UPSC “Ion Creangă”

Facultatea de Istorie şi Geografie

Catedra Istorie şi Ştiinţe Sociale
_________________________________________________

SYLLABUS
ARHEOLOGIA

Semestrul I, 2019-2020
Total ore – 60,
dintre care de contact – 30.
Prelegeri – 22 ore
Seminarii – 8 ore
Profesor: conf. univ. dr. Octavian Munteanu,
Catedra Istorie şi Ştiinţe Sociale, bloc 1, birou 508,
ocmunteanu@gmail.com

Concepţie strategică
Cursul presupune formarea unei priviri de ansamblu asupra ştiinţei arheologice. Avînd
la bază izvoarele de natură materială, arheologia este în măsură să ofere acel minim de cunoştinţe
şi deprinderi de care are nevoie un specialist pentru a reconstitui tabloul evoluţiei umane în
perioadele de pînă la apariţia scrisului. Dacă ţinem cont de faptul că scrisul este cunoscut doar de
circa 5000 de ani, atunci importanţa arheologiei ca furnizor de date capabile să întrevadă trecutul
uman, este greu să nu fie estimată la justa valoare. În acest sens, cursul de arheologie îşi propune
să elucideze principiile, metodele şi tehnicile de cercetare utilizate de ştiinţa contemporană şi
modul în care rezultatele obţinute pot fi incluse în circuitul general de valorificare a trecutului
uman. Respectiv, se va pune accentul pe cunoaşterea responsabilităţii şi complexităţii cercetării
arheologice, a metodelor moderne de investigare a obiectivelor in situ şi de datare a materialului
arheologic, cunoaşterea metodelor de analiză şi realizare a sintezelor şi a altor categorii de lucrări
ştiinţifice, a evoluţiei conceptului de cercetare a istoriei, a faptelor istorice şi a celor
istoriografice, a metodelor de reconstrucţie a procesului istoric.
Cursul îşi propune şi sarcina de a deschide studentului un orizont al istoriei arheologiei
universale şi naţionale şi valorificarea principalelor rezultate pe care le-a atins ştiinţa la acest
moment.

Standard de formare profesională. Cursul Arheologia se studiază la anul I, semestrul

I, la Facultatea de Istorie şi Geografie şi prevede 45 de ore, dintre care ore de contact – 23, iar
ore de lucru individual – 22. În cadrul orelor de contact, pentru prelegeri sunt destinate 16 ore,
iar pentru seminarii 7 ore. Forma de evaluare este sumativă.

1
 Obiectivele cursului:
Competenţe la nivel de cunoaştere şi înţelegere
 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunii de Arheologie, a obiectului de studiu, scopului şi
obiectivelor de bază;
 Cunoaşterea condiţiilor în care s-a constituit ştiinţa arheologică;
 Însuşirea etapelor de cercetare în arheologie şi cunoaşterea principiilor/metodelor de
cercetare pentru fiecare etapă;
 Să cunoască instituţiile de profil şi funcţiile lor;
 Să cunoască legislaţia naţională şi internaţională de protecţie şi valorificare a
patrimoniului.

Competenţe la nivel de aptitudini:

 Să înţeleagă şi să opereze cu noţiunile specializate din domeniul arheologiei;
 Să explice noţiunea de izvor arheologic şi tipurile de surse existente în arheologie;
 Să poată identifica un sit arheologic;
 Sa poată să clasifice descoperirile arheologice şi să le dea apreciere;
 Să poată să compare şi să analizeze descoperirile arheologice.

Competenţe la nivel de atitudini

 Să argumenteze necesitatea instituţiilor de profil arheologic şi să aprecieze impactul lor în
societate;
 Să argumenteze necesitatea protecţiei patrimoniului cultural;
 Formarea unei atitudini profesioniste faţă de abordarea rolului şi locului ştiinţei
arheologice în evoluţia Umanităţii.

Competenţe la nivel de integrare:

 să conştientizeze responsabilitate civică şi profesională faţă de munca academică
 să-şi formeze atitudini faţă de patrimoniul arheologic, protejarea şi valorificarea lui;
 să analizeze critic subiectele abordate în lucrările ştiinţifice şi să-şi formeze o viziune
pluridisciplinară asupra unităţii umane;
 să utilizeze cunoştinţele obţinute în cadrul propriilor proiecte de cercetare demonstrând
capacităţi de aplicare, analiză, şi sinteză.

Politica educaţională
Studentul este obligat să facă cunoştinţă detaliată cu Syllabus-ul, conştientizând şi respectând
toate condiţiile stipulate de acesta.
Studentul este obligat:
 Să participe la toate seminariile;
 Să prelucreze individual temele propuse;
 Să facă analiza critică a unui text arheologic;
 Să elaboreze un eseu structurat;
 Să participe la testările curente.
Sistemul de evaluare al cunoştinţelor
Evaluarea se va efectua în baza sistemului cumulativ de 10 puncte. Acordarea punctelor se va
efectua în baza grilei de mai jos:
Evaluarea curentă – 6 puncte:
 Realizarea lucrărilor de control curente testului intermediar (sfârșitul semestrului) – 2
puncte
 Analiza critică/rezumatul unui text arheologic* – 2 puncte (10 noiembrie/25 noiembrie
FR) **
 Elaborarea unui eseu structurat*** – 2 puncte (25 noiembrie/10 noiembrie FR)

2
  Participarea activă la seminarii va fi stimulată suplimentar de profesor, iar neprezentarea
va fi penalizată.
Evaluarea finală/examen – 4 puncte din nota finală

* – fiecare student va primi textul pentru analiză pînă la data de 1 octombrie.

** – data indicata aici şi în oricare altă parte, este data-limită de predare a materialelor solicitate (predare
prin intermediul poştei electronice), după care nici un document nu mai poate fi receptat, iar studentul nu
mai poate acumula punctele respective în anul curent.

*** - lista temelor pentru referate se anexează. Elaborarea referatelor se va realiza în grupuri a câte 2
persoane. Grupurile se constituie în baza listelor din registru, în ordine alfabetică. Fiecare grup va prelucra
temele conform numărului de ordine în lista de teme. Ex.: grupul nr. 1 (primele 2 persoane din listele din
registru) vor realiza/evalua referatele pe tema nr. 1 şi 2 din lista anexată cu temele de cercetare ; grupa nr. 2 –
tema nr. 3 şi 4; grupa nr. 3 – tema nr. 5 şi 6 etc.
Studentul inclus în lista registrului cu numărul impar (ex., nr. 1, respectiv 3, 5, 7 etc.) va elabora referat la
tema fixată în listă cu numărul impar (nr. 1, respectiv 3, 5, 7 etc.) şi va face evaluarea referatului elaborat de
către colegul din grup care este inclus în registru la numărul par (nr. 2, respectiv 4, 6 etc.), respectiv invers:
studentul inclus în lista registrului cu numărul par (nr. 2, respectiv 4, 6 etc.) va elabora referat la tema fixată
în listă cu numărul par (nr. 2, 4, 6 etc.) şi va face evaluarea referatului elaborat de către colegul din grup care
este inclus în registru la numărul impar (nr. 1, respectiv 3, 5, 7 etc.)

Conţinutul cursului
Săptămîna I:
 Curs introductiv

Săptămîna II:
 prelegere: Noţiuni teoretice în arheologie

Săptămîna III:
 prelegere: . Procedura investigaţiei arheologice. Periegheza – prima etapă a cercetării.

Săptămîna IV:
 prelegere: Cercetările de teren – a doua etapă a investigaţiei arheologice. Tehnici de
cercetare în dependenţă de tipologia siturilor.
Săptămîna V:
 prelegere: Etapa analitică în arheologie.
 seminar: Noţiuni de Arheologie Teoretică I

Săptămîna VI:
 prelegere: Etapa interpretativă în arheologie
 Seminar: Noţiuni de Arheologie Teoretică II

Săptămîna VII:
 prelegere: Arheologia Paleoliticului în Europa


Săptămîna IX:
 prelegere: Arheologia Mezoliticului în Europa
 Seminar: Metode de cercetare arheologică

Săptămîna X:
 prelegere: Arheologia Neoliticului în Europa
 Arta şi credinţele în Preistorie
3
 Bibliografie selectivă
D. Micle, Note de curs; Bejan A. Micle D., Arheologia – o ştiinţă pluridisciplinară, Timişoara,
2006; N. Chetraru, Din istoria arheologiei Moldovei, Chişinău, 1994; M. Anghelinu, Evoluţia
gîndirii teoretice în arheologia din România. Concepte şi metode de aplicare în preistorie,
Târgovişte, 2014; Luca S. A., Arheologie generală, Alba Iulia, 2000; LUCA, S. A., PREISTORIE

GENERALĂ, ALBA IULIA; Rachet, Guy, Universul arheologiei, vol. I, II Bucureşti, 1977;V. Chirica,
D. Boghian, Arheologia preistorică a lumii. Paleolitic-mezolitic, Iaşi, 2003; V. Chirica, D.
Boghian, Arheologia preistorică a lumii. Neolitic-eneolitic, Iaşi, 2003; S. Musteaţă, Standarde
pentru arhivele arheologice în Europa vs. situația din România șș i Republica Moldova. In:
Tendinţe curente în protecţia patrimoniului arheologic în România șș i Republica Moldova,
Chișș inău/Iașș i, Editura ARC, 2016, S. Musteaţă, Protecţia Patrimoniului Arheologic, Chişinău,
2008; Hodder I. The archaeological process. An Introduction. Oxford :Oxford University Press.
1999; Jonson, M.. Archaeological theory. Oxford: Blackwell, 1999; Binford, L. Debating
Archaeology. NewYork, Academic Press, 1989; Luca, S., Arheologie generală, Alba Iulia, 2000;
Renfrew, C. and P. Bahn. Archaeology: Theory, Methods and Practice. London: Thames and
Hudson,2007; Trigger, B. G.. A History of Archaeological Thought. Cambridge: Cambridge
University Press, 1989;; Авдусин,Д. А., Основы археолгии, М, 1989; Генинг, В. Ф., Обьект и
предмeт науки в археологии, Київ, 1983; Клейн Л.С., Археологическая типология, Л., 1991;
КЛЕЙН Л.С. ПРИНЦИПЫ АРХЕОЛОГИИ, СПБ, 2001; КЛЕЙН Л.С. ВВЕДЕНИЕ В ТЕОРЕТИЧЕСКУЮ АРХЕОЛОГИЮ , СПБ,

2004; КЛЕЙН Л.С. АРХЕОЛОГИЧЕСКИЕ ИСТОЧНИКИ. 1978; Мартынов, А.И., Шер, Я. А., Mетоды
археологического исслeдования, M, 1989; Методика полeвых архелогических исследоваий,
Л-д,1989; Монгайт А.Л., Археология Западной Европы. Каменный век, М., 1973; Монгайт
А.Л., Археология Западной Европы: Бронзовый и железный века, М.: Наука, 1974; Предмет
и объект археологии и вопросы методики археологических исследований, М. 1975;
Проблемы абсолютного датирования в археологии, М., 1972; Щукин. М.Б. На рубеже эр,
Спб: Фарн, 1994; Археология России, Учебник, М, 2006 г