Sunteți pe pagina 1din 3

Analiza distribuţiei teritoriale a clinicilor cardio-vasculare în America de Sud

Turismul medical este, de obicei, asociat cu mișcarea pacienților din “Nordul Globului”
pentru a accesa tratamentul în instituții private dedicate îngrijirii sănătății în “Sudul Global”
(Chuang et al., 2014). Cu toate acestea, cea mai mare parte a turismului medical din lume către
destinații din sud este de fapt intraregională și adesea între țări cu diferite standarde de îngrijire și
niveluri de acces la tratament (Ormond, 2011). Printre țările furnizoare de turiști în scop medial,
potrivit lui Crush și Chikanda (2015), cele mai importante sunt tările din Europa (Marea
Britanie-122,508 turiști, Germania-47,000 turiști, Olanda-21,000 turiști, Franța-13,000 turiști,
Italia-7,000 turiști, Suedia-5,000 turiști), Statele Unite ale Americii 41,000 turiști și Canada
9,000 turiști și Australia 14,000 turiști între anii 2003-2008. Condițiile cadriovasculare sunt
principala cauză a morbidității și a mortalității la nivel Mondial, astfel pentru as se îmbunătăți
sănătatea cardiovasculară, este necesar să se promoveze un stil de viață sănătos și să se adopte o
abordare pozitivă.

În cea ce privește repartiția clinicilor cardio-vasculare în America de Sud, se observă o


dispunere neuniformă a acestor, cauzată pe de-o parte de lipsa acesibilității (prezența Anzilor
Cordilieri, pădurea amzoniană, orașe situate la altitudini ridicate, suprafața mare a tării), iar pe de
altă parte dezvoltarea economică a regiunii și lipsa racordării altor orașe care ar putea devini
centre primire a turiștilor medicali la diverse alte resurse turistice. Brazilia, Columbia și
Argentina sunt principalii poli de atractivitate a regiunii, dispunând de cele mai multe clinici
cardio-vasculare, iar orașele Buenos Aires, Santa Fe, Sao Paulo, Brasilia, Rio de Janeiro,
Medellin, Bogota, Cali sunt centrele urbane reprezentative. La popul opus se află țări sărace, cu
clinici situate în capitală (Guyana, Guyana Franceză, Surinam) sau cu clinici în capitală și în
puține alte orașe (Bolivia, Paraguay, Ecuador, Uruguay) fiind avantajate de dimensiunile mai
mici ale suprafeței țărilor respective. Totadată, trebuia amintit și nivelul sărăciei, care în anul
2010 atingea 31.8% la nivelul continentului, iar dintre țările cu procente mai mari se regăsesc
Bolivia, Columbia și Venezuela. Columbia, deși are creșterea consistentă a PIB-ului, cu boom-
urile turistice, continuă să aibă niveluri înalte de sărăcie rurală, chiar dacă, în ultimii ani,
guvernul a instituit noi reglementări microeconomice care au condus la reducerea sărăciei prin
creșterea și sprijinirea noilor oportunități de îmbunătățire a vieții populațiilor rurale, acest lucru
explică poziționarea Columbiei printre țările fruntașe ca număr de clinici cardio-vasculare și nu
numai și printre țările cu cel mai mare procent a populației sărace.

Harta distribuţiei teritoriale a clinicilor cardio-vasculare în America de Sud


Bibliografie
Chuang, T., Liu, J., Lu, L., Lee Y. (2014). The main paths of medical tourism: from
transplantation to beautification. Tourism Management. 45 pp. 49-68
Ormond M. (2013). Claiming ‘cultural competence’: the promotion of multi-ethnic Malaysia as
a medical tourism destination. Medical Tourism: the Ethics, Regulation, and Marketing of Health
Mobility, Routledge, London and New York. pp. 187-200
Crush, J., Chikanda, A. (2015). South–South medical tourism and the quest for health. Social
Science & Medicine. v. 124 p. 313-320
http://www.hipertension-pulmonar.org/centros/fchp_hospitales_clinicas.html
http://globalhealthintelligence.com/es/rankings-de-hospitales-latinoamericanos/hospitales-mejor-
equipados-en-brasil/

Concluzii
În concluzie, se observă o dispunere neuniformă a clinicilor cardio-vasculare atât pe
continent luat ca întreg, cât și în fiecare țară separată. Principalii poli de atractivitate sunt
constituiți de țări precum Brazilia și Argentina, care dispun și de economi mai dezvoltate și de
Columbia, țară preponderent săracă la nivelul mediului rural. În cea ce privește orașele, se
constată că ariile urbane intens populate și cu econimi diversificate dispun de cele mai multe
clinici, atrăgând astfel și principalele fluxuri de turiști cu scop medical.
Condițiile cardio-vasculare sunt principala cauză a morbidității și a mortalității la nivel
mondial, bolile cardiace ischemice fiind cauza principală a mortalității prematură. Mai multe
studii au identificat aceiași factori de risc pentru infarctul miocardic sau accident vascular
cerebral la diferite populații, deși diferite regiuni prezintă o prevalență diferită și o povară a bolii.
De mult timp, inițiativele s-au concentrat pe măsurarea amplorii problemei și pe scăderea
factorilor de risc.

S-ar putea să vă placă și