Dintre numeroasele probleme ecologice pe care am ajuns să le conştientizăm

cu durere în ultima vreme se află şi scăderea biodiversităţii sau cu alte cuvinte

dispariţia treptată a plantelor şi a animalelor cu care ne-am obişnuit să convieţuim.
Pentru a atrage şi mai mult atenţia asupra acestui pericol, Uniunea Europeană
a declarat anul 2010 ca fiind „Anul biodiversităţii”. Şi pentru ca impactul să fie cât
mai puternic, clipul publicitar al campaniei de promovare accentuează realitatea
potrivit căreia omul, la rândul său, face parte din biodiversitatea planetei, putând fi şi
el oricând atins de flagelul care le ameninţă pe toate celelalte fiinţe vii.

Săptămâna Verde

Pe lângă campania publicitară aferentă Anului Biodiversităţii, Comisia

Europeană organizează între 1 şi 4 iunie conferinţa anuală privind mediul,
„Săptămâna Verde”, sub patronajul actualului comisar pentru mediu Janez Potočnik.
Cele 30 de sesiuni de comunicări sunt dedicate unor subiecte precum starea
biodiversităţii şi a naturii în Europa şi în lume, beneficiile pe care le aduce
biodiversitatea, presiunile cărora trebuie să le facă faţă şi, evident, soluţiile pentru
reducerea ritmului actual de pierdere a biodiversităţii. O atenţie specială este acordată
dimensiunii economice a biodiversităţii, pentru a se vedea în ce măsura protejarea
naturii este profitabilă pentru mediul de afaceri. De altfel, Comisia Europeană îi
stimulează deja pe întreprinzători în acest sens. Pe 2 iunie sunt premiate cele mai verzi
întreprinderi europene, prin decernarea Premiului european de mediu pentru
întreprinderi ("European Business Award for the Environment"), eveniment desfăşurat
tot în cadrul “Săptămânii verzi” de la Bruxelles. Zece companii au fost selectate
pentru ediţia din 2010 a premiului. Finaliştii reprezintă companii din Austria, Belgia,
Germania, Grecia, Spania, Turcia şi Marea Britanie. Anul acesta au fost primite 141
de înscrieri din partea finaliştilor competiţiilor naţionale, un număr record de înscrieri
de la lansarea concursului, în 1987.

Noi instrumente de informare

De asemenea, războiul împotriva distrugerii biodiversităţii s-a îmbogăţit cu

două noi „arme de luptă”, care reprezintă propriu-zis instrumente de informare.
Primul este portalul web intitulat „Sistemul european de informaţii privind
biodiversitatea” (prescurtat BISE), rod al colaborării dintre Directoratul General
pentru Mediu din cadrul Comisiei şi Agenţia Europeană de Mediu. Site-ul înlesneşte
accesul publicului la informatii despre natură şi biodiversitate, prezentând datele
existente într-un mod exhaustiv.
Şi cea de-a doua armă de luptă împotriva distrugerii biodiversităţii este
realizată tot prin partneriatul dintre Comisia Europeană şi „Agenţia Europeană de
Mediu” şi anume „nivelul de referinţă în materie de biodiversitate”. Documentul are
rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra biodioversităţii, atât a stadiului de
distrugere, cât şi a eforturilor de redresare. Astfel, oficialii europeni speră să fie
acoperite lacunele din prezent oferind date despre numărul de specii, situaţia
habitatelor şi serviciile ecosistemice. „Nivelul de referinţă în materie de
biodiversitate” va deveni operaţional înainte de sfârşitul anului.
Romania este caracterizata de un nivel ridicat de biodiversitate – din punct de
vedere al numarului de specii, al habitatelor si al ecosistemelor pe care le formeaza si
din punct de vedere al suprafetelor detinute de acestea, insa modificarile actuale de
peisaj pun in evidenta amenintari serioase: intensificarea activitatilor agricole ce

2
afecteaza cu precadere zonele mai productive si abandonarea activitatilor agricole ce
se manifesta mai ales in zonele slab productive.
Romania este caracterizata de o mare diversitate biologica, manifestata atat
intraspecific cat si interspecific, remarcandu-se atat prin numarul mare de ecosisteme
cat si prin numarul de specii, dar in prezent multe specii de plante si animale sunt
amenintate cu disparitia, iar modificarea peisajului reprezinta primul indicator al
deteriorarii mediului. In ceea ce priveste flora, in Romania au fost identificate 3.700
de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt
extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 1.253 sunt Programul National de
Dezvoltare Rurala 2007-2013 35 rare. Din numarul estimat al taxonilor identificati in
Romania, o proportie semnificativa (aprox.60 %) este reprezentata de catre speciile
caracteristice pajistilor alpine si subalpine, pasunilor si fanetelor montane. In ceea ce
priveste fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii
de nevertebrate si 707 specii de vertebrate. Din cele 191 specii de pesti, 38
inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (11 specii periclitate, 16 specii
vulnerabile si 11 specii rare). Din cele 20 specii de amfibieni, 12 se afla intr-o stare
nefavorabila de conservare (3 specii periclitate si 9 specii vulnerabile), din cele 30
specii de reptile 5 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (4 specii periclitate si
o specie vulnerabila), din cele 364 specii de pasari 35 se afla intr-o stare nefavorabila
de conservare (18 specii periclitate si 17 specii vulnerabile) si din cele 102 specii de
mamifere, 58 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (19 specii periclitate, 26
specii vulnerabile si 13 specii rare). In urma inventarierilor, a rezultat un numar
aproximativ de 5.600 de ursi bruni (60% din populatia europeana de ursi bruni –
Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populatia europeana de lupi –
Canis lupus) si 1.500 de rasi (40% din populatia europeana de rasi – Lynx lynx),
aceste specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor naturale, care pot fi
folosite si pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al
acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din padurile tarii noastre
de mai bine de un secol si traieste astazi numai in rezervatii.
Ecosistemele naturale si semi-naturale acopera 47% din teritoriul tarii. Au fost
identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 143 habitate
specifice zonelor umede, 196 habitate specifice pasunilor si fanetelor, 206 habitate
forestiere, 90 habitate specifice dunelor si zonelor stancoase si 135 habitate specifice
terenurilor agricole) in 261 de zone analizate la nivelul intregii tari.
Habitatele din Romania sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a
faunei, componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau
edafici. Influentele climatice, ale zonelor aride din partea estica, la cele oceanice din
partea vestica a tarii, precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de
altitudinea reliefului, au determinat aparitia unui mare numar de habitate. Alt factor
care determina marea varietate de habitate din Romania este reprezentat de
compozitia chimica a rocilor din substrat (sol, subsol).

Ariile protejate

Dintre statele membre ale U.E. – 27, Romania detine cea mai mare diversitate
biogeografica (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflandu-se in
majoritate intr-o stare favorabila de conservare.
Suprafata totala a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha si acopera
aproximativ 7,83 % din suprafata tarii. Sunt incluse aici Rezervatia Biosferei „Delta
Dunarii” – 576.216 ha, 13 Parcuri Nationale – 318.116 ha, 13 Parcuri Naturale –

3
772.128 ha, 981 Rezervatii Naturale – 179.193 ha si 28 Arii Speciale de Protectie
Avifaunistica – 21.052 ha.
Dintre acestea, cateva arii protejate prezinta interes deosebit, atat la nivel national cat
si international, avand statut multiplu:
 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – Rezervatie a Biosferei (Comitetul
UNESCO MAB – „Omul si Biosfera”), Zona Umeda de Importanta
Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar) si Sit al Patrimoniului
Natural Universal (UNESCO);
 Parcul National Retezat – Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB –
„Omul si Biosfera”);
 Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO
MAB – „Omul si Biosfera”);
 Parcul National Balta Mica a Brailei – Zona Umeda de Importanta
Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar).
In afara ariilor protejate de interes national, prin intermediul Programului IBA
(Important Birds Area / Arii de Importanta Avifaunistica) au fost identificate in
Romania cele mai importante arii pentru mentinerea populatiilor de pasari salbatice,
inclusiv a celor de interes international sau prioritare la nivel comunitar precum si a
speciilor migratoare. In Romania programul este derulat de catre Programul National
de Dezvoltare Rurala 2007-2013 Societatea Ornitologica Romana (partener BirdLife
in Romania) si Asociatia pentru Protectia Pasarilor si a Naturii “Grupul Milvus”. Pe
baza datelor adunate in special in ultimii 10 ani, au fost identificate la nivelul intregii
tari 132 de IBA-uri, acoperind cca. 17% din suprafata tarii.

Natura 2000

O buna parte din teritoriul national este acoperita de reteaua comunitara de arii
protejate Natura 2000.
Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in
Romania se regasesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel
comunitar si a caror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare
(SAC). Pana in prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un numar de:
 108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand
aproximativ 11,89% din teritoriul Romaniei;
 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand
aproximativ 13,21% din teritoriul Romaniei.
Regimul de protectie pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel
national, in conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, prin
urmatoarele acte normative:
 Ordinul MMDD nr. 776/2007 pentru declararea pSCI si
 Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 pentru declararea SPA. Arealul siturilor
incluse in Reteaua Europeana Natura 2000 acopera aproximativ 17,84% din
teritoriul national.

Conservarea biodiversitatii pe terenurile agricole

Terenurile agricole cu inalta valoare naturala acopera o suprafata insemnata

din SAU a Romaniei, dar atat abandonul activitatilor agricole cat si intensificarea
acestora ameninta buna lor conservare.

4
 Desi in cazul Romaniei (si chiar la nivel european) exista foarte putina
experienta in utilizarea acestui concept, un pas important a fost realizat in vederea
identificarii terenurilor agricole cu inalta valoare naturala, utilizandu-se metode
oferite de studiile dezvoltate pana in prezent. S-a urmarit identificarea zonelor
caracterizate de prezenta abundenta a pajistilor semi-naturale, in general asociate cu
existenta unei diversitati ridicate a speciilor si a habitatelor. Rezultatul clasificarii
arata faptul ca in prezent cca. 2,4 milioane hectare de pajisti semi-naturale pot fi
clasificate ca teren agricol cu inalta valoare naturala.
Pajistile semi-naturale reprezinta cele mai valoroase ecosisteme din categoria
terenurilor agricole, dar renuntarea in unele zone la activitatile agricole traditionale
(cosit, pasunat) conduce la degradarea habitatelor si la modificari de peisaj. Cu
deosebire, in zona montana exista o tendinta de abandonare a activitatilor agricole,
mai ales in cazul pajistilor semi-naturale. In acelasi timp, in unele regiuni ale tarii
pajistile sunt amenintate de intensivizarea agriculturii si practicarea acesteia pe
suprafete compacte si largi, exercitandu-se astfel presiune asupra componentelor de
mediu, in special asupra biodiversitatii.
De asemenea, in unele zone ale tarii desemnate ca IBA sunt prezente pasari care detin
in Romania o pondere importanta din populatia la nivel UE – 27, cum ar fi Lanius
minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 50%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar in
unele dintre IBA sunt prezente si pasari care sunt vulnerabile, periclitate sau rare,
numarul de exemplare din aceste specii de pasari fiind foarte mic.
Ca o amenintare a ultimilor ani se remarca gripa aviara care poate afecta
pasarile salbatice, mai ales in zonele de mare concentrare a pasarilor migratoare cum
ar fi Delta Dunarii. In general, se poate spune ca populatiile al caror habitat il
constituie terenurile agricole si forestiere inregistreaza o stare favorabila de
conservare si nu exista presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este in
mare masura urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii in
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 37 Romania. In particular, exista
si areale asupra carora presiunea exercitata de catre activitatile antropice s-a resimtit
printr-o evolutie nefavorabila asupra starii de conservare a speciilor salbatice.

Agro – biodiversitatea

Romania detine o importanta baza genetica atat in randul plantelor de cultura

cat si al animalelor domestice, strans legata de agro – sistemele traditionale.
In ceea ce priveste agro-biodiversitatea, Romania este una dintre putinele tari
europene in care agrosistemele traditionale reprezinta rezervoare semnificative din
punct de vedere al diversitatii genetice a plantelor de cultura si a animalelor
domestice, care s-au conservat la locul de formare si dezvoltare (in situ). Romania
este interesata sa conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice
unor regiuni, si care sunt in pericol de disparitie. In catalogul mamiferelor domestice
sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt inca active, 19 in potential pericol si 34
disparute). Trebuie notat totusi ca multe rase locale (Turcana, Tigaie, Capra Carpatina
etc.) au un sistem de reproductie in comunitati locale (izolare reproductiva pe o
anumita arie, fara registru genealogic si controlul oficial al productiei, selectia fiind
facuta dupa preferinta proprietarilor). Ca varietati de plante exista populatii locale
aflate pe cale de disparitie, distribuite in multe regiuni. O importanta mare este
acordata si livezilor.

5
Conservarea biodiversitatii pe terenurile forestiere

Romania dispune de o mare diversitate forestiera si este una dintre putinele

tari europene care mai poseda paduri virgine. Multe dintre aceste paduri joaca roluri
importante de mediu si ca spatiu recreational, dar reprezinta in acelasi timp si o
importanta valoare economica.
In ceea ce priveste relatia dintre paduri si managementul biodiversitatii, Romania este
una dintre putinele tari europene care inca detine paduri virgine – aproximativ
300.000 ha, prezente in cea mai mare parte in zona montana. Padurile detin functii
multiple, spre exemplu, aici se regasesc habitate importante pentru fauna salbatica
(mai ales acolo unde exista potentiale situri Natura 2000), asigura functia de protectie
in bazinele torentiale, dar detin si alte functii de protectie si asigura, de asemenea,
importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunitatilor umane. Acolo
unde aceste valori sunt considerate de importanta mare sau cruciala, padurile pot fi
clasificate ca avand valoare inalta de conservare. Pana la finalul anului 2005, 1.119,7
mii ha de paduri in Romania au fost certificate prin Sistemul de Certificare Forestiera
(SCF). Peste 9% din suprafata forestiera (574.878 ha) este situata in arii protejate,
managementul acesteia vizand conservarea biodiversitatii (sursa: Regia Nationala a
Padurilor – Romsilva, 2006 – Managementul ariilor forestiere din cadrul Parcurilor
Nationale).
Peste 190 de tari au cazut de acord in 2002 sa diminueze pierderea
biodiversitatii pana in 2010, insa nu s-a observat inca o diferenta considerabila.
Secretarul general al Natiunilor Unite, Ban Ki-moon a declarat ca vor exista
consecinte grave pentru toata lumea daca aceste pierderi nu sunt oprite. Majoritatea
habitatelor din intreaga lume se micsoreaza si aproape un sfert din speciile de plante
sunt amenintate cu disparitia. Numarul speciilor de vertebrate a scazut cu o treime in
perioada 1970-2006.
“Biodiversitatea este strans legata de functiile ecosistemului de care depindem
si noi pentru a ne asigura mancarea si apa. Actualul curent arata ca ne indreptam catre
o reducere catastrofala a numarului ecositemelor”, a explicat Ban, citat de Reuters.
In raport se arata ca exista un progres mare in ceea ce priveste reducerea ratei
de disparitie a padurilor tropicale in unele regiuni, insa habitatele marine si recifele de
corali inca sunt in pericol de disparitie.
Principalele cauze ale pierderii biodiversitatii sunt schimbarile climatice,
poluarea, schimbarile habitatelor, supraexploatarea si aparitia unor specii noi de
vietuitoare.
“Cu resurse adecvate si cu o politica buna putem avea ustensilele necesare
pentru a opri pierderea biodiversitatii”, se arata in studiu.

6
 In urmatorii cu 20-30 ani, putem pierde peste 1 milion de specii de plante si
animale din cauza modificarilor produse in natura de activitatea umana. In prezent,
cca 10% din speciile de plante din zona temperata si 11 % din cele 9000 specii de
pasari sunt pe cale de disparitie.
FACTORI FAVORIZANTI PENTRU EXTINCTIA SPECIILOR

TALIE MARE SPECII ENDEMICE MIGRATII PE

RUTE FIXE

RATA
COMPORTMENTE FACTORI FAVORIZANTI REPRODUCTIVA
PARTICULARE AI EXTINCTIEI SCAZUTA
SPECIILOR

SE AFLA IN VARFUL ZONE DE REPRODUCERE NUTRITIE

PIRAMIDEI TROFICE LIMITATE STRICT
SPECIALIZATA

Conceptul de biodiversitate include:

 Diversitate specifica (numarul de specii diferite dintr-o anumita arie si
numarul de indivizi din fiecare specie)
 Diversitate genetica (ansamblul de gene detinute de o specie dintr-o
anumita arie)
 Diversitate sistemica (varietatea habitatelor, comunitatilor ecologice ce
alcatuiesc ecosfera).
Diversitatea biologica este afectata de numerosi factori, printre care:
 Poluarea apei, aerului, solului cu diferite substante chimice provenite din
activitatea antropica si care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite
specii
 Introducerea accidentala sau intentionata de specii straine intr-un
ecosistem. Speciile noi, daca gasesc conditii optime de viata pot inlocui
speciile autohtone, ducand la modificarea caracteristicilor biocenozelor
(ex.: Rapana, Mya, Mnemiopsis sunt specii straine introduse in Marea
Neagra cu apa de balast a navelor ducand la disparitia unor specii
autohtone).
 Supraexploatarea resurselor biologice fara a se tine cont de limitele
stocurilor speciilor cu utilitate economica (ex.: supraexploatarea resurselor
piscicole in Marea Neagra a dus la scaderea stocurilor de pesti). Ca
urmarea a acestor modificari antropice , biocenozele de la litoralul
romanesc au suferit numeroase modificari.

In Cartea Rosie a Marii Negre ce inventariaza speciile rare, periclitate sau

vulnerabile apar 43 specii de plante, 29 de crustacei, 5 de moluste, 41 de pesti (ex.
sturionii), 6 mamifere (ex. delfinii)

7
 BIODIVERSITATEA MARII NEGRE

DISTRIBUTIA ORGANISMELOR ACVATICE

DISTRIBUTIA
ORGANISMELOR
ACVATICE

PE FUNDUL APEI IN MASA APEI (adaptari); LA SUPRAFATA APEI

 Sesile (fixate)  Cresterea suprafetei portante
 Pivotante  Scaderea dimensiunilor
 Sedentare  Asocierea in colonii
(deplasari de  Vacuolizari ale citoplasmei Neuston Epi- si hiponeuston
mica  Acumularea de substante
amplitudine) grase
 Vagile (deplasari  Cresterea rezistentei la
ample)
 Sapatoare scufundare
 Scaderea greutatii specifice
 Sfredelitoare
 Aparitia de prelungiri
Fito- si zoobentos

Necton Plancton (plutesc

inoata activ) in masa apei)

Specii Specii
litorale pelagiale zooplancton fitoplancton
bentale (de larg)

Meroplancton Holoplancton
(traieste numai (traieste toata
o parte din viata in
viata in plancton)
plancton)

 Epipelagial
 Mezopelagial
 Infrapelagial

8
 GRUP NR. SPECII (%) BIOMASA (%) DENSITATE (%)
Anul ‘60-‘ ‘70-‘ ‘8O-‘9 ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘90 ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘90
70 90 0
Diatomee 66,6 45,7 38,2 82,4 60,9 69,2 9,23 84,1 38,3
Dinoflagelate 19,1 24,8 27,9 15,1 37,7 26,4 7,6 11,8 20,0
Alte grupe 14,3 29,5 33,9 0,4 1,4 4,4 0,1 4,1 41,7

Numar total de Dinamica spatiotemporala:

specii: 314  Variatii bruste determinate
314 de schimbarea rapida a
Speciile dominante care produc
infloriri
conditiilor
hidrometeorologice
 Prorocentrum cordatum
FITOPLANCTON  Variatii periodice de la o
 Heterocapsa triquetra
perioada de vegetatie la alta,
 Eutreptia lanowi
conditionate de regimul
 Emiliania huxley fotic, de temperatura,
 Skeletonema costatum salinitate, nutrienti
 Cerataulina pelagica
 Cyclotella caspia

Modificari ale compozitiei

Factori care au influentat dezvoltarea
specifice;
fitoplanctonului:
 Cresterea frecventei,
 Cresterea concentratiei de nutrienti
amplitudinii si extinderea
adusi de apele Dunarii
spatiala a fenomenului de
inflorire algala  Scaderea Si si raportului Si/P si
Si/N
 Cresterea numarului speciilor
algale de masa  Cresterea substantei organice
dizolvate
 Cresterea densitatii
 Cresterea turbiditatii apelor
 Cresterea procentului de
nondiatomee  Scaderea cantitatii de lumina ce
patrunde in apa
 Scaderea procentului de

Rezistenta la salinitate ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘ Nutritie ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘90

(%) 90 (%)
AUTOHTONE (marine) 74 72,2 62,2 Autotrofe 71,4 61,5 55,1
ALOHTONE (dulcicole) 25,2 27,8 37,8 heterotrofe 28,6 31,6 35,5

9
Compozitia calitativa (ca Compozitia calitativa a
numar de specii) a meroplanctonului:
holoplanctonului:  Larva trocofora (polichete)
 50% rotiferi  Larva veligera (bivalve si
 21 % copepode gastropode)
 20% ciliate  Larva naupliu (crustacei)
 9% cladocere  Ihtioplancton (larve de pesti)

ZOOPLANCTON

Dinamica populatiilor de Modificari la nivelul

zooplancton: zooplanctonului:
 Variatii sezoniere  Scaderea numarului de
(functie de conditiile specii
hidrometeorologice)  Cresterea biomasei speciilor
 Variatii nictemerale cu valoare trofica scazuta
cauzate de : (Noctiluca, Aurelia)
 Factori biotici  Scaderea ihtioplanctonului
(hrana) prin introducerea rapitorului
 Foto- si Mnemiopsis leidyi
termotropisme  Modificarea compozitiei
specifice fata de anii ‘60-‘70

Specii frecvente in zooplanctonul de

la litoralul romanesc:
 Acartia clausi (cladocer)
 Penilia avirostris (cladocer)
 Pleopsis polyphemoides (cladocer)
 Paracalanus parvus (copepod)
 Oithona nana (copepod)
 Noctiluca scintillans
(cistoflagelat)
 Aurelia aurita (scifozoar)
 Mnemiopsis leidyi (ctenofor)

10
 Grup Nr. specii
1935 1960 1982
Cyanobacteria 36 18 1
Chlorophyta 45 31 11
Xantophyta 2 1 -
Phaeophyta 30 14 2
Rhodophyta 74 41 10
total 187 117 24

FANEROGAME: Modificari ale

 Zostera marina, Z. fitobentosului:
nolti  Scaderea numarului
 Caracteristice de specii
substratului nisipos  Scaderea biomasei
 Reducerea totale
populatiilor  Cresterea frecventei
 Mai sunt semnalate si biomasei speciilor
populatii la Sulina, de tip ruderal,
Midia si Mangalia euribionte

FITOBENTOS
Campul lui Zernov: Specii frecvente, de tip
 Localizat in NV Marii ruderal:
Negre  Enteromorpha
 Adancime:25-55M intestinalis
 Suprafata: 10.000 km2  E. linza
 Biomasa: 4-5 mil tone  Ulva rigida
 Alcatuit din specii de  Bryopsis plumosa
Phyllophora brodiaei,  Porphyra leucosticta
P. nervosa, P.  Ceramium rubrum
pseudocerranoides, P.  Callithamnion
membranifolia corymbosum
 Exploatat pentru agar-  Ectocarpus siliculosus
agar (geloza vegetala),  Phyllophora sp.
alginati, etc  Punctaria latifolia
 In prezent reducerea
CENTURA DE Cystoseira:
 LOCALIZATA IN SUDUL LITORALULUI ROMANESC
 LUNGIME = 3 KM
 LATIME = 150- 200 M
 ADANCIME = 0,5-5 M
 TALURI DE 80 CM LUNGIME
 NUMEROASE EPIFITE
 POPULATIILE DISTRUSE DATORITA MAI MULTOR FACTORI;
 EFECTUL ABRAZIV AL BLOCURILOR DE GHEATA IN IERNILE ‘71-’72
 CRESEREA TURDIDITATI DATORITA CRESTERII CONCENTRATIEI DE
SUSPENSII IN APA CEEA CE A CAUZAT SCADEREA FOTOSINTEZEI DAR
SI COLMATAREA SUBSTRATULUI SOLID SI IMPOSIBILITATEA FIXARII
ELEMENTELOR REPRODUCATOARE
11
 COMUNITATI ZOOBENTALE
COMUNITATEA SUBSTRATULUI PIETROS
SUPRALITORAL Idothea baltica (IZOPOD)
Sphaeroma serratus (IZOPOD)
MEDIOLITORAL Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Ballanus improvisus (CIRIPED)
Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT)
Actinia equina (ANTOZOAR)
INFRALITORAL:- SESILE Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT)
Ballanus improvisus (CIRIPED)
Actinia equina (ANTOZOAR)
Rapana venosa (GASTEROPOD)
Pomatoceros triqueter (POLICHET)
-VAGILE Sphaeroma serratus (IZOPOD)
Microdeutopus grilotalpa (AMFIPOD)
Xantho poresa (DECAPOD)
Pillumnus hirtelus (DECAPOD)
Idothea baltica (IZOPOD)
COMUNITATEA SUBSTRATULUI NISIPOS
SUPRALITORAL Orchaestia sp (CRUSTACEU)
MEDIOLITORAL Pontogammarus maeoticus (AMFIPOD)
Donacilla cornea (LAMELIBRANHIAT)
Ophaelia bicornis (POLICHET)
Euridice sp. (IZOPOD)
INFRALITORAL Corbula mediterranea (LAMELIBRANHIAT)
Chione gallina (LAMELIBRANHIAT)
Cerastoderma edule - lamarcki (LAMELIBRANHIAT)
Tellina fabula (LAMELIBRANHIAT)
Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT)
Cyclope neritea (GASTROPOD)
Hinnia reticulata (GASTROPOD)
Hydrobia sp. (GASTROPOD)
Crangon crangon (DECAPOD)
Carcinus mediterraneus (DECAPOD)
Spio filicornis (POLICHET)
Neanthes succinea (POLICHET)
Polydora limicola (POLICHET)
Iphinoe maeotica (CUMACEU)
COMUNITATEA Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT)
SUBSTRATULUI NISIPO- Abra fragilis (LAMELIBRANHIAT)
MALOS Cardium paucicostatum (LAMELIBRANHIAT)
Scapharca cornea (LAMELIBRANHIAT)
Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT)
Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Polydora limicola (POLICHET)
Melinna palmata (POLICHET)
COMUNITATEA SUBSTRATULUI MALOS
MALURI CU MYTILUS Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT)
Neanthes succinea (POLICHET)
Polydora limicola (POLICHET)
MALURI CU MODIOLUS Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT)
Abra sp. (LAMELIBRANHIAT)
Sycon ciliatum (SPONGIER)
Amphiura stepanovi (ECHINODERM)

12
 COMUNITATEA Bougainvillea ramosa (HIDROZOAR)
PERIAZOICA Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT)

Specii comerciale CAPTURI (tone/an)

AN NR. SPECII An/specie ‘50 ‘60 ‘70
1966 20 Sturioni 259,4 205,8 168,4
1980 5 sprot 1220 1495 1675
1990 3 Hamsie 443,4 925,2 1706

MIGRATII: CAPTURI
 ANADROME TOTALE:
(din mare in  1983-13.098 t
fluvii): sturioni,  1989-13.836 t
scrumbie  1991-1218 t
 CATADROME  1993-3907 t
(din fluvii in  1994-2998 t
mare): anghila NECTON

SPECII FRECVENTE:
 Sprattus spattus phalericus
(sprot) MAMIFERE MARINE DIN
 Alosa pontica pontica MAREA NEAGRA
(scrumbia de Dunare)  Delphinus delphis
 Engraulis engrasiholus  Tursiops truncatus
ponticus (hamsia)  Phocoena phocoena
 Clupeonella cultriventris
(gingirica)
 Trachurus mediterraneus
ponticus (stavrid)
 Gobius niger (guvide)

MODIFICARI ALE NECTONULUI:

 SCADEREA NUMARULUI DE SPECII
 SCADEREA NUMARULUI SPECIILOR PRADATOARE
 DEZVOLTAREA SPECIILOR MICI (HAMSIE, SPROT, STAVRID)
SI A PRADATORILOR CU VALOARE COMERCIALA
SCAZUTA
 SCADEREA IHTIOPLANCTONULUI DATORITA UNOR
PRADATORI PRECUM Mnmiopsis leidyi
 SCADEREA CAPTURILOR DATORITA POLUARII,
EUTROFIZARII, PESCUITULUI INTENSIV
 SCADERA NUMARULUI SPECIILOR BENTONICE DATORITA
`
HIPOXIEI, ANOXIEI, ETC.

13
 SCADEREA BIODIVERSITATII COSTIERE

EUTROFIZARE POLUARE TERIGENA

CAUZELE SCADERII
BIODIVERSITATII

SUPRAEXPLOATAREA DISTRUGEREA
RESURSELOR SI HABITATELOR PRIN
FOLOSIREA DE CONSTRUCTII
METODE DISTRUCTIVE HIDROTEHNICE SI
DE EXPLOATARE BARAREA FLUVIILOR
DIN NV MARII NEGRE

METODE DE COMBATERE:
 REALIZAREA SI ACTUALIZAREA “CARTII
ROSII A MARII NEGRE”
 CONSTIENTIZAREA PUBLICA A
PROBLEMELOR DE MEDIU
 LEGISLATE ADECVATA SI APLICATA
CORESPUNZATOR PENTRU CONSERVAREA
SPECIILOR PERICLITATE
 RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A ARILOR
DEGRADATE
 CONSERVAREA ARIILOR PROTEJATE
 INTERZICEREA METODELOR DISTRUCTIVE
DE EXPLOATARE A RESURSELOR
 STATII DE EPURARE EFICIENTE, ETC.

14
 Bibliografie

http://www.grid.unep.ch:80/bsein/tda/main.htm
http://www.gov/r9endspp/endspp.html
http://www.ibc.uel.ac.uk/ibs
http://www.biodiversity.bio.uno.edu
http://www.lefo.ro/iwlearn/vali/word/biodiv%20-%20eforie%20s.doc
http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/conservarea-biodiversitatii.html

15