Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator : Studenți:
Cuprins
1. Capitolul I ............................................................................................................................................ 3
Prezentarea Municipiului Cluj-Napoca ................................................................................................ 3
1.1. Scurt istoric.................................................................................................................................. 3
1.2. Geografie ...................................................................................................................................... 4
1.3. Clima ............................................................................................................................................. 5
1.4. Relieful ......................................................................................................................................... 7
1.5. Reteau Hidrografică ................................................................................................................... 7
2. Capitolul II .......................................................................................................................................... 8
2.1. Împărțire administrativă ................................................................................................................ 8
2.2. Demografie................................................................................................................................. 12
2.3. Religie ......................................................................................................................................... 15
2.4. Economia Clujului. ................................................................................................................... 16
2.5. Comerț......................................................................................................................................... 18
2.6. Turism ......................................................................................................................................... 20
2.7. Transportul în Cluj-Napoca ........................................................................................................ 20
2.8. Cultură ....................................................................................................................................... 22
2.9. Educație ..................................................................................................................................... 28
3. Capitolul III Analiza swot 1. POZIŢIE GEOPOLITICĂ ........................................................... 33
4.1. Direcții strategice în dezvoltarea orașului .............................................................................. 55
4.2. Plan de dezvoltare durabilă ..................................................................................................... 56
Concluzii ..................................................................................................................................................... 58
Bibliografie ................................................................................................................................................. 59
1. Capitolul I
Prezentarea Municipiului Cluj-Napoca
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus,
folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului
medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la
situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul
german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. Numele orașului ar putea
proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a
apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori
sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.
Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări
romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea
fiind doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți
romanizați, cei care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit
lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului
cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.
Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea
germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele
șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu
sensul de „Șapte Cetăți”). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris
uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit
parte a Regatului României în 1918.
Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974,
municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza
denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului
român pe aceste meleaguri”. Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul Steaua
Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă
apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la
lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii
partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria
noastră.
3
Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni, pe
când populația zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori. Potrivit unei
estimări 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul
găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți—o medie de peste
20,000 de oameni pe an în perioada 2004–2007. Hotarele municipalității cuprind
o arie de 179,5 kilometri pătrați.
1.2. Geografie
4
Malurile Râului Someș Mic
1.3. Clima
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă
fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile
pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este
de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se
face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23
ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11
februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C). Temperatura maximă
absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record
fiind de 38°C (24 iulie 2007). În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce
cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în
ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce
mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale
(în care maxima depășește 30°C).
5
Date climatice pentru Cluj-Napoca
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct
−6.5 −4.7 −0.6 3.9 8.6 11.3 12.7 12.2 8.9 3.8
Minima medie °C (°F)
(20,3) (23,5) (30,9) (39,0) (47,5) (52,3) (54,9) (54,0) (48,0) (38,8)
24 20 22 48 69 95 81 60 36 31
Ploaie mm (inches)
(0.94) (0.79) (0.87) (1.89) (2.72) (3.74) (3.19) (2.36) (1.42) (1.22)
Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76 76 78 81
Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8 261.6 204.8 166.2
6
1.4. Relieful
Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul
României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din
suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până
la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este
format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei
Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și
Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.
7
2. Capitolul II
Grigorescu
Mănăștur
Zorilor
Mărăști
Dâmbul Rotund
Gheorgheni
Gruia
Bună Ziua
8
Iris
Andrei Mureșanu
Bulgaria
Centru
Gară
Între Lacuri
Someșeni
Grădini Mănăștur
Hidelve, cel mai vechi cartier al Clujului
Sopor, definit în 2005
Borhanci, definit în 2005
Becaș, definit în 2005
Făget, definit în 2005
Zorilor Sud (inițial denumit Observatorului Sud sau Europa)
Tineretului
Pata-Rât sau, neoficial, Dallas (colonie de romi)
Zona metropolitană
10
Gârbău 2.440 2.315 ▼ 5,1% 72,1 32
11
2.2. Demografie
Români (75,71%)
Maghiari (15,27%)
Romi (1%)
Necunoscută (7,13%)
Altă etnie (0,87%)
Ortodocși (65,61%)
Romano-catolici (4,6%)
Reformați (9,73%)
Penticostali (2,49%)
Greco-catolici (4,36%)
Baptiști (1,11%)
Necunoscută (7,9%)
Altă religie (4,17%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-
Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior
din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%)
și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-
catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%).
Pentru 7,91% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul era
pe locul doi în țară după București. Populația activă economic a orașului a fost în
12
2016 de 330.923 de persoane. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de
Statistică, la 1 Ianuarie 2015 municipiul Cluj-Napoca avea o populație de 322.108
de locuitori rezidenți, fiind al patrulea oraș ca populație din România după
municipiile București, Iași și Timișoara.
Masculi
18.323 44.561 65.230 24.383
n
Femini
17.949 49.053 71.421 33.656
n
Evoluție istorică
Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al
XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori.
Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se
datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale
adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:
Grupuri etnice
14
2.3. Religie
Religia în Cluj-Napoca.
15
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj.
Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat
romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.
Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației
stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este
următoarea:
Central Park Residence, unul dintre cele mai scumpe imobile din Cluj-Napoca
17
Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și
de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată
explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei
instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de
piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou
în oraș în ultimii ani.
Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în
2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015. Cele mai multe dintre proiectele
rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate
în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.
2.5. Comerț
VIVO! Cluj-Napoca
În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate
6.389 firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063
pe cel cu ridicata.
Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici
activând firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto,
EVW Holding, UNIX Auto. Pe piața de bricolaj sunt prezent magazinele
companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin și Ambient,
parte a unor rețele autohtone și internaționale.
Cele mai importante centrele comerciale din municipiu sunt:
IT&C
Agricultură
19
2.6. Turism
Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional,
municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică,
atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități
cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci
de rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență
și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice –
așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu
botanic.
În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care
ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile
turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.
Transportul rutier
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate
cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice).
Clujul este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–
Viena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-
București).
Transportul public
Transportul feroviar
21
Transportul aerian
2.8. Cultură
22
proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera
Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, prima
operă națională a țării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela
Gheorghiu.
Piața Unirii
Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de
Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel
23
internațional în special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule
expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale
lumii.
Cinematografie
24
Festivaluri
În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare
dimensiune.
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 16 ani
de existență unul dintre festivalurile majore ale filmului european și un reper în
ceea ce privește mobilizarea și participarea comunității locale la activități culturale.
Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalului Internațional de Teatru
„Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internațional de film
Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Festivalul Mozart,
Jazz in the Park, Primăvara Cafenelelor, Festivalul de Muzică de Cameră
„SonoRo”, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional Sigismund Toduță,
Festivalul Internațional A Tribute to György Ligeti in his Native
Transylvania, Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” sau Transilvania
Jazz Festival completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o
deja Clujul. Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda Cluj Pride, primul festival
de anvergură destinat comunității LGBT din Transilvania.
Din 2013 cel mai mare festival open-air de muzică din
țară, Peninsula/Félsziget, s-a mutat la Cluj. Festivalul delaHoya și mai noi
inițiative precum 18+, Electric Castle contribuie la crearea la Cluj a unei oferte
generoase pentru iubitorii muzicii electronice. Din 2015, Clujul găzduiește Untold
Festival. Prima ediție a festivalului a atras peste 240.000 de spectatori din toate
colțurile lumii și nu mai puțin de 170 de artiști autohtoni și internaționali. Primul
concert de mare anvergură din Cluj-Napoca a fost cel al cântăreței
americane Beyoncé și a avut loc pe 22 octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion
Moina.
Gastronomie
Cea mai veche rețetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează
de la sfârșitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la
Cluj. Bucătăria clujeană se remarcă prin gustul dulce și sațiozitatea
25
preparatelor. Inspirația austro-ungară în materie de gastronomie se face resimțită în
bucătăria clujeană, un exemplu de preparat fiind gulașul.
Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu
specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de
tăieței cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la inițiativa
unui hangiu.
Viața de noapte
Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada
post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi
competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie
2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului,
însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.
26
La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale,
precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În
ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj.
2.9. Educație
Liceal (28,46%)
Superior (25,2%)
Superior cu licență (20,37%)
Gimnazial (9,55%)
28
Școală profesională (8,56%)
Primar (3,78%)
Postliceal (3,1%)
Fără școală (0,8%)
Analfabeți (0,19%)
Învățământ superior
Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România,[85] este
situat pe raza localității Suceagu, la doar 8 km de Cluj-Napoca.
Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale
cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în
domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenței
medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul
reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.
Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare
din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-
Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de
competențe.
30
Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va
fi construit în Florești, devenit astăzi o suburbie a orașului.
Structura rețelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:
31
Puncte tari Puncte slabe
- Situat în centrul Transilvaniei, Cluj-Napoca Imposibilitatea extinderii pe orizontală a
se intinde pe o suprafaţă de 179,5 kmp, find municipiului datorită reliefului.
înconjurat de trei părţi de dealuri şi coline cu Relieful deluros din împrejurimi face
înălţimi între 500 si 700 m, aspectul lui foarte dificilă, daca nu chiar imposibilă
îmbrăcând forma unei adevărate cetăţi. construirea unei şosele de centură atât de
- Situat în centrul judeţului Cluj, fiind necesară
reşedinţa acestuia. Zonă depresionară, caracterizată de
- Aşezare centrală prin care se realizează curenţi reci şi umezi are ca efect un
conexiuni cu celelalte oraşe şi judeţe din număr crescut al bolnavilor de reumatism
regiune Dealul Feleacului face dificil traficul
- Situarea pe râul Someşul Mic, fapt ce îi rutier pe drumul European E60, atât la
asigura necesarul de apă potabilă, cât şi de urcare, cat si la coborâre, mai ales pe
energie electrică, aceasta din urmă fiind chiar timpul iernii pentru vehiculele de mare
exportată şi in alte judeţe tonaj
- Plasarea la capătul coridoarelor majore de Dealurile Cetăţuia si Hoia, deşi oferă o
transport european. panorama plăcută, împart oraşul in două,
- Judeţul Cluj este traversat de coridorul de făcând greoaie traversarea acestora,
sud-vest care leagă Bucureşti de Budapesta. Tăietura Turcului si Giordano Bruno -
- Municipiul Cluj-Napoca este traversat de. Corneliu Coposu fiind singurele căi de
Drumul European E60 (Bucureşti – Oradea – acces ale autovehiculelor de pe E 60 şi
Budapesta - Viena). E567 pe E81.
- Situat la intersecţia unor importante
magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură
legături facile cu toate zonele ţării
- Aşezat la încrucişarea unor drumuri de
interes naţional şi internaţional
- Face parte dintr-o regiune mediu-dezvoltată
în care poate deţine un rol coordonator.
- Municipiul are o climă continentală
temperată
- În timpul iernii predomină invaziile de natură
maritimă-polară sau maritimă-arctică, iar vara
aerul cald dinspre NV
- Permanent centru de atracţie turistică,
datorită monumentelor istorice şi arhitectonica
oraşului, precum şi poziţionării în imediata
apropiere a Munţilor Apuseni
- Zonă cu risc seismic redus
- Risc scăzut pentru inundaţii
- Situarea în imediata apropiere a oraşului a
unor zone împădurite întinse, precum Pădurea
Făget şi Pădurea Hoia
32
Oportunităţi Riscuri
- Extinderea zonei metropolitane - Numărul mare de baraje de acumulare
- Amplasarea autostrăzii Borş-Brasov la doar construite în amonte pe râul Someş, care
câţiva km de municipiu s-ar putea fisura şi ar putea inunda oraşul
- Modernizarea drumului judeţean DJ care - Prezenţa ceţei poate face dificilă
trece prin Bazinul Ponor şi Padiş, desfăşurarea activităţii aeroportuluiCreşterea
legândjudeţul Cluj de judeţul Bihor chiar prin numărului de bolnavi de
inima reumatism
Munţilor Apuseni - Aglomerarea şi supraînălţarea clădirilor
- Modernizarea drumului forestier care leagă - Evitarea oraşului pe rute ocolitoare, ca
judeţul Cluj de judeţul Alba prin bazinul Ponor de ex. Coridorul IV Paneuropean cu
intrare prin vama Nadlac
3. Capitolul III Analiza swot 1. POZIŢIE GEOPOLITICĂ
34
fie recunoscute şi în aceste state, iar
absolvenţii lor să fie compatibili cu cei străini
pe piaţa muncii
- Fonduri alocate de către UE pentru
dezvoltarea resurselor umane
3. INFRASTRUCTURA DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT
Oportunităţi Riscuri
- Deschiderea unor zboruri internaţionale cu - Aglomerarea din ce în ce mai
Elveţia, Israel s.a.m.d., dezvoltarea accentuată şi chiar blocarea traficului,
infrastructurii, îmbunătăţirea performanţelor datorită lipsei prezente de alternative în
economice şi pregătirea viitorului transport ce priveşte traseele ocolitoare
combinat. - Poluarea excesivă datorată circulaţiei
- Electrificarea şi modernizarea căii ferate ce urbane
leagă Cluj-Napoca de Oradea - Evitarea oraşului de către turişti datorită
- Construirea unei centuri de ocolire a oraşului traficului aglomerat
- Fluidizarea şi descongestionarea traficului în - Creşterea numărului de accidente
oraş o dată cu darea in folosinţă a autostrăzii rutiere în oraş
Borş-Braşov
- Decongestionarea traficului în zona centrală
- Devierea circulaţiei de tranzit din zona
centrală a oraşului pe trasee ocolitoare
- Asigurarea unui sistem de semaforizare
coordonat , care să asigure un trafic fluent şi
bine coordonat
- Construirea de parkinguri supraterane şi
subterane, atât în zona centrală a oraşului, cât
şi în cartiere
- Continuarea procesului de modernizare a
trotuarelor şi în cartiere
- Modernizarea şi asfaltarea străzilor
periferice neasfaltate
- Asigurarea utilităţilor (apa, canalizare, gaz,
telefon, curent electric, drumuri) în zonele noi
in care sunt planificate a se construi noi
locuinţe
- Asigurarea unei colaborări şi coordonări între
regiile de interes public ce asigură repararea şi
asfaltarea drumurilor, înlocuirea conductelor
de gaz şi celor de apă şi canalizare, în vederea
eficientizării procesului de modernizare şi a
evitării viitoarelor blocaje şi disfuncţionalităţi
36
4. REŢELE TEHNICO-EDILITARE, ENERGETICE ŞI TELECOMUNICAŢII
Oportunităţi Riscuri
- Înlocuirea centralelor analoage cu centrale - O secetă prelungită pe parcursul mai
digitale multor ani poate afecta potenţialul şi
- Reducerea preţurilor în telefonia fixă datorită alimentarea cu energie electrică a
dezvoltării concurenţei şi posibilităţii de a oraşului
folosi fibra optică de pe liniile de 110 V şi în - Întreruperi ale curentului electric, în
telecomunicaţii anumite zone ale oraşului, datorate uzării
- Modernizări în toate instalaţiile SD Cluj: avansate a unei părţi a liniilor electrice
staţii, posturi de transformare, linii electrice de subterane (LES) de 20 KV
110 kV, medie tensiune şi joasă tensiune, firide - Creşterea continuă a cantităţii de gaze
şi cutii de distribuţie de joasă de tensiune etc. naturale consumate prin montarea
- Modernizarea circuitelor secundare prin centralelor de apartament şi continuarea
introducerea protecţiilor cu relee în tehnologie procesului de debranşare de la sistemul
numerică. - Reţelele aeriene de înaltă şi medie de termoficare- Apariţia unor disfuncţionalităţi
tensiune în
din zonele poluate vor avea izolaţie siliconică furnizarea apei potabile, a agentului
(acţiunea este demarată din 1999). termic şi a gazelor, precum şi în
- Realizarea de reţele subterane de medie funcţionarea reţelelor de canalizare,
tensiune numai din cabluri cu izolaţie din datorită depăşirii duratei maxime de viaţă
polietilenă reticulată şi accesorii moderne ( a unei părţi destul de însemnate din ţevile
acţiune demarată din 1998) şi conductele prin care se asigură acestea.
- Construirea, în următorii ani a unei
hidrocentrale în regim reversibil cu o
capacitate de 1.000 MW la Tarniţa, în judeţul
Cluj, care va prelua surplusul de energie de la
unitatea a II-a a centralei nucleare de la
Cernavodă, creând un surplus energetic de 700
MW, în acest fel, Clujul fiind aşezat în cei trei
poli de putere ai energiei româneşti, alături de
Oltenia (energie pe bază de cărbune) şi
39
Cernavodă (energie nucleară). Inlocuirea
conductelor de gaz, canalizare şi apa care sunt
depăşite din punct de vedere al duratei medii
de funcţionare
- Extinderea metodei cogenerării, prin
interconectarea altor 29 de centrale termice
pentru a forma 12 noi insule de energie
- Derularea de proiecte în vederea înlocuirii şi
modernizării conductelor de apă, gaze, agent
termic, canalizare care sunt uzate
- Montarea de centrale moderne de bloc sau de
Scara
5. ECONOMIE
Oportunităţi Riscuri
- Dezvoltarea de structuri specializate pentru - Cadru legislativ insuficient pentru
atragerea de investiţii străine sprijinul IMM-urilor la start-up
- Crearea de facilităţi pentru investitori - Instabilitatea legislativă;
- Incurajarea exportului de produse cu valoare - Lipsa credibilităţii mediului de afaceri
adăugată marePrograme Phare, Banca - Lipsa comunicării- Desfiinţarea multor centre
Mondială, BERD, de cercetare
ISPA - Corupţia
- Posibilitatea ca regiunea de Nord-Vest să fie - Creşterea preţurilor la serviciile de
implicată în schimburi transfrontaliere telecomunicaţii şi transport
- Târgul expoziţional Expo Transilvania a - Interesul scăzut pentru introducerea de
devenit al doilea organizator şi centru noi tehnologii
expoziţional din ţară, dacă se iau în - Adâncirea dezechilibrului pe piaţa
considerare dotările tehnice, suprafaţa muncii între cerere şi oferta
expoziţională şi calitatea târgurilor, - Migrarea forţei de muncă înalt calificată
reprezentând aproximativ 20 de târguri - Exporturile în lohn (7208,8 mld.lei-nov.
expoziţionale anual, oferind agenţilor 2004) depăşesc exporturile definitive
economici posibilitatea de a-si prezenta (3176,4 mld. lei nov. 2004)
ofertele - Forţa de muncă ieftină facilitează
- Facilitarea parteneriatelor dintre dezvoltarea sistemului lohn, ceea ce duce
întreprinzătorii locali şi cei străini la creşterea exporturilor în lohn în
- Accesul la fondurile de pre-aderare defavoarea exporturilor definitive
- Dezvoltarea comerţului electronic - O dată cu integrarea în UE, industria
- Construirea de noi autostrăzi lohn-ului îşi va diminua semnificativ
- Programe cu finanţare internaţională activitatea
- Existenţa unei burse de locuri de munca
44
- Construirea unui „incubator de afaceri”
- Posibilitatea extinderii reţelei de
supermarket-uri prin atragerea a noi investitori
(Carrefour, Cora, Polus Center etc.)
- Dezvoltarea antreprenoriatului
- Cooperarea cu alte ţări în domeniul educaţiei
şi formării
- Dezvoltarea pieţelor agroalimentare existente
şi deschiderea altora noi
- Promovarea unor produse agroalimentare
tradiţionale pe pieţele clujene
- Posibilitatea de promovare a produselor şi
serviciilor datorită existenţei celor mai variate
căi de publicitate şi a firmelor specializate în
acest domeniu
- Implicarea mediului academic în rezolvarea
problemelor social-economice ale oraşului
- Dezvoltarea firmelor specializate în studii de
piaţă, consultanţă în afaceri, consultanţă
financiară, proiecte etc.
6. ÎNVĂŢĂMÂNT
Oportunităţi Riscuri
- Competiţie la nivelul elitei pentru o formare - Pe fondul scăderii natalităţii şi al
profesională cât mai completă – mentalitatea îmbătrânirii populaţiei, scade continuu
“doua facultăţi-master” numărul de elevi
- Integrarea Universităţilor din Regiune în - Concurenţa universităţilor străine, odată
reţele europene cu aplicarea din anul şcolar 2005-2006
- Atragerea de studenţi din alte ţări - Scăderea interesului adolescenţilor fata
- Dezvoltarea de parteneriate cu universităţi de de studiile universitare
prestigiu din alte ţări - Subestimarea problemelor sistemului
- Creşterea numărului de burse oferite în educaţional preuniversitar duce la
străinătate pentru studenţii români demotivarea personalului didactic
- Programe „Work and Travel” care oferă - Scăderea atractivităţii sistemului de
studenţilor clujeni oportunitatea de a munci în învăţământ datorită salariilor mici din
SUA pe toata perioada verii acest sector
- Construirea noului campus al Universitatii
Babes-Bolyai de la Facultatea de Stiinte
Economice si Gestiunea Afacerilor
- Îmbunătăţirea sistemului educaţional
- Dezvoltarea a numeroase programe de
masterat o dată cu intrarea în aplicarea a
Acordului de la Bologna
- Continuarea proceselor de modernizare şi
dotare a şcolilor şi liceelor
- Preocuparea tot mai accentuată pentru
colaborarea cu şcoli şi licee din străinătate în
vederea organizării de acţiuni comune
- Prezenţa elevilor clujeni la numeroase
olimpiade naţionale şi internaţionale şi situarea
acestora printre locurile fruntaşe
7. ADMINISTRAŢIE ŞI LOCUINŢE
Oportunităţi Riscuri
- Volumul mare al fondurilor de preaderare ce - Lipsa unei coordonări a acţiunilor de
vor fi acordate regiunii atragere de investitori străini
- Dezvoltarea parteneriatului public-privat - Lipsa unei culturi a parteneriatului cu
Implementarea unor sisteme de management universităţile şi cu sectorul privat
pe proiect la nivelul administraţiei publice - Lipsa unei culturi de implicare a
locale cetăţenilor în problemele comunitare
48
- Priorităţi de dezvoltare pe bază de consultări - Putere redusă a sectorului ONG de a
şi consens asigura reţele de asistenţă pentru
- Existenţa unei reţele de universităţi capabile categoriile defavorizate
să asigure servicii de formare continuă pentru - Scăderea veniturilor provenite din
funcţionari impozitul pe profit de la 9.700.430 mii lei
- Implicarea mediului universitar în rezolvarea in 2000 la 9.283.007 mii lei in 2003, ceea
şi soluţionarea problemelor urbei şi stabilirea ce demonstrează o eficienţă mai scăzută a
de parteneriate a universităţilor cu autorităţile regiilor autonome locale
administraţiei publice locale
- Colaborarea, în vederea eficientizării
procesului administrativ, între administraţia
locală şi unităţile descentralizate ale
ministerelor în teritoriu
- Sporirea colaborării cu instituţii ale
administraţiei publice locale din ţară şi din
străinătate şi dezvoltarea de proiecte comune
- Continuarea procesului de descentralizare şi
asigurarea unei autonomii locale reale
- Apelul la surse alternative de finanţare –
obligaţiuni municipale, concesiuni
- In Cluj-Napoca îşi are sediul Agenţia
Regională Nord-Vest şi Consiliul Regional
Nord-Vest
- Dezvoltarea euroregiunilor
- Implicarea ONG-urilor specializate în
rezolvarea problemelor comunităţilor şi
grupurilor pe care le reprezintă
- Sprijinul autorităţilor locale în construirea de
locuinţe, prin alocarea de fonduri, ducerea
utilităţilor şi dezvoltarea parteneriatului
publicprivat
Oportunităţi Riscuri
- Aplicarea pentru programe şi granturi de - Insuficientă susţinere a vieţii culturale
sprijinire şi dezvoltare a culturii şi tradiţiilor de către societatea civilă
- Valorificarea la maxim a tradiţiilor şi culturii - Slaba implicare a autorităţilor locale în
- Promovarea internaţională a tradiţiilor locale sprijinirea activităţilor cultural-artistice şi
- Promovarea de la vârste fragede a valorilor şi sportive
tradiţiilor - Diminuarea în şi mai mare măsură a
- Organizarea de spectacole cu scop caritabil interesului tinerilor pentru cultură, artă,
- Construirea unui nou stadion tradiţii şi sport
- Acordarea unor facilităţi fiscale celor ce - Accentuarea deteriorării unor institute
sponsorizează activităţile sportive, şi de artă şi cultură
culturalartistice - Scăderea fondurilor pentru desfăşurarea
- Încurajarea tinerilor pentru sportul de în condiţii optime a activităţii muzeelor,
Performanţă teatrelor, ansamblurilor artistice,
cercurilor sportive etc.
- Uşurinţa cu care tinerii adoptă valorile
aşa-zis „occidentale” şi renunţă la cele
autohtone
Salariile mici din cultură, sport, artă
Oportunităţi Riscuri
- Crearea de noi centre private de sănătate - Creşterea numărului de probleme
- Dezvoltarea sistemului de asigurări private medicale ca urmare a procesului de
- Continuarea procesului de modernizare şi îmbătrânire a populaţiei
retehnologizarea unităţilor de profil existente - Creşterea numărului de îmbolnăviri
- Specializare în străinătate datorate degradării factorilor de mediu
- Extinderea colaborării atât la nivel naţional - Migrarea unui număr tot mai mare de
cât şi internaţional specialişti în domeniul medical
- Dezvoltarea cercetării în domeniul medical - Apelurile telefonice anonime către
- Construirea de noi spitale modernizate la serviciul de ambulanţă îngreunează
standarde europene desfăşurarea activităţii în condiţii optime
- Distribuirea mai eficientă a banilor proveniţi a acestui serviciu
de la CAS
10. MEDIU
Oportunităţi Riscuri
- Tendinţe în reducerea poluării - Poluarea aerului
- Atragerea investitorilor care folosesc - Implicarea în mică măsură a
tehnologii nepoluante autorităţilor locale in stimularea
- Aplicarea principiului poluatorul plăteşte cetăţenilor de a folosi mijloacele de
- Existenţa în sistemul de învăţământ a transport în comun
specializărilor în domeniul mediului, ecologiei, - Poluarea Someşului în amonte ( în
turismului Gilău)
- Dezvoltarea tehnologiei reciclării deşeurilor - Sporirea numărului de autoturisme după
- In spaţiul urban şi în împrejurimile 1990
municipiului se întâlnesc zone pitoreşti, de - Poluarea solului de către unii agenţi
turism şi agrement pentru aerul curat şi economici
frumuseţile naturale
11. TURISM
Oportunităţi Riscuri
- Valorificarea superioară a potenţialului - Starea precară a unor drumuri
turistic al municipiului - Folosirea ineficientă a unor fonduri
- Construirea unui parc de distracţii destinate dezvoltării turismului în
- Darea în folosinţă a autostrăzii Borş-Braşov municipiu şi judeţ
va atrage mai mulţi turişti străini prin scurtarea - Folosirea în prea mică măsură a
timpului de deplasare până în municipiu potenţialului turistic
- Implicarea în prea mică măsură a
agenţiilor de turism în promovarea
potenţialului turistic
- Poluarea şi aglomeraţia urbană
54
4. Capitolul IV
55
4.2. Plan de dezvoltare durabilă
9. Modernizarea aeroportului:
- Extinderea parcărilor auto
- construirea platformei de staționare a avioanelor
- introducerea unor noi rute de călătorie
57
Concluzii
ƒ Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci
ţine de voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le
transpune în programe operaţionale. ƒ
Cluj-Napoca se confruntă cu probleme specifice unui oraş în plină
dezvoltare. Comunitatea locală trebuie să asume această poziţionare şi să o
speculeze. ƒ
Cluj-Napoca se află mult deasupra altor comunităţi similare datorită
resurselor de inteligenţă, mobilizare şi antreprenoriat disponibile. Valorificarea la
standarde de eficienţă ridicată a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui
profil creativ şi inovativ unic în regiune. ƒ
Cluj-Napoca deţine un profil strategic deosebit de puternic în ceea ce
priveşte dezvoltarea serviciilor (un ”oraş de servicii”). ƒ
Cluj-Napoca trebuie să îşi asume cu adevărat rolul regional pe care îl
clamează. Discursul “centrului regional” trebuie dublat de o acţiune strategică
raţională, capabilă să speculeze domeniile în care Clujul deţine cu adevărat
avantaje strategice în comparaţie cu alţi competitori (universităţi, servicii, turism,
administraţie, servicii medicale etc). ƒ
Cluj-Napoca deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea
unor activităţi economice (sau de altă natură) ce se bazează pe o resursă umană de
înaltă calificare (precum IT, servicii bancare etc). ƒ
Cluj-Napoca deţine un potenţial ridicat de creştere a calităţii democraţiei
locale (bazat pe nivelul ridicat de educaţie al cetăţenilor, gradul ridicat de
asociativitate şi antreprenoriat). ƒ
Creşterea calităţii vieţii în comunitatea clujeană este un element strategic
indispensabil dezvoltării viitoare a oraşului. ƒ
Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea
comunităţii de a forma grupuri comune de lucru (administraţie-grupuri interesate)
care să implementeze programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze,
evalueze şi să le corecteze în timp.
58
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca
2. https://www.google.ro/search?biw=1517&bih=681&tbm=isch&sa=1&ei
=dTS5WsqNH4b4wQLalqoo&q=camplia+transilvaniei&oq=camplia+tra
nsilvaniei&gs
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca#/media/File:Cluj-
Napoca_Metropolitan_Area_jud_Cluj_(1).jpg
4. http://www.clujnapoca2021.ro/fileadmin/documente/Strategia_de_dezvol
tare_a_municipiului_Cluj-Napoca_2014-2020_-
_varianta_finala.compressed2.pdf
5. http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/20150105pug/piese_scri
se/RLU/Regulament%20Local%20de%20Urbanism_Cluj-Napoca.pdf
6. https://dokumen.tips/documents/analiza-swot-pentru-cluj-napoca.html
7. http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/strategie/Strategia_Municipiului_
Cluj_Napoca.pdf
8. http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2015/05/strategie-cluj-napoca-2014-
2020.pdf
9. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/analiza-swot-pentru-
cluj-napoca-45355.html
59