M1 - Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţia mediului

S14 - RISCURI DERIVATE DIN CONDIŢIILE

ERGONOMICE
Riscuri ergonomice determinate de pozitii
fortate
Poziţiile forţate sunt acele poziţii care, datorita
sarcinilor de munca, implica una sau mai multe regiuni
anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie naturala
si confortabila, fiind astfel suprasolicitate si putand
cauza leziuni osteomusculare.
Originea riscului. Riscul este prezent in
operatiunile de incarcare si descarcare datorita greutatii
si/sau volumului materiilor prime si a produselor finite,
operatiuni care, de multe ori, implica manipularea
manuala a acestora. De asemenea, pozitii fortate pot
aparea si in zonele de ambalare, impachetare sau
paletizare datorita rapiditatii miscarilor si rotatiilor
si/sau incovoierii mici dar continue ale
trupului/articulatiilor.
Măsuri preventive:
– Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor,
a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte
pozitii fortate;
– Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu
reglare pe inaltime) cu un design ergonomic,
adecvat evitarii pozitiilor fortate;
– Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea
tensiunii musculare necesara mentinerii echilibrului
atunci cand este necesar sa se stea mult timp in
 picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie;
– Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se
vor intinde bratele mult si nu se va inclina spatele,
este indicata deplasarea in lateral;
– Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala
(prevenirea problemelor la coloana);
– Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
Supraeforturi la manipularea manuală a
maselor
Prin manipularea manuala maselor se intelege orice
tip de transport sau sustinere a unei mase de
catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea,
asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea
unei mase care, datorita caracteristicilor acesteia
(volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor ergonomice
necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru sanatatea si
securitatea lucratorilor, in special afectiuni dorso-
lombare si hernii.
Originea riscului. Acest risc apare in principal la
acele locuri de munca in care exista urmatorii factori:
ritm de lucru ridicat, manipulare manuala de greutati
mai mari de 3 kg, neadaptarea posturilor de lucru la
caracteristicile antropometrice ale lucratorului.
Manipularea manuala a greutatilor este
responsabila, in multe cazuri, de aparitia oboselii fizice
sau a leziunilor, care se pot produce imediat sau prin
cumularea de mici traumatisme aparent neglijabile.
Pot suferi leziuni atat lucratorii care manipuleaza
greutati regulat cat si cei care manipuleaza greutati
ocazional. Leziunile frecvent intalnite sunt: contuzii,
taieturi, rani, fracturi si mai ales leziuni
osteomusculare. Se pot produce in orice zona a
corpului, cele mai sensibile fiind membrele superioare
si spatele, in special zona dorso-lombara.
Măsuri preventive:
– utilizarea motostivuitoarelor, benzilor transportoare,
etc.
– dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru
transportul si manipularea manuala a greutatilor
– sprijinirea ferma a picioarelor cu toata talpa pe sol
si adoptarea unei distante de aproximativ 50 cm
intre talpi;
– se vor flexa usor genunchi pentru a ridica greutatea;
– spatele se va mentine drept;
– nu se va rasuci trunchiul in timpul sustinerii
greutatii;
– se va pastra greutatea cat mai aproape de corp
posibil;
– se profita eficient de greutatea corpului pentru
impingerea obiectelor sau tragerea acestora;
– nu se vor ridica o sarcina grea mai sus de talie dintr-
o singura miscare;
– se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarcina
este extrem de grea sau dificil de manipulat.
Miscari repetitive
Reperzintă grupul de miscari continue sau repetate
cu o frecventa ridicata care implica folosirea aceluiasi
ansamblu osteomuscular provocand: oboseala
musculara, suprasolicitarea articulatiilor si/sau a
mischilor, dureri si, in timp, afectiuni sau leziuni
articulare, musculare, osoase, etc.
Printre leziunile provocate de miscarile repetitive se
numara inflamatiile de tendoane (tendinite) si a
invelisului tendonului (tenosinovite), distonie focala,
etc. Sunt afectiuni des intalnite printre lucratorii ale
caror sarcini de munca implica realizarea miscarilor
repetitive. Activitatile care solicita in mod repetat
indoirea incheieturii mainii, apucarea, strângerea,
rotirea, pot cauza sindrom de tunel carpian care este o
afectiune patologica datorata inflamatiei articulatiilor
incheieturilor, care preseaza nervii si se caracterizeaza
prin aparitia senzatiei de furnicaturi in degetul mare,
aratator, mijlociu si inelar.
Masuri preventive
– Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea
si respectarea unei periodicitati a pauzelor;
– Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate
in mod frecvent;
– Automatizarea, acolo unde este posibil si exista
disponibilitate financiara, a etapelor proceselor de
productie unde exista acest factor de risc;
– Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul
exercitiilor fizice recomandate de medicul de
medicina a muncii.