Cardiopatia ischemica

Cardiopatia ischemica este o boala care afecteaza arterele coronare ce hranesc inima.
Prin ingustarea (stenoza) acestor artere, are loc o scadere a cantitatii de sange ce iriga muachiul
inimii. Miocardul este irigat de doua artere coronare, artera coronara stanga si artera coronara
dreapta, care se bifurca in mai multe ramuri.
Ischemia = o lipsa a oxigenului mai mult sau mai putin accentuata datorata perfuziei
inadecvate care rezulta dintr-un dezechilibru intre aportul si necesarul de oxigen.
Cardiopatia ischemica poate fi clasificata in mai multe forme, in functie de severitatea
afectiunii:
1. Angina stabila : caracterizata prin aparitia durerii toracice anterioare, constrictive, cu
durata de 3-5 minute la efort, stress sau frig dar nu in repaus; durerea dispare la intreruperea
efortului;
2. Angina instabila : are riscul de a se transforma in infarct miocardic , de aceea necesita
spitalizare de urgenta. Angina instabila se poate diagnostica daca durerea “ca o gheară”
localizata toracic anterior apare: în repaus; la eforturi din ce în ce mai mici, mai prelungita.
3. Infarctul miocardic : caracterizat prin durere intensa toaracica anterioara, constrictiva”
ca o gheara” , insotita de transpiratii, greata , varsatura si care dureaza peste 20 de minute.
Cardiopatia ischemica poate fi dureroasa si nedureroasa.
Cardiopatia ischemica dureroasa sau angina pectorala stabila (cronica) se manifesta
prin crize de durere (cuvantul angina inseamna durere), aparute periodic, initial la eforturi mari,
intense, prelungite, apoi la eforturi din ce in ce mai mici, pana cand in ultima instanta apar si in
repaus.
Cardiopatia ischemica nedureroasa reprezinta prezenţa leziunilor coronariene, dar fara
aparitia de durere toracica. Se manifesta prin sufocare la efort sau repaus si apare mai frecventa
la pacientii diabetici.
Cauza principala a cardiopatiei ischemice este reprezentata de stenoze (ingustari), cel
mai frecvent aterosclerotice (prin depuneri de grasime), la nivelul peretilor arterelor coronare,
acestea putand evolua fie progresiv, cu ingustare treptata si angina pectorala, fie brusc, cu
ruptura unei placi de aterom instabile si tromboza supraadaugata, manifestata prin
aparitia infarctului miocardic acut.
 Consecinta aparitiei stenozelor la nivelul arterelor coronare este reducerea fluxului
sangvin si, implicit, a aportului miocardic de oxigen in teritoriul afectat. Daca in conditiile unui
aport normal de sange muschiul cardiac si inima ca intreg pot asigura o functionare adecvata a
organismului in conditii extrem de variate (ex. de la repaus, cu o solicitare minima, pana la
eforturi fizice intense, cu solicitare maximala), situatia se schimba in conditiile aparitiei
ingustarilor semnificative ale arterelor coronare. Astfel, daca o stenoza relativ redusa (cu o
ingustare a lumenului arterei coronare afectate sub 50%), poate fi compensata prin mecanisme
specifice si poate ramane asimptomatica, stenoze mai accentuate pot duce la un aport insuficient
de oxigen in conditii de solicitare (ex. efort fizic, tahicardie etc.) si la aparitia anginei pectorale.
Pe masura agravarii gradului de stenoza, se poate asocia si o agravare a simptomatologiei, cu
aparitia anginei la eforturi progresiv mai mici, ulterior si in repaus.

Angina pectorala. Forma tipica de manifestare a cardiopatiei ischemice este reprezentata

de angina pectorala, care se defineste ca o durere in piept, adeseori in spatele sternului
(retrosternal), resimtita ca apasare, strivire, junghi prelungit, ce poate iradia in bratul stang
(tipic), umeri, mandibula, spate, aparuta in conditii de efort fizic, stres emotional, dar uneori si in
repaus, si care se amelioreaza sau dispare in repaus sau la administrarea de nitroglicerina
sublingual.

Pe de alta parte, ocluzia (obstructia, obliterarea) unei artere coronare, conduce in

majoritatea cazurilor la intreruperea brusca si brutala a circulatiei (si, respectiv, a aportului de
oxigen si nutrienti) intr-un anumit teritoriu miocardic, cu aparitia, in absenta unei interventii
medicale rapide, a necrozei (moartea celulelor miocardice), fenomen denumit infarct miocardic
acut. Infarctul miocardic acut reprezinta o urgenta medicala majora si se manifesta cel mai
frecvent printr-o durere in piept extrem de puternica, prelungita, ce poate aparea atat in conditii
de efort cat si in repaus si care nu cedeaza (uneori este posibila o usoara ameliorare temporara) la
administrarea nitroglicerinei sublingual.

Pe langa cele mentionate mai sus, trebuie sa atragem atentia asupra a doua aspecte
importante. In primul rand, nu intotdeauna cardiopatia ischemica se manifesta prin durere
(angina). Unele categorii de pacienti (ex. o parte dintre pacientii diabetici) pot prezenta ingustari
ale arterelor coronare de origine aterosclerotica si cardiopatie ischemica fara a prezenta episoade
anginoase, asa numita ischemie miocardica silentioasa. Asemenea celorlalti pacienti, si acestia
 necesita investigatii si tratament individualizat. Pe de alta parte, ischemia miocardica poate
aparea si in absenta stenozelor coronariene aterosclerotice, in conditiile aparitiei dezechilibrului
intre aportul si necesarul de oxigen la nivel miocardic, in afectiuni precum stenoza aortica,
cardiomiopatia hipertrofica, tahicardii sustinute, boli cardiace congenitate, anemii severe etc.

Factorii de risc sunt acele caracteristici ce se gasesc la populatia sanatoasa si care sunt
asociate statistic cu posibilitatea aparitiei bolii cardiace ischemice (BCI).
Factorii de risc pentru ateroscleroza (ATS), care este principala cauza a ischemiei miocardice,
pot fi clasificati in :
 nemodificabili : varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara (BCV) (adica
prezenta manifestarilor aterosclerotice la rudele de gr I, la femei < 65 ani si barbati < 55 ani)
 modificabili : fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, hipertensiune arteriala (HTA), diabet
zaharat etc.

Factori nemodificabili

Varsta ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Bolile cardio-vasculare, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, cresc ca

incidenta si gravitate cu varsta.
Desi leziunile aterosclerotice incep sa se constituie inca din copilarie (deci, atentie, ce fel de
alimentatie oferim copiilor nostri si cu ce deprinderi alimentare ii obisnuim), ele incep sa se
manifeste clinic dupa 40 de ani la barbati si dupa 50 de ani la femei.

Sexul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

In general, barbatii au probabiliate mai mare de a dezvolta boala cardiaca ischemica decat
femeile aflate inainte de menopauza, (aceste fiind protejate hormonal), insa dupa menopauza,
riscul devine egal.

Istoricul familial ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Exista numeroase date ce indica o componenta genetica in aparitia diabetului zaharat tip
II si a dislipidemiilor. Se apreciaza ca istoricul familial de boala cardio-vasculara la tineri
(aparuta la barbati < 55 si la femei < 65 de ani) reprezinta un factor de risc important.
Incidenta mai mare a bolii coronariene in unele familii trebuie explicata insa atat prin factorii
genetici, cat si prin factorii comportamentali si prin stil de viata (de obicei, in familiile
respective, exista un stil de viata nesanatos, ce asociaza mai multi factori de risc, fumat,
alimentatie necorespunzatoare ce duce la obezitate, colesterol crescut, diabet zaharat).
 Factori modificabili

Hipertensiunea arteriala (HTA) este factor de risc major pentru boala cardiaca ischemica
si accident vascular ischemic (AVC). Prezenta unei tensiuni arteriale (TA) > 140 / 90 mmHg,
creste riscul de boala cardiaca ischemica de 2 - 4 ori si de 3 ori mai mult pentru accident vascular
ischemic.
Masurile igieno - dietetice ce duc la scaderea hipertensiunii arteriale (HTA) - dieta saraca
in sare, mentinerea unei greutati ideale, exercitiile fizice regulate, precum si tratamentul
antihipertensiv, scad complicatiile cardio-vasculare.

HTA se clasifica, in functie de valorile inregistrate, in :

Mecanismele prin care hipertensiunea arteriala (HTA) favorizeaza ateroscleroza sunt

multiple, printre cele mai importante fiind :

 disfunctia endoteliala (endoteliul fiind acea membrana ce captuseste vasul la interior, si care
datorita presiunii cronice la care este supus isi pierde proprietatile sale normale)
 favorizeaza depunerea LDL colesterolului in peretii vasulari si astfel formarea placilor de
ateroscleroza

Fumatul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Fumatul este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate aspectele ei: accident
vascular ischemic, boala cardiaca ischemica, boala arteriala periferica (arterita).
Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara este de 2 - 4 ori mai mare la
fumatori fata de nefumatori, iar riscul este direct proportional cu numarul de tigari / zi si durata
fumatului.
Infarctul miocardic acut la tineri, are ca principala cauza fumatul.
 Mecanismele prin care fumatul favorizeaza ateroscleroza sunt :

 cresterea numarului de trigliceride (TGL) si scaderea colesterolului HDL

 favorizarea spasmul coronarian ("strangularea" tranzitorie a vasului)
 favorizarea trombozei (formarea cheagurilor de sange)
 stimularea activitatii sistemului nervos simpatic, ce determina cresterea pulsului si a tensiunii
arteriale, scazand pragul aritmiilor

Dislipidemia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica.

Colesterolul circula sub mai multe forme : LDL (colesterolul "rau", HDL (colesterolul
bun), IDL.

Evaluarea profilului lipidic (screening) se recomanda, in principal, la barbati cu varsta

>40 de ani si femei cu varsta >50 ani, mai ales daca au factori de risc, precum si la cei ce au
ateroscleroza dovedita sau diabet zaharat sau istoric familial de boala cardiaca ischemica
prematura (indiferent de varsta lor).

Aportul exogen se datoreaza dietei bogate in grasimi animale : carnea, oua, lactate. LDL
este colesterolul "rau" ce se depune in vasele de sange si determina ateroscleroza si implicit
complicatiile acesteia : boala cardiaca ischemica, accident vascular ischemic, arterita.

Nivelele tinta recomandabile pentru colesterol LDL sunt diferite in functie de riscul pe
care-l are fiecare individ de a dezvolta o boala cardio-vasculara, iar acest risc este mai mare sau
mai mic in functie de numarul de factori de risc prezenti.

Persoanele cu risc cardio-vascular foarte crescut (si pentru care nivelul tinta de LDL
trebuie sa fie <70mmHg) sunt :

 persoanele cu boala cardio-vasculara dovedita

 pacientii cu diabet zaharat tip II si cei cu diabet zaharat tip I cu afectare de organe tinta
 cei cu boala renala moderat - severa
 cei ce asociaza mai multi factori de risc

Persoanele cu risc cardio-vascular crescut, sunt cele care au fie un singur factor de risc
dar foarte crescut, fie care asociaza mai multi factori de risc, dar nu au afectate organele tinta.
Pentru acestia nivelul de LDL trebuie sa fie < 100 mg%.

Persoanele cu risc moderat au drept tinta colesterol LDL < 115 mg%. Scaderea
colesterolului LDL se poate face initial prin masuri igieno-dietetice, iar daca acestea se dovedesc
ineficiente se administreaza medicatie specifica.

HDL colesterol este colesterolul "bun", ce ofera protectie cardio-vasculara. S-a dovedit ca
fiecare crestere cu 1 mg% a HDL se asociaza cu o scadere a riscului coronarian cu 2 - 3 %.
Riscul cardio-vascular apare la HDL < 35 mg%. Relatia inversa intre HDL si trigliceride (adica
cresterea trigliceride si scaderea HDL) se gaseste in 2 conditii patologice cu potential aterogen, si
anume, diabet zaharat si sindromul de rezistenta la insulina. Alte cauze de scadere a
colesterolului HDL sunt fumatul, obezitatea, sedentarismul, insuficienta renala cronica.

Diabetul zaharat este unul din cei mai puternici factori de risc pentru ateroscleroza, in
toate teritoriile vasculare, implicit coronare. Prezenta diabetului zaharat e echivalent cu boala
cardiaca ischemica dovedita. Riscul de a prezenta un eveniment cardio-vascular (IMA, accident
vascular ischemic) este de 2 - 4 ori mai mare la diabetici fata de nediabetici si acest lucru se
datoreaza faptului ca diabeticii asociaza mai multi factori de risc - de obicei sunt si obezi si
hipertensivi, iar diabetul zaharat dezechilibrat determina si dislipidemie. Diabetul zaharat se
asociaza si cu o stare protrombotica (de a forma cheaguri), ce complica de obicei ateroscleroza,
determinand aterotromboza ce duce la evenimente cardio-vasculare acute, uneori fatale, ca
infarctul de miocard sau accidentul vascular.

Obezitatea – se apreciaza prin indicele de masa corporala (IMC) si se defineste printr-o

valoare a acestuia peste 30kg/m² suprafata corporala. Se asociaza frecvent cu hipertensiunea
arteriala, dislipidemia, insulino-rezistenta si diabetul zaharat. Obezitatea se asociaza cu cresterea
mortalitatii globale si cu cresterea mortalitatii cardiovasculare in special.

Sedentarismul – o activitate fizica regulata, cu o durata de minimum 30 de minute/zi

reprezinta o masura eficienta de prevenire a aparitiei bolilor cardiovasculare.

Alcoolul – consumul de alcool in cantitati mici (pana la un pahar de vin pe zi) poate avea
efecte favorabile asupra organismului. Pe de alta parte, consumul bauturilor alcoolice in cantitati
mai mari si pe perioade indelungate este in mod cert daunator, putand afecta atat inima (prin
cresterea trigliceridelor, cresterea valorilor tensiunii arteriale, aparitia cardiomiopatiei dilatative
si insuficientei cardiace), cat si alte organe: ficatul – cu aparitia hepatosteatozei, hepatitei si
cirozei etanolice; creste riscul de aparitie al accidentelor vasculare cerebrale; favorizeaza aparitia
anumitor tipuri de dementa; favorizeaza aparitia atat a hipo- cat si a hiperglicemiilor la pacientii
cu diabet zaharat etc.

Tratamentul cardiopatiei ischemice se bazeaza pe kinetoterapie, adica exercitii de

respiratie, exercitii cu mingi, exercitii de crestere a fortei si rezistentei musculare, stepper,
bicicleta, exercitii cu bastoane, electroterapie si masaj terapeutic.

Masajul este relaxant, destresant si decontracturant, electroterapia stimuleaza

musculatura, reduce durerea si inflamatia. Laserterapia actioneaza in profunzime, are efect
sedativ, vasculotrofic si antalgic, iar kinetoterapia cuprinde exercitii de recuperare a deficitului si
imbunatatesc forta si rezistenta musculara. Terapia combinata imbunatateste rezultatele
recuperarii in cardiopatia ischemica şi aduce un plus calitatii vietii pacientului.

Tratamentul cardiopatiei ischemice consta in corectia factorilor de risc:

• se interzice fumatul
• se trateaza corect hipertensiunea arteriala

• hipercolesterolemia

• obezitatea

• se modifica obiceiurile alimentare

Mijloace de tratament:

• kinetoterapia medicala

• ape carbogazoase

• mers

• cicloergometru

• alergare

• covorul rulant

• urcat - coborat pe scari

• înot terapeutic în piscina

• exercitii respiratorii Tirala

Testarea cu cicloergometru este una dintre cele mai frecvente metode de testare la efort
ale pacientului cu probleme cardiace. Semnele ce trebuie urmarite în cadrul acestui test sunt:

• Durerea

• Consumul miocardic de oxigen

• Oboseala fizica si epuizarea

• Tensiunea arteriala

• Frecventa cardiaca
 Obiectivele kinetoterapiei în cardiopatia ischemica sunt:

• normalizarea greutatii corporale printr-un regim alimentar adecvat

• diminuarea efectelor stresurilor din viata

• intensificarea transportului de O2 pentru solicitarea dozata a cordului

• marirea fortei si rezistentei grupelor musculare ale membrelor si trunchiului.

Sedinta de antrenament este compusa din 3 perioade:

1. periada de incalzire 3-5 minute (miscari simple ,intinderi muscular –streatching –din
clinostatism, sezand sau stand si eventual mers

2. perioada de antrenament propriu-zisa 10 – 20 minute

3. perioada de revenire (racire ) lenta 5 -10 minute

Plan de recuperare cardiovasculara:

 la intenare – kinetoterapie zilnica;

 la externare – kinetoterapie de 3 ori/sapt;
 durata unei sedinte este de 30-40 min maxim 1 h;
 fiecare exercitiu se repeta de 8/10 ori cu pause intre ele, corectandu-se permanent
repiratia;
 se monitorizeaza TA, FC la inceputul si la sfarsitul sedintei de kinetoterapie dar si in
timpul sedintei in functie de starea pacientului si de tipul exercitiului (ex.
Cicloergometru, banda rulanta).

Exercitii respiratorii: respiratie globala; educarea respiratiei abdominale si controlul

fazelor respiratorii (inspir-pauza-expir-pauza). Exercitiile respiratorii trebuie controlate la fiecare
mobilizare.

Miscari active de flexie, extensie si rotatie la nivelul coloanei CDL si la nivelul

articulatiilor membrelor superioare si inferioare (+abductie, adductie).

Exercitii active si cu rezistenta (greutati) pe grupe musculare. Tonifierea muschilor

abdominali.

Exercitiile se executa progresiv, mai întai din poziaia culcat, apoi din sezand si dupa
aceea în ortostatism, cu un numar de repetari ce creste si el progresiv de la 5 la 10.
 Exemple de exercitii din pozitia decubit dorsal:

Exercitii ale coloanei cervicale:

• Decubit dorsal – manile pe lângă corp inspir, se face flexia capului - expir , revenire.

Exercitii ale membrelor superioare:

DD – Inchiderea si deschiderea pumnilor.

DD – Flexia antebratelor, revenire

DD - Flexia membrului superior stang pe inspir , revenire pe expir, apoi flexia membrului
superior drept pe inspir , revenire pe expir

DD – Flexia ambelor MS pe inspir, revenire pe expir

DD - Abductia MS la 90 de grade pe inspir, revenire (adductia) pe expir

Exercitii ale membrelor inferioare:

• Flexia plantara si dorsala a picioarelor

• Decubit dorsal – flexia membrului inferior stang pe inspir, revenire pe expir ; apoi flexia
membrului inferior drept pe inspir şi revenire pe expir

• Abductia pe inspir si adductia (revenire) pe expir a cate unui membru inferior, cu genunchiul
întins

Exemple de exerciţii din poziţia şezând:

Sezand – flexia MS la 90 de grade pe inspir, revenire pe expir

Sezand – abductia MS la 90 de grade pe inspir, revenire pe expir

 Sezand - flexia MS maximă pe inspir, revenire pe expir

Sezand – cu mainile pe sold, rotatia trunchiului spre dreapta pe inspir, revenire pe expir,
apoi rotatia trunchiului spre stanga pe inspir, revenire pe expir

Flexia MS dr pe inspir, revenire pe expir • Flexia MS stg pe inspir, revenire pe expir •

Flexia ambelor MS pe inspir, revenire pe expir

Ostostatism – flexia MS cu ajutorul unei mingi la 90 de grade

Flexia MS cu ajutorul unui baston la 90 de grade pe inspir, revenire pe expir

Sezand – flexia MS cu ajutorul unei mingi pana deasupra capului pe inspir, revenire pe
expir

Exemple de exercitii din pozitia ortostatism:

Flexia MS dr pe inspir, revenire pe expir

Flexia MS stg pe inspir, revenire pe expir

Flexia ambelor MS pe inspir, revenire pe expir

Ostostatism – flexia MS cu ajutorul unei mingi la 90 de grade

Flexia MS cu ajutorul unui baston la 90 de grade pe inspir,revenire pe expir

Abductia MS cu ajutorul unor greutăati 0.5 kg pe inspir, revenire pe expir

Cu spatele la spalier, mainile se prind de bare, inspir, se execută flexia trunchiului pe

expir

Ortostatism, lateral, se prinde cu ambele maini de bare, execută arcuirea trunchiului pe

inspir, revenire pe expir
 Testul de efort

În cadrul acestui examen, bolnavul este supus unui efort standardizat si supravegheat,
timp în care se înregistreaza un EKG. În timpul unei activitati fizice inima bate rapid si are
nevoie de mai mult sange si oxigen. Daca persoana testata nu poate exercita efortul considerat
normal pentru cineva de varsta respectiva, înseamna ca la inima nu ajunge suficient sange
oxigenat.

Testul de efort poate arata posibile semne şi simptome de cardiopatie ischemica, cum ar
fi:
• modificari anormale ale tensiunii arteriale;

• dificultati respiratorii sau dureri toracice;

• modificari anormale ale ritmului cardiac sau activitatea electrica a inimii.

 Gimnastica respiratorie

• Decubit dorsal – genunchii flectati, inspir pe nas lung cu umflarea abdomenului, apnee minim
10 secunde, expir pe gura maxim (dublu fata de inspir)

• Stand cu picioarele departate se inspira profund pe nas, apoi se apasa cu palmele pe torace si se
expira pe gura

• Plimbare cu respiratie normala

• Stand cu picioarele departe , se executa flexia membrelor superioare cu ajutorul bastonului pe

inspir, revenire pe expir
 Bibliografie

http://www.cardiolife.ro/afectiuni-tratate/cardiopatia-ischemica

http://www.cdt-babes.ro/articole/cardiopatia-ischemica-factori-de-risc.php

https://jurnalul.antena3.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/cardiopatia-ischemica-i-
575667.html

https://www.romedic.ro/cardiopatia-ischemica

https://www.farmaciata.ro/cum-depistam-cardiopatia-ischemica-cronica/

https://www.viata-libera.ro/societate/31141-galati-viata-libera-boala-coronariana-
cardiopatie-ischemica-inima