Sunteți pe pagina 1din 6

Particularitățile negocierilor în cultura

Chineză

1.Dimensiunile culturii chineze


1. Distanța față de putere
Această dimensiune tratează faptul că toți indivizii din societăți nu sunt egali -
exprimă atitudinea culturii față de aceste inegalități între noi. Distanța față de
putere este definită ca măsura în care membrii mai puțin puternici ai
instituțiilor și organizațiilor dintr-o țară se așteaptă și acceptă că puterea
este distribuită inegal.

La 80 de ani China se află în clasamentul superior al PDI - adică o societate care


crede că inegalitățile dintre oameni sunt acceptabile. Relația subordonat-superior
tinde să fie polarizată și nu există nicio apărare împotriva abuzurilor de putere
din partea superiorilor. Indivizii sunt influențați de autoritatea și sancțiunile
formale și sunt, în general, optimisti cu privire la capacitatea de conducere și
inițiativă a oamenilor. Oamenii nu ar trebui să aibă aspirații dincolo de rangul
lor.

2. Individualism vs colectivism
Problema fundamentală abordată de această dimensiune este gradul de
interdependență pe care o întreține societatea în rândul membrilor săi. Ea
are legătură cu faptul că imaginea de sine a oamenilor este definită în termeni de
„Eu” sau „Noi”. În societățile individualiste, oamenii trebuie să aibă grijă de ei
înșiși și de familia lor directă. În societățile colectiviste oamenii aparțin
„grupurilor” care au grijă de ei în schimbul loialității.

La un scor de 20, China este o cultură extrem de colectivă în care oamenii


acționează în interesul grupului și nu neapărat al lor înșiși. Considerațiile din
grup afectează angajarea și promoțiile cu grupuri mai apropiate (cum ar fi
familia) primesc tratament preferențial. Angajamentul angajaților față de
organizație (dar nu neapărat față de oamenii din organizație) este scăzut. În timp
ce relațiile cu colegii sunt cooperanți pentru grupuri, acestea sunt reci sau chiar
ostile pentru grupuri. Relațiile personale prevalează asupra sarcinii și companiei.
3. Masculinitate vs feminitate
Un scor mare (Masculin) pe această dimensiune indică faptul că societatea va fi
condusă de concurență, realizare și succes, succesul fiind definit de câștigător /
cel mai bun în domeniu - un sistem de valori care începe în școală și continuă
de-a lungul vieții organizaționale.

Un scor scăzut (Feminin) pe dimensiune înseamnă că valorile dominante din


societate au grijă de ceilalți și calitatea vieții. O societate feminină este una în
care calitatea vieții este semnul succesului și ieșirea în evidență a mulțimii nu
este admirabilă. Problema fundamentală aici este ceea ce motivează oamenii,
care doresc să fie cei mai buni (masculin) sau care îi plac ceea ce faci
(feminin).

La 66 de ani China este o societate masculină - orientată spre succes și


condusă. Nevoia de a asigura succesul poate fi exemplificată prin faptul că mulți
chinezi vor sacrifica prioritățile familiale și de petrecere a timpului liber pentru a
lucra. Oamenii de serviciu (precum coaforii) vor oferi servicii până foarte târziu
noaptea. Timpul liber nu este atât de important. Muncitorii fermieri migrați își
vor lăsa familiile în locuri îndepărtate pentru a obține o muncă mai bună și să
plătească în orașe. Un alt exemplu este acela că studenții chinezi le pasă foarte
mult de scorurile și clasarea examenelor, deoarece acesta este principalul criteriu
pentru a obține succesul sau nu.

4. Evitarea incertitudinii
Dimensiunea Evitarea incertitudinii are legătură cu modul în care o societate se
ocupă de faptul că viitorul nu poate fi niciodată cunoscut: ar trebui să încercăm
să controlăm viitorul sau să îl lăsăm să se întâmple? Această ambiguitate aduce
cu ea anxietate și diferite culturi au învățat să facă față acestei anxietăți în
moduri diferite. Măsura în care membrii unei culturi se simt amenințați de
situații ambigue sau necunoscute și au creat credințe și instituții care
încearcă să le evite este reflectată în scorul de la evitarea incertitudinii.

La 30 de ani China are un scor scăzut în ceea ce privește evitarea


incertitudinii. Adevărul poate fi relativ, deși în cercurile sociale imediate există
îngrijorare pentru acesta și regulile (dar nu neapărat legile) abundă. Cu toate
acestea, respectarea legilor și regulilor poate fi flexibilă pentru a se potrivi cu
situația reală, iar pragmatismul este un fapt al vieții. Chinezii sunt confortabili
cu ambiguitatea; limba chineză este plină de sensuri ambigue care pot fi dificile
de urmărit de către occidentali. Chinezii sunt adaptabili și antreprenoriali. În
momentul scrierii, majoritatea (70% -80%) dintre întreprinderile chineze au
tendința de a fi mici și mijlocii și deținute de familie.

5.Orientarea pe termen lung vs orientarea pe


termen scurt
Această dimensiune descrie cum fiecare societate trebuie să mențină unele
notițe cu propriul trecut în timp ce se ocupă cu provocările din prezent și
viitor , iar societățile să acorde prioritate acestor două obiective existențiale în
mod diferit. Societăți normative. care au un scor scăzut pe această dimensiune,
de exemplu, preferă să mențină tradițiile și normele respectate de timp, în timp
ce privim schimbările societale cu suspiciune. Cei care au o cultură care are un
nivel înalt, pe de altă parte, adoptă o abordare mai pragmatică: încurajează
prosperitatea și eforturile în educația modernă, ca modalitate de pregătire pentru
viitor.

China are un scor de 87 în această dimensiune, ceea ce înseamnă că este o


cultură foarte pragmatică. În societățile cu o orientare pragmatică, oamenii cred
că adevărul depinde foarte mult de situație, context și timp. Acestea arată o
capacitate de a adapta cu ușurință tradițiile la condițiile schimbate, o puternică
înclinație de a economisi și investi, prosperitate și perseverență în obținerea de
rezultate.

2. Dimensiunile culturii chineze vs dimensiunile


culturii românești
Pentru România, Geert Hofstede a estimat,niveluri foarte ridicate pentru
indicii reprezentând distanța față de putere (90%) și evitarea incertitudinii (90%),
niște niveluri scăzute pentru indicele reprezentând individualismul, adică un grad
ridicat de colectivism (30%), și pentru indulgență (20%), ceea ce reflectă o
valoare ridicată pentru reținere, un grad moderat de masculinitate (42%) ceea ce
indică faptul că este o societate relativ feminină,unde accentul este pus pe „a lucra
pentru a trăi”, orientarea pe termen lung în România fiind ca și alte țări europene
desprinse din blocul ex-comunist, o orientare concentrată mai degrabă pe prezent
și pe viitorul apropiat spre mediu (52%), prezentând cu tendințe mai degrabă
normative decât pragmatice.
Pentru China Hofstede a estimat niveluri de asemenea, foarte ridicate
pentru indicii reprezntând distanța față de putere (80%) și orientarea pe termen
lung (87%), niveluri foarte scăzute reprezentând evitarea incertitudinii (30%) cât
și individualismul (20%),unde de asemenea avem un grad ridicat de colectivism
și un nivel ridicat de masculinitate (66%) ceea ce indică faptul că societatea va fi
condusă de concurență, realizare și succes.

3. Analiza principalilor factori culturali din


China
 Religia: Budismul este religia predominantă din China, o țară
preponderent atee. Aproximativ 224 de milioane de chinezi și-au
declarat apartenența la această religie, însemnând 19% - 20% din
populația totală a acestei țări. Astfel, China este țara cu cel mai
mare număr de credincioși budiști din întreaga lume.

 Sistemul de educație: Învăţământul din China a obţinut realizări


notabile după 1978. În decurs de trei decenii China a realizat
obiective pe care ţările dezvoltate le-au înfăptuit în o sută de ani. La
ora actuală în China se practică învăţământul obligatoriu de 9 ani şi
s-a lichidat analfabetismul în rândul tinerilor. În acelaşi timp tot
mai mulţi cetăţeni au acces la facultate.
Guvernul chinez a acordat de-a lungul anilor multă atenţie
învăţământului, sublinind importanţa formării resurselor umane
pentru prosperitatea statului. Guvernul chinez a sporit necontenit
alocaţiile destinate învăţământului în anii aplicării politicii de
reformă şi deschidere, stimulând dezvoltarea rapidă a acestuia.

 Clase sociale: Populația din clasa de mijloc a Chinei (în cazul în


care este definită drept pătura socială cu un venit anual cuprins între
10.000 și 60.000 dolari SUA), a ajuns la mai mult de 300 de
milioane de oameni până în 2012. Conform Raportului Hurun,
numărul de miliardari în dolari SUA, din China, a crescut de la 130
în 2009 la 251 în 2012, China fiind astfel a doua țară cu cel mai
mare număr de miliardari din lume. Piața internă chineză de
vânzare cu amănuntul a fost în valoare de peste 20 de miliarde
de yuani (3,2 trilioane USD), în 2012, și avea o creștere anuală cu
peste 12 %, în 2013, în timp ce piața bunurilor de lux s-a extins
foarte mult, cu 27,5% din cota de la nivel mondial. Cu toate
acestea, în ultimii ani, creșterea economică rapidă a Chinei a
contribuit la creșterea gravă a inflației de consum, ducând la o
creștere a reglementărilor guvernamentale. China are un nivel
ridicat de inegalitate economică, care a crescut în ultimele
decenii. În 2012, Coeficientul Gini al Chinei a fost de 0.474.

 Tradiții și obiceiuri: Cele mai importante festivaluri sărbătorite


în prezent în China sunt: Festivalul Primăverii, Festivalul
Qingming, Festivalul Bărcii Dragonului și Festivalul Mijlocului
Toamnei.

 Cutume în societate: Poliția din China folosește tot mai frecvent


gâște în locul câinilor polițiști. S-a dovedit că gâștele au un spirit
agresiv mult mai dezvoltat și un văz mult mai precis decât al
câinilor; 30 de milioane chinezi locuiesc în bordeie. Numărul lor
este cu 36% mai mare decât populația Australiei sau cu 50% mai
mare decât populația României;Emisiile poluante rezultate din
spațiul Chinei ajung până la Sân Francisco, peste Pacific,
contribuind cu o treime din poluarea acestei mari metropole;100 de
milioane de locuitori din China se rezuma la un venit de un dolar pe
zi. Acest dolar este suficient pentru a-i asigura chinezului porția
zilnica de orez;În ciuda faptului că tara este declarata nerelegioasa,
în China locuiesc 54 de milioane de creștini.

 Concepția față de muncă: În privinţa dreptului muncii, China


este o ţară cu totul aparte, prin fundamentele liberalismului şi
capitalismului ce au pus bazele noului comunism, tot mai vizibile în
prezent.Din păcate, însă, modelul eleborat teoretic nu are
aplicabilitate totală şi în practică, rezultând accidente la locul de
muncă. În percepţia comunistă chineză, forţa de muncă şi
controlul populaţiei reprezintă paşi fundamentali pentru dirijarea şi
centralizarea sistemului global.

S-ar putea să vă placă și