PREZENTAREA/ CARACTERIZAREA GENERALA A INDUSTRIEI.

Berea este o băutură slab alcoolică, nedistilată, obţinută prin fermentare,

cu ajutorul drojdiei, a unui must fabricat din malţ, apă şi hamei, malţul putând fi înlocuit
parţial cu cereale nemalţificate(porumb, brizură de orez, orz) şi eventual enzime. Calităţile
organoleptice/gustative ale berii conferă acestui produs o largă adresabilitate la mai multe
categorii de consumatori, este un produs de masă, se consumă indiferent de
momentul zilei, indiferent de starea sufletească.
Un litru de bere este echivalent cu: jumatate de kg de cartofi, 65g unt, 6 oua, 0,75 l de
lapte sau un sfetr de paine.

1.1. Descrierea profilului si a distribuției geografice pe plan mondial si

national.
Berea a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri şi primii fabricanţi de bere au fost
egiptenii. De la aceştia au luat obiceiul de a face bere evreii, iar mai tarziu arabii, grecii şi
romanii. Industria berii a fost la început o industrie casnică. A trecut apoi în mănăstriri că și
abia prin secolul al XVIII-lea încep a se construi fabrici şi de aici începe dezvoltarea acestei
industrii. Începând cu secolul al XIX-lea, în urma cercetărilor ştiinţifice, s-au pus bazele
ştiinţifice ale acestei industrii, înfiinţandu-se instituții de cercetări şi studii, astfel încât
fabricarea berii a ajuns să fie o industrie de sine stătătoare, individuală.
Potrivit celui mai recent raport privind rezultatele sectorului european al berii făcut
public luna aceasta de către organizația Berarii Europei, România a ocupat în 2017 locul opt
în rândul țărilor mari producătoare de bere din spațiul UE. Astfel, cu o producție de 16,05
milioane hl, România a succedat anul trecut Cehia, la doar un loc distanță, reușind să
devanseze însă Italia. În ceea ce privește volumul consumului, cu 16,11 milioane hl, România
a ocupat în 2017 locul al șaptelea, depășind trei dintre țările cu tradiție în fabricarea și
consumul berii în Europa: Cehia, Austria și Belgia.
În ceea ce privește volumul importurilor de bere în România, acesta și-a păstrat și în
2017 ponderea de doar 3% din consumul intern, sectorul local al berii păstrându-și nealterat
caracterul său profund național. Marea Britanie rămâne țara cu cea mai mare cantitate de bere
importată, care atinge 10,06 milioane hl și reprezintă cca. 23% din consumul intern, fiind
urmată de Franța, cu o cantitate importată de 7,69 milioane hl și care are o pondere de cca.
35% în consumul intern, și de Germania, cu o pondere a importurilor atingând cca. 8% din
consum, ceea ce corespunde unei cantități importate de 6,74 milioane hl.
“Sectorul local al berii este parte a marii familii a berarilor europeni. Eforturile pe care
producătorii de bere le fac la nivel local, de a genera valoare adăugată și de a crea locuri se
muncă pe întreg lanțul de activități conexe, au un impact pozitiv și dincolo de granițe, plasând
România pe un loc de cinste în rândul țărilor UE. Sectorul berii reprezintă în egală măsură un
motor de creștere atât pentru economia României, cât și pentru cea a Europei, iar asigurarea
predictibilității fiscale și a unui context economic stabil la nivelul fiecărei țări membră UE
rămâne factorul determinant pentru conservarea echilibrului piețelor și asigurarea unei
dezvoltări locale durabilă”,( a declarat Julia Leferman, Director general Asociația Berarii
României).
1.2. Caracterizarea Produselor (tipuri, Descriere)
În cadrul fabricilor din romania se produc urmatoarele sortimente de bere, care se
împart în funcție de temperatura de fermentație, care pot fi de două categorii: de joasă sau
înaltă fermentație. În cele două categorii intră mai multe varietăți de bere, în funcție locul de
origine sau de metoda de procesare.
Bere de fermentație joasă sau Lager
Berile de fermentație joasă sunt obținute prin fermentarea drojdiei în două etape: mai
întâi, timp de 7 – 10 zile, la o temperatură între 5 și 13 grade, mai apoi al o temperatură de 0 –
2 grade. Această categorie de bere include multe varietăți, de la cele mai răspândite, deschise
la culoare, blonde, la cele brune sau chiar negre.
Printre cele mai cunoscute se numără:
Pilsner Lager
Foarte populară, cu aproximativ 4 % alcool. Este o bere “blondă”, cu reflexe aurii, de
la malțul deschis la culoare. Are o aromă discretă cu note de hamei. Compoziția și spuma sunt
mai ușoare decât în cazul celorlalte tipuri de bere. Se recomandă să se servească la o
temperatură de 5 grade.
Special Lager
Are o concentrație alcoolică de aproximativ 5 % alcool și culoare aurie cu accente de
chihlimbar. Gustul este bogat, de malț si hamei nobil. Se recomandă să fie consumată la o
temperatură de 5 grade.
Extra Lager
Conținutul de alcool variază între 6 și 7%. Are o aromă intensă, cu o culoare aurie cu
accente de cupru datorate malțului prăjit. Spuma este cremoasă, iar gustul este intens și puțin
amărui, aroma persistând în gură după servire. Se servește la o temperatură de 5 grade.
Bock și Black
 Este o bere neagră, cu accente brune, cu o concentrație alcoolică de 5 %. Are o aromă
puternică și amăruie, cu o spumă cremoasă. Se servește la o temperatură între 5 și 8 grade.
Berea Ale, de fermentație înaltă
Fermentația durează de la 3 la 6 zile, la o temperatură între 14 și 25 grade.
Fermentarea înaltă permite obținerea unor beri cu un gust mai complex, arome fructate și în
general sunt mai cremoase.
Tipuri de bere de fermentație înaltă
Ale
Au o concentrație alcoolică între 5 și 6 % și culori de la auriu pal, la cupru sau chiar
roșu. Berea are o aromă complexă de drojdie și fructe fermentate. Se servește la o temperatură
de 6 grade.
Abbey
Concentrația alcoolică este de 6,5 %, culoarea este ușor brună, iar gustul intens aduce
a fructe cum sunt banana sau mărul. Se servește la o temperatură de 6 grade.
Black stout
Este așa-numita bere brună, de culoare închisă și gust intens, cu aromă de cafea. Se
poate servi la temperaturi între 8 și 10 grade.
Alte tipuri de bere:
Berea din grâu
Are o concentrație alcoolică începând cu 6 %. Este o bere ”blondă”, iar de cele mai
multe ori are un aspect tulbure pentru că se găsește preponderent în varianta nefiltrată. Are o
puternică aromă de cereale și se servește la o temperatură de 6 grade.
Berea fără alcool
Este o bere de fermentare joasă și poate fi obținută prin două metode: fie prin oprirea
fermentației, fie prin îndepărtatea alcoolului. Este o bere de culoare aurie și se servește la o
temperatură de 5 grade.
Berea de fermentație spontană
Contrar fermentației înalte și joase, acest tip nu necesită adaos de drojdie pentru că
mustul este doar expus la aer. Are puțin acid și mai puțină spumă.
Gustul berii se defineste prin plinatate, aroma, si o armonie a tuturor acestor insusiri.
Gustul berii trebuie sa fie caracteristic fiecarui tip, amarui, placut,care atesta prezenta de
dioxid de carbon, fara gust strain.
Berea acra este contaminata cu bacterii lactice termostabile.Berea cu gust de fructe -
pere, capsuni, caise, este contaminata cu drojdiisalbatice
 Mirosul este caracteristic fiecarui tip, placut, fara miros strain (demucegai, de acru),
avand aroma de hamei si malt. Este periculos sa beti bere cumiros de fenol, crezol. [7)

1.3. Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global

1.3.1 productia de bere la nivel national

La finalul anului trecut, pe piața din Romania activau 47 de producători de bere, un
numar dublu față de acum cinci ani. În acest interval, veniturile din vanzari la nivelul
întregului sector au crescut cu 624,2 milioane lei, ajungând în 2017 la o valoare de 3,97
miliarde lei, potrivit KeysFin.( https://www.startupcafe.ro/afaceri/top-producatori-bere-piata-
consum-romania.htm?fbclid=IwAR3eENYo2iQJY1kEb1WVFVo7r2HjxlQ3jWBYghpjjLu
_S55OQEcMD5dIfE8)
Piața berii a crescut în ultimii cinci ani cu aproape 20%, iar în acest an ar putea depăși
pragul de 4 miliarde lei.
Deși la prima vedere pare că în România există sute de producători, realitatea arată că
87% din piață este concentrată în mâinile a numai 3 companii, toate cu acționariat strain.
Liderul în acest sector, conform datelor de la Ministerul Finanțelor, este Ursus
Breweries, care deține, printre altele, mărcile Timișoreana, Ursus, Grolsch, Peroni Nastro
Azzurro, Pilsner Urquell, Ciucaș, Stejar, Azuga. Compania, parte a grupului japonez ASAHI
BREWERIES, a realizat în 2017 o cifră de afaceri de 1,7 miliarde lei, ajungând la o cotă de
piață de 43%.
Pe locul secund se află HEINEKEN ROMANIA SA, firmă olandeză care vinde în
România mărcile Heineken, Desperados, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita,
Hațegana, Silva, Gambrinus, Affligem, Edelweiss, Birra Moretti, Amstel, și care a realizat
anul trecut afaceri de 1,16 miliarde lei, aferentă unei cote de piață de 29%.
Top 3 este completat de BERGENBIER S.A., cu afaceri de 599,2 milioane lei în 2017
și o cotă de piață de 15%. Compania controlată de olandezii de la MOLSON COORS
NETHERLANDS BV vinde în România brandurile Bergenbier, Staropramen, Stella Artois,
Beck's, Noroc, Corona, Lowenbrau.
Pe locurile următoare s-au clasat, în ordinea cifrei de afaceri, UNITED ROMANIAN
BREWERIES BEREPROD SRL (Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, Guiness) – 392,4 mil.lei,
ALBRAU PROD S.A. (30,8 mil.lei), BERMAS SA (27,9 mil.lei), LIXID PROJECT SRL
(27,6 mil.lei), MARTENS SA (18,1 mil.lei), FABRICA DE BERE BUNĂ SRL (4,1 mil.lei)
și HB TRADITIONAL BREWERY SRL (1,61 mil.lei).
În total, principalii 10 jucători din piață au realizat, anul trecut, afaceri de 3,9 miliarde de lei,
reprezentând 99,87 % din total.

Clasamentul in ordinea cifrei de afacre

BERGENBIER S.A. UNITED ALBRAU
15% ROMANIA PROD S.A.
N 1%
BREWERIE
S
HEINEKEN BEREPRO BERMAS SA
ROMANIA SA, D SRL LIXID 1%
29% 10% PROJECT
SRL
1%
MARTENS SA
0%

HB FABRIC
Ursus Breweries, A DE
TRADITIONAL
43% BERE
BREWERY SRL
0% BUNĂ
SRL
0%
Piata berii a inregistrat o ușoră creștere în 2017, de 2%, atingînd 16,11 Hl în volum. In ceea
ce privește consumul de bere pe cap de locuitor, acesta a atins 82 l.

Consumul de bere

20.2
19.4
17.7 17.6 18.2
17 17
16.3 15.8 15.8 16.11
15.2 14.9
14.5

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Fig.1.11 Consumul de bere, u.m. Milioane de hl.

 Consum pe cap de locuitor

99
94
88 87 90
84 84 81 82
80 80
71 74
67

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Fig. 1.12. Consumul berii pe cap de locuitor/ u.m.litru (L).

În 2017 numărul total al angajaților a atins 3.839 persoane, în creștere cu 229 față de anul
anterior, sectorul berii

2. DESCRIEREA PROCESULUI INDUSTRIAL SUPUS ANALIZEI

Berea este o băutură alcoolică obținută din 4 produse naturale: drojdia de bere, malț,
hamei și apă. Aceasta are aproximativ 5% alcool; așa-numita bere fără alcool are 0 si
0.5% alcool.

2.1. Descrierea fazelor proceselor

Procesul de fabricare
Asa cum am vazut in capitolul despre istoria berii, procesul de fabricare al acestei bauturi
naturale se bazeaza, inca de pe vremea anticilor, pe un principiu simplu: fermentarea naturala
a zaharurilor si extractia cerealelor maltificate cu ajutorul apei fierbinti. In zilele noastre,
intreg procesul este complex, desfasurat sub un control strict al standardelor de calitate.
Coordonatorul procesului
Procesul tehnologic de fabricare al berii se desfasoara in sistem complet inchis, folosind
echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmarit si comandat din „camera de
comanda si control“. Calculatoarele de proces contin toate programele conform carora se
desfasoara tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urmaresc toti parametrii
tehnologici. Orice abatere de la nivelele stabilite este semnalizata atat optic cat si sonor, astfel
devine imposibila omiterea sau neinregistrarea acesteia, in vederea corectarii imediate. Toate
informatiile legate de desfasurarea proceselor sunt inregistrate si pastrate, asigurandu-se o
trasabilitate perfecta.
Producerea mustului de bere
Maltul este macinat printr-o moara cu valturi si amestecat cu apa rezultand „plamada“. In
cazanul de plamadire-zaharificare plamada este supusa unui proces de incalzire la temperaturi
foarte bine defi-nite, in intervale de timp exacte, astfel incat, amidonul din malt este
transformat in zaharuri cu molecule mai usor metabolizabile de catre drojdie.

In cazanul de filtrare se realizeaza separarea fazei lichide de cojile ramase din boabele
maltului. Echipamentul este prevazut cu un sistem de site fine cu ajutorul carora se realizeaza
filtrarea pla- mezii.

Mustul limpede de malt se colecteaza in cazanul de fierbere cu hamei. In acest echipament

este adaugat hameiul. Un rol important al acestui echipament este acela de a steriliza mustul
inainte de insamantarea drojdiei. Prin racitorul cu placi, mustul fierbinte este racit la aprox 10
grade.
Multiplicarea celulei de drojdie
Pura de drojdie este pastrata in conditii sterile si se realizeaza multiplicarea ei pana la
cantitatea necesara unei sarje de bere. Dupa fermentare, drojdia se recupereaza din
fermentator, se pastreaza in 27 conditii speciale de temperatura si presiune in alte vase sterile.
Ea se refoloseste pentru o noua sarja. Zilnic, se verifica conditiile microbiologice ale drojdiei
si viabilitatea celulelor.

Fermentarea
Plamada este fermentata in niste vase uriase, complet inchise, mustul transformandu-se in
bere pe parcursul a 14 – 21 zile. Fiecare fermentator este prevazut cu 3 zone de racire, prin
care se regleaza in mod automat temperatura conform prescriptiilor tehnologice. Dupa
fermentare, drojdia se extrage prin partea inferioara a fermentatorului. Acesta este prevazut cu
sistem automat de recuperare a dioxidului de carbon.
Filtrarea
Toate resturile de celule de drojdie, resturi proteice aglutinate sau alte particule fine se
indeparteaza din bere prin filtrare, obtinandu-se berea limpede, stralucitoare.

Filtrarea se realizeaza in filtrul cu sute de placi orizontale. Berea este pompata cu presiune
prin acest strat filtrant care are rolul de a retine orice eventuala particula.

Procesul este permanent controlat printr-un aparat care masoara gradul de limpiditate al
produsului finit, permitand trecerea berii numai daca aceasta corespunde nivelului stabilit de
puritate.

Tancuri de linistire
Berea filtrata este depozitata in rezervoare uriase unde are loc procesul de linistire si
maturare. Dupa efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimisa catre imbuteliere: la
sticla, cutie sau butoi.
2.2. Schema bloc a procesului, schema fluxului tehnologic
2.3. Identificaea fluxului decmateriale si energie-intrari de materii prime,
iesiri de poluanti, separarea produselor

2.4. Consumuri specific (reactivi cgimici, materiale, energie, apa)

3. INVENTARUL EMISIILOR DE FLUXURI GAZOASE SI LICHIDE,

DESEURI IN PROCESUL INDUSTRIAL ANALIZAT

3.1. Emisii rezultatedin process: emisii gaziase, efluenti lichizi, deseuri

solide,zgomot
 Bibliografie

7. Revista berarilor, 2002, nr.2

Revista berarilor,2001, nr.1

www.google.ro

http//www.fib.ro/bere.php

Schema bloc
https://www.scribd.com/doc/27960009/tehnologia-
berii?fbclid=IwAR0fziI0oRk0TwPVZM3bzGrE6XudUDDa2Jjw4LRy398mgG_bc8uByCB1i
C0

pot lua bibliografii

https://culaxiz.wordpress.com/2012/08/31/stabilizarea-berii-stabilitatea-coloidala-stabilitatea-
microbiologica/?fbclid=IwAR3xCipaWNu3O5uM6kAGKaFS50-
qiLfBLRuSMy709ZKc8auC7HuOWoe5qe8#more-661
schema tehn
http://proalimente.com/tehnologia-berii-fabrica-
berea/?fbclid=IwAR28melVJrUwrl61CgCqXSSEv7J2uTtSZ5vh30MukTpE2WSLI6SyuNQn
WZk