Andra
SERBANESCU
Cum gandesc si
cum vorbesc ceilalti
Prin labirintul culturilor Cuprins
1. COMUNICAREA,
1. Gomuniarea pei kinba
11 Limba
12. Procesl comunicdrt lementele component
13. Parcwlaradjle comuntcart
Nivelule comunictit in scietate
21. Mela comumtcart ineaperonale
22. ‘Mead comumedrt internal
23. ‘Mead comunicar organtzapionate
24. Metal comunicdr public
25. Neola! comumeart de masa
26. Neetu! comunlcdrit ntreturat,
Variable care modeleazs comonicara interpersonal
31, Parculartaptesndioiduae al vorbtora.
32. Partculertaple sdiciuale ale ascutaoratl
33. Pecenia
34. Relais dire vorbtor acu.
35. Simata de comunicare
3S. Seopa
32. ‘Sul comunicaio indica
38. Compontamentul comuniate
39, Emopia
3:10, Competent de comuncare
Sirvtura intracivi verbale z
Mecanisme cominicative
51. Pronepil coopers
52. Princpil pote
Exeri,Aplicai
8
Definija anropologict a cular
Metafoele cult
Caraceistice curs
La temela clr: relia, fami, sata
Diverstatea cul.
Valor spre care se orenteasd cultura
5.2. Modell ht Edward T. Hall.
53. Motul ut Goer Hefited
Parametr de variate cultural
54, Madu! ui Ronald Inglebar
Emo clera
dentists cura
72. dentate scat
73. dentate penonala dentate clrald
Stereotipuie cultuale
xerii.Aplcai
[ML STILURI CULTURALE DE COMUNICARE
1
Relivsml
1A Retcesnal igete
12, Relates fenton allay, 1973),
13. Unteratemal,
Diferenje communicative inde clteral
21, Motul ingest.
22° Neo dcursiy
23. Praccle discursive
24. Contnuirea semnficape
25. Suara inept
26, Rela sterporonale
73
73
5
7
107
107
108
117
16
1M
5,
138
Ms,
156
7
161
163
168
m1
13
99
2am.
203
204
204
205
a2
215
219
236
27. Coniiujia lomentelor paraverbale
{5 nonterbale la consrirea semmificait
28, Concha
3. Corea ine vavabieleeukwale
31 Claicarea it Gudyuns (1988),
32. Clasitearea lui Che (1998).
33. Clasfcere lat FitzGerald (2003)
4 Rola inbi in comnicare
Exerc. Apbicat
1. cutrumt IN conracr.
1, Inatnive ante cur
11, Clocnirea cultural cul cultural.
12, React tnditslor la cal cultural” acultrarea
sallenarea
2 Comnicarea interclra
3. Competent de comunicaeinercltrls
46 Ienttatesiterclualt
(CULTURA ROMANA. REPERE.
1, alone cular tomine
11 Becta,
12. Adapter...
13, Neamt
1A. Guia at Dumneso
15. Spit fras
2, sul de vorbi a romani
21. Limba
22. ‘Statoil de comunicare
exerci. pbc
Bibiegrafe
Indice
29
25
235
258
260
260
2682
264
2
23
23
26
29
287
293
05
310
310
319
336
340
3a
351
351
334 Cuvant-inainte
Context general. Yenomens|globalizstpresupune contacte to
mai mote yi mai ever intr indivi: proven din cult diene
Inlni police, aepocierieconomice, educate colat/academicd in
te ri dect cea de origin, schenburiculuale, oporunii de era
in wrtindtate tur, emigrare etc. Toate acesteexperiente, depitind
sraniele propsei clus, sunt experene intrclturtendvidul tet
‘nro lume nelamilird hi, teste pantie oameni care vorbes, art
se imbvacd se poard, gindes alfel se confnta eu obcelul, concep,
credinge dere de cele din ara de orgie. Pentru a comunica elcent
renjele sil se adapteze, consruindo- © nous personalitate: 9
penonulitate inereuhurld. A comunica cu 0 peroand dintno ak
fur nest nr dec voi ob sia conc rumatial~
Tnseamn in primul rind 2 comunica in concondanis cu astepine
acelet persoane, cu practice sociale discursive care frmea23 bags
Su cultural, inseamind ate adapta nevoior 9 steptisor celal
meri comnictriinterenineale: are oi # preted Dome
comuniciniinerclurle ne consitie ls intersects enor obser
fate, anal, tor provenite din domeni rely diverse antopolog,
sto coltrale,pshologie,sociologe, comuniare. Cea ced unitate
acesor perpecive eclecice exe scopul ceretaror: de 4 ofr un
adr general ment st faeitezecomonicaea dine oameni cre 20
asc reset diverse pale lumi, prin cunoasere,infelegeea,
tolearea st apreieeasferenflor De exemple Com comunics un
american €u un Japone2, un talan cu un suede, un grec cu un ture?
‘Cum se explica diferenele de percep expecta, watunl, forme de
[ecuwemnescrrvs] omunicare dinte el? Cum pot fi concilate clferenjle, cum pot f
eviateneinelegenie gt conficrele?
In domenial tore! comunicaiincercultrale,obiectveleteoretice
le cereetari se coreleazt cu obectivele practice pavind comuniares
Fondatorul domenilui comics intercultural este consderst
Hal prim cae ols saga comunicareintereuturatn carol
curse gine impreuna eu lingvstl 8. Tager la Foreign Service
Insitute (Washington) peau diplomas american. De stuns, coms:
cates inertial a devent matere de stilt in universe din
Inizeaga Tome, sublet de cercetae entra anropolog, solo, stolog,
lings subiet al unor raining penta persoane cae lucreazd sa
locoiese im medi multicultural. Apliestule practice ale tourer 48
regisescn afacets! management, in educa (predaea lib materne
stain, desfasuareaproceslor de tava in meds mulcalturse),
In marketing pobliciate, in diplomat
omen comunicdt ntercuturae bx Romania, In Romina, coms
nicaresintercultoralé este tere de std Ia facltaie de comuicare,
socicloge, pihologle, jrnalism, sing police, reap stenationale
litre, limb sine, ciplomati,Perspectivainrercutrala este pezents
Inprogramele de gimnazi 1 liceu: manoaele de romans i, a als,
Cele de limb sine sunt elaborate din perspectvacomunicSei erat
ture. Supoml de suai si bazateoterict sun eprezenate de teva
«fii imbi seine (pune st neacuaizate, nv feotdeavna cele mai
bune) achisijonate de bblowecle din Rominia, complayé sumare
Integrate de obicet ca paragiafe in ake can de comunicae, cteva
‘raducer caror le lpsese perspeciva ansamblull. Cu toate acestea,
Pujine dnte pesoanele angajate, prin natura profese lo, in suai
Se comunicare intercukurala cunose diculaple une satracpm de
acest tip
Aceast cane exe o inraducere in domenitl comunicirit intr
‘cutturale: propune o pve de ansambla, sitet supra domeniuly,
‘corelind abordarea din anropologie cu perspectivacemunicat ngs
Baza pe o ampld bblopafie, vcrareaprezini conceptle de bad,
sincerzeaad cere in domeni, exemplifies prin stati concrete
i comunicare din divereelimb-cltr, propane snare concapate
‘ct eomente de reflec, sutoveriicare i autoevalesre peru ctor
covanrtnanere »
‘Prin conjnut forma, este in cord eu ultimele publica nterationale
in domeni. Cum gdndesc cum vorbesc ela, Prin labial cul-
furor ete un ghid pratic avind subicente rezuatle cerceislor
scademice in domenis,
Prin elenecl tore rate, vlumal cnet edUcares gt
formarea unet personaliiiinercuurle: 0 petsonalitatedeschisd la
‘now ls schimbare, tolerant, ex i adapabil realtor molple
sidiverse ale lumi actual, eu gandte ei spit de obser, cd
Blndie practcs, dat st speculatvs = inteun cuvint, o personaliate
onsient3 de muliplle forme pe care le iba diversiaten,
Desi se bazeaza pe cercett agurease in domenis, cares a fst
redattt in-un sl acces une ag eategol de eke. Ea accept
ecru multiple, in fone de seopel cisorla. Se adeseasd aur
studenior $1 profesor de lx diverse faci umaniste (comuniare
‘reli public, socclogs, pshologe singe politic, jal, reli
Interajionale, antropolope,Iere, limbs stfine etc), ca supor de
studiu; eercettorior in domenile implicate in comunicares inter
cultural, care vor isl saeze 4 winters ue Is diverse probleme de
Intees actual; cereetitortr interesaj de specie cultural a limb
‘omne sau persoanelor cae ar putes gis un benefics in cunoaserea
Curae; profesor eave predew limba romint lini std
pofesoror cae peda imbile unor minority aionale, ca funda de
ahordare intercultural a comunicai $+ problemelr sociale; elelor
{i profesonilor de leu, funda de ineegere a manvaleor programeor
‘Scolar, care previ corlai ite fenomenele culuraleIerare/lingi
tice romineti sl cele suine, precum $ coreai nterdscpinre,
tmaducttonlor s nterpretor Gn diverse domeniD; petsoanelor care
fed servic ngvisice $8 serie de aritent eval migration
Romina; trainenilor cafe erganieass seminare de pregtite snr
cultural in companile mltinaionale din Roma, pracicanflor in
Gomenial managements, publica ec. care vor ski Hgessed
foszontal de conoagtere 9 inelegere a comunicii iter i trans
cullurale si cae uebuie st gaseates soi eficiente de comunicate,
Aliplomapie;turor eel care se vd, imum vitor mai apropat sa
‘mai lndeparat, intind in contact cu cament proven intro alt
cultura rturr cela curios! st cunoascs of infelenescierentele de
Blndie s comonicare dire dversele popu de pe gob. cuvANTNAINTE &
Caen este organiza in cine eaptole-1.Comanicarea; I, Cultura:
II, Srt culture de comunicare; IW. Cultr contact, V. Cultura
romand.Repere
Capitol 1 tavoduce concep fundamentale de comunicare, def
sade contenido, exemplifcaindle vlads pena ©
face post Ineegereaabordior cae umeaza. a seul capa,
cittonl va avea © imagine simetied qi genet astpey procera
‘omunicir, 4 determininlor multiple care i modest Injlegerea
‘mecanismelorcomunicii ofr beneficil proc al davai sblsalee
petsonale de comunicare
‘Capitola IH dfingte eultoca interment antropologiel gi preznts
‘teva modele teoretice de abordare untarta formelor in care se
de step comunicatve Elemenele toretce exenializate want bogat
‘exempt prin fate in divers ult le ami La fl capo,
tttoral va aves cunogingle necesare pent 2 ingelege $2 explica
Aerentele dine cuts sa dispune de iasvumente penis 2-y
‘models stitute comportamentele atl indt ilies inte
cura s fl eficiemte ss ads stati.
Capitol Il coreleat perspec antopologilasupra comune
din prim ea concept din al doles, prezeataea va contra ©
har a asemanalor¢ deosebiloepivind fell i cate vorbescoament
din diverse cular gi cum se comport ei cind se ilnese pena a
logs a sft expla coral va aves it de omtol care
‘va prezenta puncele de posbll divergent instill de acomunica
a1 unorsndiviaispariind unor cult deste, find asl pus ia
ed
Capitol preci aspectele principale implicate in dalogul ae
‘amen proveind dn calturderte, care practid aun comuniatve
“ert. Trecind in revit formele de adaptare recproct $1 efectele
soculu cultural, pezentatea reine solupi concrete pentu formarea
nei persona ierculurale, Ua figul expat ctv vag
um S19! modelenecomportamentclecomuniatve in Funct de pro
venienja cuturala a interloutorut, cum 52 evtecapcanele nelne
legerior, com s intezpreteze comportameneleobserate I stn, va
{lace ad se agtepte cind va diacua cv un american, un france, un
fore, un japonez ete
aptllV propane o interpreta 3 cu comne in perspec
sbordtior ds captolle pecs, concentindse ma spa
Specials nal apo sopra special comonicat al omar
{rv gino panes pl ers poo wor
Biot de marcha cunt romaine. Cancle ample au tok de 3
tcidenga concepjile lor extem de moderne si acuae. In pares &
ous va gli ocaacterizae a mod in care woresc roma ee
‘ech antl pe ceretn personal, dtl in voll Cum orbs
tomdnt, Stu de comuntcareCinereturala ara Universi
Bacup 2007) La fru opto citorl a aves posite st
‘lecene spr elementslor presente, st descopere ale, penta
4 drum, pe care dat iva parcuge, va aven posites sf 0
‘Snook mai bine pe sin 8 nent mal gor pe cela
Andra Serbtnescu
Bucur, octombrie 2007 COMUNICAREA
1. Comunicarea prin limba
CComunicareaeste procesl prin cae se face schimbl de informajil
‘inte organisme: celulele comunicd inte ele asigurind astfel
schimbul de substan animalele comunicd prin sunete, miye,
‘mirossi, amenii comunic prin intermedia! unui sistem complex
de simbolur
Comunicarea umand reprezintdansamblulformelor de inte.
sivne tl totalinten procerslor prin onre cnmenth parijeent
fein cadrl societi si se raporteazd la medio. ave
alte tipusi de comunicate, comunicarea umand se distinge
prin unitate $i complexitate:alatur de elementele nonverbale
(nimied, gesturi, poziti corporate, miscii ete) si de cele para-
verbale (sunete, intonayi, varia de intensitate si tnaljime a
tonulu), in centul comunicart umane se aft limba. Comunicarea
tumand este o forma de comportament social, dabandit prin
invajare,
LA, Limba
Tn procesul comunicii, indivi ranspun reprezentile cognitive,
:mentale in reprezenttilingvistce. Limba este un sistem complex
de senine # simbolus flosite de oameni in scopul comunicai. % CoM GANDESC 51 CUM VORBESC CHILALTL
A comunica fn limba inseamnd a asocia Forme sf continutur
sia le organiza pe baza nor reguli sintactice, semantice gi
Pragmatice validate de comunitate int-un anumit moment al
existente sale, nseamnd a imparaslaceleasiasteptse si predict
in prezenja semnelor vehiculate
CCing comunicd prin intermedivl limbit, oamenit folosese
cuvinte. Acestea au 0 form sonora (rezltat prin combinarea
Uunor sunete) $1 un coatinut, o semniicaie (reprezintd concepte
ale unor reality din univers, din lamea inconjuritoare). Asocierea
dintre forma sonort st comtinut este, de cele mai multe or,
‘arbtrard, in sensul ch nu exist 0 motivare pentrs © anumitt
Asocieres nu existt aiciun motiv sajional pentru care uncle
‘comunitaji asociaa semnificatel reprezentate mai jos:
secvenja de sunete ceatsrd si nu Irate, prissvitced, aon;
asociewea dintre semnificatiesfonie este ezultatl unei convene
social, 2 unet convent inte meme societayi, asl net, in
comunitatea vorbitorlor de iba roming, conceptul reprezentat
prin imaginea de mai sus va flasociat cu casa, in cea a vorbitorlor
de fancend cu matzon, in cea a vorbitoilor de engleak cu hou
sas mai departe, Odacl adoptata, aceasttconventie de asociere
este, in general, tabild in timp, ceea ce asigued comunicarea
dlintre membrit society si ransmiterea limbit din generate in
[enerate.Stailtatea acestei asociert conventional gi arbitare
‘este ins fiat, tomal pentru cd este 0 asociere conventional
si arbitard; ase, in ump, foniet casd | s-au adavgat diverse
Semaifica’suplimentare, mai mult sau mai putin legate de
reprezentarea anterioard ~ de exemplu, addpost, familie, cast
de copit, cas de moda, casa de marcat etc Toate acest teisiush
fnerente ale semnului lingvstc? explica existenta in lume a
unui numar mare, dar fist, de limb, precum s1evolyialimbilor
in timp si spatiu. Semele lingyisice au diverse grace decom
plexiate: cel mat mic grad de complexiate tl are cuvintul
(casi, a cari foie ezultt din combinarea sunetelor spectice
tune limbis urmeaas grupul de cuvinte, adicd sintagma (casa
med, casd noud, casa de acolo, casa noud de peste drum, casa
oud a pritenului meu, Dan et), propoziia (Case nowd de
‘acolo este a pritentlui meu, Dan), faza (Casa noud pe care 0
vezi acolo, peste drum, este a pretonulut meu, Dan), text
Publicis unard CASA MEA se adreseant publica ce itemoneaed
scons, exinds sa renovene ciel reyednfepemanente
su case de vacani. Ce dgeet implica in domenite protect,
‘xe piel materelr de constrict, ral, echipamentlor
slinsalair, precum :persoanele pasionate de domenal sbordat
‘de revisit pot gis In paginleacesteiasubecte de interes. Modele
‘de eases amenaje petsajre,snformap de actualitate din lames
Sint rubrice centrale, peezenate int format de 180 de pagnt
Dogatusrate Cu un sa de 20.000 de exemplar, ovetat care un
target precis si cu o dstibutie national performarta, CASA MEA
sigue 0 efcientt promovare a jcttorlor de tp din domenile
menyonate(hap://v hiparion com/reviste/catt mea htm).
Semele se consttue gi functionea2 la rei nivelui: sintactc,
Semantic si pragmatic (Morris, 1939) La nivel sintactic,semnele
se-combind dupa un set de reguli specifie fecdreilimbi: regult
1. Teoria presenta mai ss poaumele de toria semi ingoti,
labora Ia tncepotulsecoulut al XECdes de lingvsil genever
Ferdinand de Sausure, in cadrl une! tor mai amples sernelo,
semioica.Semnele lingvisice sunt doar un tip de sezne care
functioneazd in societate,alatur de altele, cam a fi: sence
Sodom, semmele matematie ” {CUM GANDESC 1 CUM VORHESG CERALTL
de cambinare a suneteor (regu fonetice: cratsta, nu dcesta,
regul de combinare a moremelor adic a. unor pi ale cuvantuli,
reguli morfologice: casterle, nu lereecas), reguli de combinare
2 cxvintelor (eegoltsietactice: Sta cumpdrat 0 cas nowd,
INoud o a 3¢ casa cumpdrad. La nivel semantic, fonia. casa
realizea2d in limba romind urmatoarea pane a reali
(CAS//R! ~e 1) Consrustie serving ca locsins pent oameni
De ~ prods in condi csnice A'avea ~ pl mash aI indestlat,
2) Tonite bunuroe ce conse averea une! pescane; gospdii.
53) lncipere co desinajie special ino cadre. ~a ascensorulu
en mare nnn cael rdnest desta oaspeor. 4) Toaiates
pewoanclor invite care locuieseimpreond familie. 0 face ~
fu cineva arn injelegere;a ual cu cineva In eisice. 5) Nume
Sav nor insu ageshmint,frme comercale etc ~ de cultura
wae oink a seitorlor 6) Uniate economics (de producti,
de comer, sav de servic sociale) care are 0 conducere unied;
Inteprindere (G-D. easell lt. cua
CCAS//A? ve f 1) lap sa aia special in care se pasrea ba
TMi de vloare, documente ete; sel. 2) Loc special amensat
Innrun maguza une se aia coma cnr. 9) tase
fio insite unde se fac incase lal: casei. 4) Sud de
‘ani tr mumerar de cae dispune casera une! nteprindes, orga
dati etc 9A face a face bilanplIneasiclr palo une ile
{6-0 easel ait. case, germ. Kase.
CASK? Beal 3 vinuror pe care acestea 0 capith cind ajung in
Contact co serl si cae se caracteriaeasd pin elburre si prin
Schimbarea culo = case hp //dexonline 0).
In englezt,corespondentl sonor bouserealizeazi urmitoarea
partie
1," building in which people ive; residence for human beings
2. 3 household.
3. Coen sntal capita ler) 2 family, inching ancestors and
(ercndane: the gro wan of France the House ef Hepsburg
4. a building for any purpose: @ Bouse of worship,
COMUNICAREA 9
5 a theater, concert hall, or audtoriom: a vaudeville house,
6. the audience of thester onthe like
7. a place of shelter fora anima, birdy ee.
8. the building in which a legislative or ofa deliberative body
9. Cinta capital t the body sl, xp a bicameral leisure
‘the Hous of Representatives
10.1 quorum of such » body
1a ntacaptal eter) commercial establishment; business
Fm: tbe House of Rothschild a pubebing house
12. gambling casino
13. the management ofa commercial establishment oof «gambling
‘easno: mules ofthe Bone
Man adisny or deliberative group, exp in hich or college
15.2 college in an Englshype university
16s residential hall in 2 college or school; dormitory.
17. the members or residents of any such residential hal,
18 Informal 3 brothel, whorehouse
19, Bris variety of lo or bingo played with paper and pencil,
‘xp. by solders asa gambling game
20 Also cle partab. Curing the ates enclosed bya cic 12 0
1 ft. G7 oF 42 m) in diameter a each end ofthe nk, having
the te in the center
21, Nautical any enclosed sheker above the weather deck of a
vessel: nie Bouse; deck house
22 sto: one ofthe 12 divisions ofthe celestial sphere, numbered
‘counterclockwise fom the point of the eastern horizon.
= verb used with obec
23 to puror receive into a house, dweling,o living quarters: More
‘than 200 students were boused inthe dormitory.
24.10 give shelter to; harbor; lodge: 40 Bouse fload victims
sebeos.
25,10 provide wth place to work, study, othe lke: Ths bulding
ouses our execute sal
26.to provide storage space for; be 2 recepace for or sepositoy
‘of: The brary bouses 600,000 books
27-10 remove from exposute; put ina safe place ‘cuN GANDESC 51 CUM VORBESC CILALT
28, Nati
i. ta lower (an upper mast) and make secure, as alongside the
lower mast.
. tg heave (an anchor) home.
29. Carpentry
4, tafirthe end or edge of (a hoard or the ike) into 2 notch, ole,
oF groove
>. to form (3 jin) beeween two peces of wood by fiting the end
or edge of one into a dado ofthe other
= verb used without objec)
30-to take aber vel
= adjective
Blo, pertaining to, or aang house
32 for or suilable for 1 house: house pat
33 of or being product made by or fora specifi tier and often
old under the store's own label: Yu tl save money om be raio
{you uy the Bouse bran
= Home
35. bring down the house to all forth vigorous apple from an
studience; be highly succesful: The ebidrens performances
brought down te house
6.cleaa house.
ST dress the howse, heater
2 to fil a theater wih many people admited on fee passes:
paper the house
by toarange or space the seating of pattons in such a way as 19
‘make an audience appear lager or 2 theater or nghlab more
‘romded than actualy i
38. keep house, 10 maintain 2 home; manage 2 household
39 like a house on fre cafe, very quickly; with energy oF
centhusitm: The new product lok off like a Bouse on fre.
40.0M the house 53 pit from the management; ree: Tonigh ibe
drinks are om the Bowe.
put or set one's house in order,
2 tosettle one's afi
to improve one’s behavior or corect one's fas: Is easy to
entictz ober, but would he bot to put one's een bose in
er fis.
(ap: //ctionaryceferencecom)
1a nivel pragmatic, semnele intr in diverse reli cu utilztori,
Modul in care acestia folosese semnele lingvistice depinde de
CINE foloseste un sem lingvistic (0 persoana cu grad mai mare
sau mai mic de instrucie, un vorbtor nati sau un stein care
poate face greseli, un vorbitor medi sau un specialist inten
anumit domeni, un adult, un bitrin sau un cop, o femeie sau
tun batbat etc), CE doreste si comunice folosind acelsemn (a
transmit o informatie, sf facd tun comentariy personal i fack 0
sluma etc.), CUL i se adreseaza (uni vorbitor medi, unui
specialist, unul copil, unui adult, unei persoane cu probleme
pihiatrice etc), PE CE CANAL Cint-o comunicar ft in fa, la
telefon, prin iotermediul unl text tipart, la televizos), IN CE
FORMA (monoiog sau aiiog, mntrebate sau ordin, text fn proz
sau in versuri ec), UNDE $I CAND (locul si momentul comunicirt
influenteszielaborarea mesajlor: un cadns academic, in magazin,
Pe strada, Ia serviciu, dimineata sau la miezul nopti, imediat
‘dupa un eveniment tris sau dupa unul fri), CU CE SCOP (pentru
8 pune in circulate o informatie, pentra amuzament, penta
convinge, pentru a manipula, pentru a ofest sprijn emojional
linei percoane, pentru a consis, penta a vindece ete)
In cadrul societaji, limba Indeplineste mai multe Funct
inerferente: de etichetae (adick de identificare si numire a
‘obiectelor din relitate), de iteraeune (de relaionare cu celal
‘membriai societii, de transmitere (de infrmaje), de satisfacere
8 nor nevolindviduae sociale Cexprimarea emi, structraea
indi, onganizarea relajilor interumane, riminerea in istorie
prin stocarea de informatie, exprimarea identi de grup st
personale), 2 {COM GANDESC 51 CUM VORBESC CEALTE
In procesul comunicii, oamenit recurg cel mai adesea la
limba dar limba ne este singurul sistem de semne folost, ct
‘doar cel mai complex, cel mai elaborat. Se pare inst c¥ doar 10%
Gin informatiatansmisd este comunicat prin limba. Alatuei de
semnele lingvstice, In comonicare intervin elementele para-
vetbale si cele nonverbale. Elementele paraverbale sunt formate
din ansimblul sunetelor nearculate, deci ansamblul emisilor
vocale percepute auditiv ~altele decit vocalele si consoanele,
care se combina pentrs a consti semnele lingisice. In categoria
clementelor paraverbale intr varaile de intenstate ale tomlu,
indlimes, viteza vorbiri, colorarea afectiva a unor enuaturl
(nil, urk, dispre, interes, nelinigte etc), lungimea pauzelor
‘Acestea transmit informati legate de procesarea mesajului de
‘itre vorbitor, atudinea vorbitorulul fad de mesa) sau fal de
imerlocuto, afectele subiacente comunicanit, particulaittj de
personalitate ale vorbitoruui, rolul mal important sau mai putin
important al une! secvente in cadrul comunicani ee. Elementele
ronverbale sunt transmise prin alte miloace decit cele verbale
tategorie mimica, miscinle hilo, zambetul, pozipile corporle,
folosirea spariuss,infaigarea individului in ansamblu, mitosu-
rile et. Elementele nonverbale se afl in diverse raporusi cu
‘comunicarea ingvstict doblea2 informatiacodificatalingvistc,
intdrind-o (a spune ,da” gin acelasi imp, a da din cap in semn
afirmativ), completeaza informatia codificat lingvistic
S-ar putea să vă placă și
- Sacrul Otto Rudolf PDFDocument299 paginiSacrul Otto Rudolf PDFAndrei Andrei100% (1)
- Cercetarea Noutestamentara Romaneasca Ghid Bibliografic PDFDocument500 paginiCercetarea Noutestamentara Romaneasca Ghid Bibliografic PDFAndrei AndreiÎncă nu există evaluări
- Litiaza UrinaraDocument14 paginiLitiaza UrinaraAndrei AndreiÎncă nu există evaluări
- Regimul Vegetarian Si de CruditatiDocument2 paginiRegimul Vegetarian Si de CruditatiAndrei AndreiÎncă nu există evaluări
- Rowntree Derek Invata Cum Sa InvetiDocument245 paginiRowntree Derek Invata Cum Sa InvetiBogdan B88% (8)
- SF Isaac SirulCuvinte Despre NevointaDocument447 paginiSF Isaac SirulCuvinte Despre Nevointamiaunicka100% (1)
