Problema cenzurii în industria divertismentului

Cenzura. Acest cuvânt atrage atenția asupra consecințelor tiraniei statului, ale Bisericii,
sindicatelor, corporațiilor, practic, autoritatea oricărei instutuții care pune STOP a ceea ce i se
opun.

Pe de altă parte, libertatea trezește anumite trăiri care corespund celor mai înalte șeluri, astfel
încat merită orice sacrificiu pentru a fi urmat.

Însa cel mai mare paradox al teoriei democratice este acela că libertatea nu poate fi niciodată
absolută, iar cenzura nu poate lipsi niciodată. Libertatea cere constrângeri la fiecare pas,
limbaj, sex, mișcare, sanătate, afaceri, practicarea religiei, pentru a exista o societate
ordonată. Așadar, ceea ce ne place cel mai mult, trebuie consumat în porții bine măsurate.
Multe dintre restricțiile contemporane sunt numite cenzură, iar etica are rolul de a face
distincția.

Primul caz prezentat în capitol, este cel al unui cântec, ,, Ice-T cu gheață ’’ care se axează pe
întrebarea dacă versurile cântecelor ce fac trimitere la crimă sunt atenuate de declarațiile
artistului. În urma publicării albumului pe care se regăsea si piesa sus menționată ce făcea
referire la un ,, ucigaș de polițist ’’ a stârnit vâlvă în rândul Poliției din Texas și a celei din
New York, acestea solicitând boicotarea produselor firmei Time Warner INC., proprietara
companiei de discuri ce a prosus albumul. Primăria orașului Los Angeles a cerut firmei Time
Warner, cât și altor distribuitori să oprească vânzarea albumelor în care se regăsea piesa-
problemă, de asemenea fiind criticată drept ,, josnică’’ .

Oponenții înregistrării au argumentat că încurajează o atitudine de violență împotriva poliției,

cât și ,,lipsa de responsabilitate socială aratată în urma promovării acestei înregistări.’’

Ice-T, a declarat însă faptul ca melodia sa nu a fost înțeleasă, aceasta fiind declarată ficțiune ,
adăugând că acesta nu a avut niciun interes de a pune versurile în aplicare, referindu-se strict
la un public-țintă din rândul Poliției, anume la cei ce abuzează de puterea lor. Totodata, Ice-T
susținea că mentalitatea acestui album este una progresistă, împotriva rasismului. Este chiar
răspunsul urii la ură. În urma celor declarate de el, Poliția ar trebui să se simtă amenințată, la
fel cum și el a crescut sub sentimental de amenințare. Discul se dorea un obstacol împotriva
puterii poliției. În urma altor declarații, s- a sublinat ideea că, desi s-a ajuns la interzicerea
cântecului, aceasta nu a avut drept urmare incetarea violenței și a furiei.
Drept exemplu, am găsit un clip video în care se regăsește o situație ce se potriveste celei de
mai sus, când vine vorba de rasism.

https://www.youtube.com/watch?v=l7hSizJTixE

În videoclipul prezentat se poate observa un copil ce a traversat illegal strada, însa, acesta
fiind de culoare, este agresat în loc să I se aplice amenda specifică. Un grup de persoane se
adună în jurul acestuia, încercând să oprească atitudinea violentă a polițistului, dar acesta
pare să ignore strigătele din public.

Așadar, precum in exemplul prezent în carte, putem observa cum acest polițist abuzează de ,,
puterea’’ pe care o deține, exercitând-o și când nu este cazul.

Revenind la capitolul prezentat în carte, după mai multe discuții, melodia a fost retrasă de pe
album la cererea interpretului, deoarece acesta a fost amenințat cu moartea.

Intensitatea protestelor de pe ambele părți denotă faptul că pot fi aduse argumente puternice
atat pro, cât și contra. Ice-T a dorit să arate prin muzica sa ce este în mintea lui, încercând sa
transmita cee ace simte. Este o adevărată confruntare morală. Desi Ice făcea referire la
Poliție in cântecul său, două organizații afro-americane de poliție s-au opus acțiunilor
împotriva albumului.

Vălul Rawlsian al ignoranței este un punct de plecaredacă o parte este în poziția unui polițist
dintr-un mare oraș, vei protesta împotriva cântecului, fiind privit ca violență împotriva
poliției. Însă dacă cealaltă parte este în poziția unui negru oarecare dintr-un oraș de provincie,
atunci susține exprimarea nedreptății existente.

În spatele vălului însă, trebuie să existe, în ciuda divergențelor, dreptul tuturor la

supraviețuire., implicit include acest drept responsabilitatea morală de a Evita instigarea la
violență.

Principiul dragostei de asemenea se aplică în situația de față. Ambele părți participante

trebuie luate în considerare drept persoane, interesele primordial vizând binele celuilalt.

Principiul dragostei față de aproape, este potrivit pentru cee ace exprima ICE-T când exprimă
furia negrilor din orașe, cei care simt pe propria piele brutalitatea.
,, ură pentru ură’’ nu face decât să înrăutațească situația celor doua grupuri, conducând spre
prăbușirea cominității umane, ura conducând tot timpul la violență. Principiul devotamentului
și al preocupării față de semeni se opune unei astfel de probleme. Viața morală înseamnă
iertare, un profund respect reciproc.

Concluzia ar fi că, singura modalitate ca versurile lui Ice-T să urmeze calea bună a
dragosteifață de semeni ar fi plasarea lor într-un context în care niciun ascultător nu ar crede
ca acesta ar da curs a cee ace simte sau spune.

Show me si presiunile asupra bibliotecilor

Cartea ,, Show me’’ se găsea în bibliotecile din Chicago, fiind citită de copii. Aceasta era
folosită pentru a preda și a reproduce anatomia, această carte cuprinzând în paginile sale
ilustrații amănunțite din acest domeniu.

După primele valuri de proteste din partea părinților, bibliotecarul a observat dispariția fără
urmă a celor doua exemplare , însa acest fapt nu a pus capăt protestelor. Cetățenii susțineau
chiar faptul ca această lucrare era pornografică și obscenă.

După mai multe discuții și proteste, s-a ajuns la decizia de a împrumuta cartea doar adulților
și părinților.

Aspectele legate de cenzurarea cărților au o istorie lungă. Dacă în secolul al XVIII-lea în

Anglia reacția liberală a fost în primul rând împotriva cenzurii cărților, numeroase regimuri
politice contemporane folosesc cenzura asupra cărțilorîntr-un mod temeinic.

Așadar, bătălia este între libertatea deîngrădită de expresie, cenzura neiertătoare, iar libertatea
pare să fie în interesul comunității.

Alte cărți cunoscute, ce au fost interzise sunt ,, De veghe în lanul de secară - J.D. Salinger’’
care, de la publicarea sa în 1951 şi până la finalul anilor ’90 cartea a fost interzisă în mai
multe state americane, susţinând că romanul este imoral şi sexist. Romanul a devenit popular
în rândul cititorilor adolescenţi pentru discursul despre confuzie, teamă, alienare şi revoltă. A
fost tradus în toate limbile importante şi vinde anual 250.000 de copii. Protagonistul cărţii,
Holden Caulfield, a devenit simbolul revoltei adolescentine. De asemenea și ,,Împăratul
muştelor - William Golding’’care a fost interzisă în mai multe state americane de-a lungul
anilor ’80, pentru că a fost considerată violentă, obscenă şi rasistă, această carte spune
povestea unui grup de băieţi britanici care rămân blocaţi pe o insulă nelocuită şi se
organizează singuri. Rezultatele sunt dezastruoase şi nu fac decât să releve marile scăpări ale
naturii umane. Acum şapte ani, romanul a fost inclus pe lista celor mai bune 100 de romane
în limba engleză publicate între 1923-2005, clasamentul fiind întocmit de revista „Time”.
„Împăratul muştelor” este primul roman al lui Golding, publicat în 1954.

Revenind la cartea prezentată în capitol, în urma unei anchete naționale, studiile au arătat că
există un număr mai mare de sarcini în rândul adolescentelor care foloseau metode
contraceptive în urma informării cu privire la riscuri. La fel și în cazul prevenirii cu SIDA, a1
din 5 adolescenți acționează în vederea reducerii riscului de a fi contaminat.

Asadar, rezumând concluziile mai multor specialiști, reiese faptul că nu au fost demonstrate
nici efecte positive, nici negative, cum ar fi schimbările comportamentale, în ceea ce privește
educația sexuală.

În mare, ce este de fapt cenzura? Este frica de cuvinte. Cuvintele sunt periculoase, ele pot
schimba mentalități po schimba chiar și istoria, motiv pentru care aceasta este aplicată deseori
pentru a se evita anumite conflicte, pentru a exista o ordine, pentru a nu se simți un anume
atac la persoana ori la un grup de persoane. Indiferent de tema abordată, un minim de cenzură
ne este insuflat, astfel incât, inconștient, recurgem la a spune lucrurile altfel, chiar daca este
cu adevarat ceea ce vrem sa transmitem, sau doar un contur al gândurilor noastre.

Bibliografie

Clifford G. Christians – Etica Mass-Media

HORIA MARIA-MAGDALENA

GRUPA 1, CRP 2, UAIC