5 cavité amniotique
 Ziua 11-12 6 cytotrophoblaste
7 syncytiotrophoblaste
– Celulele sinciţiale erodează 8 lac sanguin
pereţii capilarelor materne
(sinusoide) sg. matern intră în
sistemul lacunar  stabilirea
CIRCULAŢIEI
UTEROPLACENTARE
 Disque embryonnaire 1. mésoblaste extra-embryonnaire
 Ziua 11-12 2. cavité amniotique
didermique 12 jours
 Prin proliferări ale CT apare o 3. vésicule vitelline primaire

nouă populaţie celulară =

MEZODERMUL
EXTRAEMBRIONAR – va
umple spaţiul dintre trofoblast (la
exterior) şi mb. amniotică şi
exocelomică
– participă la formarea
placentei şi anexelor

1 mésoblaste extra-embryonnaire 5 lacune du réticulum

2 réticulum extra-embryonnaire 6 hypoblaste
3 vésicule vitelline primitive 7 membrane de Heuser
4 cytotrophoblaste
  Formarea unei cavităţi mari în
mezodermul extraembrionar:
celomul extraembrionar (cav.
corionică), ce înconjoara sacul
vitelin şi cavitatea amniotica.
– excepţie- pediculul de fixaţie

Mezodermul extraembrionar
1. Mésoblaste extra-embryonnaire
2. Cavité choriale
3. Vésicule vitelline secondaire
Somatic
Splanhnic
(Somatopleural)
(în jurul amnionul, şi pe (Splanchnopleural- pe
faţa profundă a pereţii sacul vitelin) A A.pédicule
trofoblastului) embryonnaire
1 1.cavité
amniotique
2 2.vésicule vitelline
3.cavité choriale
3 4.mésoblaste
extra-
4 embryonnaire
 În ziua 13 discul embrionar
prezintă o cavitate amnionică
dorsal şi o cavitatea corionică
ventral care acoperă suprafaţa
exterioară a sacul vitelin.
– este suspendat în cavitatea
corionică de o tulpină gros de
mesoderm, vitelline
pediculului embrionare

A.pédicule embryonnaire
1.cavité amniotique
2.vésicule vitelline
3.cavité choriale
4.mésoblaste extra-
embryonnaire
 Ziua 13
– La polul abembrionar
 Celulele hipoblastice de pe faţa ventrală a discului formează
endodermul embrionar (prima lamă embrionară primitivă)
– La extremitatea rostrală a discului, celulele endodermice devin mai
înalte şi formează placa precordală (inductoare pentru diferenţierea
regiunii cefalice a embrionului)
1. Mésoblaste extra-embryonnaire
 reticulul extraembr dintre 2. Cavité choriale
cele 2 str ale mez extreembr 3. Vésicule vitelline secondaire
regresează  cav. corionică Implantation 13-14e jour

La vésicule vitelline primitive

1.mésoblaste extra-embryonnaire
2.cavité choriale
3.résidus de la vésicule vitelline
primitive
4.vésicule vitelline secondaire
Implantation 17 jour
est réduite à l'état de débris
(kystes) dans le MEE. Le
disque embryonnaire avec
sa vésicule définitive est
maintenant entouré par la
cavité choriale
  Săptămâna 2 de dezvoltare
 butonul embrionar (formă sferică)-
schematic  două cavităţi emisferice
suprapuse:
– cavitatea amniotică
– vezicula vitelină primară
– planşeul cavităţi amniotice este format
din epiblast şi acoperişul veziculei
vitelină de hipoblast.
– cele 2 foiţe acolate formează discul
embrionar didermic:
 epiblastul va genera ţesutul
Disque embryonnaire
embrionar didermique 12 jours
 hipoblastul va genera o parte a 1. mésoblaste extra-embryonnaire
anexelor extraembrionare 2. cavité amniotique
3. vésicule vitelline primaire
 Săptămâna 3 de dezvoltare
 1. Formarea mezodermului
intraembrionar
 Ziua15 – 16
– celulele epiblastice proemină pe
linia mediană la extremitatea
caudală  se alungesc rostral 
linia primitivă  şanţul
primitiv nodulul Hensen-
foseta primitivă Ligne primitive vue dorsale

1..sillon primitif
2. dépression primitive
3. noeud primitif
4. membrane oropharyngée
5. aire cardiaque
6. bord sectionné de l'amnios
7. mésoderme
8. endoderme
9.future membrane cloacale
NB.1+2+3=ligne primitive
Celulele ectodermului migreaza
spre linia primitivă, se desprind
din ectoderm şi alunecă sub acesta
(invaginarea celulelor
ectodermale)  MEZODERMUL
INTRAEMBRIONAR (a treia
foiţă embrionara)

1.sillon primitif
2.épiblaste
3.MEE
4.entoblaste définitif
5.invagination des cellules formant
le futur mésoblaste intraembryonnaire
6.hypoblaste
 Celulele migrează în direcţie
laterală , cefalică şi caudală.
Periferic ajung în contact cu
mezodermul extraembrionar, care
acoperă amnionul şi sacul vitelin.
 Zonele discului embrionar lipsite de
mezoderm intraembrionar:
– rostral - Lama precordală
(viitoarea membrană
orofaringiană) - endodermul vine
în contact cu epiblastul.
– caudal – Membrana cloacală
 anterior de LP, celulele mezodermice
se unesc cu cele de partea opusă
1..sillon primitif
mezodermul cardiogen (pericard + 2. dépression primitive
septul transvers) 3. noeud primitif
 MC  delimitează meatul urogenital 4. membrane oropharyngée
5. aire cardiaque
şi rectul 6. bord sectionné de l'amnios
7. mésoderme
8. endoderme
9.future membrane cloacale
NB.1+2+3=ligne primitive
 Odată cu constituire mezodermului,
foiţa epiblastică = ECTODERM
EMBRIONAR

 Caudal – peretele sacului vitelin

invaginează în pediculul de fixaţie
(posterior de MC) alantoida
(canalul alantoidian) – a 3 anexă
embrionară ( aprox. ziua 16)

5.pédicule embryonnaire
7. allantioda
 2. Formarea notocordului
– începe la nivelul nodulului primitiv – migrarea celulelor epiblastice pe
linia mediană în direcţie cefalică (până la placa precordală)  proces
notocordal
Processus
notochordal
19e jour

1.processus notochordal
3.entoblaste embryonnaire
4.cavité amniotique
5.pédicule embryonnaire
6.MEE
7.allantoide

Processus notochordal
 Processus
notochordal
21e jour

 În foseta primitivă se invaginează

canalul notocordal ce străbate
axial procesul notocordal

1
1.processus
2

3
notochordal
4 2.noeud primitif
3.entoblaste
embryonnaire
4.cavité amniotique
5.pedicul de fixaţie
6. MEE
7. alantoida
Canal notochordal
 faţa ventrală a procesului
notocordal fuzionează cu
endodermul subjacet (zona
mediană dispare), rămâne doar
tavanul placa notocordală

 Pe o perioadă scurtă – Processus 1 1.processus notochordal

2.noeud primitif
cavitatea amniotică notochordal
21e jour 2 3.entoblaste embryonnaire
comunică cu cav. sacului 4.cavité amniotique
3 5.pedicul de fixaţie
vitelin prin canalul Processus notochordal
6. MEE
4 7. alantoida
neurenteric 23e jour (stade 8)

1. processus notochordal fusionné

2. plaque préchordale
3. membrane bucco-pharyngienne
4. entoblaste embryonnaire
5. cavité amniotique
6. gouttière neurale
7.canal neurentérique
8. mésoblaste intraembryonnaire
9. membrane cloacale
10.vésicule vitelline
11.allantoïde
 Processus notochordal
 în direcţie cranio-caudală 25e jour (stade 9)
marginile plăcii notocordale se
desprind de endoderm; se
rotunjesc  cordon celular
plin = notocordul (coarda
dorsală)
1notochorde
2.entoblaste
3.cavité amniotique
4.gouttière neurale
5.pédicule embryonnaire
6.mésoblaste intraembr.
7.plaque préchordale
8.mb. bucco-pharyngienne
9.mb cloacale
10.aortes
11.veines ombilicales
12.ébauche cardiaque
13.allantoide
 Endodermul se reface pe linia
mediană

 Dispare canalul neurenteric

Processus notochordal
28e jour (stade 10)
 Notocordul este situat între
ectodem şi endoderm:
–  constituind scheletul
axial al discului embrionar
– rol de inductor în formarea 1
1.notochorde
2
sistemului nervos 3
2.entoblaste
3.cavité amniotique
4
4.tube neurale
5
5.pédicule de fixaţie
– Oul = gastrulă 6
6.mésoblaste intraemb
7
7.plaque préchordale
8.mb. bucco-faring
9.mb. cloacale
10.aortes
11.veines ombilicales
12.ébauche cardiaque
13.allantoide
Line primitive vue dorsale Ligne primitive vue dorsale
17e jour 19e jour

Représentation
schématique de la
vue dorsale du
disque embryonnaire
au cours de la 3e
semaine montrant la
croissance de la
ligne primitive et la
formation du
processus
notochordal.
1.ligne primitive 4.plaque neurale
2.plaque préchordale 5.membrane cloacale
3.noeud primitif 6.processus notochordal
Page précédente | Page suivante

Ligne primitive vue dorsale Ligne primitive vue dorsale

23e jour 25e jour

Représentation schématique de la vue

dorsale du disque embryonnaire au cours
de la 4e semaine montrant la régression
de la ligne primitive à la faveur du
processus notochordal.
La ligne primitive est réduite à une
région, l'éminence caudale, et disparaît
au stade 11 (env. 29 jours).

1.ligne primitive 4.membrane cloacale

2.noeud primitif 5.plaque préchordale
3.tube neural 6.processus notochordal
 Săpt. 3. Organizarea mezodermului embrionar
– 3 zone: direcţie cranio-caudală
 sfârşitul săpt.4
I. de o parte şi alta a notocordului 
mezodermul paraaxial
– se segmentează cranio-caudal 
somite (mase celulare cuboidale)

1.mésoblaste para-axial
2.mésoblaste intermédiaire
3.mésoblaste latéral
4.processus notochordal
5.amnios
6.coelome intraembryonnaire
7.(6)entoblaste
8.(5)ectoblaste
9.Somatopleure (mésoderme et ectoblaste)
10.Splanchnopleure (mésoderme et entoblaste)
11.(4)gouttière neurale
12.plaque neurale
 Somitele = organe embrionare
tranzitorii provenite din
segmentarea mezenchimului
paraxial în timpul gastrulaţiei Apparition des somitomères
25 e jour

 sunt responsabile de organizarea

segmentară a corpului 1-3 somites

 Conţin materialul celular al:

– scheletului axial - sclerotomele
– musculaturii striate (gât, trunchi,
extremităţi) – miotoamele
– ţesutului subcutanat –
dermatoamele
13-20 somites

 unitatea de bază a metameriei (CV,

tub neural, pereţii abdomenului,
trunchiului)
 Nr. somitelor = un criteriu pentru 30 somites
determinarea vârstei embrionului 21-29 somites
 II. Lateral de cel paraaxial=
mezodermul intermediar
– se segmentează (reg.cefalică +
toracală superioară)  nefrotoame
– caudal – rămân cordoane
nefrogene  crestele urogenitale
(orig. R, gonade)

1.mésoblaste para-axial
2.mésoblaste intermédiaire
3.mésoblaste latéral
4.processus notochordal
5.amnios
6.coelome intraembryonnaire
7.(6)entoblaste
8.(5)ectoblaste
9.Somatopleure (mésoderme et ectoblaste)
10.Splanchnopleure (mésoderme et entoblaste)
11.(4)gouttière neurale
12.plaque neurale
 III. lateral de cel intermediar 
mezodermul lateral
Mésoblaste latéral
– Placă subţire ce se adânceşte  23e jour

celomul intraembrionar delimitat de 2

lame:
– dorsală - MS intraembrionar somatic
Somatopleura (+ ectoderm)  formarea
pereţilor laterali şi ventral ai
embrionului
– ventrală - MS intraembrionar visceral
splanhopleura (+ endoderm) 
formarea pereţilor tubului digestiv
Mésoblaste latéral
25e jour

1.mésoblaste latéral 7.somite

2.mésoblaste intermédiaire
3.mésoblaste para-axial
4.gouttière neurale
5.vacuoles coelomiques
6.coelome intraembryonnaire
8.chorde
9.splanchnopleure et entoblaste
10.somatopleure et ectoblaste
11.cavité amniotique
12.vésicule vitelline
 Celomul intraembrionar
– apare ca spaţii (vacuole) Vacuoles coelomiques
izolate în mezodermul 23e jour

lateral, 1.mésoblaste latéral

– În timpul procesul de
plicaturare laterală a
embrionului -vacuolele
fuzionează (săpt.4) 
cavitate în formă de
potcoavă
2.mésoblaste intermédiaire
3.mésoblaste para-axial
4.gouttière neurale
5.vacuoles coelomiques
6.coelome intraembryonnaire
7.coelome extraembryonnaire

Cavités coelomiques
25e jour

8.MEE
9.notochorde
10.splanchnopleure et entoblaste
11.somatopleure et ectoblaste
12.aorte dorsale
 Concomitent, pe linia mediană(faţa
dorsală),celulele ectodermice
1.plaque neurale
proliferează (sub inducţia 2.ligne primitive
notocordului)  placa neurală 3.noeud primitif
invaginează  şanţul neural  4.gouttière neurale

plicile neurale fuzionează  tubul

neural (somit 4 – sfâşitul săpt. 3)

Plaque neurale à 23 jours

Plaque neurale à 25 jours

5.somites
6.bord sectionné de l'amnios
7.bourrelet neural
 Sfârşitul săpt.3 – discul embrionar
începe încurbarea:
– cranio-caudală, în plan sagital
-longitudinal(schiţa plicii
cefalice,+caudală)
– transversal (2 plici laterale)
 Săptămâna 4 de dezvoltare.NEURULAŢIA
 Închiderea tubului neural (viitorul
canal ependimar) începe în Tube neural à 28 jours

reg.cefalică şi progresează
simultan cefalic şi caudal
 Extremităţile rămân temporar 1.bourrelets neuraux
fusionnés
deschise: 2.bourrelet neural
3.gouttière neurale
– neuroporul anterior (se 4.somites
închide ziua 29) – comunică cu
cavitatea amniotică
 corespunde lamei terminale
Tube neural à 29 jours
a creierului
– neuroporul posterior (se
închide ziua 30) 5.crête neurale (orange)
6.renflement péricardique
 corespunde firului terminal 7.neuropore rostral
8.neuropore caudal
 Din plicile neurale se desprind un Crête neurale en migration

grup de celule ce migrează pe feţele (stade gouttière neurale)

laterale ale tubului  crestele

neurale (viitorul SNPeriferic)

Crête neurale après séparation

(stade tube neural)

Crête neurale en formation (stade plaque neurale)

A.plaque neurale
B.gouttière neurale 1.épiblaste
4.neuroépithélium
1.épiblaste 2.bourrelets neuraux
5.canal épendymaire
2.gouttière neurale 3.cellules des crêtes neurales en
6.tube neural
3.crête neurale migration
 Diferenţierea somitelor
– din mezodermul
paraaxial (3 perechi/zi)
– săpt 5  42-44
perechi, pe faţa
dorsală a embrionului,
subectoderm
– diferenţierea în 1.Bord sectionné de l'amnios
2b.Tube neural
2c.Neuropore caudal
2a.Gouttière neurale
succesiune cranio- 3.Bourrelet neural
2d.Neuropore rostral
5.Vésicule vitelline
caudală) 4.Somites

Embryon à environ 28 jours

  Somitele:
– 4 occipitale (primul
dispare);
– 8 cervicale;
– 12 toracice;
– 5 lombare;
– 5 sacrale;
– 8-10 coccigiene
(ultimele 5 -7 dispar).
Sclerotomul coloana vertebrala
Miotomul musculatura vertebrala, a membrelor şi peretelui antero-lateral
- sclerotoame: componenta cartilaginoasa si osoasa
- dermatoame: componenta cutanată segmentară
Inervate segmentar
- miotoame: componenta musculara segmentară (metameric).

săptamâna a 4-a începutul săptămânii a 5-a Sfârşitul săptămânii a 5-a

 Derivate ectodermale:
– sistemul nervos central;
– sistemul nervos periferic;
– epiteliile senzoriale; organ Corti,retina,olfactiv
– epidermul (inclusiv parul, unghiile);
– glandele subcutanate, glandele mamare;
– hipofiza si smaltul dentar.
 Ţesuturi şi organe cu origine mezodermală:
– ţesuturi de susţinere: conjunctiv, cartilaginos, osos;
– muşchii striaţi si netezi;
– sângele şi celulele limfatice, pereţii inimii, vaselor
sanguine si limfatice;
– rinichii, gonadele si ductele lor;
– porţiunea corticală a suprarenalei;
– splina;
– seroasele (peritoneu, pleura, pericard).
 PATOLOGIE
 teratomul sacro-coccigian
– în urma persistenţei liniei
primitive (N – degenerează şi
dispare)
– celule din toate cele 3 foiţe
embrionare
– constituit din ţesuturi diferite
(os,păr,dinţi,nervi, etc)
– frecvenţa -sex feminin
– devine malign (îndepărtat
până la vârsta de 6 luni)

Institut de
pathologie, CHUV,
Lausanne
 PATOLOGIE
 Displazia caudală
– grupare de sindroame ce merg
cu leziuni vertebrale inferioare
şi fuzionare completă a
membrelor inferioare
(sirenomelie)
– anomalie de gastrulaţie
(perturbarea migrării celulelor
mezoblastice)
– Asociază anomalii craniene
diverse:
 VATER ( anom.Vertebrale,
atrezie Anală, fistule Traheo
Esofagiene, malformaţie
Renală)
 VATERM + malformaţii Institut de
cardio-vasculare, ale pathologie, CHUV,
membrelor inferioare Lausanne
 PATOLOGIE
 Malformaţii prin defecte de închidere a tubului neural:
– Reprezintă majoritatea malformaţiilor congenitale a MS
– Apar în cursul săpt 4 de dezvoltare - la nivelul somitei 4
– = Disrafie spinală - afectează dezvoltarea SNC, dar şi a
arcurilor vertebrale suprajacente  dehiscenţă a canalului
vertebra (spina bifida)

– Cauzele  multifactoriale:
 factori genetici,

 de mediu,

 dietetici, vitaminici (acidul folic  prevenirea )

 medicamentoşi ( acidul valproic -antiepileptic)

 Spina bifida oculta
– defect parţial al arcului
posterior vertebral.
– vizibila doar pe radiografie
– pielea intactă

1.apophyse épineuse 1.arc vertébral

2.moelle épinière 2.moelle épinière
3.touffe de poils 3.touffe de poils
4.peau 4.peau
5.dure mère 5.dure mère
 Spina bifida aperta
Méningocèle
– dehiscenţa arcurilor
vertebrale
– malformaţia meningelui
şi/sau a Ms
– pielea poate fi intactă sau nu
– Forme:
 Meningocel ( arcuri
dehiscente + protuzia
meningelui)
 Mielomeningocel

 Mieloschzis
1.apophyse épineuse
2.moelle épinière
3.peau généralement intacte
4.recouvrant la méningocèle
méningocèle avec LCR
5.dure-mère
1.arc vertébral
2.moelle épinière
3.peau généralement intacte
recouvrant la méningocèle
4.méningocèle avec LCR
5.dure-mère
 Mielomeningocel
– dehiscenţa arcurilor +
protuzia meningelui + MS
 Mieloschizis (rahischzis)
– cea mai gravă formă de spin
aperta
– MS herniază la suprafaţă
– Leziuni grave neurologice în
aval de leziune

1.arc vertébral
2.moelle
3.dure-mère
4.peau jusqu'au déficit du tube neural

1.apophyse épineuse
2.moelle
3.dure-mère
4.peau jusqu'au déficit du tube neural
 Anencefalia
– neânchiderea tubului neural la nivel cranial
– neânchiderea în totalitate tubului neural
craniorahischizis
– mortală
 Au stade didermique:
 le feuillet embryonnaire dorsal est appelé épiblaste.

 le feuillet embryonnaire ventral est appelé hypoblaste.

 Au stade tridermique, dès la mise en place du mésoblaste la nature des

feuillets change.
 Le feuillet dorsal devient l'ectoblaste.

 Le feuillet intermédiaire (3e feuillet) est appelé le mésoblaste.

 Le feuillet ventral devient l'entoblaste.
 En résumé
 Les cellules de l'épiblaste donnent l'ectoblaste, mésoblaste
(ou chordo-mésoblaste) et l'entoblaste intra-embryonnaire

 Les cellules de l'hypoblaste donnent l'entoblaste extraembryonnaire

(celui de la vésicule vitelline et de l'allantoïde).