Variatia Calitatii Mediului PDF

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115
Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753
www.ub.ro; e-mail: rector@ub.ro
REZUMAT
LA
TEZA DE DOCTORAT
STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND VARIAŢIA

CALITĂȚII MEDIULUI INDUSTRIAL ÎN
CORELAȚIE CU FACTORII CLIMATICI
Conducător științific,
Prof. univ. dr. ing. dr.h.c. Valentin NEDEFF
Drd. fiz. Doina PUŞCALĂU (CAPŞA)
BACĂU
2015
STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND VARIAŢIA
CALITĂȚII MEDIULUI INDUSTRIAL ÎN
CORELAȚIE CU FACTORII CLIMATICI
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115
Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753
www.ub.ro; e-mail: rector@ub.ro
Nr. /
......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Vă facem cunoscut că în ziua de 15 ianuarie 2015 la ora 1100 în Aula Universităţii

“Vasile Alecsandri” din Bacău, a corpului D, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat
cu titlul: “STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND VARIAŢIA CALITĂȚII MEDIULUI
INDUSTRIAL ÎN CORELAȚIE CU FACTORII CLIMATICI”, elaborată de doamna fizician
Pușcalău (Capșa) Doina, în vederea conferirii titlului științific de doctor.
Comisia de doctorat este alcătuită din:
- Prof. univ dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY, Preşedinte

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, România,
Decan al Facultăţii de inginerie.
- Prof. univ dr. ing. dr.h.c. Valentin NEDEFF, Conducător ştiinţific

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, România,
Rectorul Universităţii.
- Assoc. prof. Silvia FIORE, Membru

Universitatea Politehnică din Torino, Italia.
- Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SIN, Membru

Președinte Academia de Științe Agricole și Silvice
“Gheorghe Ionescu Șișești” din București, România.
- Prof. univ dr. ing. Gabriel-Octavian LAZĂR, Membru

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, România.
Vă trimitem rezumatul tezei de doctorat cu rugămintea de a ne comunica, în scris,

aprecierile Dumneavoastră.
Cu această ocazie vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat.
RECTOR Secretar universitar

Prof. univ. dr. ing. Valentin NEDEFF Ing. Adrian Laurenţiu APĂVĂLOAEI
MULŢUMIRI
Mulţumesc pe această cale tuturor celor care m-au susţinut şi ajutat pe parcursul acestei
teze.
Doresc să îmi exprim profundele mele mulţumiri conducătorului ştiinţific, domnul prof.
univ. dr. ing. dr. h. c. Valentin NEDEFF, pentru sprijinul acordat de-a lungul pregătirii mele şi
pentru modul în care mi-a călăuzit şi ghidat întreaga activitate de cercetare ştiinţifică depusă
pentru realizarea acestei teze de doctorat.
Recunoştinţa mea se îndreaptă către dl. prof. univ. dr. ing. Gabriel LAZĂR a cărui
experienţă în cercetarea ştiinţifică mi-a fost de un real ajutor.
Aduc mulţumiri colectivului Departamentului de „Ingineria Mediului şi Inginerie
Mecanică” din cadrul Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău,
pentru aprecierile şi sfaturile de care am beneficiat în perioada pregătirii şi elaborării lucrării.
De asemenea mulţumesc conducerii Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Vasile
Alecsandri” din Bacău pentru sprijinul acordat în perioada pregătirii doctoratului.
Nu în ultimul rând, mulţumesc familiei pentru sprijinul moral şi susţinerea de care au
dat dovadă pe parcursul anilor de realizare a tezei.
Fiz. Pușcalău (Capșa) Doina

CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………….. 8 7
CAPITOLUL I. INDICII DE CALITATE AI MEDIULUI INDUSTRIAL…….………………... 11 8
1.1. Evaluarea calităţii aerului la nivel european…………………..…........…………….… 11 8
1.2. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional…………………………….…………….... 12 8
1.3. Indicii de calitate pentru mediul industrial în spaţii deschise………..………………. 17 8
1.3.1. Dioxidul de sulf (SO2)…………………………………………….……….……. 18
1.3.2. Oxizii de azot NOx (NO/NO2)……………………………………..……………. 20
1.3.3. Ozonul (O3)……………………………………………..………….………..….. 23
1.3.4. Monoxidul de carbon (CO)…………………………………………………..….. 25
1.3.5. Benzenul (C6H6)………………………………………………….....…………... 27
1.3.6. Pulberile în suspensie PM 10 şi PM 2,5………………………..….……..……... 29
1.3.7. Plumbul şi alte metale toxice Pb, As, Cd si Ni………………….………………. 31
1.3.8. Hidrocarburile aromatice policiclice (H.A.P.)…………………...…..…………. 32
1.4. Indicii de calitate pentru mediul industrial în spaţii închise………..……………….... 33
CAPITOLUL. 2. FACTORII CLIMATICI………….………………….……….……………...…. 35 9
2.1. Aspecte cu privire la compoziţia atmosferei………………………….…………….….. 35 9
2.2. Aspecte cu privire la structura atmosferei ………………………………………...….. 36 9
2.3. Aspecte cu privire la poluarea atmosferică şi factorii climatici…………………..….. 38 10
2.4. Aspecte cu privire la monitorizarea factorilor climatici - staţia meteorologică…….. 40
2.5. Aspecte cu privire la temperatura atmosferică ca factor climatic…….…………...... 43
2.5.1. Caracteristici generale cu privire la temperatura atmosferică…………………… 43
2.5.2. Variații ale temperaturii atmosferice.............................................…………........ 45
2.5.3. Inversiuni ale temperaturii atmosferice ………………………………………… 45
2.5.4. Influența variațiilor temperaturii atmosferice asupra dispersiei și transportului
poluanților…………………………………………………….......…………………………………... 47
2.6. Presiunea atmosferică…………………………………………………………………... 49
2.6.1. Caracteristici generale ale presiunii atmosferice…………………………..…… 49
2.6.2. Variația presiunii atmosferice………………………………………………..…. 49
2.7. Aspecte cu privire la mișcările aerului atmosferic- vântul………………….………... 50
2.7.1. Caracteristici generale ale vântului…………………………………...………… 50
2.7.2. Clasificarea vânturilor………………………………………………..………… 52
2.7.3. Vânturi locale în România……………………………………….….……….…. 53
2.8. Aspecte cu privire la precipitațiile atmosferice ……………………..….….……......... 54
2.8.1. Caracteristici generale ale precipitaţiilor atmosferice………….….…………… 54
2.8.2. Clasificarea precipitaţiilor atmosferice………………………….…..………….. 55
2.9. Aspecte cu privire la nebulozitate………………………………………………..…..… 56
2.9.1. Caracteristici generale………………………………………………………..… 56
2.9.2. Variația anuală a nebulozității totale în România ………………………..…….. 57
2.9.3. Caracteristicile norilor………………………………………………….….…… 57
2.9.4. Frecvența nebulozității…………………………………………………..……... 58
2.10. Aspecte cu privire la umiditatea atmosferică………………………………………... 58
2.11. Aspecte cu privire la radiația solară ………………………………………………… 59
2.11.1. Caracteristici generale ale radiaţiei solare………………………………….…. 59
2.11.2. Radiația solară directă……………………………………………………….... 61
2.11.3. Radiația solară difuză……………………………………………………..…... 62
2.11.4. Durata de strălucire a soarelui……………………………………..…………. 62
2.11.5. Variaţia radiației solare pe parcursul anului în România……………………... 63
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL AL REALIZĂRILOR ÎN DOMENIUL
CORELAŢIILOR ÎNTRE CALITATEA MEDIULUI INDUSTRIAL ŞI FACTORII 65 10
CLIMATICI…..……………………………………………………………………………….…..…
3.1. Modele de dispersie atmosferică………………………………………………….……. 66 10
3.1.1. Modelul GAUSS……………………………………………………………...… 69 11
3.2. Modele de dispersie a poluanţilor atmosferici folosite la scară naţională.……….…. 76 12
3.2.1. Modelul ALADIN…………………………………………………………........ 77
3.2.2. Modelul MEDIA…………………………………………………………..……. 80
CAPITOLUL 4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND CORELAŢIA ÎNTRE
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI FACTORII CLIMATICI…………………….…. 85 12
3
4.1. Stabilirea factorilor climatici care influențează fenomenul de dispersie a poluanţilor 86 12
4.2. Stabilirea ecuațiilor matematice care descriu influența factorilor climatici asupra
fenomenului de dispersie…………………………………………………………………………….. 91 14
4.3. Concluzii………………………………………………………………………………… 93
CAPITOLUL 5. STABILIREA BAZEI TEHNICE DE CERCETARE A CALITĂŢII
MEDIULUI INDUSTRIAL ÎN CORELAŢIE CU FACTORII CLIMATICI……...………........ 95 16
5.1 Sisteme integrate de monitorizare a indicilor de calitate ai aerului…...……………... 95 16
5.1.1. Staţii de monitorizare a calității aerului …………………………………..……. 96 17
5.1.2. Circuitul datelor într-un sistem integrat de monitorizare a indicilor de calitate ai
aerului ………………………………………………………………………………………………….. 98
5.2. Metode şi dispozitive de măsurare a indicilor de calitate ai aerului………………… 99 17
5.2.1. Metode de măsurare a concentrației poluantului dioxid de sulf……………..…. 102
5.2.2. Metode de măsurare a concentrației poluantului oxizi de azot ……………...…. 102
5.2.3. Metode de măsurare a concentrației ozonului …………………………………. 103
5.2.4. Metode de măsurare a concentrației poluantului monoxid de carbon.. ………… 103
5.2.5. Metode de măsurare a concentrației poluantului benzen ………………….……. 104
5.2.6. Metode de măsurare a pulberilor PM 2,5………………………………..……... 104
5.2.7. Metode de măsurare a concentrației metalelor toxice din atmosferă Pb, As, Cd si Ni 104
5.2.8. Metode de măsurare a hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) ……..……. 105
5.3. Sisteme integrate de monitorizare a factorilor climatici……………………………... 106 18
5.3.1. Măsurarea temperaturii atmosferice în cadrul Sistemul Meteorologic Naţional
Integrat – Centrul Bacău…….……………………………………………………………….………... 109
5.3.2. Măsurarea presiunii atmosferice în cadrul Sistemul Meteorologic Naţional
Integrat – Centrul Bacău…………………………………………………………………………….... 109
5.3.3. Măsurarea parametrului vânt în cadrul Sistemul Meteorologic Naţional Integrat
– Centrul Bacău…………………………………………………………………………………….…. 110
5.3.4. Măsurarea precipitaţiilor atmosferice în cadrul Sistemul Meteorologic Naţional
Integrat – Centrul Bacău………………………………………………………………………………. 112
5.3.5. Măsurarea radiaţiei solare în cadrul Sistemul Meteorologic Naţional Integrat –
Centrul Bacău ………………………………………………………………………............................ 113
5.3.6. Măsurarea radiaţiei nebulozităţii atmosferice în cadrul Sistemul Meteorologic
Integrat Naţional – Centrul Bacău……………………………………………………………………. 114
5.3.7. Măsurarea umidității atmosferice în cadrul Sistemul Meteorologic Integrat
Naţional – Centrul Bacău …………………………………………………………………………… 114
CAPITOLUL 6. STABILIREA METODICII DE CERCETARE CU PRIVIRE LA VARIAŢIA
CALITĂŢII MEDIULUI INDUSTRIAL ÎN CORELAŢIE CU FACTORII
CLIMATICI…………………………….……………………………………………………...……. 115 20
6.1. Caracterizarea zonei analizate din punct de vedere geografic…...…………….......... 115 20
6.2. Caracterizarea zonei analizate din punct de vedere climatic…………….……..……. 116 20
6.3. Aspecte cu privire la stratul limită atmosferic ……………………….…..………....… 117
6.3.1. Caracteristicile generale ale stratului limită atmosferic ……….……………….. 117
6.3.2. Structura stratului limită atmosferic………………………………………..….... 118
6.3.3. Tipuri de straturi limită…………………………………………….…….……… 119
6.4. Metodologia utilizată în elaborarea lucrării……………………………...………….… 123 21
6.4.1. Metodologia utilizată în analizarea factorilor climatici……………………….… 123 21
6.4.2. Metodologia utilizată în analizarea indicilor de poluare a aerului……………….. 125 21
CAPITOLUL 7. REZULTATE EXPERIMENTALE…………………………………………..… 130 23
7.1. Stabilirea corelațiilor dintre variația concentrației poluantului amoniac și factorii
climatici analizați în perioada studiată ………………………………...………………………....... 130 24
7.1.1 Analiza datelor prelevate în anul 2008 la staţiile de monitorizare a calităţii aerului
BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea acestora cu factorii
climatici analizați…………………………………………………………………………..……..…... 130 24
7.1.2. Analiza datelor prelevate în anul 2009 la staţiile de monitorizare a calităţii
aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea acestora cu
factorii climatici analizați…………..…………….…………..……………………………………...... 144 31
7.1.3. Analiza datelor prelevate în anul 2010 la staţia de monitorizare a calităţii aerului
BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea acestora cu factorii
climatici analizați………………………….…….……………………………………………….…… 154 35
4
aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea acestora cu
factorii climatici analizați…………………………………..……………………………………..…... 159 36
7.2. Stabilirea corelațiilor dintre variația concentrației poluantului oxizi de azot (NOx) 165 44
și factorii climatici analizați în perioada studiată…………………………………………………..
BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de oxizi de azot (NOx) și corelarea acestora
cu factorii climatici analizați……………............…………………………………………………..... 165 44
Bacău 1 (Prefectură) și Bacău 2 (Izvoare) privind concentrația de oxizi de azot (NOx) și corelarea 178 48
acestora cu factorii climatici analizați………..........…………………………………………….........
cu factorii climatici analizați………………………………………………………………………..…. 187 53
cu factorii climatici analizați…………………………………………………………………………... 191 53
7.3. Stabilirea corelațiilor dintre variația concentrației poluantului benzen (C 6H6) și
factorii climatici analizați în perioada studiată…………………………………………..………... 195 60
BC 1 (Prefectură), privind concentrația de benzen (C6H6) și corelarea acestora cu factorii climatici
analizați……………………………………………………………………………………….….….... 195 60
BC 1 (Prefectură), privind concentrația poluantului benzen (C 6H6) și corelarea acestora cu factorii
climatici analizați…………………………………………………………………………….……..… 200 64
BC 1 (Prefectură), privind concentrația poluantului benzen (C 6H6) și corelarea acestora cu factorii
climatici analizați……………………………………………………………………..………..……... 210 69
BC 1 (Prefectură), privind concentrația de benzen (C6H6) și corelarea acestora cu factorii climatici
analizați…………………………………………..…………………………………………………… 214
7.4. Concluzii ……………………………………………………………………….……….. 218 69
CAPITOLUL 8. STABILIREA MODELULUI MATEMATIC CU PRIVIRE LA
CORELAŢIA ÎNTRE CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI FACTORII CLIMATICI 223 76
8.1. Stabilirea modelului matematic care descrie corelaţia dintre variaţia concentraţiei 223 76
poluantului amoniac (NH3) şi factorii climatici analizaţi……..…………………………………..
8.1.1. Stabilirea modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia
poluantului amoniac (NH3) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică……………………… 224 76
poluantului amoniac (NH3) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară…………………… 226 78
poluantului amoniac (NH3) în funcţie de viteza şi direcţia vântului………………………………….. 229 81
8.2. Stabilirea modelul matematic care descrie corelaţia dintre variaţia concentraţiei
poluantului oxizi de azot (NOx) şi factorii climatici analizaţi……………………………………… 232 82
poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică.. ………………. 233 82
poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară………………. 235 85
poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului.……… …………………… 238 87
poluantului benzen (C6H6) şi factorii climatici analizaţi…………………………………………. 241 89
poluantului benzen (C6H6) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică………………………. 242 80
poluantului benzen (C6H6) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară …..………………... 244 91
8.3.3. Stabilirea modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului
benzen (C6H6) în funcţie de viteza şi direcţia vântului……………………………..………………………... 247 93
8.4. Concluzii ……………………………………………………………………………………… 250
CAPITOLUL 9. CONCLUZII GENERALE……………………………............……………................. 253 95
Lista figurilor……………………………………………………………………………….……..………... 265
5
Lista tabelelor …………………………………………………………………………………………..….. 275
BIBLIOGRAFIE………………………………………………….……………………………………..... 278 103
6
INTRODUCERE
Calitatea mediului poate fi definită ca fiind un set de proprietăţi şi caracteristici ale

mediului, fie generalizate, fie locale, prin care acestea afectează viața fiinţelor umane şi a altor
organisme [2, 94, 101].
Mediul industrial se caracterizează printr-un ansamblu de activităţi economice,
tehnice, care implică fabricare, producţie și activități auxiliare acestora.
Calitatea aerului în zona urbană diferă în funcţie de gradul de industrializare,
intensitatea traficului rutier, poziţionarea geografică şi climă. În acest sens, studiile la
mezoscară sunt metode relevante în analiza calităţii aerului [25, 79, 91].
Tema activităţii de cercetare doctorală o reprezintă studiile și cercetările efectuate
privind variaţia calității aerului în corelație cu factorii climatici în zona urbană, această zonă
fiind în continuă expansiune.
Obiectivul cadru al activităţii de cercetare doctorală este evaluarea calităţii aerului prin
analiza depăşirilor pragului de alertă şi a concentraţiei maxime admisibile a poluanţilor,
influenţa factorilor climatici şi modelarea matematică a dispersiei poluanţilor atmosferici în
zona urbană, în scopul controlului poluării pentru a proteja mediul şi sănătatea umană.
În vederea realizării obiectivului cadru al tezei de doctorat a fost selectată ca zonă de
studiu a calităţii aerului zona urbană a municipiului Bacău, care prezintă particularităţi specifice
din punct de vedere al calităţii aerului la nivel urban.
Evaluarea calităţii aerului pentru poluanţii tipici zonei studiate a fost realizată cu
ajutorul măsurătorile făcute de Agenţia de Protecția Mediului Bacău prin intermediul staţiilor
de monitorizare (BC1 şi BC2) şi de la Staţia Meteorologică Bacău. Se evidenţiază faptul că
nivelul de dispersie sau de amplificare a poluării aerului au diferite grade de incidenţă asupra
persistenței poluanţilor atmosferici în funcţie de variabilitatea parametrilor climatici şi
procentul de depășire a pragurilor legislative.
În acest sens, au fost stabilite, prin acte normative, metode de evaluare şi standarde ale
calităţii aerului, precum şi valori limită pentru diferiţi poluanţi conform Directivei
2004/107/EC, 2008/50/EC, a Ordinului 592/2002 şi a Legii nr. 104/2011 [34, 35, 122, 127].
Observații: Numerotarea capitolelor, subcapitolelor, figurilor, relațiilor matematice,

tabelelor și referințelor bibliografice corespund tezei de doctorat
7
CAPITOLUL 1
INDICI DE CALITATE AI MEDIULUI INDUSTRIAL
Mediul industrial se caracterizează printr-un ansamblu de activităţi economice, sociale

şi politice în care sunt implicaţi toţi participanţii în mod egal şi care include atât datele
demografice, stilul de viaţă cât şi ciclurile economice [2, 51, 74, 111].
Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi
cele mobile, precum şi de transportul poluanţilor pe distanţe mari [52, 70, 107].
Poluarea atmosferică prezintă interes de monitorizare şi analiză atunci când una sau mai
multe substanţe sau amestecuri de substanţe poluante sunt prezente în atmosferă în cantităţi sau
pe o perioadă care poate fi periculoase pentru om, animale sau plante şi contribuie la punerea
în pericol activitatea sau bunăstarea persoanelor [26, 120, 135].
Poluanţii sunt transportaţi în mediul înconjurător prin aerul atmosferic. Efectele poluării
se pot manifesta și prin modificări ale tuturor elementelor meteorologice principale, reducerea
radiaţiei solare şi creşterea temperaturii [2, 21, 62, 101].
1.1. Evaluarea calităţii aerului la nivel european
În plan european, instituţia care coordonează activitatea de calitatea aerului este Agenţia
Europeană de Mediu (A.E.M.).
Această instituție corelează măsurătorile ce caracterizează calitatea aerului de la un
număr de 7.500 de staţii de monitorizare din Europa, într-o bază de date Air Base [116, 120].
Aceasta are în componență o bază de date istorice privind calitatea aerului. Unul din
rolurile fundamentale ale A.E.M. este de a susţine politica de mediu a Uniunii Europene (U.E.)
prin monitorizarea şi raportarea rezultatelor punerii în aplicare a legislaţiei europene de mediu
în toate Statele Membre ale A.E.M [70, 116, 120].
1.2. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional
Pe teritoriul României sunt 11 aglomerări umane în care există sisteme de gestionarea

și evaluare a calităţii aerului şi opt regiuni pentru gestionarea calităţii aerului conform
prevederilor O.M. nr. 745/2002. În prezent, la nivel național există 142 staţii de monitorizare
continuă a calităţii aerului.
Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cuprinde 41 de centre locale. În
conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător în România revine
autorităţilor pentru protecţia mediului. Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile
limită, pragurile de alertă şi de informare dar şi criteriile de amplasare a punctelor de
monitorizare, sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme
cerinţelor prevăzute de reglementările europene [70, 35, 36, 121].
1.3. Indicii de calitate pentru mediul industrial în spaţii deschise
Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin măsurarea concentraţiilor medii

orare, zilnice sau lunare ale diferiţilor poluanţi şi compararea acestora cu valorile limită sau
după caz, concentraţiile maxime admisibile prevăzute de actele normative în vigoare [126, 126,
131].
8
Supravegherea calităţii aerului la nivel local se face folosind staţii de monitorizare
respectiv, prin măsurarea concentraţiilor unor poluanţi, dintre care [70, 122]:
- comuni (SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie), în majoritatea zonelor industriale şi/sau
urbane;
- specifici (HCl, fenoli, aldehide, Cl, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele: Pb, Cd), specifici
cu precădere zonelor industriale.
Indicele specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezintă un sistem de

codificare a concentrațiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi [70, 121]:
- dioxid de sulf (SO2);
- oxizi de azot NOx (NO / NO2);
- ozon (O3);
- monoxid de carbon (CO);
- benzen C6H6;
- pulberi în suspensie (PM10, PM2,5).
CAPITOLUL 2
FACTORI CLIMATICI
2.1. Aspecte cu privire la compoziţia atmosferei
Atmosfera terestră este alcătuită dintr-un amestec de gaze şi particule mici de materie
(urme de substanţe solide, prezente în stare fin divizată) [27, 93, 98].
Distribuţia procentuală aproximativă a gazelor atmosferice raportată la întregul volum
al atmosferei este [74, 99]: azot: 78,084 % (N2); oxigen: 20,946 % (O2); argon: 0,934% (Ar,
gaz nobil); dioxid de carbon: 0,033% (CO2); urme de gaze, cum ar fi unele gaze nobile cum
sunt: heliu (H); neon (Ne); xenon (Xe); krypton (Kr), hidrogenul (H2), metanul (CH4) şi
protoxidul de azot (N2O). vaporii de apă, care determină umiditatea atmosferică.
2.2. Aspecte cu privire la structura atmosferei
În anul 1995, Organizaţia Mondială a Meteorologiei a stabilit o stratificare a atmosferei

unanim acceptată de specialişti, care are la bază variaţia temperaturii cu înălţimea. Conform
acestei stratificări (fig. 2.1), atmosfera este formată din cinci straturi [115, 119]: troposfera,
stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera.
Fig. 2.1. Straturile atmosferice în secţiune meridională pentru zona temperată şi variaţia
corespunzătoare a temperaturii şi presiunii aerului [98].
9
2.3. Aspecte cu privire la poluarea atmosferică şi factorii climatici
Poluarea atmosferică se datorează prezenţei în atmosferă a compuşilor care cauzează un

efect negativ măsurabil asupra sănătăţii oamenilor, a florei şi a faunei sau asupra mediului
înconjurător.
Dispersia poluanţilor este determinată de factorii climatici care influențează masele de
aer, în special în troposferă. Astfel, studiul difuziei şi a reacţiilor poluanţilor atmosferici implică
cunoașterea calităţii, cantităţii şi a distribuţiei emisiilor, precum şi a condiţiilor atmosferice
locale.
Clima reprezintă ansamblul stărilor atmosferei înregistrate pe o perioadă lungă de timp
într-un loc particular sau o regiune geografică, ansamblu descris de proprietăţile statistice ale
mărimilor fizice ale atmosferei [11, 123].
Pentru caracterizarea climei de regulă se folosesc mediile parametrilor meteorologici pe
un interval lung de timp de 30 de ani (1961-1990). Aceasta este o scară temporală climatică de
bază și în prezent toata lumea folosită pentru caracterizarea climatică a unui loc sau regiuni.
Proprietățile statistice calculate pentru această perioadă se numesc normale climatologice și se
folosesc ca referință pentru caracterizarea vremii [98, 123].
2.4. Aspecte cu privire la monitorizarea factorilor climatici - staţia meteorologică
Reţeaua de staţii meteorologice din România este caracterizată în prezent prin existenţa
staţiilor automate (MAWS), dar şi a staţiilor „convenţionale”, care mai utilizează instrumente
şi aparate mecanice [98, 119, 123].
Staţia meteorologică reprezintă locul în care sunt efectuate măsurători şi observaţii
meteorologice, având la bază programe stabilite unitar, în scopul asigurării comparabilității
datelor şi omogenităţii informaţiilor meteorologice.
Totalitatea staţiilor meteorologice aflate în subordinea Administraţiei Naţionale de
Meteorologie formează reţeaua naţională de staţii meteorologice [105, 123].
CAPITOLUL 3
STADIUL ACTUAL AL REALIZĂRILOR ÎN DOMENIUL CORELAŢIILOR ÎNTRE

CALITATEA MEDIULUI INDUSTRIAL ŞI FACTORII CLIMATICI
3.1. Modele de dispersie atmosferică
Modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă constă în estimarea

concentraţiilor de poluanţi la sol şi la înălţime în funcţie de caracteristicile surselor de poluare,
de condiţiile meteorologice şi cele orografice, de procesele de transformare fizică şi chimică pe
care le suferă poluanţii în atmosferă şi de interacţiunea acestora cu suprafaţa solului.
Conform Agenţiei Europene de Protecţia Mediului s-au elaborat şi acceptat 142 de
modele de dispersiei la nivelul Europei. Cu toate acestea nu există un model capabil să însumeze
toate situaţiile care pot să apară. Optimizarea modelării matematice se face prin analiza de la
caz la caz și selectarea modelelor corespunzătoare [8, 45, 120].
Modelele de dispersie atmosferică necesită mai multe date de intrare [10, 24, 43]:
- condiţiile meteorologice: viteza şi direcţia vântului, turbulenţa atmosferică
caracterizată prin clasele de stabilitate și temperatura aerului atmosferic;
- parametrii emisiilor: înălţimea şi locaţia sursei, diametrul coşului de fum, viteza şi
temperatura de ieşire şi rata debitului masic;
10
- datele geografice ale zonei unde este amplasată sursa şi receptorul, iar pentru o
rigurozitate mai mare se ţine seama chiar şi de modul de utilizare al terenului;
- locaţia, înălţimea şi lăţimea oricărei surse obstrucţionare (de exemplu clădiri sau alte
structuri).
3.1.1. Modelul GAUSS

Acest model, care este utilizat pentru surse de poluare cu emisie continuă, deoarece în
acest model se consideră o uniformitate spaţială şi temporală a condiţiilor meteorologice.
În România cel mai utilizat model pentru analiza dispersiei poluanţilor atmosferici este
modelul Gauss. Dispersia emisiilor de la o sursă continuă punctiformă poate fi vizualizată ca
un nor de poluant sub formă de con [30, 104].
Aşa cum se observă în figura 3.1, odată cu evoluţia norului de poluant şi schimbarea
poziţiei acestuia, poluantul poate fi vizualizat ca o serie completată sub formă de discuri prin
care se realizează difuzia. Aceste discuri îşi măresc dimensiunile atât pe verticală cât şi pe
orizontală în direcţia din care suflă vântul [30, 81, 104].
Fig. 3.1. Reprezentarea unei surse punctiformă continuă de poluare în cazul modelului
Gaussian [30].
Ecuaţia de difuzie a poluantului în atmosferă are următoarea formă [30]:
𝑞 𝑥−𝑢𝑡 𝑦2 𝑧2
𝐶(𝑥, 𝑦, 𝑧, 𝑡) = 3 𝑒𝑥𝑝 [− − 2 − 2𝜎 2 ]
(3.4)
2𝜎𝑥 2 2𝜎𝑦 𝑧
𝜎𝑥 𝜎𝑦 𝜎𝑧 (2𝜋)2
unde: u este viteza vântului pe orizontală [m/s];

He –înălţimea norului de poluant din centrul coşului până la nivelul solului (m);
Hr – înălţimea receptorului (m);
C(x,y,z,t) reprezintă concentraţia de poluant în atmosferă (g/m3);
Kx, Ky, Kz - coeficienţi de difuzie după direcţiile Ox , Oy şi Oz;
t - timpul scurs din momentul emisiei (s).
x, y, z – coordonatele norului de poluant după cele trei direcții (m).
Parametrii de dispersie sau deviaţiile standard σx, σy, σz descriu lărgimile medii ale
norului de poluant chimic pe cele 3 direcţii [81, 102].
Convenţional, stabilitatea atmosferică a fost împărţită de Pasquill în şase clase de
stabilitate, de la A (extrem de instabila) până la F (cea mai stabilă), pentru a reprezenta creşterea
11
𝑗ℎ𝑘𝑖
progresivă a stabilităţii atmosferice care influenţează dispersia pe orizontală şi verticală [1, 109,
128].
Caracteristicile claselor de stabilitate sunt [1, 109, 124]:
- clasa A, extrem de instabilă, cu un gradient de temperatura mai mic de -1,5 °C/100 m,
iar pana de poluant este puternic oscilantă, descriind bucle;
- clasa B, moderat instabilă, cu un gradient de temperatură între -1,5 ÷ -1 °C/100 m, iar
pana de poluant este puternic oscilantă, cu turbulenţe;
- clasa C, uşor instabilă, cu un gradient de temperatură între -1 ÷ -0,5 °C/100 m, iar pana
de poluant este puternic conică, uşor oscilantă;
- clasa D, neutră (adiabată), cu un gradient de temperatură între -0,5÷ +0,5 °C/100 m, iar
pana de poluant este conică, fără turbulenţă convectivă;
- clasa E, ușor stabilă sau izotermă, cu un gradient de temperatura între +0,5 ÷ +1.5
°C/100 m, iar pana de poluant este conică, fără turbulenţă convectivă;
- clasa F, moderat stabilă sau de inversiune, cu un gradient de temperatura > +1,5 °C/100
m, iar pana de poluant are forma de steag, cu tendinţa de coborâre.
3.2. Modele de dispersie a poluanţilor atmosferici folosite la scară naţională
În țara noastră sistemul operaţional de prognoză a poluării aerului cuprinde următoarele

modele [48, 69]:
- modelul numeric de prognoză a vremii pe Arie Limitata Adaptare Dinamică
Dezvoltare Internațională (ALADIN);
- modelul la scara regionala de transport şi dispersie a poluanților: INtegratet PUFF
(INPUFF) sau Model Eulerian de Dispersie Atmosferică ( MEDIA);
- modelul de dispersie la nivel urban (dispersie Gaussiană);
- model operaţional de prognozare a poluării la nivel stradal.
CAPITOLUL 4.
CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND CORELAŢIA ÎNTRE CALITATEA

FACTORILOR DE MEDIU ŞI FACTORII CLIMATICI
În urma studierii literaturii de specialitate, direcţiile de cercetare privind corelația între

calitatea factorilor de mediu și factorii climatici au fost orientate asupra fenomenului de
dispersie a poluanţilor emişi în atmosferă de către sursele de poluare.
Contribuţiile teoretice s-au axat pe identificarea ecuaţiilor matematice care descriu
concentraţia de poluant, a elementelor şi/sau fenomenelor meteorologice şi a claselor de
dispersie a concentrației de poluant care sunt influențate în mod direct de stabilitatea sau
instabilitatea atmosferică.
Literatura de specialitate precizează principalele elemente meteorologice prin care se face
în prezent, analiza claselor de dispersie de la A la F. Aceste elemente sunt [1, 58, 95]: vântul,
radiația solară, nebulozitatea,temperatura aerului.
4.1. Stabilirea factorilor climatici care influențează fenomenul de dispersie a

poluanţilor
În vederea stabilirii corelaţiilor dintre influenţa factorilor climatici şi gradul de dispersie

a poluanţilor din aerul atmosferic, se parcurg următoarele etape:
- stabilirea tipului de sezon atmosferic;
- identificarea tipului de strat limită;
12
- analiza variaţiilor elementelor meteorologice de la o oră la alta pe un interval de 24 de
ore în jurul intervalului de depășire a valorilor limită admisibile;
- identificarea elementelor meteorologice cu gradul cel mai mare de influenţă asupra
fenomenului de dispersie;
- stabilirea unei legături între clasele de dispersie și gradul de stabilitate sau instabilitate
atmosferică.
În ecuaţia de dispersie Gauss termenul u reprezintă viteza medie a vântului pe direcţia

orizontală. Pentru o mai mare acurateţe a datelor folosite în relaţia 4.1. se iau în calcul valori
ale vitezei mediate pe timp de o oră [94, 99].
Din literatura de specialitate, clasificarea semnificaţiei gradului de stabilitate conform
schemei Pasquill a claselor de dispersie este următoarea: A-foarte instabil, B-instabil, C-uşor
stabil, D-neutru, E-slab stabil, F-stabil [44, 81, 109].
Conform schemei Pasquill stabilitatea este determinată de perioada diurnă,
nebulozitatea totală (gradul de acoperire cu nori), înălţimea Soarelui şi viteza vântului la
înălțimea de 10m [30, 67].
Clasele de stabilitate sunt denumite în literatura de specialitate şi categorii de difuzie,
clase de turbulenţă sau clase de stratificare [54, 82, 99].
Considerând aspectele teoretice dezvoltate în literatura de specialitate [17, 30, 109] se
poate face precizarea că în stabilirea factorilor climatici care influențează fenomenul de
dispersie a poluanților, alegerea valorilor deviaţilor σz pe verticală şi σy pe orizontală are la bază
identificarea tipului de strat limită și identificarea cât mai precisă a claselor de dispersie prin
extinderea variabilelor climatice.
Determinarea tipului de strat limită implică identificarea următoarelor elemente
meteorologice care stau la baza definirii claselor de stabilitate atmosferică, respectiv: tipul de
sezon rece sau cald, temperatura aerului, presiunea atmosferică, radiaţia solară, nebulozitatea,
vântul (direcție și valoare numerică), fenomenul de ceaţă și precipitaţiile atmosferice.
Din analiza datelor prezentate în tabelului 4.2. se poate observa că pentru o ierarhizare
a claselor de dispersie, elementele meteorologice au pe rând un rol principal sau secundar
funcție de valoarea numerică a mărimii fizice care o caracterizează și de intensitatea
fenomenului.
Extinderea claselor de dispersie prin introducerea altor elemente meteorologice
(presiunea și umiditatea atmosferică, nebulozitatea, precipitațiile și fenomenul de ceaţă), induce
o lărgire a spectrului de analiză și creșterea acurateței în ierarhizarea acestor clase. Această
extindere determină atât o analiză la mezoscală a claselor de dispersie cât și o îmbunătățire a
acestora [81, 94, 136].
În acest sens în lucrarea de față s-a propus extinderea metodologiei de stabilire a claselor
de dispersie conform tabelului 4.1. În elaborarea tabelului 4.1. privind clasele de dispersie a
poluanților s-a avut în vedere următoarele aspecte legate de elementelor meteorologice:
- normele climatologice sunt specifice fiecărei localități, dar și fiecărei luni calendaristice
ale anului;
- valorile vitezei vântului pe orizontală, clasifică vântul ca fiind slab, slab la moderat,
moderat și tare;
- umiditatea relativă are valori corespunzătoare aerului uscat, normal, umed, foarte umed
și saturat (tab. 4.2.);
- precipitațiile atmosferice indiferent de starea lor de agregare exprimate în L/m2 sunt
considerate slabe cantitativ pentru valori mai mici de 10 L/m2, moderate pentru valori cuprinde
între 10÷25 L/m2 și intense pentru valori mai mari de 25 L/m2, raportate la un interval de 24 de
ore;
13
- nebulozitatea (gradul de acoperire a cerului) are valori care corespund caracteristicii de
cer senin, variabil și noros la acoperit;
- presiunea atmosferică are valori mai mici decât cele normale de 1.013,15 mb ce
corespund formațiunilor barice, valori apropiate de cele normale ce corespund unei structurii
barice de contact dintre un ciclon și anticiclonic atmosferic sau a unei zone barice de presiune
relativ uniformă și valori mai mari decât cele normale care corespund unei structură barice de
anticiclon (curenții de aer sunt divergenți în plan orizontal și descendenți în plan vertical);
- radiația solară globală care însumează toate tipurile de radiații cu valori scăzute mai
mici de 500 W/m2 și valori ridicate mai mari de 500 W/m2;
- fenomenul de ceață (nor cu baza pe Pământ) care implică reducerea vizibilității
orizontale sub 100 m și o umiditate relativă cu valori peste 90%.
În tabelul 4.3. este prezentată corelația dintre clasele de dispersie și cele atmosferice.
Tabelul 4.3.
Corelația între clasele de dispersie și cele atmosferice [93].
Nr. Clase de difuzie Denumire clasă de Caracterizarea stabilității atmosferei
crt. Pasquill difuzie
1. A Foarte instabil Stabilitate termică, inversiune termică
2. B Instabil Stabilitate moderată, inversiune moderată

3. C Ușor instabil Stabilitate slabă, izotermie
4. D Neutru Stratificare indiferentă
5. E Ușor stabil Instabilitate atmosferică slabă
6. F Stabil Instabilitate atmosferică moderată/puternică
4.2. Stabilirea ecuațiilor matematice care descriu influența factorilor climatici

asupra fenomenului de dispersie
În lucrarea de față în vederea elaborării ecuației matematice care vizează și alți factori
meteorologici care influențează fenomenul de dispersie a poluanților în atmosferă s-a avut în
vedere extinderea metodologiei folosită la clasele de dispersie. De asemenea din analiza datelor
experimentale s-a constat modul cum influențează factorii climatici fenomenului de dispersie.
Astfel, se pot desprinde următoarele concluzii:
- creșterea umidității atmosferice diminuează fenomenul de dispersie, iar scăderea,
amplifică acest fenomen;
- valorile presiunii atmosferice sub cele normale determină în sezonul cald instabilitatea
atmosferică, iar valorile mai mari decât valoarea normală creează o stabilitate atmosferică, iar
în sezonul rece și la tranziția spre și dinspre acesta, determină apariția fenomenului de ceață;
- vântul prin creșterea valorii numerice, amplifică fenomenul de dispersie;
- precipitații atmosferice contribuie la curățarea atmosferei;
- nebulozitatea duce la diminuarea dispersiei prin creșterea gradului de acoperire a
cerului;
- radiația solară ridicată favorizează fenomenul de dispersie;
- temperatura aerului cu valori mai mici decât cele normele climatologice, diminuează
fenomenul de dispersie, iar valorile mai mari, favorizează dispersia;
- ceața implică o umiditate atmosferică de 100% și o nebulozitate de 8/8 (cer acoperit).
- .
14
Tabelul 4.1.
Clase de dispersie
Nr. C. T (°C) V (m/s) U% Pp. N. (8/8) P(mb) R. C
Crt. D. (L/m2 (W/ m2)
)
< ≈ > 0 2-4 4- > < 5 > s m i 0 3/ 6/ < 10 > < >
n.t n.t n.t - 8 8 5 0- 8 - 8- 8- 10 10- 10 50 50
. . . 2 0 8 0 2/ 5/ 8/ 10 10 15 0 0
0 8 8 8 15
1 A x A/ - x - - - - x x - - - x x x x - x - x
B
2 B x x - - x - - - x x x - - - x x x x x x - x
3 C - x - - B/ x x - x x x x - - x x x x x x x -
C
4 D - x x - C/ x x - x - - x - x x - x - - x -
D
5 E - x x - - x x x x - - x x x x - - x x - x -
6 F - - x - - x x x x x x x x x - x x x x x -
unde: C.D. reprezintă clasa de dispersie;

n.t. - termică climatologică a temperaturii aerului (°C);
V - viteza vântul în valoare numerică (m/s);
U - umiditatea atmosferică (%);
Pp - precipitațiile atmosferice (L/m2);
N - nebulozitatea totală și reprezintă gradul de acoperire a cerului;
P - presiunea atmosferică (mb);
R - radiația solară totală (W/m2);
C - fenomenul de ceață.
15
Având la bază considerentele teoretice de mai sus ecuația de dispersie se poate scrie [1,
124]:
−y2
Qηɣ 2σ2 βα
C= 0,78εuπσ e y ( )
0,8975 H (4.8)
y He +
η
unde ɣ este coeficientul baric care poate lua următoarele valori:

ɣ =1,2 pentru valori ale presiunii mai mici decât cele normale;
ɣ =0,6 pentru valori ale presiunii normale cu variații de ±1mb;
ɣ =0,3 pentru valori ale presiunii mai mari decât cele normale;
η – coeficientul termic care poate lua următoarele valori:
η =1,5 pentru valori ale temperaturii mai mici decât cele normale;
η =0,5 pentru valori ale temperaturii normale cu variații de ±1°C;
η =1 pentru valori ale temperaturii mai mari decât cele normale;
α – coeficientul de precipitații care poate lua următoarele valori:
α = 0,9 pentru precipitații considerate slabe cantitativ cu valori mai mici de 10 L/m2;
α= 0,6 pentru precipitații considerate moderate cu valori cuprinde între 10÷25 L/m2;
α=0,3 pentru precipitații considerate intense cu valori mai mari de 25 L/m2, raportate
la un interval de 24 de ore;
β - coeficientul radiației solare totale care poate lua următoarele valori:
β =0,9 pentru valori ale radiației solare totale de până la 500W/m2
β =0,3 pentru valori ale radiației solare totale de peste 500W/m2;
ε – coeficientul de nebulozitate care poate lua următoarele valori:
ε =1,5 pentru un cer variabil la senin cu un grad de acoperire cuprins între 0 și 2/8;
ε =0,5 pentru un cer variabil la noros cu un grad de acoperire cuprins între 3/8 și 5/8;
ε =1 pentru un cer noros la acoperit cu un grad de acoperire cuprins între 6/8 și 8/8.
În cazul în care se semnalează ceață, situația este similară cu cea în care nebulozitatea
totală este de 8/8, respectiv cer acoperit, iar umiditatea relativă de 100%. Relația (4.8) reprezintă
ecuația de dispersie a norului de poluant într-o formă extinsă în a cărui algoritm sunt luați în
considerare, în funcție de gradul de influență, următorii factori climatici: presiunea atmosferică,
precipitațiile, radiația solară totală, nebulozitatea și fenomenul de ceață.
CAPITOLUL NR. 5
STABILIREA BAZEI TEHNICE DE CERCETARE A CALITĂŢII MEDIULUI

INDUSTRIAL ÎN CORELAŢIE CU FACTORII CLIMATICI
5.1. Sisteme integrate de monitorizare a indicilor de calitate ai aerului
Monitorizarea mediului reprezintă ansamblul constituit din sistemul de supraveghere,

prognoză, avertizare şi intervenţie, care are în vedere evaluarea sistematică a evoluţiei factorilor
de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate, evoluţia şi implicaţiile sociale ale schimbărilor
produse, în vederea elaborării măsurilor care se impun [28, 57, 73].
Sistemul de monitorizare permite autorităţilor locale pentru protecţia mediului [68, 106,
122]:
- să evalueze, să cunoască şi să informeze în permanenţă publicul, autorităţile şi
instituţiile interesate, despre nivelul calităţii aerului;
- să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea şi/sau eliminarea episoadelor de
poluare sau în cazul unor situaţii de urgentă;
16
- să prevină poluările accidentale;
- să avertizeze şi să protejeze populaţia în caz de urgenţă.
5.1.2. Circuitul datelor într-un sistem integrat de monitorizare a indicilor de

calitate ai aerului
Informaţiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 117 de staţii de monitorizare
de la nivel național vor fi transmise la Centrele locale de la cele 38 Agenţii pentru Protecţia
Mediului [106, 122].
Datele despre calitatea aerului, provenite de la staţii, sunt prezentate publicului cu
ajutorul unor panouri exterioare şi cu ajutorul unor panouri de interior (amplasate la primării).
Valorile măsurate on-line de senzorii analizoarelor şi instalate în staţii, sunt transmise
prin General Packet Radio Service (G.P.R.S.) la centrele locale. Acestea sunt inter-conectate
formând o reţea care cuprinde şi serverele centrale, unde ajung toate datele şi de unde sunt
aduse în timp real la cunoștință publicului prin intermediul site-ului www.calitateaer.ro al
panourilor publice de afişare situate în marile oraşe [106, 122].
Baza de date centrală stochează şi arhivează atât datele brute, cât şi cele valide şi
certificate (fig. 5.1).
Fig. 5.1. Fluxul de transmitere a datelor în rețeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului
[122].
Stabilirea şi dezvoltarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, include

următoarele obiective de monitorizare [106, 121, 122]:
- verificarea atingerii standardelor şi a ţintelor de calitate a aerului (conform legislaţiei
europene şi naționale);
- informarea publicului cu privire la calitatea aerului;
- identificarea tendințelor pe termen lung ale concentraţiilor de poluanţi în aerul
ambiental;
- evaluarea eficacităţii politicilor de control a poluării.
5.2. Metode şi dispozitive de măsurare a indicilor de calitate ai aerului
Calitatea aerului în zonele urbane depinde în special de tipul şi dimensiunea activităţilor

industriale, intensitatea traficului dar şi de gestionarea deşeurilor menajere şi industriale. Pe
lângă aceşti indici, în analiza calităţii aerului din zonele urbane, se mai ţine seama şi de:
mărimea şi calitatea spaţiilor verzi, densitatea populaţiei, condiţiile geografice şi climatologice.
17
În municipiul Bacău calitatea aerului este monitorizată prin măsurători continue
efectuate în mod automat în două puncte reprezentative pentru oraş respectiv, o zonă centrală
şi o zonă industrială.
Analiza complexă a fiecărui factor climatic dintr-o anumită zonă poate facilita urmărirea
nivelului de poluare cu stabilirea efectivă a riscurilor la care este supusă populaţia [28, 74, 109].
Pentru a putea stabili legăturile dintre factorii climatici şi poluanţii atmosferici trebuie
analizate variaţiile acestora cu identificarea specificului zonei analizate mai ales dacă aceasta
prezintă particularităţi geografice şi/sau industriale [94, 102].
Elementele meteorologice analizate şi puse în corelaţie cu variaţiile concentraţiei
indicatorului de poluanţi (SO2, NH3, NOx, etc) au fost: temperatura aerului, presiunea
atmosferică, umiditatea atmosferică, radiaţia solară, viteza şi direcţia vântului.
În municipiul Bacău funcţionează două staţii de monitorizare a calităţii aerului de tip
urban, una amplasată în centrul oraşului Bacău în spatele clădirii Prefecturii, BC 1, iar cealaltă
în cartierul Izvoare BC 2.
Fig. 5.4. Poziţionarea celor două staţii de monitorizare a calităţii aerului în municipiul
Bacău [132].
5.3. Sisteme integrate de monitorizare a factorilor climatici
Sistemul Meteorologic Mondial este un sistem informaţional care realizează culegerea,

transmiterea şi prelucrarea informaţiilor meteorologice, în conformitate cu nevoile fiecărei ţări
şi este coordonat de către Organizaţia Meteorologică Mondială (O.M.M.) [98, 119, 123].
Sistemul meteorologic naţional reprezentat de Administraţia Naţională de
Meteorologie, realizează sarcini de culegere, transmitere şi prelucrare a informaţiilor
meteorologice în conformitate cu acordurile din cadrul O.M.M.
Reţeaua naţională de supraveghere meteorologică este compusă din staţiile
meteorologice sinoptice, climatologice, de sondaje aerologice şi observatoarele radar
reprezentative pentru evoluţia vremii şi climatului la nivelul României.
Sistemul Meteorologic Integrat Naţional (National Integrated Meteorological System
– SIMIN) are la bază un sistem de telecomunicaţii meteorologice specializat. [119, 123].
În prezent, programul de măsurători şi observaţii meteorologice s-a desfăşurat în cadrul
reţelei naţionale de staţii meteorologice care sunt în număr de 160 (70 dintre ele sunt automate),
262 de puncte pluviometrice, 2 observatoare aerologice, 8 radare meteorologice Doppler, o
staţie de recepţie satelitară, organizate în 7 centre meteorologice regionale [69, 105, 119]. În
figura 5.6 este prezentată schema fluxului de date meteorologice.
18
Fig. 5.6. Reprezentarea fluxul de date meteorologice la nivel național [119].
Observaţiile meteorologice se efectuează după un orar bine stabilit. La staţiile sinoptice

orele de observaţii sunt din 3 în 3 ore pornind de la ora 0000 UTC. Măsurătorile parametrilor
atmosferici efectuate în platforma meteorologică sunt recepţionate şi stocate în computerele
staţiilor, apoi sunt transmise şi prelucrate automat [69, 123].
Fig. 5.8. Schema unei stații meteorologice automată tip Vaisala [69].
19
CAPITOLUL NR 6
STABILIREA METODICII DE CERCETARE CU PRIVIRE LA FACTORII DE

INFLUENŢĂ A CALITĂŢII MEDIULUI INDUSTRIAL ÎN CORELAŢIE CU
FACTORII CLIMATICI
Studiile evidențiate în mai multe cercetări ștințifice au condus la stabilirea metodicii de

cercetare, în care s-a urmărit punerea în legătură a factorilor meteorologici (temperatură, vânt,
umiditate atmosferică, radiație solară, nebuloziate, presiune, precipitații și fenomenul de ceață)
și a celor de mediu (dioxid de sulf, oxizi de azot, ozon, monoxid de carbon, benzen, pulberi în
suspensie) [26, 81].
Particularitățile metodicii de cercetare au constat în stabilirea legăturii dintre factorii
climatici în arealul descris de zona municipiului Bacău şi calitatea aerului, studiu aparent
simplu, dar care datorită complexităţii geografice şi a activităţii economice induce o relaţie atât
directă cât şi inversă între cele două categorii mari de factori [51, 94].
6.1. Caracterizarea zonei analizate din punct de vedere geografic
Municipiul Bacău este capitala judeţului Bacău şi este situat în nord-estul României de
coordonate 46 ° 35'N, 26 ° 55'E. Împrejurimile sale reprezintă un areal geografic vast şi complex
cu multe particularităţi specifice. Versanţii de pe stânga râului Siret (alături de Prut) întotdeauna
abrupţi şi înalţi, sunt însoțiți de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o largǎ
desfǎşurare a teraselor.
Municipiul Bacău, este situat la doar 9,6 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa, la o
altitudine de 160,056 m. Prezenţa zonei de confluenţă și culoarul râului Bistrița favorizează
canalizarea maselor de aer de-a lungul acesteia în condiţii meteorologice caracterizate de
vânturi din sud şi sud-est, alternate cu perioade de calm atmosferic [123].
6.2. Caracterizarea zonei analizate din punct de vedere climatic
Climatul municipiului Bacău este unul temperat – continental, cu ierni reci, veri
secetoase şi călduroase. Acest tip de climă este rezultatul acţiunii unui complex de factori
naturali şi antropici. Oraşul are un rol esenţial în crearea propriei mezoclime printr-o serie de
factori care se manifestă constant, respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea
artificială, impurificarea atmosferei) [98, 123].
Prezenţa zonei de confluenţă şi culoarul râului Bistriţa favorizează canalizarea maselor
de aer de-a lungul acesteia în condiţii meteorologice caracterizate de vânturi din sud şi sud-est,
alternate cu perioade de calm atmosferic (viteze medii ale vântului <1,5 m/s), stare care
caracterizează zona pe mai tot timpul anului şi apariţia frecventă a situaţiilor de inversiune
termică.
Aceste inversiuni termice (situaţia în care o pătură atmosferică de aer cald pătrunde
peste o pătură de aer rece, aflată în contact cu solul) pot surveni în faţa fronturilor calde cuplate
cu viteze scăzute ale vântului.
În această situaţie, aerul afectat de emisiile agenţilor economici situaţi pe platforma
industrială din sudul municipiului, este antrenant pe această direcţie. Amplasarea staţiei
automate BC2 în apropierea acestui culoar la o distanta de aproximativ 2 km de zona industrială,
este optimă pentru monitorizarea acestei zone.
Deasemenea poziţionarea staţiei automate de monitorizare a calității aerului BC1 în
centrul municipiului Bacău, este conformă cu metodele de localizare a stațiilor urbane de
monitorizare a calității aerului. Mai mult, faptul că drumul european E85 (traversează
20
municipiul de la nord la sud), prin lipsa unei centuri ocolitoare, determină diminuare a calităţii
aerului în zona centrală urbană.
6.4. Metodologia utilizată în elaborarea lucrării
Pentru elaborarea acestei teze a fost realizat un studiu al factorilor meteorologici şi a

indicilor de calitate ai aerului, respectiv a depăşirilor pragurilor de alertă şi a limitei maxime
admisibile pentru următorii poluanţi ai aerului: amoniac (NH3), oxizi de azot (NOx) și benzen
(C6H6). În figura 6.6 este prezentată schematic metodologia de cercetare.
6.4.1. Metodologia utilizată în analizarea factorilor climatici
Elementele meteorologice variază în timp şi spațiu. Un singur punct de măsurare oferă

informații pentru o arie restrânsa, de aproximativ 40 km2.
Unitatea de baza a rețelei de observație este stația meteorologică de sol.
Staţia meteorologică judeţeană Bacău este parte integrată a sistemului naţional
meteorologic şi are un regim de funcţionare ce furnizează date în sistemul mondial
meteorologic. De asemenea respectă măsurile de standardizare a instrumentelor şi metodelor
de observaţii utilizate, aceste fiind necesare pentru ca rezultatele observaţiilor să poată fi
comparate între ele.
Procesarea datelor obţinute prin măsurători de suprafaţă de la stațiile meteorologice se
face prin intermediul softului elaborat în cadrul proiectului SIMIN. Scopul acestui soft îl
reprezintă: colectarea, validarea şi distribuirea tuturor observaţiilor de suprafaţă în întreaga ţară.
Acesta este organizat pe trei nivele: local (staţia meteorologică), regional şi central.
Datele privind elementele meteorologice au fost obţinute de la staţia meteorologică
Bacău, staţie automată de tip Vaisala MAWS 301. Conform procedurilor standard, măsurătorile
au fost efectuate din oră în oră, acestea făcând parte din sistemul mondial de date meteorologice.
Parametrii mărimilor măsurate sunt automat stocaţi în datalog-ul staţie, în două fişiere
cu date brute şi date calculate. Pentru elementul vânt măsurarea se face din secundă în secundă,
datele fiind apoi însumate vectorial pe intervale de 60 de secunde, 2 minute şi 10 minute.
6.4.2. Metodologia utilizată în analizarea indicilor de poluare a aerului
Indicii de calitate ai aerului monitorizaţi de staţia automată Bacău 1 (BC 1) şi Bacău 2

(BC 2) fac referire la următorii poluanţi:
- oxizi de azot NOx (NO / NO2);
- benzen C6H6;
- amoniac NH3.
Condiţiile de calitate pentru aer în zonele protejate sunt prevăzute în Standardul 12574-
87. Acesta se referă la aerul atmosferic şi stabileşte concentraţiile maxime admisibile ale unor
substanţe poluante în arealul zonelor protejate (tabelul 6.1.)
Conform STAS 1.2574-87 concentrația maximă admisă (CMA) în zonele protejate,

pentru proba medie zilnică pentru indicatorul amoniac, este de 0,100 mg/m 3, concentrația
maximă admisă pentru indicatorul amoniac în zonele protejate este de 0,30 mg/m 3, iar pragul
de alertă este de 0,21 mg/m3.
21
Tabelul 6.1.
Concentraţiile maxime admisibile şi metodele de analiză pentru principalii poluanţi ai aerului
[129].
Concentraţia maximă admisibilă, mg/m3
Substanţa poluantă Medie de Medie de lungă durată Metode de analiză
scurtă durată
30 min zilnică lunară anuală
Dioxid de sulf (SO2) 0,75 0,25 - 0,06 STAS 10194-75
Oxizi de azot NOx (NO 0,3 0,1 - 0,04 STAS 10329-75
/ NO2)
Ozon (O3) 0,1 0,03 - - STAS 11010-78
Monoxid de carbon 6,0 2,0 - - *)
(CO)
Benzen C6H6 1,5 0,8 - - *)
Pulberi în suspensie 0,5 0,15 - 0,075 STAS 10813-76
(PM 10 şi PM 2.5)
Amoniac NH3 0,3 0,1 - - STAS 10812-76
În general, concentraţiile mici de poluanţi sunt avantajate de vânt şi de condiţiile

instabile din straturile inferioare ale atmosferei. Dimpotrivă, concentraţiile mari de poluanţi
sunt susţinute de ceaţa densă și persistentă, absenţa vântului sau de inversiunea termică [22].
În acest sens a fost întocmite hărţi pentru zona municipiului Bacău care evidenţiază:
- distribuției surselor;
- distribuției punctelor de prelevarea a probelor;
- frecvenţa de repartiţie a pragului de alertă şi a limitei maxime admisibile.
Pe baza datelor existente la Agenția Locală de Protecția a Mediului Bacău s-a stabilit o
hartă a principalelor surse de poluare la nivelul municipiului Bacău (fig. 6.7.).
Elementele reprezentate în imaginea din figura 6.7. sunt explicate în tabelul 6.2.
Tabelul 6.2.
Sursele de poluare din municipiul Bacău.
Tip Sursă Poziţia sursei:
surse rutiere (SR)/surse industriale (S)/surse de poluare corespunzătoare
utilităţilor publice (Su)
SR1 Limita nord-vest Bacău (P 3)
SR2 Parcul Trandafirilor (P 4)
SR3 Agricola S.A. Bacău (P 1)
SR4 Autogara Bacău (P 27)
SR5 Intersecția Spital - Universitate (P 6)
SR6 Pod str. Narciselor (P 11)
SR7 Intersecţia str. Republicii - Aeroport (P 12)
SR8 Limita sud Bacău - Comuna Nicolae Balcescu (P 14)
S1 Zona industrială Mărgineni (SR1-P3)
S2 Zona industrială Milcov (P23-P24)
S3 Zona industrială C.E.T. Bacău (P17)
S4 Zona industrială S.C. Amurco S.A. (P15)
S5 Zona industrială Aerostar S.A. - Aeroport Bacău (P12)
S6 Zona industrială limită sud Bacău (P 14)
Su1 Staţia de epurare Bacău (P19)
Su2 Groapa deşeuri Bacău (P15)
22
Fig. 6.7. Harta principalelor surselor de poluare identificate în municipiul Bacău pentru
perioada analizată [133].
CAPITOLUL 7
REZULTATE EXPERIMENTALE
Studiile efectuiate au avut drept scop analiza valorilor care au depăşit pragul de alertă,
respectiv a concentrației maxime admisibile la următorii poluanți atmosferici: amoniac, benzen
și oxizi de azot pentru zona municipiului Bacău şi cum au influenţat parametrii meteorologici
dispersia acestor substanţe în timp pentru intervalul 2008-2011.
S-au folosit date înregistrate de cele două staţii de monitorizare a calităţii aerului din
municipiul Bacău (BC1 şi BC2), dar şi înregistrări efectuate de la staţia meteorologică Bacău.
În interpretarea datelor s-a ţinut seama şi de situaţiile în care Agenţia Locală de Protecţia
Mediului Bacău a înregistrat depăşiri pentru indicatorul de calitate amoniac, depăşiri care au
fost semnalate în diferite zone ale Municipiului Bacău.
Reprezentările grafice, în care s-a încercat stabilirea unor corelaţii între factorii de mediu
şi cei climatici, s-au realizat ţinându-se seama de specificul factorilor, respectiv:
23
- Concentraţia amoniacului, oxizilor de azot și benzen în corelaţie cu temperatura şi
presiunea aerului;
- Concentraţia amoniacului, oxizilor de azot și benzen în corelaţie cu umiditatea aerului
şi radiaţia solară;
- Concentraţia amoniacului, oxizilor de azot și benzen în corelaţie cu viteza şi direcţia
vântului.
7.1. Stabilirea corelațiilor dintre variația concentrației poluantului amoniac și factorii

climatici analizați în perioada studiată

aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea
acestora cu factorii climatici analizați
În anul 2008, analizorul de amoniac de la stația de monitorizare a calității aerului BC 1

(Prefectură) nu a funcționat din motive tehnice.
Înregistrări cu privire la concentraţia amoniacului din data de 13.08.2008 s-au realizat

de către Agenţia Regională de Protecţia Mediului Bacău obţinându-se o concentraţie maximă
de 1,964 mg/m3 între orele 10.34 - 11.04 în punctul de coordonate 46° 33.994'N, 26° 54.184'E.
Alte valori măsurate au fost de 0,398 mg/m3 între orele 09.27 – 09.57, în punctul de coordonate
46° 32.552'N, 26° 55.010'E și de 0,511 mg/m3 (orele 10.22 – 10.52) în punctul de coordonate
46° 31.993'N, 26° 54.907'E.
Fig. 7.7. Variaţia concentraţiei amoniacului (NH3) din aer, a temperaturii aerului (T) şi a
presiunii atmosferice (P) pe durata a 24 h, în data de 13.08.2008 la staţia de monitorizare a
calităţii aerului BC 2 (Izvoare).
24
Fig. 7.8. Variaţia concentraţiei amoniacului (NH3) din aer, a umidității aerului (U) şi a
radiaţiei solare (RS) pe durata a 24 h, în data de 13.08.2008 la staţia de monitorizare a calităţii
aerului BC 2 (Izvoare).
Fig. 7.9. Variaţia concentraţiei amoniacului (NH3) din aer, a vitezei vântului (v) şi a direcţiei
(d) acestuia pe durata a 24 h, în data de 13.08.2008 la staţia de monitorizare a calităţii aerului
BC 2 (Izvoare).
Corelaţia acestei depăşiri cu valorile înregistrate la staţia automată de monitorizare a

calităţii aerului BC 2 şi cu factorii climatici sunt prezentaţi în figurile 7.7., 7.8., 7.9.
Din analiza variaţiei concentrației de amoniac înregistrată la staţia de monitorizare a
calităţii aerului BC 2 (Izvoare) în data de 13.08.2008 corelată cu cea a parametrilor
meteorologici (variaţia temperaturii aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității
aerului şi a radiaţiei solare) s-a constatat că pe parcursul a 24 ore s-a înregistrat o abatere a
25
concentraţiei amoniacului între orele 09.00-17.00, cu un maxim la ora 13.00, care a depăşit
pragul de alertă (0,21 mg/m3) atingând o valoare de 0,231 mg/m3.
Concentrația maximă a zilei a fost de 1,964 mg/m3, atinsă între orele 10.34 -11.04,
măsurată în punctul de coordonate 46° 33.994'N, 26° 54.184'E, ceea ce corespunde unei
depăşiri de 6,5 ori faţă de valoarea maximă admisibilă. Pe parcursul acestui interval de timp,
presiunea atmosferică a prezentat variaţii nesemnificative, cu valori apropiate de cele normale
de 1.013,5 mb la ora 11.00, iar temperatura aerului şi radiaţia solară au crescut, prezentând un
maxim între orele 13.00-14.00.
În intervalul orar 13.00-17.00, concentraţia de poluant a scăzut, aceasta corespunde unei
scăderi semnificative a umidității atmosferice și a radiaţiei solare;
Vântul poate fi caracterizat ca fiind slab la moderat cu viteze medii de până 3,3 m/s din
sector sud-estic, ceea ce a determinat o deplasare a poluantului spre zona centrală a municipiului
şi o dispersie rapidă, înregistrată la staţia BC 2 pe parcursul a 4 ore (10.00-14.00).
Analizând graficele de mai sus şi situaţiile sinoptice ale zilei s-a constatat că pe un fond
de vreme călduroasă determinată de o masă de aer tropicală umedă, când indicele temperatură-
umezeală (I.T.U.) a atins pragul critic de 80 unități, arealul supus studiului, se află la periferia
posterioară a zonei depresionare de origine Islandeza. Aceasta a determinat o circulaţie a masei
de aer din sector sud-estic, direcţie ce implică deplasarea amoniacului spre zona locuibilă a
municipiului, a cărui dispersie a fost proporțională cu viteza vântului.
În data de 20.08.2008 Agenţia Regională de Protecţia Mediului Bacău a înregistrat o
valoare maximă a concentraţiei de amoniac de 1,060 mg/m3 în punctul de coordonate 46°
32.321'N, 26° 55.209'E, între orele 10.20 - 10.50, iar în punctul de coordonate 46° 33.994'N,
26° 54.184'E, concentrația măsurată a fost de 0,380 mg/m3 între orele 09.54 – 10.24.
Din analiza figurii 7.13. se observă că distribuția punctelor de înregistrare a
concentrației maxime pentru amoniac sunt de-a lungul drumul European E85, care traversează
municipiul de la sud la nord și în zona centrală a orașului.
Fig.7.13. Distribuția punctelor de înregistrare a concentrației maxime pentru amoniac în anul

2008:
A – punctul de prelevare, str. Bicaz nr. 138 (coordonate 46° 32.552'N, 26° 55.010'E); B – str.
Spiru Haret nr. 8 (coordonate 46° 33.334'N, 26° 54.515'E), C – str. Oituz nr 23 (coordonate
46° 33.994'N, 26° 54.184'E), D - str. Republicii nr.76 (coordonate 46° 31.402'N, 26°
55.331'E), E – Calea Republicii nr. 189 (coordonate 46° 32.321'N, 26° 55.209'E), G – str.
Mărășești 2-4, (coordonate 46° 33.851'N, 26° 54.697'E), F – str. Aeroportul nr. 1 (coordonate
46° 31.993'N, 26° 54.907'E), H – limita sud a municipiul Bacău DN 2 (Bacău-Focșani),
(coordonate 46° 29.969'N, 26° 55.433'E).
26
Interpretarea de mai sus poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre poluantul amoniac și factorii climatici analizați (variaţia temperaturii
aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității aerului şi a radiaţiei solare).
În anul 2008, analizorul de amoniac de la stația de monitorizare a calității aerului BC 1
(Prefectură) nu a funcționat din motive tehnice.
Pe parcursul anului 2008 pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 4 depășiri ale
C.M.A. a poluantului amoniac.
Frecvența acestora a fost mai mare, în sezonul cald, în număr de trei și doar o depășire
s-a semnalat în sezonul rece. Punctele de prelevare a probelor de poluant se situează în partea
central sudică a municpiului.
În figura 7.14. este prezentat graficul depășirilor C.M.A., valorile concentraţiei
amoniacului (NH3) din aer, a temperaturii aerului (T) şi a presiunii atmosferice (P) în anul 2008
la staţia de monitorizare a calităţii aerului BC 2 (Izvoare).
Valorile temperaturii aerului au oscilat în jurul mediei maximelor lunare multianuale,
cu abateri de ±3 °C. Presiunea atmosferică a marcat valori apropiate de cele normale.
Din analiza distribuției umiditații relative (fig. 7.15.) s-a constatat că valorile acestui
parametru meterologic sunt situate între 50 și 70%, ceea ce corespunde unui aer normal. În
același timp, cu cât radiația solară are valori mai mari peste 400 W/m2, cu atât valorile
concentrației amoniacului sunt mai mici.
Pe parcusul acestui an s-a constatat că vântul (fig. 7.16) a avut direcția predominant
sudică, cu valori de până la 2 m/s, ceea ce corepunde unui vânt în general slab.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului amoniac, se poate
spune ca depășirilor C.M.A. pentru acest poluant le corespund următoarele condiții
meteorologice:
- presiunea atmosferică a înregistrat valori apropiate de cele normale;
- radiația solară a evoluat spre valori maxime;
- valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei;
- umiditate a marcat valori scăzute sub 60%;
- vântul a suflat în general slab din sector sudic.
.
27
Fig. 7.14. Depășirile C.M.A., pentru amoniacul (NH3) din aer, la temperatura aerului (T) şi presiunea atmosferică (P) în anul 2008 la staţia de
monitorizare a calităţii aerului BC 2 (Izvoare).
28
Fig. 7.15. Depășirile C.M.A., pentru amoniacul (NH3) din aer, la umiditatea atmosferică (U) şi radiaţia solară (RS) în
anul 2008 la staţia de monitorizare a calităţii aerului BC 2 (Izvoare).
29
Fig. 7.16. Depășirile C.M.A., pentru amoniacul (NH3) din aer, la viteza vântului (v) şi direcţia (d) în anul 2008 la
staţia de monitorizare a calităţii aerului BC 2 (Izvoare).
30
aerului BC 1 (Prefectura ) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea
Interpretarea orară poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre poluantul amoniac și factorii climatici analizați (variaţia temperaturii
aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității aerului şi a radiaţiei solare).
Din analiza figurii 7.23. se observă că distribuția punctelor de înregistrare a
concentrației maxime admisibile pentru amoniac sunt în zona centrală a municipiului Bacău.
Fig. 7.23. Distribuția punctelor de înregistrare a concentrației maxime pentru amoniac în anul
2009:
A – str. Ștefan Cel Mare nr. 28 (coordonate 46° 34.367'N, 26° 55.907'E);
B –– str. Oituz nr. 23 (coordonate 46° 33.994'N, 26° 54.184'E).
În anul 2009, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat două depășiri ale C.M.A.
ale poluantului amoniac (fig.7.24., 7.25., 7.26.).
Aceste depășiri au fost înregistrate în partea central-nordică a municipiului, prima în
sezonul cald, iar cea de-a doua în cel rece. Valorile temperaturii aerului au fost cu 2 până la 4°C
mai mari decât media maximelor lunare multianuale. Presiunea atmosferică a avut valori cu 2
mb peste cele normale în sezonul cald și cu până la 7 mb în cel rece (fig. 7.24.).
Din analiza distribuției umiditații relative (fig. 7.25.) s-a constatat că valorile acestui
parametru meteorologic corespund unui aer uscat spre normal în sezonul cald, corelat cu un
factor al radiației solare de peste 300 W/m2. În sezonul rece umiditatea atmosferică a fost cea
corespunzătoare unui aer normal spre umed, datorită fenomenului de ceață care s-a semnalat în
orele dimineții.
Vântul (fig. 7.26) a suflat în general slab, cu o direcție predominant sudică.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului amoniac, se poate
spune că depășilor C.M.A. pentru acest poluant le corespund următoarele condiții
meteorologice:
- radiație solară cu valori ridicate;
- presiunea atmosferică a marcat valori mai mari decât cele normale;
- temperatura a oscilat cu valori peste norma climatologică a perioadei;
- umiditate atmosferică caracterizează aerul din punct de vedere higrometric ca fiind
normal spre umed;
- vântul a suflat în general slab din sector sudic.
31
Fig. 7.24. Depășirile C.M.A., pentru amoniacul (NH3) din aer, la temperatura aerului (T) şi presiunea atmosferică (P) în anul 2009 la staţiile de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare).
32
Fig. 7.25. Depășirile C.M.A., pentru amoniacul (NH3) din aer, la umiditatea atmosferică (U) şi radiaţia solară (RS) în anul 2009 la staţiile de
33
Fig. 7.26. Depășirile C.M.A., pentru amoniacul (NH3) din aer, la viteza vântului (v) şi direcţia (d) în anul 2009 la staţiile de monitorizare a
calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare)
34
7.1.3. Analiza datelor prelevate în anul 2010 la staţia de monitorizare a calităţii
aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea

2010:
A – punctul de prelevare, str Milcov 93-95 (coordonate 46° 33.263'N, 26° 55.411'E); B – str.
Mărășești nr. 6 (coordonate 46° 33.719'N, 26° 54.736'E), C – str. Republicii 76 (coordonate 46°
31.402'N, 26° 55.331'E), D - str. Ștefan Cel Mare nr. 4, (coordonate 46° 34.705'N, 26°
54.878'E), E – Calea Republicii nr. 189 (coordonate 46° 32.321'N, 26° 55.209'E), F - Calea
Moldovei nr. 94, (coordonate 46° 35.879'N, 26° 54.406'E), G - str. Stefan cel Mare nr. 28,
(coordonate 46° 34.643'N, 26° 54.900'E), H – Oituz nr. 23 (coordonate 46° 33.994'N, 26°
54.184'E), I - limita sud a municipiul Bacău DN 2 (Bacău-Focșani), (coordonate 46° 30.253'N,
26° 55.684'E).
Analiza orară a celor zece situații de depășire a CMA din anul 2010, cu privire la
poluantul amoniac, este prezentată în anexe.
Interpretarea datelor prelevate în anul 2010 la staţiile de monitorizare a calităţii aerului
BC 1 (Prefectura ) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația de amoniac și corelarea acestora cu
factorii climatici analizați poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative.
În anul 2010, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 11 depășiri ale C.M.A. ale
amoniacului (fig.7.28, 7.29., 7.30.).
Aceste depășiri au marcat o frecvență mare în puncte de prelevare situate în zona
centrală a municipiului și doar trei depășiri ale CMA s-au semnalat în zona de nord, respectiv
în cea de sud a zonei urbane. În sezonul cald s-au la trecerea spre/dinspre acesta s-au semnalat
un număr de 9 depășiri ale CMA, restul depășirilor înregistrându-se în sezonul rece. Valorile
temperaturii aerului au fost cu ± 4°C față de media maximelor lunare multianuale. Presiunea
atmosferică a avut în medie valori scăzute față de cea normală cu până la 20 mb.(fig. 7.28.).
În figura 7.29. este prezentat graficul depășirilor C.M.A.,valorile concentraţiei
amoniacului (NH3) din aer, a umidității aerului (U) şi a radiaţiei solare (RS) în anul 2010 la
staţiile de monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare).
Din analiza distribuției umidității relative s-a constatat că valorile acestui parametru
meteorologic corespund unui aer uscat spre normal, în 9 situații din cele 11 analizate corelat cu
un factor al radiației solare de peste 300 W/m2. Celelalte 3 situații analizate le corespund valori
ale umidității atmosferice de peste 70%, ceea ce corespunde unui aer umed, iar radiația solară
35
a avut valori nesemnificativ de mici. Umiditatea atmosferică ridicată a fost determinată de
fenomenul de ceață.
Vântul (fig. 7.30) a suflat în general slab, cu o direcție predominant sudică.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu (poluantul,amoniac), se poate spune că
depășirilor C.M.A. pentru acest poluant le corespund următoarele condiții meteorologice:
- radiație solară cu valori ridicate;
- presiunea atmosferică a înregistrat valori scăzute față de cea normală cu până la 20
mb;
- valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei;
- umiditate atmosferică s-a încadrat în una normală spre umedă;
- vântul a suflat în general slab din sector predominant sudic.

aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare) privind concentrația de amoniac și corelarea
În figura 7.31. este prezentate distribuția punctelor de prelevare ale poluărilor

accidentale înregistrate la amoniac în anul 2011, iar în figura 7.35. este prezentată distribuția
punctelor de prelevare ale poluărilor accidentale înregistrate la amoniac în toată perioada
analizată 2008-2011.

2011:
A – punctul de prelevare, Politia Răcăciuni (coordonate 46° 20.017'N, 26° 59.789'E); B
- punctul de prelevare Primăria Comuna Nicolae Bălcescu (coordonate 46° 28.622'N, 26°
55.126'E), C – punctul de prelevare Şcoala com. Valea Mare (coordonate 46° 26.560'N, 26°
53.417'E), D - punctul de prelevare Şcoala sat Galbeni (coordonate 46° 27.499'N, 26°
56.619'E), E – punctul de prelevare str. Republicii nr.7 (coordonate 46° 31.402'N, 26°
55.331'E), F – punctul de prelevare str. Republicii nr. 99 (coordonate 46° 31.487'N, 26°
55.290'E), G - punctul de prelevare str. Republicii nr. 185 (coordonate 46° 30.479'N, 26°
55.636'E), -H –punctul de prelevare str. Republicii nr. 157 (coordonate 46° 31.402'N, 26°
55.332'E), I - punctul de prelevare str. Nicu Enea nr. 1 (coordonate 46° 34.273'N, 26° 55.104'E),
J - punctul de prelevare str. Cornișa nr.7 (coordonate 46° 32.989'N, 26° 54.946'E).
36
37
38
calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare).
39
Analiza orară a celor cinci situații de depășire a CMA din anul 2011, cu privire la
poluantul amoniac, este prezentată în anexe.
Interpretarea datelor prelevate în anul 2011 la staţiile de monitorizare a calităţii aerului
BC 1 (Prefectura ) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația poluantului amoniac și corelarea
acestora cu factorii climatici analizați poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative.
poluantului amoniac (fig.7.32., 7.33., 7.34.).
Aceste depășiri au avut o frecvență mare în puncte de prelevare situate în zona de sud a
zonei municipiului, în sezonul rece. Valorile temperaturii aerului au fost în medie apropiate de
media maximelor lunare multianuale în 3 cazuri analizate. În celelate 2 situații studiate
temperatura a avut avut valori de ± 8°C, raportate la mediile maximilor lunare.
Presiunea atmosferică a avut în medie valori scăzute față de cea normală cu până la 10
mb. (fig. 7.32.). Din analiza distribuției umidității relative (fig. 7.33.) s-a constatat că valorile
acestui parametru meteorologic corespund unui aer umed și umed spre saturat, corelat cu un
factor al radiației solare de sub 100 W/m2. Umiditatea atmosferică ridicată a fost determină de
fenomenul de ceață. Vântul (fig. 7.34.) a suflat în general slab, cu o direcție predominant sudică.
Corelând facorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului amoniac, se poate
spune că depășirilor C.M.A. pentru acest poluant le corespund umătoarele condiții
meteorologice: radiația solară are valori scăzute; presiunea atmosferică a înregistrat valori
scăzute față de cea normală cu până la 10 mb; valorile de temperatură au fost apropiate de
norma climatologică a perioadei; umiditate atmosferică încadrează aerul ca fiind umed spre
saturat; vântul a suflat în general slab din sector predominanat sudic.
Fig. 7.35. Harta punctelor de prelevare a probelor de amoniac, unde s-au înregistrat depășiri
ale C.M.A., în municipiul Bacău pentru perioada analizată 2008-2011 [129].
40
41
42
43
Explicația principalelor puncte de prelevare a probelor de amoniac unde s-au înregistrat
depășiri ale C.M.A. reprezentată în figura 7.35. este explicată în tabelul 7.1.
Tabelul 7.1.
Puncte de prelevarea a probelor de amoniac.
Nr. Denumirea punctului de prelevarea a probelor
Sursă
P1 S.C. Agricola S.A. Bacău
P2 Curtea de Apel Bacău
P3 Limita nord-vest Bacău (pod Mărgineni)
P4 Parcul Trandafirilor
P5 Agenţia de Protecţie a Mediului Bacău
P6 Intersecția Spital - Universitate
P7 Piaţa Sud
P8 Intersecţia Str. Mărăşeşti-Milcov
P9 C.R.A. Bacău
P10 Strada Aviatori
P11 Pod str. Narciselor
P12 Intersecţia str. Republicii - Aviatori
P13 Intersecţia str. Republicii - Aeroport
P14 Limita sud Bacău - Comuna Nicolae Bălcescu
P15 S.C. Amurco S.A.
P16 Pista Kart Bacău
P17 C.E.T. Bacău
P18 Str. Chimiei
P19 Staţia de Epurare Bacău
P20 Str. Orizont (Bazar Letea)
P21 Cartier Izvoare
P22 Intersecţie Str. Miron Costin - Pictor Aman
P23 S.C. Subex S.A.
P24 Intersecție Str. Milcov-Alexandru cel Bun
P25 Primăria Bacău
P26 Piaţa Centrală
P27 Autogara Bacău
P28 Intersecţie Str. Calea Romanului - Calea Bârlad
7.2. Stabilirea corelațiilor dintre variația concentrației poluantului oxizi de azot (NO x) și
factorii climatici analizați în perioada studiată

aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare) privind concentrația de oxizi de azot (NOx) și
corelarea acestora cu factorii climatici analizați
Interpretarea orară a datelor poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative în
ceea ce privește corelațiile dintre poluantul ozixi de azot (NOx) și factorii climatici analizați
(variaţia temperaturii aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității aerului şi a
radiaţiei solare). În anul 2008, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 4 depășiri ale
C.M.A. ale oxizilor de azot (NOx) (fig.7.48, 7.49., 7.50.). Corelând factorii climatici cu cel de
mediu, respectiv a poluantului oxizi de azot (NOx), se poate spune că depășirilor C.M.A. pentru
acesta le corespund următoarele condiții meteorologice: radiația solară are valori scăzute;
presiunea atmosferică a înregistrat valori ridicate față de cea normală cu până la 10 mb; valorile
de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei; umiditatea atmosferică s-a
încadrat în una normală; vântul a suflat în general slab din sector sud-estic.
44
Fig. 7.48. Depășirile C.M.A., pentru oxizii de azot (NOx) din aer, la temperatura aerului (T) şi presiunea atmosferică (P), în anul 2008 la staţiile
de monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și BC 2 (Izvoare).
45
Fig. 7.49. Depășirile C.M.A., pentru oxizii de azot (NOx) din aer, la umiditatea atmosferică (U) şi radiaţia solară (RS) în anul 2008 la staţiile de
46
Fig. 7.50. Depășirile C.M.A., pentru oxizii de azot (NOx) din aer, la viteza vântului (v) şi direcţia (d), în anul 2008 la staţiile de monitorizare a
47
Înregistrările efectuate la cele două stații de monitorizare a calității aerului de pe raza

municipiului Bacău, au semnalat în data de 23.02.2009, o depășire a C.M.A., în ceea ce privesc
concentrațiile de oxizi de azot. Maxima zilei a fost de 212,46 µg/m3, la orele 08.00, la stația de
monitorizare BC 1, ceea ce corespunde unei depășiri de 1,06 ori.
Fig. 7.54. Variaţia concentraţiei de oxizi de azot (NOx) din aer, a temperaturii aerului (T) şi a
presiunii atmosferice (P) pe durata a 24 h, în data de 23.02.2009 la staţiile de monitorizare a
Fig. 7.55. Variaţia concentraţiei de oxizi de azot (NOx) din aer, a umidității aerului (U) şi a
radiaţiei solare (RS) pe durata a 24 h, în data de 23.02.2009 la staţiile de monitorizare a
48
Fig. 7.56. Variaţia concentraţiei de oxizi de azot (NOx) din aer, a vitezei vântului (v) şi a
direcţiei (d) acestuia pe durata a 24 h, în data de 23.02.2009 la staţiile de monitorizare a
În intervalul de timp 06.00-12.00, presiunea atmosferică a scăzut cu 2,2 mb.

Temperatura aerului a crescut cu 10°C de la valori negative până spre 0°C, umiditatea a scăzut
de la 90% la 60%. Cerul a fost variabil, iar vântul a suflat în general slab. Descreșterea
concentrației de oxizi de azot corespunde, creșterii radiației solare, valorilor ridicate de
umiditate și scăderii presiunii (fig. 7.54., 7.55., 7.56).
Interpretarea de mai sus poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre concentrația poluantul ozixi de azot (NOx), înregistrați la staţiile de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectura ) și BC 2 (Izvoare) și factorii climatici analizați
radiaţiei solare).
poluantului oxizilor de azot (NOx) (fig.7.60, 7.61., 7.62.). Aceste depășiri s-au semnalat în
sezonul rece. Valorile temperaturii aerului au fost cu 2 până la 4°C mai mari față de media
maximelor lunare multianuale. Presiunea atmosferică a avut valori cu până la 15 mb mai mari
față de cea normală.(fig. 7.60.).
Din analiza distribuției umidității relative (fig. 7.60.) s-a constatat că valorile acestui
parametru meteorologic corespund unui aer umed spre saturat, corelat cu un factor al radiației
solare sub 100 W/m2.
Vântul (fig. 7.61.) a suflat în general slab, cu o direcție sud-estică.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului ozixi de azot (NOx),
se poate spune că depășirilor C.M.A. pentru acest poluant le corespund următoarele condiții
meteorologice:
- valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei, iar radiația
solară a avut valori scăzute;
- presiunea atmosferică a înregistrat valori ridicate față de cea normală cu până la 15
mb;
- umiditatea atmosferică încadrează aerul ca fiindt umed spre saturată, iar vântul a suflat
în general slab din sector sud-estic.
49
50
Fig. 7.61. Depășirile C.M.A ale oxizilor de azot (NOx) din aer, umezeala aerului (U) şi radiaţia solare (RS), în anul 2009 la staţiile de
51
52
oxizilor de azot (NOx) (fig.7.63, 7.64., 7.65.).
Interpretarea datelor poate fi transpusă sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre concentrația poluantul ozixi de azot (NOx), înregistrați la staţiile de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectura) și BC 2 (Izvoare) și factorii climatici analizați
radiaţiei solare).
Depășirile C.M.A. ale poluantul ozixi de azot (NOx), s-au semnalat în sezonul rece s-au
la tranziția spre acest sezon. Valorile temperaturii aerului au fost cu 4 până la 10°C mai mari
față de media maximelor lunare multianuale. Presiunea atmosferică a avut valori cu până la 10
mb mai mari față de cea normală.(fig. 7.63.).
Din analiza distribuției umidității aerului (fig. 7.64.) s-a constatat că valorile acestui
parametru meteorologic corespund unui aer umed, corelat cu un factor al radiației solare sub
120 W/m2.
Vântul (fig. 7.65) a suflat în general slab, cu o direcție predominant estică.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului ozixi de azot (NOx),
se poate spune că depășirilor C.M.A. pentru acesta le corespund următoarele condiții
meteorologice: valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei, iar
radiația solară a avut valori scăzute; presiunea atmosferică a înregistrat valori ridicate față de
cea normală cu până la 10 mb, iar aerul a fost umed; vântul a suflat în general slab din sector
predominant estic.

aerului Bacău 1 (Prefectură) și Bacău 2 (Izvoare) privind concentrația de oxizi de azot
(NOx) și corelarea acestora cu factorii climatici analizați
Interpretarea datelor poate fi transpusă sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre concentrația poluantului ozixi de azot (NOx), înregistrați la staţiile de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectura) și BC 2 (Izvoare) și factorii climatici analizați
radiaţiei solare). În anul 2011, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 6 depășiri ale
C.M.A. ale oxizilor de azot (NOx) (fig. 7.66, 7.67., 7.68.), astfel:3 depășiri în sezonul rece;3 la
trecerea de la sezonul rece spre cel cald. Aceste depășiri s-au semnalat în sezonul rece. Valorile
temperaturii aerului au fost cu 5 până la 15°C mai mari față de media maximelor lunare
multianuale. Presiunea atmosferică a avut valori cu până la 10 mb mai mari față de cea
normală.(fig. 7.66.). Din analiza distribuției umidității relative (fig. 7.67.) s-a constatat că două
situații analizate corespund unui aer umed spre saturat, corelat cu un factor al radiației solare
nul, în condițiile semnalării fenomenului de ceață, iar celelalte 4 cazuri sunt determinate de un
aer uscat cu valori ale radiației solare de peste 300 W/m2. Vântul (fig. 7.68.) a suflat în general
slab, din direcția sud-estică.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului, se poate spune că
depășirilor C.M.A. pentru acest poluant le corespund următoarele condiții meteorologice:
valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei, radiația solară a avut
valori scăzute; presiunea atmosferică a înregistrat valori ridicate față de cea normală cu până la
10 mb; umiditatea atmosferică a avut valori ce poate caracteriza aerul atmosferic ca fiind umed;
vântul a suflat în general slab din sector sud-estic.
53
54
55
56
57
58
59
7.3. Stabilirea corelațiilor dintre variația concentrației poluantului benzen (C6H6)
și factorii climatici analizați în perioada studiată

aerului BC 1 (Prefectură) privind concentrația de benzen (C6H6) și corelarea acestora cu
factorii climatici analizați
Benzenul este o hidrocarbură, care prezintă o stabilitate chimică ridicată, care se

solidifică la 5,5°C și fierbe la 80 °C. Aceasta implică un timp mare de remanență, de ordinul
zilelor, în stratul limită al troposferei, unde se poate și acumula.
Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin fenomenul de dispersie, în anumite condiţii
meteorologice sau prin reacţii fotochimice la care benzenul este reactant, determinând formarea
ozonului.
Studiile și cercetările efectuate asupra efectelor benzenului asupra mediului și sănătății
umane a condus la ideea ca acesta este periculos pentru persoanele care își desfășoară activitatea
în industria chimică, benzinării, service auto, considerându-se ca timp de expunere cele opt ore
de muncă. De asemenea s-a constatat că nivelul de poluare cu benzen crește de la polul Nord la
polul Sud, odată cu creșterea temperaturii [70, 88].
În analiza efectuată asupra modului cum influențează parametrii meteorologici modul
de dispersie sau acumulare în statul limită al troposferei s-a avut în vederea depășirea pragului
limită pe parcursul a minim opt ore continuu.
Interpretarea datelor poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre concentrația poluantului benzen (C6H6), înregistrate la staţia de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și factorii climatici analizați (variaţia
temperaturii aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității aerului şi a radiaţiei solare).
În anul 2008, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 37 zile cu depășiri ale
C.M.A. (pragului limită) a poluantului benzen (C6H6), pe parcursul a minim opt ore continuu
(fig. 7.69, 7.70., 7.71.). Aceste depășiri s-au semnalat, 80% din cazuri în sezonul rece, iar restul
de 20% la tranziția spre/dinspre acest sezon spre cel cald. Valorile temperaturii aerului au fost
cu 4 până la 14°C mai mari față de media maximelor lunare multianuale, în peste 80% din
situațiile analizate. Presiunea atmosferică a avut valori de până la 25% sub cele normale, iar
85% peste cele normale (fig. 7.69.).
Analiza orară a celor zece situații de depășire a CMA din anul 2008, cu privire la
poluantul benzen, este prezentată în anexe.
Din analiza distribuției umidității aerului (fig. 7.70.) s-a constatat că valorile acestui
parametru meteorologic corespund unui aer normal și umed. Radiația solară a avut valori în
peste 70% din situațiile analizate sub 100 W/m2.
Vântul (fig. 7.71.) a suflat în general slab din sector nordic în 50 % din cazuri și slab
până la moderat din sector predominant sudic în restul situațiilor analizate.
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului benzen (C6H6), se
poate spune că depășirilor pragului limită pentru acest poluant le corespund următoarele condiții
meteorologice:
solară a avut valori nule sau scăzute;
- presiunea atmosferică a înregistrat valori ridicate față de cea normală;
- umiditate atmosferică poate caracteriza aerul ca fiind umed când vântul a suflat din
sector nordic și normală când vântul a prezentat o componentă sudică.
60
Fig. 7.69. Depășirile C.M.A. (pragul limită) pentru benzenul (C6H6) din aer, la temperatura aerului (T) şi presiunea atmosferică (P), în anul 2008
la staţia de monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură).
61
Fig. 7.70. Depășirile C.M.A. (pragul limită) pentru benzenul (C6H6) din aer, la umiditatea atmosferică (U) şi radiaţia solară (RS) în anul 2008 la
staţia de monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură).
62
Fig. 7.71. Depășirile C.M.A. (pragul limită) pentru benzenul (C6H6) din aer, la viteza vântului (v) şi direcţia (d), în anul 2008 la staţia de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură).
63
aerului BC 1 (Prefectură) privind concentrația poluantului benzen (C6H6) și corelarea
În data de 05.09.2009 Agenţia Regională de Protecţia Mediului Bacău a înregistrat o

altă depăşire a limitei admisibile pentru benzen (C6H6) la staţia de monitorizare a calităţii
aerului BC 1 (Prefectură), (fig. 7.78., 7.79. şi 7.80.).
Din analiza variaţiei concentrației de benzen corelată cu cea a parametrilor
meteorologici (variaţia temperaturii aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității
aerului şi a radiaţiei solare) s-a constatat că pe parcursul a 24 ore s-a înregistrat o depășire a
limitei admise timp de zece ore.
Primul maxim s-a înregistrat la orele 03.00 în valoare de 24,44 µg/m3, ceea ce
corespunde unei depășiri a limitei admise de 4,88 ori. Ce de-al doilea maxim s-a semnalat la
orele 08.00, în valoare de 12,28 µg/m3, ceea ce corespunde unei depășiri de 2,44ori.
Pe parcursul acestui interval de timp, presiunea atmosferică a prezentat variaţii ± 1mb
în jurul valorii de 1.009 mb, iar temperatura aerului şi radiaţia solară au crescut, prezentând un
maxim de 31,9 °C între orele 13.00-14.00.
Vântul poate fi caracterizat ca fiind slab la moderat cu viteze medii de până 3,8 m/s din
sector sudic, iar cerul a fost variabil, temporar noros dimineața în intervalul 07.00- 10.00.
Analizând graficele de mai sus şi situaţiile sinoptice ale zilei s-a constatat că pe un fond
de vreme deosebit de caldă, caniculară în orele amiezii , panta descendentă a benzenului poate
fi asociată cu cea ascendentă a temperaturii. Totodată creșterea ușoară a presiunii atmosferice
în intervalele de timp în care viteza vântului a avut valori relativ moderate, au favorizat
fenomenul de dispersie a benzenului.
Fig. 7.78. Variaţia concentraţiei de benzen (C6H6).din aer, a temperaturii aerului (T) şi a
presiunii atmosferice (P) pe durata a 24 h, în data de 05.09.2009 la staţia de monitorizare a
calităţii aerului BC 1 (Prefectură).
64
Fig. 7.79. Variaţia concentraţiei de benzen (C6H6) din aer, a umidității aerului (U) şi a
radiaţiei solare (RS) pe durata a 24 h, în data de 05.09.2009 la staţia de monitorizare a calităţii
aerului BC 1 (Prefectură).
Fig. 7.80. Variaţia concentraţiei de benzen (C6H6) din aer, a vitezei vântului (v) şi a direcţiei
(d) acestuia pe durata a 24 h, în data de 05.09.2009 la staţia de monitorizare a calităţii aerului
BC 1 (Prefectură).
Interpretarea datelor poate fi transpusă și sub forma unei analize sumative în ceea ce
privește corelațiile dintre concentrația poluantului benzen (C6H6), înregistrate la staţia de
monitorizare a calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și factorii climatici analizați (variaţia
temperaturii aerului, a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității aerului şi a radiaţiei solare).
În anul 2009, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 3 depășiri ale C.M.A. (pragului
limită) a poluantului benzen (C6H6), pe parcursul a minim opt ore continuu (fig.7.81, 7.82.,
7.83.). Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului benzen (C6H6), se
poate spune că depășirilor pragul limită pentru acest poluant le corespund următoarele condiții
meteorologice: valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei, iar
radiația solară a avut valori nule sau scăzute; presiunea atmosferică a înregistrat valori mai
ridicate decât cea normală; umiditate atmosferică poate caracteriza aerul ca fiind umed iar
vântul a suflat în general slab și a prezentat o componentă sudică.
65
Fig. 7.81 Depășirile C.M.A. (pragul limită) pentru benzenul (C6H6) din aer, la temperatura aerului (T) şi presiunea atmosferică (P), în anul 2009
66
67
68
aerului BC 1 (Prefectură) privind concentrația poluantului benzen (C6H6) și corelarea
Datele analizate pot fi transpuse sub forma unei analize sumative în ceea ce privește
corelațiile dintre concentrația poluantului benzen (C6H6), înregistrate la staţia de monitorizare
a calităţii aerului BC 1 (Prefectură) și factorii climatici analizați (variaţia temperaturii aerului,
a vântului, a presiunii atmosferice, a umidității aerului şi a radiaţiei solare).
În anul 2010, pe arealul municipiului Bacău s-au înregistrat 10 zile cu depășiri ale
C.M.A. (pragului limită) a poluantului benzen (C6H6), pe parcursul a minim opt ore continuu
(fig. 7.84, 7.85., 7.86.).
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului benzen (C6H6), se

poate spune că depășirilor pragului limită pentru acest poluant le corespund următoarele condiții
meteorologice:
- valorile de temperatură au fost în medie cu 8°C mai mici decât media maximelor lunare
multianuale, iar radiația solară a avut valori nule sau scăzute;
- umiditate atmosferică poate caracteriza aerul ca fiind umed spre saturat, iar vântul a
suflat slab la moderat din sector predominant sudic.
7.4. Concluzii
A. Concluzii cu privire analiza datelor prelevate la staţiile de monitorizare a

calităţii aerului BC1 (Prefectură) și BC2 (Izvoare) privind concentrația poluantului
amoniac (NH3) și corelarea acestora cu factorii climatici analizați
Din interpretarea datelor prelevate în perioada 2008-2011 la staţiile de monitorizare a

calităţii aerului BC 1 (Prefectura ) și BC 2 (Izvoare), privind concentrația poluantului amoniac,
dar și a poluărilor accidentale și corelarea acestuia cu factorii climatici analizați se poate spune
că: radiația solară are valori ridicate; presiunea atmosferică a înregistrat valori normale sau mai
mici decât cele normale; valorile de temperatură au fost peste norma climatologică a perioadei;
umiditate atmosferică pentru situațiile analizate, carracterizează aerul din punct de vedere
higrometric ca fiind unul normal (50-70%) sau normal umedă; vântul a suflat în general slab
din sector predominant sudic.
B. Concluzii cu privire la analiza datelor prelevate la staţiile de monitorizare a
calităţii aerului BC1 (Prefectură) și BC2 (Izvoare) privind concentrația poluantului oxizi
de azot (NOX) și corelarea acestora cu factorii climatici analizați
Analizând variațiile factorii climatici cu celui de mediu, respectiv a poluantului benzen

(C6H6), în perioada 2008-2011, se poate spune că depășirilor pragului limită pentru acest
poluant le corespund următoarele condiții meteorologice: valorile de temperatură au fost mai
mari decât media maximelor lunare multianuale, radiația solară a avut valori nule sau scăzute;
presiunea atmosferică a înregistrat valori ridicate față de cea normală; umiditate atmosferică
poate caracteriza aerul ca fiind umed și saturat; vântul a suflat în general slab.
69
70
71
72
73
74
75
C. Concluzii cu privire analiza datelor prelevate la staţia de monitorizare a calităţii
aerului BC1 (Prefectură) privind concentrația poluantului benzen (C6H6) și corelarea
acestora cu factorii climatici
Corelând factorii climatici cu cel de mediu, respectiv a poluantului benzen (C6H6), în

perioada 2008-201, se poate spune că depășirilor pragului limită pentru acest poluant le
corespund următoarele condiții meteorologice:
solară a avut valori nule sau scăzute;
- umiditate atmosferică poate caracteriza aerul ca fiind umed spre saturat iar vântul a
suflat în general slab și a prezentat o componentă sudică.
CAPITOLUL 8
STABILIREA MODELULUI MATEMATIC CU PRIVIRE LA CORELAŢIA ÎNTRE

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI FACTORII CLIMATICI
Concluziile desprinse în urma analizei datelor prezentate în Capitolul 7 au relevat faptul

că există o legătura directă între calitatea factorilor de mediu şi factorii climatici. Astfel, pe baza
interpretărilor grafice s-a putut stabili că între poluanţii (amoniac (NH3), oxizi de azot NOx,
benzen (C6H6)) şi factorii climatici (temperatura şi presiunea atmosferică, umiditatea şi radiaţia
solară, viteza şi direcţia vântului) analizaţi există o legătură de dependenţă pentru majoritatea
cazurilor analizate. Ţinând cont de aceste aspecte şi utilizându-se programul de generare a
ecuaţiilor liniare şi neliniare Table Curve 3D, s-au realizat modele matematice care stabilesc
legătura dintre calitatea factorilor de mediu (poluanţi) şi factorii climatici analizaţi.
8.1. Stabilirea modelului matematic care descrie corelaţia dintre variaţia concentraţiei
poluantului amoniac (NH3) şi factorii climatici analizaţi
Datele analizate şi corelate din punct de vere grafic în subcapitolele 7.1., 7.2., 7.3. au
fost folosite pentru a stabili modele matematice cu privire la: concentraţia poluantului amoniac
(NH3) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică; concentraţia poluantului amoniac
(NH3) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiația solară; concentraţia poluantului amoniac
(NH3) în funcţie de viteza şi direcţia vântului.

poluantului amoniac (NH3) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică
Din analiza datelor prelucrate cu ajutorul programului Table Curve 3D a reieşit faptul
că acest model matematic este descris de următoarea relaţie matematică:
a d g
z   
 x b 
2
 y e 
2
  x b  2    y  e  2 
1  1  1  1  
 c   f    c     f  
(8.1)
în care: x reprezintă variaţia temperaturii atmosferice (°C) pentru perioadele analizate;y -

variaţia presiunii atmosferice (mb) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f, g - constantele
ecuaţiei care descrie modelul matematic.
76
Tabelul 8.1.
Valorile constantelor corespunzătoare modelului matematic (coeficient de corelaţie – r=0,941)
care descrie variaţia concentraţiei poluantului NH3 în funcţie de presiunea şi temperatura
atmosferică în data de 23.07.2009.
Nr. Constanta a Constanta b Constanta c Constanta d Constanta e Constanta f Constanta g
crt.
1 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
2 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
3 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
4 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
5 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
6 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
7 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
8 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
9 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
10 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
11 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
12 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
13 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
14 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
15 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
16 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
17 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
18 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
19 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
20 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
21 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
22 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
23 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
24 -17,1813 31,9742 -1,20553 0,017157 1013,273 44,04246 17,20718
Fig.8.1. Reprezentarea grafică a modelului matematic care descrie corelaţia dintre

concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică din
data de 23.07.2009.
77
În tabelul 8.1 sunt exemplificate valorile constantelor ecuaţiei de mai sus pentru cazul
din data de 23.07.2009. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic,
pentru întreg intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexa 1.1.
Relaţia matematică prezentată mai sus şi exemplificată prin cazul din data de 23.07.2009
este descrisă prin graficul din figura 8.1.
În tabelul 8.2 sunt prezentate valorile specifice verificării modelului matematic care
descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de presiunea şi
temperatura atmosferică din data de 23.07.2009.
În Anexe sunt prezentate toate tabelele care conţin verificarea modelului matematic care
descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de presiunea şi
temperatura atmosferică pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
Tabelul 8.2.
Verificarea modelului matematic (coeficient de corelaţie – r=0,941) care descrie variaţia
concentraţiei poluantului NH3 în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică în data de
23.07.2009.
Parametru Parametru Concentraţia reală
Nr.c temperatură presiunea amoniac Valoare model
Abaterea relativă
rt. (°C) (mb) (mg/m3) matematic
x y z
1 17,9 1016,6 0,01811 0,016537 9,51222
2 17,2 1016,6 0,017 0,016585 2,502427
3 16,6 1016,3 0,01606 0,01674 -4,06208
4 15,6 1016,5 0,01583 0,016709 -5,26291
5 16,6 1016,6 0,016 0,016621 -3,73655
6 21,2 1016,4 0,0154 0,016324 -5,6598
7 23,7 1016,3 0,01563 0,015933 -1,90203
8 25,6 1016,1 0,01662 0,015543 6,929823
9 28,6 1015,6 0,01476 0,01462 0,960822
10 29,9 1015,3 0,01572 0,014479 8,573643
11 30,7 1014,8 0,01793 0,019614 -8,58628
12 31,9 1014 0,03949 0,038287 3,143266
13 32,1 1013,5 0,04174 0,042324 -1,38037
14 33,2 1012,9 0,0258 0,029281 -11,8875
15 33,2 1012,3 0,03113 0,025752 20,88527
16 33,4 1012 0,02359 0,021948 7,481802
17 32,4 1011,8 0,02023 0,023063 -12,2821
18 31,1 1011,7 0,02066 0,019735 4,684986
19 29 1011,8 0,01912 0,018078 5,764693
20 25,4 1012 0,01862 0,017517 6,294668
21 25,2 1012 0,01603 0,017496 -8,38007
22 23,8 1012,2 0,01758 0,01748 0,569997
23 22,4 1012,4 0,01672 0,017449 -4,17544
24 19,5 1013,1 0,01573 0,017394 -9,56424

poluantului amoniac (NH3) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
Relaţia matematică care descrie acest model matematic este:
   x  2 
  ln      
 c     y f  2  
z  a  b exp 0.5     e exp 0.5  
  d    g  
    

 
 

(8.2)
78
în care: x reprezintă variaţia umidităţii atmosferice (%) pentru perioadele analizate; y - variaţia
radiaţiei solare (W/m2) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f, g - constantele ecuaţiei care
descrie modelul matematic.
În tabelul 8.3 sunt exemplificate valorile constantelor ecuaţiei de mai sus pentru cazul
din data de 18.01.2011. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic,
pentru întreg intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexa 1.2
Tabelul 8.3.
Valorile constantelor corespunzătoare modelului matematic (coeficient de corelatie – r=0,995)
care descrie variaţia concentraţiei poluantului NH3 în funcţie de umiditatea atmosferică şi
radiaţia solară, în data de 18.01.2011
Nr.crt. Constanta a Constanta b Constanta c Constanta d Constanta e Constanta f Constanta g
1 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
2 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
3 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
4 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
5 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
6 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
7 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
8 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
9 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
10 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
11 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
12 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
13 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
14 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
15 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
16 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
17 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
18 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
19 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
20 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
21 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
22 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
23 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
24 0,02221 0,079859 74,45361 1,527474 0,308416 160,712 0,127543
Graficul din figura 8.2 descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac (NH3)
în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară pentru cazul din data 18.01.2011.
În tabelul 8.4 sunt prezentate valorile specifice verificării modelului matematic care
descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de umiditatea
atmosferică şi radiaţia solară din data de 18.01.2011.
În Anexa 1.2 sunt prezentate toate tabelele ce conţin verificarea modelului matematic
care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de umiditatea
atmosferică şi radiaţia solară pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
79
Fig. 8.2. Reprezentarea grafică a modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
din data de 18.01.2011.
Tabelul 8.4.
concentraţiei poluantului NH3 în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară, în data
de 18.01.2011.
Nr.c Parametru Parametru Concentraţia reală
rt. umiditate radiaţie solară amoniac Valoare model
Abaterea relativă
(%) (W/m2) (mg/m3) matematic
x y z
1 80,3893 3,1026 0,02751 0,022252 23,62859
2 80,96372 3,33121 0,02894 0,022219 30,24767
3 81,21205 2,51779 0,02767 0,022215 24,55766
4 82,81351 2,31661 0,02567 0,02221 15,57775
5 85,39343 2,41543 0,02338 0,02221 5,267272
6 86,94196 2,55634 0,02094 0,02221 -5,71871
7 87,25685 2,93207 0,01947 0,02221 -12,3373
8 87,24734 3,43806 0,01997 0,02221 -10,0861
9 88,63787 25,16487 0,01951 0,02221 -12,1572
10 84,5017 91,66608 0,02758 0,022229 24,07085
11 80,7663 161,9214 0,33006 0,33011 -0,01501
12 79,63071 194,2983 0,12417 0,124409 -0,19195
13 75,55001 218,9426 0,10126 0,100262 0,995246
14 63,91749 127,1954 0,0796 0,079609 -0,0112
15 61,09051 41,41054 0,03377 0,02221 52,04772
16 61,9857 23,81179 0,0255 0,02221 14,81246
17 69,28918 8,64197 0,02224 0,022473 -1,03761
18 79,63059 2,39217 0,02078 0,022466 -7,50454
19 80,18701 2,36355 0,01952 0,02228 -12,387
20 81,85225 2,51953 0,01818 0,022211 -18,1478
21 85,85136 2,4309 0,01717 0,02221 -22,6929
22 93,19197 3,27367 0,01589 0,02221 -28,4561
23 94,47691 2,89013 0,0154 0,02221 -30,6623
24 94,93877 3,26672 0,01517 0,02221 -31,6978
80
poluantului amoniac (NH3) în funcţie de viteza şi direcţia vântului
Acest model matematic este descris de următoarea ecuaţie:
    y  2 
  x  2  
  ln    
  ln    
   

z  a  b exp 0.5       e exp 0.5     
c f
  d  
   g 
   
 
 
   
  (8.3)
în care: x reprezintă variaţia vitezei vântului (m/s) pentru perioadele analizate; y - variaţia
direcţiei vântului (°) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f, g - constantele ecuaţiei care
În tabelul 8.5 sunt prezentate valorile constantelor relaţiei de mai sus pentru cazul din
data de 23.07.2009. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic,
pentru întreg intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexa 1.3.
Tabelul 8.5.
care descrie variaţia concentraţiei poluantului NH3 în funcţie de vânt –direcție și valoare
numerică, în data de 23.07.2009.
Nr.crt. Constanta a Constanta b Constanta c Constanta d Constanta e Constanta f Constanta g
1 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
2 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
3 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
4 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
5 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
6 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
7 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
8 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
9 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
10 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
11 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
12 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
13 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
14 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
15 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
16 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
17 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
18 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
19 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
20 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
21 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
22 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
23 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
24 0,016485 0,011002 2,972773 0,13161 0,025474 154,2945 0,029015
81
Fig. 8. 3. Reprezentarea grafică a modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de viteza şi direcţia vântului din data de
23.07.2009.
În figura 8.3 este prezentat graficul care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului
amoniac (NH3) în funcţie de viteza şi direcţia vântului din data de 23.07.2009. Datele specifice
verificării modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac
(NH3) în funcţie de viteza şi direcţia vântului din data de 23.07.2009 sunt prezentate în tabelul
8.6. În Anexa 1.3 sunt prezentate toate tabelele ce conţin verificarea modelului matematic care
descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului amoniac (NH3) în funcţie de viteza şi direcţia
vântului pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
poluantului oxizi de azot (NOx) şi factorii climatici analizaţi
Datele analizate şi corelate din punct de vere grafic în subcapitolele 7.1.5.-7.1.8. au fost
folosite pentru a stabili modele matematice cu privire la: concentraţia poluantului oxizi de azot
(NOx) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică; concentraţia poluantului oxizi de azot
(NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiația solară; concentraţia poluantului oxizi de
azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului.

poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică
Datele au fost prelucrare cu ajutorul programului Table Curve 3D, iar relaţia matematică
care descrie acest model matematic este:
  x c 
4aexp  
  d 
 
  
4eexp 
y f
g
  xdc 
exp 
 
exp   
 y f
 g
      
z    16 h

1 exp 
 d 
2 2 2 * 2
    x c   
1 exp   1 exp 
  y f x c y f
1 exp     

 
  d 
   g  g
(8.4)
în care: x reprezintă variaţia temperaturii aerului (°C) pentru perioadele analizate;y - variaţia
presiunii atmosferice (mb) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f, g, h - constantele ecuaţiei
care descrie modelul matematic.
82
Tabelul 8.6.
Verificarea modelului matematic (coeficient de corelaţie – r=0,939) care descrie variaţia concentraţiei
poluantului NH3 în funcţie vânt - direcţie şi valoare numerică, în data de 23.07.2009.
Nr.c Parametru Parametru Concentraţia reală
rt. viteză vânt direcţie vânt amoniac Valoare model
Abaterea relativă
(m/s) (°) (mg/m3) matematic
x y z
1 1 211 0,01811 0,016485 9,859632
2 0,4 305 0,017 0,016485 3,126104
3 0,8 311 0,01606 0,016485 -2,57616
4 1 349 0,01583 0,016485 -3,9714
5 0,9 287 0,016 0,016485 -2,94014
6 0,2 303 0,0154 0,016485 -6,57988
7 0,4 81 0,01563 0,016485 -5,18465
8 0,6 197 0,01662 0,016485 0,820932
9 1,4 103 0,01476 0,016485 -10,4623
10 0,8 182 0,01572 0,016485 -4,6387
11 1,5 192 0,01793 0,016485 8,76761
12 2,5 158 0,03949 0,039344 0,370259
13 3,2 150 0,04174 0,041762 -0,05238
14 2,7 167 0,0258 0,025524 1,082489
15 2,7 166 0,03113 0,02597 19,87135
16 2,3 162 0,02359 0,024346 -3,10384
17 2,7 167 0,02023 0,025524 -20,7404
18 2,5 179 0,02066 0,021113 -2,14432
19 2,3 184 0,01912 0,01813 5,463396
20 1,3 202 0,01862 0,016485 12,95341
21 1,4 177 0,01603 0,016485 -2,76022
22 1,9 192 0,01758 0,016519 6,426081
23 0,8 207 0,01672 0,016485 1,427556
24 0,9 3 0,01573 0,016485 -4,57802
În tabelul 8.7 sunt prezentate valorile constantelor relaţiei de mai sus pentru cazul din
data de 21.10.2010. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic,
pentru întreg intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexe 2.1. În figura 8.4 este
prezentat graficul care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului oxizi de azot (NOx) în
funcţie de viteza şi direcţia vântului din data de 21.10.2010. Datele specifice verificării
modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului oxizi de azot (NOx)
în funcţie de temperatura şi presiunea atmosferică din data de 21.10.2010 sunt prezentate în
tabelul. În Anexa 2.1 sunt prezentate toate tabelele care conţin verificarea modelului matematic
care descrie corelaţia dintre poluantul oxizi de azot (NOx) în funcţie de temperatura şi presiunea
atmosferică pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
Fig. 8.4. Reprezentarea grafică a modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia
poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de temperatura şi presiunea atmosferică din data de
21.10.2010.
83
Tabelul 8.7.
care descrie variaţia concentraţiei poluantului NOx în funcţie de temperatura şi presiunea
atmosferică, în data de 21.10.2010.
Nr.c Constanta Constanta Constanta Constanta
Constanta a Constanta c Constanta e Constanta f
rt. b d g h
1 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
2 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
3 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
4 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
5 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
6 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
7 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
8 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
9 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
10 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
11 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
12 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
13 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
14 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
15 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
16 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
17 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
18 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
19 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
20 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
21 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
22 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
23 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
24 94,1205 3898,523 13,10116 -0,28769 -87,7336 990,1428 17,80987 -4640,18
Tabelul 8.8.
concentraţiei poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de temperatura şi presiunea
atmosferică în data de 21.10.2010.
Parametru Parametru Concentraţia reală oxizi
Nr.c temperatură presiunea de azot Valoare model
Abaterea relativă
rt. (°C) (mb) (μg/m3) matematic
x y z
1 6 1010,4 29,35798 29,60264 -0,83335
2 4,8 1011,2 25,88609 31,09986 -20,1412
3 4,4 1011,8 26,23711 32,23018 -22,842
4 3,4 1012,5 26,45342 33,59379 -26,9922
5 4,1 1013,2 35,03443 34,88119 0,437403
6 8,3 1013,8 51,40653 36,01505 29,94072
7 11,7 1014,3 89,81685 40,52278 54,88287
8 13,9 1014,3 206,7045 226,7684 -9,70655
9 13,9 1015,1 273,8378 228,2823 16,63596
10 14,3 1015,3 86,12973 52,94187 38,53241
11 15,4 1015,6 43,0044 39,42738 8,317792
12 15,2 1016,1 62,49206 40,38969 35,36828
13 11,7 1017,7 61,35206 46,90568 23,54669
14 11,1 1018,7 59,02397 45,24123 23,3511
15 7,7 1020,2 37,35751 47,89514 -28,2075
16 6,7 1021,6 33,39694 50,36315 -50,8017
17 4,9 1022,6 34,45244 52,08503 -51,1795
18 4,3 1024 38,89326 54,4339 -39,9571
19 3,4 1025,6 57,04994 57,06022 -0,01801
20 2,6 1026,3 76,45927 58,79714 23,10005
21 2,3 1027,2 89,27236 61,42891 31,18933
22 1,5 1027,8 50,42364 91,48074 -81,4243
23 0,3 1028,6 60,02079 1646,07 -2642,5
24 0,4 1029 60,30646 1260,853 -1990,74
84
poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
Relaţia matematică care descrie acest model matematic este:

      
 
  x c  x c  y f y f x c x c
z  a  b exp   exp    1  e exp  exp   1  h exp  exp   1 *
  d  d
  g g   d d 

* exp  exp 
  
y f
g

y f
g
1 

(8.5)
în care: x reprezintă variaţia umidităţii atmosferice (%) pentru perioadele analizate; y - variaţia
radiaţiei solare (W/m2) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f, g, h - constantele ecuaţiei
care descrie modelul matematic.
Tabelul 8.9.
Valorile constantelor corespunzătoare modelului matematic (coeficient de corelatie – r=0,923)
care descrie variaţia concentraţiei poluantului NOx în funcţie de umiditatea atmosferică şi
radiaţia solară, în data de 21.10.2010.
Nr.c Constanta Constanta Constanta Constanta
rt. b d g h
1 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
2 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
3 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
4 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
5 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
6 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
7 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
8 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
9 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
10 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
11 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
12 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
13 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
14 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
15 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
16 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
17 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
18 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
19 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
20 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
21 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
22 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
23 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
24 17,87245 45,9246 45,37553 12,63037 27,47079 49,41908 60,2756 212,7225
Tabelul 8.9 prezintă valorile constantelor ecuaţiei de mai sus pentru cazul din data de
21.10.2010. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic, pentru întreg
intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexa 2.2.
Figura 8.5 prezintă graficul care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului oxizi
de azot (NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară din data de 21.10.2010.
85
concentraţia poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia
solară din data de 21.10.2010.
Datele specifice verificării modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia
solară din data de 21.10.2010 sunt prezentate în tabelul 8.10
care descrie corelaţia dintre poluantul oxizi de azot (NOx) în funcţie de umiditatea atmosferică
şi radiaţia solară pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
Tabelul 8.10.
Verificarea modelului matematic (coeficient de corelaţie – r=0.923) care descrie variaţia
concentraţiei poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de umiditate şi radiaţia solară in data
de 21.10.2010.
Nr. Parametru Parametru Concentrația reala
crt. umiditate radiaţia solara oxizi de azot Valoare model
Abaterea relativa
(%) (W/m2) (μg/m2) matematic
x y z
1 96 3,8523 29,35798 185,2635 -84,1534
2 97 4,37535 25,88609 186,7299 -86,1372
3 98 5,23749 26,23711 189,2284 -86,1347
4 99 4,0421 26,45342 185,436 -85,7345
5 100 3,31488 35,03443 183,0588 -80,8617
6 87 3,25477 51,40653 185,2273 -72,2468
7 76 3,02769 89,81685 187,6768 -52,1428
8 51 5,46756 206,7045 128,8993 60,36123
9 47 87,37996 273,8378 108,889 151,4834
10 45 269,7238 86,12973 66,4726 29,57177
11 38 377,5241 43,0044 55,45147 -22,4468
12 39 523,5469 62,49206 57,35623 8,954271
13 54 378,5728 61,35206 57,46445 6,76525
14 55 378,3618 59,02397 56,08267 5,244571
15 68 431,2275 37,35751 36,57328 2,144256
16 70 470,8512 33,39694 33,85426 -1,35085
17 74 190,4431 34,45244 85,22022 -59,5725
18 89 76,39041 38,89326 241,4107 -83,8892
19 94 6,64946 57,04994 194,0831 -70,6054
20 93 3,74389 76,45927 185,4314 -58,7668
21 93 3,76855 89,27236 185,5078 -51,8768
22 95 3,26354 50,42364 183,592 -72,5349
23 97 2,73609 60,02079 181,6369 -66,9556
24 98 3,59441 60,30646 184,1783 -67,2565
86
poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului
Acest model matematic este descris de următoarea relaţia matematică:
z  a  b ln x  c ln y  d ln x 2  eln y 2  f ln x ln y
(8.6)
în care: x reprezintă variaţia vitezei vântului (m/s) pentru perioadele analizate; y - variaţia
direcţiei vântului (°) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f, - constantele ecuaţiei care descrie
modelul matematic.
Tabelul 8.11 prezintă valorile constantelor ecuaţiei de mai sus pentru cazul din data de
02.02.2008. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic, pentru întreg
Tabelul 8.11.
care descrie variaţia concentraţiei poluantului NOx în funcţie de viteza şi direcţia vântului, în
data de 02.02.2008.
Nr.c Constanta Constanta
rt. b d
1 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
2 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
3 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
4 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
5 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
6 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
7 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
8 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
9 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
10 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
11 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
12 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
13 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
14 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
15 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
16 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
17 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
18 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
19 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
20 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
21 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
22 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
23 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
24 -11402,8 366,8413 4607,525 18,09836 -455,124 -101,088
Figura 8.6 prezintă graficul care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului oxizi
de azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului din data de 02.02.2008.
Datele specifice verificării modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului din data de
02.02.2008 sunt prezentate în tabelul 8.12.
87
concentraţia poluantului oxizi de azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului din data
de 02.02.2008.
care descrie corelaţia dintre poluantul oxizi de azot (NOx) în funcţie de viteza şi direcţia vântului
pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
Tabelul 8.12.
concentraţiei poluantului NOx în funcţie viteza şi direcţia vântului (direcţie valoare numerică),
în data de 02.02.2008.
Nr. Parametru Parametru Concentrația reala
crt. viteză vânt direcţie vânt oxizi de azot Valoare model
Abaterea relativa
(m/s) (°) (μg/m2) matematic
x y z
1 5 181 35,78271 41,46777 -13,7096
2 4,4 184 34,67944 49,96935 -30,5986
3 4,3 177 34,10098 62,87118 -45,7606
4 4,3 187 35,92039 47,67438 -24,6547
5 4,3 177 39,96205 62,87118 -36,4382
6 5,4 174 43,01383 44,76937 -3,92129
7 4,7 188 44,36203 36,43851 21,74491
8 4,9 173 60,41922 55,45922 8,943499
9 4,6 172 96,7549 62,99432 53,59306
10 5,4 173 72,16206 46,24685 56,03671
11 5,9 174 50,97284 36,61941 39,19622
12 5 172 46,9813 54,92605 -14,4644
13 5,8 173 37,76194 39,6897 -4,85707
14 6,1 173 33,65612 35,17336 -4,3136
15 5,9 175 32,93488 35,06912 -6,08582
16 2,6 216 34,31428 61,57867 -44,2757
17 3,8 159 41,9631 96,35276 -56,4485
18 2,5 179 60,27269 122,1171 -50,6435
19 1,3 88 82,19807 81,70455 0,60403
20 2,2 213 139,069 90,81323 53,13739
21 2,4 159 224,3165 144,861 54,84947
22 3,2 177 166,8186 95,06424 75,47987
23 2 149 141,536 169,2736 -16,3863
24 1,6 202 139,0708 155,0215 -10,2893
88
poluantului benzen (C6H6) şi factorii climatici analizaţi
Datele analizate şi corelate din punct de vere grafic în subcapitolele 7.1.9.-7.1.12. au

fost folosite pentru a stabili modele matematice cu privire la: concentraţia poluantului benzen
(C6H6) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică; concentraţia poluantului benzen
(C6H6) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiația solară; concentraţia poluantului benzen
(C6H6) în funcţie de viteza şi direcţia vântului.

poluantului benzen (C6H6) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică
Folosind programul Table Curve 3D au fost prelucrate datele înregistrate, ecuaţia care
descrie acest model matematic fiind sub următoarea formă:
c
z  a  bx  2
 y d 
1  
 e 
(8.7)
în care: x reprezintă variaţia temperaturii aerului (°C) pentru perioadele analizate; y - variaţia
presiunii atmosferice (mb) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, - constantele ecuaţiei care
Tabelul 8.13
care descrie variaţia concentraţiei poluantului benzen (C6H6) în funcţie de presiunea şi
temperatura atmosferică în data de 04.02.2010.
Nr. Constanta a Constanta b Constanta c Constanta d Constanta e
crt.
1 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
2 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
3 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
4 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
5 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
6 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
7 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
8 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
9 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
10 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
11 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
12 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
13 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
14 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
15 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
16 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
17 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
18 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
19 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
20 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
21 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
22 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
23 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
24 -0,98204 -0,10324 68,41095 1009,632 3,618298
89
În tabelul 8.13 sunt prezentate valorile constantelor corespunzătoare relaţiei de mai sus
pentru cazul din data de 04.02.2010. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model
matematic, pentru întreg intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexa 3.1.
Graficul din figura descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului benzen (C6H6) în
funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică în data de 04.02.2010.
concentraţia poluantului benzen (C6H6) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică în
data de 04.02.2010
Tabelul 8.14
concentraţiei poluantului benzen (C6 H6) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică în
data de 04.02.2010.
Nr.crt. Parametru Parametru Concentraţia reală
temperatură presiunea benzen Valoare model
Abaterea relativă
(°C) (mb) (μg/m3) matematic
x y z
1 -8,7 1017,6 12,1484 11,61218 4,617773
2 -8,1 1018 10,4759 10,63069 -1,45605
3 -6,9 1018,5 9,29265 9,494371 -2,12464
4 -7,2 1019 7,65295 8,642549 -11,4503
5 -7,1 1019,7 7,9179 7,576504 4,505977
6 -7,1 1020,2 7,41155 6,92937 6,958492
7 -7 1020,9 5,4272 6,135624 -11,5461
8 -5,4 1021,6 5,6972 5,30505 7,39201
9 -2,7 1022,2 4,11595 4,533169 -9,20369
10 -1,3 1022,7 4,78035 4,023575 18,80852
11 0,2 1023,1 6,56165 3,602842 82,12429
12 1,4 1023,1 2,53385 3,478959 -27,1664
13 1,5 1023,3 3,1947 3,343599 -4,45325
14 0,8 1023,8 2,19745 3,12422 -29,664
15 0,6 1024,5 1,7259 2,78125 -37,9452
16 0 1025,4 2,56305 2,440197 5,03454
17 -1 1026,1 2,1234 2,27179 -6,53185
18 -1,4 1026,7 2,18955 2,104825 4,025281
19 -2 1027,4 2,0944 1,948543 7,48543
20 -3,6 1027,8 1,7364 1,999613 -13,1632
21 -3,5 1028,2 1,9214 1,882117 2,087162
22 -3,4 1028,3 1,2625 1,846019 -31,6096
23 -3,6 1028,3 2,56895 1,866666 37,62235
24 -5,2 1028,7 1,94235 1,932581 0,505476
90
Un exemplu de verificare a modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului benzen (C6H6) în funcţie de presiunea şi temperatura atmosferică în
data de 04.02.2010 este prezentat în tabelul 8.14.
În Anexa 3.1., sunt prezentate toate tabelele ce conţin verificarea modelului matematic
care descrie corelaţia dintre poluantul benzen (C6H6) în funcţie de presiunea şi temperatura
atmosferică pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.

poluantului benzen (C6H6) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
Relaţia matematică specifică acestui model matematic este de forma:
2 2
z  a  b  ln x  c  y  d  (ln x )  e  y  f  y  ln x
(8.8)
în care: x reprezintă variaţia umidităţii aerului (%) pentru perioadele analizate; y - variaţia
presiunii atmosferice (mb) pentru perioadele analizate; a, b, c, d, e, f - constantele ecuaţiei care
pentru cazul din data de 21.10.2008. Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model
matematic, pentru întreg intervalul studiat (2008-2011) sunt prezentate în Anexa 3.2.
Tabelul 8.15.
Valorile constantelor corespunzătoare modelului matematic (coeficient de corelaţie –
r=0,7893) care descrie variaţia concentraţiei poluantului benzen (C6H6) în funcţie de
umiditatea atmosferică şi radiaţia solară în data de 21.10.2008.
Nr. Constanta a Constanta b Constanta c Constanta d Constanta e Constanta f
crt.
1 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
2 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
3 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
4 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
5 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
6 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
7 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
8 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
9 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
10 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
11 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
12 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
13 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
14 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
15 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
16 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
17 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
18 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
19 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
20 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
21 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
22 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
23 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
24 276,2828 -126,696 0,136822 14,78741 -5,21E-06 -0,03145
Graficul din figura 8.8 este specific modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului benzen (C6H6) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
în data de 21.10.2008.
91
Fig.8.8. Reprezentarea grafică a modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului benzen (C6H6) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
în data de 21.10.2008.
Verificarea modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului

benzen (C6H6) în funcţie de în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară din data de
21.10.2008 este prezentat în tabelul. În Anexa 3.2. sunt prezentate toate tabelele ce conţin
verificarea modelului matematic care descrie corelaţia dintre poluantul benzen (C6H6) în funcţie
de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
Tabelul 8.16.
concentraţiei poluantului benzen (C6H6) în funcţie de umiditatea atmosferică şi radiaţia solară
în data de 21.10.2008.
umiditate radiaţie solară benzen Valoare model
Nr,crt, Abaterea relativă
(%) (W/m2) (μg/m3) matematic
x y z
1 96 0,78053 7,432 6,06E+00 22,5686
2 96 0,71771 6,5919 6,06E+00 8,706071
3 96 0,60527 5,08955 6,06E+00 -16,0795
4 96 0,77855 5,59425 6,06E+00 -7,73979
5 79 0,67885 4,8119 5,01E+00 -4,02353
6 74 0,6781 5,31555 4,91E+00 8,197251
7 62 0,63745 5,23055 5,27E+00 -0,81956
8 52 3,51929 5,6353 6,59E+00 -14,4408
9 50 29,19186 8,3394 7,35E+00 13,47832
10 49 160,5481 9,715 9,36E+00 3,793541
11 50 320,5977 9,11425 1,08E+01 -15,8786
12 53 428,8064 12,52875 1,05E+01 19,01269
13 59 454,3966 7,2854 8,36E+00 -12,8333
14 68 368,3553 5,8385 5,78E+00 1,091313
15 71 134,0748 5,8582 5,19E+00 12,91168
16 77 51,501 5,28075 4,96E+00 6,561718
17 78 35,14983 3,9703 4,97E+00 -20,1256
18 81 17,06956 5,23985 5,06E+00 3,527711
19 83 1,21026 5,1056 5,17E+00 -1,29236
20 86 0,93383 4,7032 5,33E+00 -11,7985
21 89 1,02791 6,91065 5,52E+00 25,16701
22 92 0,87402 5,6297 5,74E+00 -1,88542
23 93 0,85293 5,5133 5,82E+00 -5,19633
24 93 0,80094 5,0837 5,82E+00 -12,588
92
poluantului benzen (C6H6) în funcţie de viteza şi direcţia vântului
Relaţia matematică specifică acestui model matematic este de forma:
z  a  b ln x  c ln y  d ln x 2  eln y 2  f ln x ln y
(8.9)
în care:
x reprezintă variaţia umidităţii aerului (%) pentru perioadele analizate;
y - variaţia presiunii atmosferice (mb) pentru perioadele analizate;
a, b, c, d, e, f - constantele ecuaţiei care descrie modelul matematic.
pentru cazul din data de 4.02.2010.
Toate valorile constantelor corespunzătoare acestui model matematic, pentru întreg
Tabelul 8.17.
care descrie variaţia concentraţiei poluantului benzen (C6H6) în funcţie de viteza şi direcţia
vântului 4.02.2010.
Nr.crt. Constanta a Constanta b Constanta c Constanta d Constanta e Constanta f

1 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
2 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
3 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
4 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
5 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
6 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
7 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
8 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
9 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
10 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
11 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
12 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
13 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
14 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
15 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
16 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
17 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
18 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
19 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
20 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
21 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
22 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
23 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
24 33,14107 0,087409 -11,8296 1,356667 1,234371 -0,77274
Graficul din figura 8.9 este specific modelului matematic care descrie corelaţia dintre
concentraţia poluantului benzen (C6H6) în funcţie de viteza şi direcţia vântului în data de
4.02.2010.
Verificarea modelului matematic care descrie corelaţia dintre concentraţia poluantului
benzen (C6H6) în funcţie de în funcţie de viteza şi direcţia vântului în data de 4.02.2010 este
prezentat în tabelul 8.18.
93
concentraţia poluantului benzen (C6H6) în funcţie de în funcţie de viteza şi direcţia vântului în
data de 4.02.2010.
În Anexea3.3., sunt prezentate toate tabelele ce conţin verificarea modelului matematic
care descrie corelaţia dintre poluantul benzen (C6H6) în funcţie de în funcţie de viteza şi direcţia
vântului pentru întreg intervalul analizat 2008-2011.
Tabelul 8.18.
concentraţiei poluantului benzen (C6 H 6) în funcţie de viteza şi direcţia vântului (direcţie şi
valoare numerică), în data de 04.02.2010.
Nr.c viteza vânt direcţie vânt benzen Valoare model
Abaterea relativă
rt. (m/s) (°) (μg/m3) matematic
x y z
1 0,3 245 12,1484 12,39986 -2,0279
2 0,5 35 10,4759 9,181476 14,09821
3 1,2 16 9,29265 9,501888 -2,20207
4 0,9 307 7,65295 6,350476 20,50986
5 1 80 7,9179 5,006199 58,16191
6 1 64 7,41155 5,293365 40,01585
7 1 294 5,4272 5,780792 -6,11667
8 1,2 49 5,6972 5,311377 7,264091
9 0,8 74 4,11595 5,882763 -30,0337
10 2,5 360 4,78035 3,328779 43,60669
11 5,3 350 6,56165 2,572057 155,1129
12 7 344 2,53385 2,681785 -5,51627
13 6,3 349 3,1947 2,623965 21,75086
14 8,1 344 2,19745 2,835333 -22,4976
15 6,2 342 1,7259 2,591286 -33,396
16 5,1 347 2,56305 2,559035 0,15691
17 4,8 349 2,1234 2,572823 -17,4681
18 4,2 345 2,18955 2,60385 -15,9111
19 4,1 328 2,0944 2,544549 -17,6907
20 4 319 1,7364 2,521205 -31,1282
21 3,3 324 1,9214 2,711334 -29,1345
22 2,8 336 1,2625 2,99677 -57,8713
23 2,3 338 2,56895 3,378004 -23,9506
24 0,8 56 1,94235 6,266145 -69,0025
94
CAPITOLUL 9.
CONCLUZII GENERALE
Studiile și cercetările prezentate în lucrarea de față, cu privire la calitatea mediului

industrial în corelație cu variația factorilor climatici, constituie o încercare de a prezenta, având
la bază o analiză detaliată, legăturile de interdependență dintre fluctuațiile în timp și spațiu ale
factorii climatici și variația concentrației poluanților amoniac: (NH4), oxizi de azot (NOx) și
benzen (C6H6) (cu aspectele locale specifice).
A. Concluzii cu privire la oportunitatea temei

1. După studierea materialelor de specialitate din domeniul calității aerului și a factorilor
climatici se pot evidenția următoarele:
- calitatea aerului este influențată de concentrația de poluanții din atmosferă;
- dispersia poluanților este direct influențată de variația factorilor climatici;
- poluările continue, dar în mod deosebit cele accidentale, la mezoscară, sunt influențate
de orografie, dezvoltarea urbană și economică, amplasarea zonelor industriale față de așezarea
urbană, emisiile rezultate din traficul rutier, regimul pluviometric, tipul de climă etc.
2. Pentru studiu de caz a fost aleasă zona descrisă de arealul municipiului Bacău, o zonă
care prezintă particularități atât de ordin geografic (zonă de deal, cu văi accentuate, confluența
celor mai importante râuri din regiunea Moldova etc.), cât și industrial (din punct de vedere
economic, municipiul Bacău este un oraș preponderent industrial).
3. Ținând cont de paticularitățile arealului municipiului Bacău (factorii climatici și de
mediu), se impune implemetarea unor metode de monitorizare a interacțiunii dintre acesția și
stabilirea efectelor asupra mediului și omului.
4. Prin studiul realizat s-a încercat stabilirea corelațiilor între calitatea mediului
industrial și variația factorilor climatici vânt, temperatură, umiditatea atmosferică, radiație
solară, presiune atmosferică, nebulozitate asupra concentrației poluanților amoniac (NH3), oxizi
de azot (NOx) și benzen (C6H6).
5. În elaborarea studiului s-au analizat 96 de cazuri în care poluanții vizati au depășit
concentrațiile maxime admisibile, respectiv pragul limită după cum urmează:
- pentru poluantul amoniac (NH3) un număr de 22 de cazuri;
- pentru poluantul oxizi de azot (NOx) un număr de 22 de cazuri;
- pentru poluantul benzen (C6H6) un număr de 52 de cazuri.
6. Având la bază volumul mare de date disponibil, în vederea analizării celor 96 de

cazuri s-au întocmit 288 de grafice privind variația orară a elementelor analizate și 36 de grafice
sumative.
7. Pentru fiecare caz analizat s-a stabilit o corelație a variației concentrației poluantului
(amoniac (NH3), oxizi de azot (NOx) și benzen (C6H6)) cu cea a factorilor meteorologici (vânt,
temperatură, umiditatea atmosferică, radiație solară, presiune atmosferică). De asemenea s-a
avut în vedere gradul de acoperire a cerului și fenomenul de ceață.
8. S-a realizat o analiză sumativă pe fiecare an analizat: 2008, 2009, 2010, 2011,
urmărinduse condițiile meteoclimatice în care au avut loc depașirile concentrațiilor maxime
admisibile (CMA) pentru poluanții analizați.
B. Concluzii cu privire la fundamentarea teoretică a corelațiilor între calitatea

mediului industrial și variația factorii climatici
95
1. Ținând cont de variația orară a factorilor climatici, de specificul geografic al zonei
analizate și având la bază datele obținute prin activitatea de monitoring, cel mai indicat model
privind corelațiile intre calitatea factorilor de mediu și variația celor climatici este modelul
GAUSS.
2. În vederea stabilirii corelaţiilor dintre influenţa factorilor climatici şi gradul de

dispersie a poluanţilor din aerul atmosferic, se parcurg următoarele etape:
- stabilirea tipului de sezon atmosferic;
- identificarea tipului de strat limită;
- analiza variaţiilor elementelor meteorologice orare pe un interval de 24 de ore în jurul
intervalului de depășire a valorilor limită admisibile;
- identificarea elementelor meteorologice cu gradul cel mai mare de influenţă asupra
fenomenului de dispersie;
- stabilirea unei legături între clasele de dispersie și gradul de stabilitate sau instabilitate
atmosferică.
3. Determinarea tipului de strat limită implică identificarea următoarelor elemente

meteorologice care stau la baza definirii claselor de stabilitate atmosferică, respectiv:
- tipul de sezon rece sau cald;
- temperatura aerului;
- presiunea atmosferică;
- radiaţia solară;
- nebulozitatea;
- vântul (direcție și valoare numerică);
- fenomenul de ceaţă;
- precipitaţiile atmosferice.
4. Extinderea claselor de dispersie prin introducerea altor elemente meteorologice

o lărgirea a spectrului de analiză și creșterea acurateței în ierarhizarea acestor clase.
5. Considerând aspectele teoretice din literatura de specialitat, ecuația de dispersie a lui
Gauss a fost îmbunătățită, luându-se în considerare influența umidității atmosferice (H) și un
alt termen numit eficiență termică (η)
6. În lucrarea de față în vederea elaborării ecuației matematice care vizează și alți factori
meteorologici care influențează fenomenul de dispersie a poluanților în atmosferă s-a avut în
vedere extinderea metodologiei folosită la clasele de dispersie.
C. Concluzii cu privire la verificarea experimentală a teoriilor abordate

1. Pentru elaborarea acestei teze a fost realizat un studiu al factorilor meteorologici şi a
indicilor de calitate ai aerului respectiv, a depăşirilor pragurilor de alertă şi a limitei maxime
admisibile pentru următorii poluanţi ai aerului: amoniac oxizi de azot și benzen.
2. Perioada analizată este intervalul 2008-2011, când indicii de monitorizare ai calităţii
aerului au fost măsuraţi, automat prin intermediul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului, iar
datele privind elementele meteorologice au fost obţinute de la staţia meteorologică Bacău, staţie
automată de tip Vaisala MAWS 301. Conform procedurilor standard, măsurătorile au fost
efectuate din oră în oră, acestea făcând parte din sistemul mondial de date meteorologice.
3. În perioada analizată poluanții au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă şi a CMA
cu o frecvenţă mare.
4. Modificările observate la nivelul fenomenelor atmosferice la nivelul municipiului
Bacău în ultimii 10 ani au condus la următoarele aspecte:
96
- apariţia unor anomalii în ceea ce priveşte regimul termic, perioade cu temperaturi cu
2-7 grade peste media penultimului deceniu, în luna ianuarie;
- perioade cu temperaturi scăzute pentru luna noiembrie;
- anomalii ale regimului pluviometric - în special în ultimii ani, când deşi ca şi valoare
totală volumul precipitaţiilor nu s-a diminuat sistematic, distribuţia în timp a acestora a fost
neuniformă, astfel încât cantităţi foarte mai de precipitaţii au căzut într-o perioada foarte scurtă,
restul anului fiind secetă. Pentru această situaţie rămâne reprezentativ anul 2010 când în 29
iulie, într-un interval de 16 ore, s-a înregistrat un volum de 110 L, cu 20 L mai mult decât media
multianuală lunii iulie.
5. Acest fenomen s-a prelungit şi în ultimii ani conducând la o evoluţie nedorită cu
diminuarea continuă a umidităţii în sol, acesta nereuşind să absoarbă precipitaţiile în scurt timp.
6. În sezonul cald s-au înregistrat, de asemenea, creşteri neobişnuite de temperatură, o
modificare a climei faţă de anii anteriori şi înmulţirea fenomenelor extreme, cum ar fi canicula,
perioade de secetă şi furtuni violente.
7. Radiaţia solară ridicată, influenţează în mare măsură reacţiile chimice şi astfel creşte
nivelului de poluare favorizat de acest tip de reacţii fotochimice. În acest mod are loc transferul
poluanţilor sub influenţa radiaţiei Solare. Aceeași concluzie rezultă și din analiza graficelor din
data de 17.10.2008, 28.05.2008, 28.01.2009, 27.01.2010, 10.02.2010, privind variația
concentrației poluantului benzen.
8. Durata de strălucire a Soarelui pe o perioadă mai îndelungată, în absenţa nebulozităţii
sau cu valori reduse ale acesteia, prezintă o mare importanţă în ceea ce priveşte poluarea
atmosferei, datorită faptului că în aceste condiţii are loc o mai bună dispersie a poluanţilor,
rezultând un grad mai redus al poluării atmosferei din perimetrul oraşului. Această concluzie
este sustinută și de situațiile analizate din următoarele date: 20.08.2008, 23.07.2009, privind
variația concentrației de poluant amoniac, dar și a cazurilor studiate privind variația
concentrației de oxizi de azot din datele de: 21.02.2008, 23.02.2009, 21.10.2010, 18.01.2011
9. Totuşi, în perioada caldă a anului în municipiul Bacău, intensificarea puternică a
radiaţiei solare joacă un rol extrem de important în activarea reacţiilor chimice din aerul poluat
(în special oxizi de azot rezultaţi în urma activităţilor industriale şi traficului rutier) care
reacţionează cu oxigenul atmosferic, provocând un şir complex de reacţii fotochimice.
10. Pentru situaţiile când inversiunile termice se asociază cu calmul atmosferic apare
fenomenul de ceață, cele mai relevante exemple fiind situațiile din datele: 02.02.2008,
29.12.2010 și 19.01.2011.
11. Stratificarea directă a temperaturii determină instabilitatea atmosferică şi generează
mişcări convective ascendente ale aerului. Astfel o mare parte din poluanţii emişi de diferite
surse antropice şi naturale de pe suprafaţa terestră sunt antrenaţi în atmosfera liberă după care
sunt dispersaţi pe distanţe mari de către curenţii circulaţiei generale a atmosferei. Modul de
dispersie este la rândul lui condiţionat de o serie de factori, legaţi atât de tipul, concentraţia şi
masa poluanţilor cât şi de intensitatea mişcărilor termoconvective ascendente şi nivelul
convecţiei.
12. Nivelul convecţiei depinde de grosimea stratului atmosferic în care are loc amestecul
convectiv al volumelor de aer (situație sinoptică specifică nebulozității joase) şi scăderea
concentraţiei poluanţilor, aspecte evidențiate de situațiile din: 14.01.2011 și 25.03.2011.
13. În situaţia în care stratul de convecţie are o înălţime mică, dispersia substanţelor
poluante se face într-un volum redus de aer având ca rezultat o creştere a concentraţiilor
poluanţilor.
14. Dacă grosimea stratului de amestec este apreciabilă, combinată cu o creştere a
vitezei curenţilor ascendenţi, rezultă o dispersare mai rapidă a poluanţilor. Stratificarea termică
de inversiune prezintă o stabilitate atmosferică datorită formării curenţilor descendenţi, de unde
97
rezultă o scădere consistentă a grosimii stratului de amestec, iar probabilitatea creşterii rapide
a concentraţiilor de poluanţi este considerabilă.
15. La suprafaţa terestră prin asociere cu umezeala, în special pe platformele industriale,
acest fenomen determină stagnarea poluanţilor la sol.
16. În funcţie de stratificarea atmosferei, de distanţa de sursă şi de înălţimea sursei s-a
evidenţiat difuzia laterală şi verticală a penei de poluant.
17. În unele cazuri analizate în care vântul a avut viteze mai mari de 4 m/s fenomenul
de dispersie a fost accetuat pentru toți poluanții analizați, fapt demonstrat de situațiile sinoptice
din 17.10.2008, 21.10.2008, 07.12.2009 și 07.11.2010.
18. Deoarece pana se împrăştie lateral şi vertical odată cu îndepărtarea de sursă pe
direcţia vântului, concentraţia pe axa penei va scădea continuu cu distanţa. Mărimea acestei
scăderi variază în funcţie de stratificarea termică sau, în mod echivalent, cu mărimea şi scara
turbulenţei. La acest fapt a contribuit direcţia dominantă a vântului din sector sud-est/nord-vest
care favorizează dispersia substanţelor poluante în lungul culoarului Bistriţei, așa cum reise și
din analiza parametrilor meteorologici din zilele de 13.08.2008, 23.07.2009, 27.08.2010,
14.01.2011, privind variația concentrației de amoniac.
19. Modelul matematic care descrie corelația dintre variația concentraţiei poluantului
amoniac (NH3) şi factorii climatici analizaţi, pentru toată perioada analizată, a confirmat
concluziile desprinse în capitolul 7.
20. Acestea au evidențiat faptul că în situațiile în care radiația solară are valori ridicate
peste 150 W/m2, presiune atmosferică prezintă valori normale sau mai mari decât cele normale,
valorile de temperatură sunt peste normele climatologice a perioadei, umiditate atmosferică să
fie una normală cel mult umedă, iar vântul să sufle slab până la moderat, feomenul de dispersie
are loc în intervale orare reduse.
21. S-a verificat astfel legătura dintre factorii climatici (fluctuațiile în timp și spațiu ale
acestora) și variația concentrației poluantului amoniac (NH3) (cu aspectele locale specifice).
22. Modelul matematic este confirmat de valorile coeficienților de corelație care, în
acest caz, sunt de până la 0,995. Aceste valori apropiate de “unu” confirmă rezultatele
experimentale și anume că variația concentrației poluantului amoniac scade dacă viteza vântului
crește, de asemenea dacă radiația solară și temperatura aerului prezintă o pantă ascendentă, iar
presiunea și umiditatea aerului una descendentă.
oxizi de azot (NOx) şi factorii climatici analizaţi, pentru toată perioada analizată, a confirmat
concluziile desprinse în capitolul 7.
24. S-a verificat astfel legătura dintre factorii climatici (fluctuațiile în timp și spațiu ale
acestora) și variația concentrației poluantului oxizi de azot (NOx) (cu aspectele locale specifice).
experimentale și anume că variația concentrației poluantului oxizi de azot scade dacă viteza
vântului crește, de asemenea dacă umiditatea aerului prezintă o pantă ascendentă, iar presiunea,
temperatura aerului și radiația solară una descendentă.
benzen (C6H6) şi factorii climatici analizaţi, pentru toată perioada analizată, a confirmat
concluziile desprinse în capitolul 7. S-a verificat astfel legătura dintre factorii climatici
(fluctuațiile în timp și în spațiu ale acestora) și variația concentrației poluantului benzen (C6H6)
(cu aspectele locale specifice).
experimentale și anume că variația concentrației poluantului benzen scade dacă viteza vântului
98
crește, de asemenea dacă temperatura aerului și umiditatea atmosferică prezintă o pantă
descendentă, iar presiunea, temperatura aerului și radiația solară una ascendentă.
28. Din analiza datelor experimentale s-a constat modul cum influențează factorii
climatici fenomenului de dispersie. Astfel se pot emite următoarele concluzii:
- creșterea umidității atmosferice diminuează fenomenul de dispersie, iar scăderea,
amplifică acest fenomen (situații din 07.12.2009 și 19.01.2011 pentru poluantul
amoniac; 15.11.2010 și 14.01.2011 pentru poluantul oxizi de azot; 25.01.2010 pentru
poluantul benzen);
- valorile presiunii atmosferice sub cele normale determină în sezonul cald instabilitatea
atmosferică, ceea ce implică un grad de turbulență ridicat, iar valorile mai mari decât
valoarea normală creează o stabilitate atmosferică, iar în sezonul rece și la tranziția spre
și dinspre acesta, apariția fenomenului de ceață (aspecte concluzionate din situațiile
specifice din: 21.10. 2010 pentru poluantul amoniac; 15.03.2011 pentru oxizii de azot
și 12.03.2008 pentru poluantul benzen);
- vântul prin creșterea valorii numerice amplifică fenomenul de dispersie (situațiile cele
mai relevante fiind: 07.12.2009 pentru analiza poluantului amoniac; 07.11.2010 pentru
poluantul oxizii de azot și 17.10.2008 pentru poluantul benzen);
- precipitații atmosferice contribuie la curățarea atmosferei și depunerea poluanților la
sol și în ape;
- nebulozitatea duce la diminuarea dispersiei prin creșterea gradului de acoperire a
cerului;
- radiația solară ridicată favorizează fenomenul de dispersie (concluzie desprinsă din
analiza situațiilor specifice din: 13.08.2008, 07.12.2009 pentru poluantul amoniac;
21.02.2008 în cazul analizării poluantului benzen; 12.03.2008 pentru poluantul
benzen);
- temperatura aerului cu valori mai mici decât cele normele termice specifice perioadei,
diminuează fenomenul de dispersie, iar valorile mai mari decât normele climatologice
favorizează dispersia;
- ceața implică o umiditatea atmosferică de 100% și o nebulozitate de 8/ 8(cer acoperit).
29. În multe cazuri analizate s-a observat că dispersia poluantului a fost influențată de
intensificări de vânt și creșterii de umiditatea.
30. Corelațiile grafice și o serie de condiții sinoptice au reliefat că pe un fond de vreme
normală din punct de vedere termic, o circulaţie a masei de aer din sector nord-vestic și o
umiditate ridicată au determinat creșteri ale concentrației poluantului benzen. Totodată
intervalele de timp în care viteza vântului a avut valori moderate, au favorizat fenomenul de
dispersie a poluantului benzen.
31. Pentru o serie de perioade analizate, valorile mai mari decât limita admisă pentru
poluantul benzen au fost menținute datorită unei slabe circulații a maselor de aer (viteze reduse
ale vântului).
32. În cazul poluantului benzen, pentru o serie din perioadele analizate, s-a observat că
panta descendentă a curbei concentrației de benzen, corespunde scăderii accentuate a presiunii
atmosferice și a temperaturii.
33. Creșterea concentrației poluantului benzen se poate corela cu cea a scăderii intensității
vântului și scăderii presiunii atmosferice. Panta descendentă a curbei concentrației poluantului
benzen corespunde intensificării vântului dar și a creșterii presiunii atmosferice.
34. Într-un context de nebulozitate accentuă, umiditate ridicată și o scădere a presiunii
atmosferice s-a observat depășiri ale limitei maxime admise pentru poluantul oxiziilor de azot.
35. O serie de depășiri repetate ale concentrația de oxizi de azot, la cele două stații de
monitorizare (BC1 și BC2), au fost asociate cu un grad mediu de acoperire a cerului, creșterea
99
presiunii atmosferice, în corelație cu un vânt în general slab cu o componentă predominant
vestică.
36. De mai multe ori, creșterea concentrației polunatului oxizi de azot a fost asociată cu
valori mari ale umidității, în orele dimineții și variații ale presiunii, iar scăderea poate fi corelată
cu o intensitate mare a vântului și creșterea radiației solare.
37. Variațiile concentrației poluantului oxizi de azot sunt asociate cu valorilor mari ale
umidității și variații de 2,2 mb ale presiunii atmosferice.
38. Pentru mai multe cazuri analizate, variațiile concentrației poluantului amoniac,
înregistrate la cele două stații de monitorizare, se datorează direcției vântului din sector sud-
estic, ceea ce a determinat deplasarea norului de poluat spre centrul municipiului Bacău.
Totodată valorile numerice ale vântului au determinat o dispersie lentă și o acumulare a norului
de poluat în partea centrală a orașului.
39. Corelațiile grafice realizate pentru cazurile corespunzătoare anului 2009, sezonul
rece, au reliefat că pe un fond de temperatură scăzută, care a fost determinată de o circulaţie
nordică a masei de aer rece de origine continental polară, deplasarea poluantului amoniac s-a
produs spre limita sudică a oraşului.
40. Pentru situațiile în care temperatura atmosferică a prezentat valori uşor mai ridicate
decât normale climatologice ale perioadei, dispersia poluantului amoniac s-a realizat într-o
perioadă mare (aproximativ 7-8 ore), aspect la care a contribuit și gradului mare de acoperire a
cerului, umiditatea atmosferică relativ mare și direcția din sud-est a vântului.
D. Concluzii cu privire la originalitatea lucrării

În urma studiului teoretic cu privire la calitatea mediului industrial în corelație cu
variația factorilor climatici, au fost evidențiate următoarele:
- stabilirea în conformitate cu normele legislative din domeniu a factorilor de
monitorizare a calității aerului și a celor climatici;
- extinderea claselor de dispersie prin introducerea altor elemente meteorologice
o lărgire a spectrului de analiză și o creștere acurateței în ierarhizarea acestor clase;
- la dezvoltarea ecuației de dispersie a lui Gauss s-a luat în considerare influența
umidității atmosferice (H) și un alt termen numit eficiență termică (η);
- la extinderea ecuației matematice care vizează și alți factori meteorologici care
influențează fenomenul de dispersie a poluanților în atmosferă s-a avut în vedere extinderea
metodologiei folosită la clasele de dispersie;
- stabilirea unei zone de analiză (arealul municipiului Bacău) care a cuprins
particularități orografice și industriale (industria chimică, transport, industria alimentară etc.);
- identificarea factorilor climatici (temperatura și presiunea atmosferică, umiditatea
relativă și radiația solară, direcția și viteza vântului) cu influență semnificativă asupra
fenomenului de concentrare și/sau dispersie a poluanților atmosferici;
- identificarea factorilor de mediu care au avut un impact semnificativ asupra calității
aerului pe arealul municipiului Bacău (amoniac, oxizi de azot și benzen);
- folosirea unei perioade extinse de analiză a factorilor climatici și de mediu (2008-
2011);
- stabilirea de corelații grafice cu privire la factorii climatici și de mediu analizați atât
printr-o analiză a zilelor în care s-au înregistrat depășiri ale CMA pentru poluanții studiați
(analiză specifică pentru 24 de ore), cât și interpretare sumativă (specifică fiecărui an și poluant
analizat);
- realizarea unui număr de 288 de corelații grafice specifice analizelor orare ale
depășirior CMA pentru toți poluanții studiați;
100
- realizarea unui număr de 36 de corelații grafice sumative, pentru fiecare an
calendaristic și poluant analizat;
- au fost folosite date specifice domeniilor meteorelorgic și al protecției mediu;
- datele meteorologice folosite în studiu fac parte din bazele de date naționale și
intiernaționale de realizare a studiilor climatice și a modelelor de prognoză meteorologică;
- datele referitoare la poluanții studiați fac parte din rețeaua națională de monitorizare a
calității aerului.
E. Concluzii cu privire la căile de dezvoltare ulterioară a cercetării

Având în vedere problema pe care o reprezintă calitatea aerului și influența majoră pe
care o are variația factorilor climatici, este necesar extinderea acestor studii la mezoscară.
Ținând seama că studiile teoretice și cercetările experimentale au evidențiat influența
variației factorilor climatici asupra calității aerului, este necesar să se continue cercetările și
pentru alte așezări urbane.
Domeniul de actualitate al calității aerului, având la bază variația factorilor climatici
necesită direcții viitoare de cercetare care pot fi orientate spre:
- realizarea unor studii și cercetări în care să se analizeze alți poluanți;
- identificare legăturilor între calitatea aerului și variația altor factori climatici decât cei
analizați până acum;
- utilizarea în studiul experimental a unor zone urbane cu orografie diferită.
F. Valorificarea cercetărilor realizate
Articole publicate în reviste cotate ISI

1. Doina Capşa , Mirela Panainte, Dana Chițimuș, Marius Stănilă, Daniel-Cătălin
Felegeanu (2014), Accidental pollution with ammonia. Influence of meterological factors,
Environmental Engineering and Management Journal, vol.13, no.7, p.1573-1580
2. Mirela Panainte, Marius Stănilă, Emilian Moşneguţu, Oana Irimia, Doina Capșa, Florin
Nedeff, Claudia Tomozei, Ion Joița, Gabriela Telibașa (2014), Monitoring emissions from large
combustion plants, Environmental Engineering and Management Journal, vol.13, no.7, p.1657-
1663.
3. Holenu Holy Mangenda, Kakese C. Kunyima, Valentin Nedeff, Doina Capsa, Daniel-
Cătălin Felegeanu, Claudia Tomozei, Potential environmental impacts of geo-materials
exploitation in the city of Kinshasa, Democratic Republic of Congo, Environmental
Engineering and Management Journal, vol.13, no.7, p. 1605-1610.
4. Vasilică M., Capşa Doina., Covaci I., Nedeff V., Bârsan N., Panainte M., (2012), Case
study on heavy rainfall in the central-southern Moldavia Regional Romania, Environmental
Engineering and Management Journal, vol 11, p.2151-2158.
Articole publicate în reviste indexate BDI

1. Capşa Doina., Nedeff V., Vasilică M., Lazăr G., Panainte M., Bârsan N., Extreme
temperatures and their effects on the human body Present Environment and Sustainable,
Development, vol.,6, no 2, 387-404, 2012.
2. Capşa Doina., Nedeff V., Faciu E., Lazăr G., Lazăr I., Bârsan N., Aspects of the fog
phenomenon in Bacău city, Present Environment and Sustainable, Development, vol 6, no1,
325 – 340, 2012.
3. Paraschiv V., Miron Machidon O., Capşa Doina., Machidon D., Analysis of climatic
risk phenomena produced at Lunguleţu, Dâmboviţa county on 20 July 2011, Present
Environment and Sustainable, Development, vol ,6, 405-414, 2012.
101
4. Viorel Paraschiv, Ovidiu-Miron Machidon, Doina Capşa, Judit Găină, Climatic and
hydrological hazards in june 26-27, 2010 in the upper basin of Trotuş. case study: between the
proposed preparation and the effects at Agăş (county of Bacău), Present Environment and
Sustainable, Development, vol ,8, 2014
Articole susţinute şi publicate în volumele unor conferinţe

1. Capşa Doina, Nedeff V., Bârsan N., Climatic factors influences to the nitrogen oxides
(NOx) poluttion, in Bacău city, in 2010, Second International Conference on NATURAL AND
ANTHROPIC RISKS, ICNAR2014, 4-7 June, 2014, Bacău, ROMANIA.
2. Capşa Doina, Nedeff V., Bârsan N., Climatic factors influences to the ammonia air
pollution, case study 2009 Bacau city Romania, poster, Mediterranean Conference for
Academic Disciplines, Valletta, Malta, from 2 to 6 March 2014.
3. Doina Capşa, Valentin Nedeff, Narcis Bârsan, Mirela Panainte, Studies ans research
on the influence of climatic factors on ammonia pollution in Bacău city, OPROTEH-2013
Conference.
4. Vasilică Maria, Capşa Doina, Covaci Irina, Nedeff Valentin and Bârsan Narcis (2012),
Research on the causes of torrential rains in the central southern of Moldavian region on 05
september 2007, First International Conference on Moldavian risks from global to local scale,
16-19 May, 2012 Bacău, România, Prezentare poster.
5. Capşa Doina, Nedeff Valentin, Lazăr Gabriel, Panainte Mirela and Bârsan Narcis
(2012), Studies and research on the influence of the climatic factors on ammonia pollution in
Bacau, First International Conference on Moldavian risks fromglobal to local scale, 16-19 May,
2012 Bacău, România, Prezentare poster.
6. Maria-Ema Fâciu, Doina Capşa, Gabriel Lazăr, Valentin Nedeff Factors that may
influence the quality of the environment in city of Bacău, Romania, , The 9th International
Conference OPROTEH 2011, Bacau, Romania, 24-26 Mai 2011.
7. Capşa Doina, Nedeff V., Faciu E., Lazăr G., Lazăr I., Bârsan N., Aspects of the fog
phenomenon in Bacău city, Simpozionului Internaţional, Present Environment and Sustainable
Developement, Ediţia a VI-a, 14-16 octombrie 2011.
8. Paraschiv V., Miron Machidon O., Capşa Doina., Machidon D., Analysis of climatic
risk phenomena produced at Lunguleţu Ediţia a VI-a, 14-16 octombrie 2011., Dâmboviţa county
on 20 July 2011, Present Environment and Sustainable, Development.
9. Capşa Doina, Vasilică M., Viscolul în Romania, arie de producere şi efecte de mediu ,
Simpozionul Internaţional Mediul Actual şi Dezvolatrea Durabilă”, Universitataea “Al. I.
Cuza”, 15-17 Octombrie 2010, Iaşi, România, 2010.
10. Capşa Doina, Nedeff V., Vasilică. M., Lazăr G., Lazăr G., Panainte. M., Temperaturi
extreme şi efectele acestora asupra organismului uman, Simpozionului Internaţional, Present
Environment and Sustainable Developement, Ediţia a VI-a, 14-16 octombrie 2011.
11. Eugen-Mihai Panianopol, Violeta Huştiu, Doina Capşa, Mihaela Gârţu, Ingrid Miclăuş,
Inundaţii în nord-estul Moldovei la sfârşitul lunii iunie 2010 , A.N.M. sesiunea anuală de
comunicări ştiinţifice 10-11 noiembrie 2010.
12. Capşa Doina, Panianopol E. M., Moldova severe weather phenomena in the night of
22 to 23 May due to strong air mass instability, Presentation with in the Scientific Session
organized by the National Meteorological Administration, Bucharest, Romania, 2005.
Articole care urmează să fie publicate în reviste cotate ISI

1. Capşa Doina., Nedeff V., Bârsan N., Climatic factors influences to the ammonia
air pollution, case study 2009 Bacau city Romania, Mediterranean Conference for Academic
Disciplines.
102
BIBLIOGRAFIE
[1] Abdulkareem A.S., Urban Air pollution Evaluation by Computer Simulation: A case study
of petroleum refining company Nigeria, Leonardo Journal of Sciences, No. 6, 2005, p. 17-28.
[2] Allaby M., Atmosphere: A Scientific History of Air, Weather and Climate, Facts On File
Inc. Publishing House, New York, 2009.
[3] Anthony S., Climatic Influences of Ozone in the Mid-Atlantic Region, Climatic Factors
Influence on the Spread and Transport of Ozone in Delaware and it’s Neighboring States, Ed.
VDM Verlag Dr. Muller Aktiengesellschaft & Co., 2008.
[4] Apăscăriţei M., Popescu F., Ionel I., Air pollution level in urban region of Bucharest and in
rural region, Proceedings of the 11th, WSEAS International Conference on Sustainability in
Science Engineering Timişoara, 2011.
[5] Appel, K. W., Foley, K. M., Bash, J. O., Pinder, R. W., Dennis, R. L., Allen, D. J., Pickering,
K., A multi-resolution assessment of the Community Multiscale Air Quality (CMAQ) model
v4.7 wet deposition estimates for 2002-2006, In: Geoscientific Model Development, Vol. 4.2,
2011, p. 357–371.
[6] Areti Tseliou, Ioannis X. Tsiros, Spyros Lykoudis, Marialena Nikolopoulou, An evaluation
of three biometeorological indices for human thermal comfort inurban outdoor areas under real
climatic conditions, Building and Environment, 2009.
[7] ARIANET, Calculation and integration of traffic emissions with the updated Lazio Region
inventory. Spatial, temporal and chemical disaggregation of the emission inventory 2012, (on
line:http://www.ispesl.it/expah/documenti/R2012-05_ARIANET_EXPAH_A4.3-4_final.pdf),
(12.062013).
[8] Arghiuş V. I., Arghiuş C., Ozunu A., Nour E., Roşian Gh., Muntean L.-O., The relation
between the landslide activity and irregular rainfall and snowmelt in the Codrului Hills,
Romania, Environmental Engineering and Management Journal, Vol. 10, 2011, p. 3-6.
[9] Ballala, M.E., Siddigb E.A..El, Elfadlc M.A., Luukkanenc O., Relationship between
environmental factors, tapping dates, tapping intensity and gum Arabic yield of an Acacia
Senegal plantation in western Sudan, Journal of Arid Environments, Vol. 63, 2006.
[10] Banerjee T., Singh S.B., Srivastava R.K., Development and performance evaluation of
statistical models correlating air pollutants and meteorological variables at Pantnagar, India,
Atmospheric Research, Vol. 99, 2011, p.505–517.
[11] Barry, R.G., Chorley, R.J., Atmosphere, weather and climate, Eight edition, Routledge,
London & New York, 2003.
[12] Battye, W., V.P. Aneja, and P.A. Roelle, “Evaluation and Improvement of Ammonia
Emissions Inventories,” Atmospheric Environment, Vol. 37, 2003, p. 3873-3883.
[13] Bill Giles O.B.E., Beaufort Scale. BBC. Retrieved, 2009.
[14] Bin Zou, Benjamin F., Wilson J. G, and Yongnian Zeng, Performance of AERMOD at
diferent time scales, In: Simulation Modelling Practice and Theory, 2010, p. 612 –623.
[15] Bliuc I., Rotberg R, The impact of some dwelling energy - efficiency raising measures on
the inner environnment quality, Evaluation methodology, CISBAT, 2005.
[16] Berndt T., Richters S., Products of the reaction of OH radicals with dimethyl sulphide in
the absence of NOx: Experiment and simulation, Atmospheric Environment Vol. 47, 2012, p.
316-322.
[17] Borșan D, Talpoș S., Fizica stratului limită şi poluarea aerului, Editura Universității
București, 1997.
[18] Burada C., Sandu O., Importanţa vântului şi efectele lui asupra vieţii oamenilor, Studiu de
caz, A.N.M., Bucureşti, 2009.
103
[19] Caia Q. C., Xud Q. F., Guoe Q., Xuf De-Z., Sung Q, W., Yangh H., Zhaoa G, M., Jianga
Q., W., Influence of meteorological factors and air pollution on the outbreak of severe acute
respiratory syndrome, Public Health, 121, 2007, p. 258–265.
[20] Capşa D., Nedeff V., Faciu E., Lazăr G., Lazăr I., Bârsan N., Aspects of the fog
phenomenon in Bacău city, Present Environment and Sustainable, Development, Vol 6, no.1,
2012, p. 325 – 340.
[21] Capşa D., Nedeff V., Vasilică M., Lazăr G., Panainte M., Bârsan N., Extreme temperatures
and their effects on the human body Present Environment and Sustainable, Development,
Vol.,6, no 2, 2012, p. 387-404.
[22] Capşa D., Panainte M., Chițimuș D., Stănilă M., Felegeanu D.C., (2014), Accidental
pollution with ammonia. Influence of meterological factors, Environmental Engineering and
Management Journal, vol.13, no.7, p.1573-1580.
[23] Carpentieri Matteo, Hayden Paul, Robins G. Alan, Wind tunnel measurements of pollutant
turbulent fluxes in urban intersections, Atmospheric Environment Vol. 46, 2012, p. 669-674.
[24] Carruther D., Sheng X, and Vanvyve E., Regulatory requirements for dispersion modelling
in taiwan including the use of ADMS, In: Croatian meteorological journal 43.43, Dec. 2008, p.
152 –156.
[25] Cisneros R., Bytnerowicz A., Schweizer D., Zhong S., Traina S., Bennett D., Ozone, nitric
acid, and ammonia air pollution is unhealthy for people and ecosystems in southern Sierra
Nevada, California, Environmental Pollution, no. 158 ,2010, p. 3261-3271.
[26] Ciulache, S., Influenţa condiţiilor meteorologice şi climatice asupra poluării aerului, Com.
Geogr., V, Ed. Univ. Bucureşti, 2004.
[27] Ciulache S., Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară, Bucureşti, 2004.
[28] Cociorva S. N., Quantitative Measurements and Qualitative Assessments in Air Quality
Monitoring, 1-st IMEKO TC 19 International Symposium on Measurement and
Instrumentation for Environmental Monitoring., Iasi, Romania, ISBN 978-973, 2007.
[29] Cocheo V., Sacco P., Boaretto C., Emile De Saeger, Ballesta P.P, Skov H., Goelen E.,
Gonzalez N. and Caracena A., Urban benzene pollution and population exposure, http://www.
umweltbundesamt.de/sites/default/files/medien/377/dokumente/ whocc_nl_27.pdf, No. 27
June 2001, (07.01.2012).
[30] Cuculeanu G. „Abordarea euleriană a difuziei poluanților în atmosfera”, Revista
Economia, Seria Management, anul IX, nr. 1, 98-102, Editura ASE, 2006.
[31] D’Allura Alessio , Kulkarni Sarika, Carmichael R. Gregory, Finardi Sandro, Adhikary
Bhupesh, Wei Chao , Streets David, Zhang Qiang, Pierce, Efisio Solazzo, Sotiris Vardoulakis,
Xiaoming Cai, A novel methodology for interpreting air quality measurements from urban
streets using CFD modeling, Atmospheric Environment, Vol. 45, 2011, p. 5230-5239.
[32] Demirci E., Cuhadaroglu B., Statistical analysis of wind circulation and air pollution in
urban Trabzon, Energy and Buildings, Vol.31, 2000, p. 49–53.
[33] Dobriceanu Mircea, Selișteanu Dan, s.a., Monitorizarea factorilor de mediu. Tehnici și
sisteme, Ed. Universitaria Craiova, 2009.
[34] European Parliament and Council of the European Union. “Directive 2002/3/EC of the
European Parliament and of the Council of 12 February 2002 relating to ozone in ambient
L67(2002) (http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2002:067:0014:003:
EN:PDF), (14.03.2010).
[35] European Parliament and Council of the European Union. “Directive 2004/107/ec of the
European Parliament and of the Council of 15 December 2004 relating to arsenic, cadmium,
mercury, nickel and polycyclic aromatic hydrocarbons in ambient air.” In: Oficial Journal of
the European Union L 67, 2004, http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=
CELEX:32004L0107:en:NOT, (20.05.2010).
104
[36] European Parliament and Council of the European Union. “Directive 2008/50/EC of the
European Parliament and of the Council of 21 May 2008 on ambient air quality and cleaner air
for Europe.” In: Oficial Journal of the European Union L 152, 2008, p. 0001–0044,
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:152:0001:0044:EN:PDF,
(07.08.2010).
[37] Fátima Viveiros, Teresa Ferreira, Catarina Silva, João L. Gaspar, Meteorological factors
controlling soil gases and indoor CO2 concentration: A permanent risk in degassing areas,
Sciece of Thetotal Envir onment, 2009, p. 1362 – 1372.
[38] Felegeanu D.,C., Nedeff V., Panainte M., Analysis of technological risk assessment
methods in order to identify definitory elements for a new combined/complete risk assessment
method, JESR, ISSN No. 3, Vol. 19, 2013.
[39] Fenger J., Air pollution in the last 50 years from local to global, Atmos. Environ. 43, 2009,
p.13-22.
[40] Gary M. Pierzynski, George F. Vance and J. Thomas Sims, “Soils and Environmental
Quality “, Ed. Third, 2004.
[41] Giroux M., Brémontb F., Sallesc J.P., Reyd E., Della Massad J. P., Ferrièresa J., Exhaled
NH3 and excreted NH4 in children in unpolluted or urban environments, Environment
International, Vol.28, 2002, p. 197–202.
[42] Grell Georg, Baklanov Alexander, Integrated modeling for forecasting weather and air
quality: A call for fully coupled approaches, Atmospheric Environment Vol. 45, 2011, p. 6845-
6851.
[43] Geyer, Ayoe B. Hansen, Amela Jericevic, Marje Prank, Arjo Segersm, Jeremy D. Silver ,
Johannes Werhahn, Ralf Wolke, S.T. Rao, Stefano Galmarini, Evaluation of the meteorological
forcing used for the Air Quality Model Evaluation International Initiative (AQMEII) air quality
simulations, Atmospheric Environment, 2011, p.1-23.
[44] Grigoraş, G., Cuculeanu, V., Ene, G., Mocioacă, G., and Deneanu, A., Air pollution
dispersion modeling in a polluted industrial area of complex terrain from Romania, In:
Romanian Reports in Physics 64.1, (2012), p. 173–186.
[45] Grigoraş, G., Ştefan, S., and Rada, C., Use of remote sensing data in air quality estimation,
In: OTEM2011. INOE, 2011, p. 85–91.
[46] Holton, J.R., An Introduction to Dynamic Meteorology (4th ed.). Burlington, Md: Elsevier
Inc. ISBN N0-12-354015-1, 2004.
[47] Holenu Holy Mangenda, Kakese C. Kunyima, Valentin Nedeff, Doina Capsa, Daniel-
Cătălin Felegeanu, Claudia Tomozei, Potential environmental impacts of geo-materials
exploitation in the city of Kinshasa, Democratic Republic of Congo, Environmental
Engineering and Management Journal, vol.13, no.7, p. 1605-1610.
[48] Hyslop N. P. – Impaired visibility: the air pollution people see – Atmos. Environ., 43, 182–
195, (2009).
[49] Hurley P. J., The Air Pollution Model (TAPM) Version 3. Part1: Technical Description.
Tech. rep. CSIRO Atmospheric Research, 2005.
[50] Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, http://www.life airforall.inmh.ro/ rom/
dlearn/m4/aladin-media.ppt, 2009 (01.10.2009).
[51] Ionel Ioana, Popescu Francisc, Methods for online monitoring of air pollution
concentration, edited by Ashok Kumar, ISBN 978-953-307-131-2, Published: August 18, 2010,
http://www.intechopen.com/books/air-quality/methods-for-online-monitoring-of-air-
pollution-concentration, (15.05.2011).
[52] Iojă, A. D., Calitatea mediului în spaţiile rezidenţiale din municipiul București, teza de
doctorat, Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie, 2009.
[53] IPCC, Climate Change 2007: The Physical Science Basis, Contribution of Working Group
I to the Fourth Assessment Report of the IPCC, Solomon S, Qin D, Manning M, Chen Z,
105
Marquis M, Averyt KB, Tignor M, Miller HL (eds). Cambridge University Press: Cambridge;
996, 2007.
[54] Karppinen, A., Kukkonen, J., Elolhde, T., Konttinen, M., Koskentalo, T., and Rantakrans,
E., A modelling system for predicting urban air pollution: model description and applications
in the Helsinki metropolitan area, In: Atmospheric Environment 34.22, issn: 1352-2310. doi:
10.1016/S1352-2310(00)00074-1, 2000, p. 3723 –3733.
[55] Kiattiporn Wangpattarapong, Somchai Maneewan, Nipon Ketjoy Wattanapong
Rakwichian, The impacts of climatic and economic factors on residential electricity
consumption of Bangkok Metropolis, Energy and Buildings 40, 2008.
[56] Larsen, B.R., Gilardoni, S., Stenstram, K., Niedzialek, J., Jimenez, J., and Belis, C.A.,
Sources for PM air pollution in the Po Plain, Italy: II. Probabilistic uncertainty characterization
and sensitivity analysis of secondary and primary sources, In: Atmospheric Environment 50.0,
ISSN: 1352-2310. doi: 10.1016/j.atmosenv. 2011.12.038, 2012 pp. 203 –213.
[57] Lăzăroiu Gh., Soluţii moderne de depoluare a aerului, Editura AGIR, ISBN 973-720-053-
5, Bucureşti, 2006, p. 218.
[58] Lăzăroiu Gh., Dispersia particulelor poluante, Editura AGIR, ISBN 973-720-108-6,
Bucureşti, 2006, p. 307.
[59] Li Wei Bian Zhu Qijiu Cheng He Xiao Lei Bian, Meteorological instruments and testing
technology, 2007.
[60] Li-Wei Laia, Wan-Li Cheng, Air quality influenced by urban heat island coupled with
synoptic weather patterns, Science of Thetot a l Environment Vol. 407, 2009, p. 2724 – 2733.
[61] Lin Y.L., Mesoscale Dynamics, Cambridge University Press Publishing House, 2007.
[62] Linda J. Beaumont , Lesley Hughes, Michael Poulsen, Predicting species distributions: use
of climatic parameters in BIOCLIM and its impact on predictions of species’ current and future
distributions, Ecological Modelling 186, 2005.
[63] Luvsana M. E., Shiea R. H., Purevdorjd T., Badarche L., Baldorje B., Chana C.C., The
influence of emission sources and meteorological conditions on SO2 pollution in Mongolia, ,
Atmospheric Environment, Vol. 61, 2012, p. 542–549.
[64] Manoj Kumar Singh, Sadhan Mahapatra, S.K. Atreya , Development of bio-climatic zones
in north-east India, Energy and Buildings Vol.39, 2007.
[65] Mario Bozica, Oleg Antonic, Renata Pernara, Sven D. Jelaskac, Josip Krizanc, Juro
Cavlovic a, Vladimir Kusanc, Modelling the damage status of silver fir trees (Abies albaMill.)
on the basis of geomorphological, climatic and stand factors, Journal homeopage, 2006.
[66] Martin Zimmer, Effects of temperature and precipitation on a flood plain isopod
community: a field study, European Journal of Soil Biology 40, 2004.
[67] Mamtimina B., Meixnera F. X., Air pollution and meteorological processes in the growing
dryland city of Urumqi (Xinjiang, China), Science of The Total Environment, 409, 2011, p.
1277-1290.
[68] Mihailă D., Meteorologie si Climatologie, Curs multiplicat destinat învăţământului la
distanţă, la Universitatea ,,Stefan cel Mare”, Suceava, 2008.
[69] Mihailă, D., Tănase I., Introducere în Meteorologia Practică - curs Universitatea. ,,Ştefan
cel Mare”, Suceava, 2008.
[70] Ministerul Mediului și dezvoltării durabile, Calitatea aerului, http://www.mmediu.ro/beta/
domenii/protecția-atmosferei/calitatea-aerului/, (18.11.2011).
[71] Munn, R. E., Air Pollution Meteorological, http://whqlibdoc.who.int/ euro/es/ EURO_
SERIES_1_(chp7).pdf, (17.03.2012).
[72] Murena, F., Vorraro, F., Vertical gradients of benzene concentration in a deep street canyon
in the urban area of Naples. Atmospheric Environment 37, 4853e4859, 2003.
[73] National Center for Biotechnology Information, WHO Guidelines for Indoor Air Quality:
Selected Pollutants, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK138708/, (11.03.2012).
106
[74] Nedeff V., Măcărăscu B., Geamăn V., Ingineria si protecţia mediului in industrie, Editura
Tehnica-Info, Chişinău, 2003.
[75] Nedeff V., Măcărescu B., Moşneguţu E., Panainte M., The determination the pollution
emissions of SO2, NOx, CO, CO2 and O2 from the channels of burnt gas on boiler of 420 t-h
– steam, in the sight application proceeding to reduce of these, International Journal for Quality
research, Vol. 1, no. 1, ISSN 1800-6450, 2007, p. 25-32.
[76] Nedeff V., Măcărescu B., Moşneguţu E., Panainte M, The determination the pollution
emissions of SO2, NOx, CO, CO2 and O2 from the channels of burnt gas on boiler of 420 t/h
– steam, in the sight application proceeding to reduce of these, 1st International Conference
ICQME (Quality, Management, Environmental, Education, Engineering), Montenegro, ISBN
86-907877-3-9, 2006, p. 31-37.
[77] Nedeff V., Panainte M., Măcărescu B, Moşneguţu E., Savin C., Ristea M.- Research onn
the Environmental Impact Caused by Emissions of particulate Matter (PM10), Produced by the
Activity of Plants Producing Concrete, Proceedings of the Union of Scientists –Energy
Efficiency and Agricultural Engineering – Rousse Bulgaria 1-3 October 2009, p. 703-709.
[78] Negretti & Zambra, A treatise on meteorological instruments: explanatory of their
scientific principles, method of construction, and practical utility, Ed. University of Toronto
Libraries, London, 2011.
[79] Niciu E. M., Saeger de E., Zurini M, Evaluarea Impactului Asupra Stării de Sănătate în
Contextul Aplicării Acqusului Comunitar de Mediu: Expunerea Populaţiei la Poluanţii din
Aerul înconjurator în Europa, Proiectul PEOPLE în Bucureşti, 2006, , http://www. inginerie-
electrica.ro/acqu/pdf/lucrarea_16.pdf, (29.07.2013).
[80] Oprea, C., Climatul radiativ al teritoriului României, Bucureşti, ISBN 973-0-03879-1,
2005.
[81] Pal Arya S., Air Polution Meteorology and Dispersion, New York: Oxford University
Press, 1999.
[82] Palau Jose-Luis, Gorka Pérez-Landa ; Millán M. Millán, Meso-Meteorological Modelling
for Air Pollution Applications in Mid-Latitudes, ERCIM News No. 61, April 2005,
http://www.ercim.eu/publication/Ercim_News/enw61/palau.html, (20.04.2013).
[83] Palli D., Sera F., Giovannelli F., Masala G., Grechi D., Bendinelli B, Caini S., Dolara P.,
and Saieva C., Environmental ozone exposure and oxidative DNA damage in adult residents of
Florence, Italy, Environmental Pollution, Volume 157, Issue 5, May 2009, p.1521-1525.
[84] Panagiotis G., Panagiotis M., Arditsoglou A.,Constantini S., Mass concentration and
elemental composition of indoor PM2.5, and PM10 in University rooms in Thessaloniki,
northern Greece, Atmospheric Environment 40, 2006, p. 3195–3206.
[85] Panainte M., Stănilă M., Moşneguţu M., Irimia O, Capșa D, Nedeff F., Tomozei C, Joița
I., Telibașa G., (2014), Monitoring emissions from large combustion plants, Environmental
Engineering and Management Journal, vol.13, no.7, p.1657-1663.
[86] Paraschiv V., Miron Machidon O., Capşa D., Machidon D., Analysis of climatic risk
phenomena produced at Lunguleţu, Dâmboviţa county on 20 July 2011, Present Environment
and Sustainable, Development, Vol ,6, p. 405-414.
[87] Paraschiv V., Miron Machidon O., Capşa D,. Găină J., Climatic and hydrological hazards
in june 26-27, 2010 in the upper basin of Trotuş. case study: between the proposed preparation
and the effects at Agăş (county of Bacău), Present Environment and Sustainable, Development,
vol ,8, 2014
[88] Pasch N. Adam, MacDonald P. Clinton, Gilliam C. Robert, Knoderer A. Charley, Roberts
T. Paul, Meteorological characteristics associated with PM2.5 air pollution in Cleveland, Ohio,
during the 2009-2010 Cleveland Multiple Air Pollutants Study, Atmospheric Environment Vol.
45, 2011, p. 7026-7035.
107
[89] Pernigotti, D., E. Georgieva, E., Thunis, P., Bessagnet, B., Impact of meteorology on air
quality modeling over the Po valley in northern Italy, Atmospheric Environment, 2012, p. 1-8.
[90] Perrone M.G., Larsen B.R., Ferrero L., Sangiorgi G., Gennaro G. De, Udisti R., Zangrando
R., Gambaro R. A., Bolzacchini, E., Sources of high PM2.5 concentrations in Milan, Northern
Italy: Molecular marker data and CMB modelling, In: Science of The Total Environment 414.0
(2012), p. 343 –355. issn: 0048-9697. doi: 10.1016/j. scitotenv. 2011.11.026, 2012.
[91] Petrescu C., Schlinkd U., Richterd M., Suciua O., Ionovicic R., Herbarthb O., Risk
assessment of the respiratory health effects due to air pollution and meteorological factors in a
population from Drobeta Turnu Severin, Romania, Computer Aided Chemical Engineering, 24,
2007, p. 1205-1210.
[92] Popa R.G., Drăguţ G., Studiu privind efectele pulberilor rezultate din activitatea
depozitului de cărbune Roşiuţa, asupra populaţiei din zonă, Analele Universităţii “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011.
[93] Povara R, Meteorologie Generală, Editura Fundației România de Maine 2006, http:// www.
scribd.com/doc/52179659/65/Stabilitatea-%C5%9Fi-instabilitatea-vertical%C4%83-a-
atmosferei, (12.04.2012).
[94] Răducan G. M., Contribuţii la studiul variabilităţii spaţio-temporale a poluării aerului Teză
de doctorat, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Fizică, 2008.
[95] Roulet C.A., Ostra B., Foradini F., Cox Ch., Designing healthy, comfortable and energy
efficient buildings: lessons from enquiries within the European HOPE Project. CISBAT, 2005.
[96] Robert Henry Scott, Instructions in the Use of Meteorological Instruments, Ed. Nabu
Press, 2010.
[97] Robert P. Multhauf, The Introduction of Self-Registering Meteorological Instruments ,
Ed.General Books LLC, 2010.
[98] Ştefan S., Fizica atmosferei, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004.
[99] Seinfeld J.H., Atmospheric Chemistry and Physics of Air Pollution, John Wiley &Sons,
New York, 1992.
[100] Shreve, Forrest, The Vegetation of a Desert Mountain Range as Conditioned by Climatic
Factors”, Ed. BiblioBazaar, 2009.
[101] Sonal S. Verma, Birva Desai, Effect of Meteorological Conditions on Air Pollution of
Surat, J. Int. Environmental Application & Science, Vol. 3 (5), 2008, p. 358-367.
[102] Ştefan S., Barladeanu R., Balaceanu C., Zagar L., Study of air pollution in Bucharest -
Romania, between 2005-2007, submitted at EEMJ, 2011.
[103] Stettler , M.E.J., Eastham, S., Barrett, S.R.H., Air quality and public health impacts of
UK airports. Part I: Emissions, Atmospheric Environment Vol.45, 2011, p. 5415-5424.
[104] Scorer R. S., Air Pollution Meteorology, Chichester, West Sussex, Anglia Horwood Pub,
2001.
[105] Tănase I.,Clima Podişului Sucevei – fenomene de risc, implicaţii asupra dezVoltării
durabile, teza de doctorat, Universitatea ,,Stefan cel Mare”, Suceava, 2009.
[106] Tănase N., Monitorizarea poluării atmosferei. contribuții la dezvoltarea echipamentelor
de achiziție si prelucrare a datelor, Universitatea Tehnica de Construcţii București , teză de
doctorat, 2011.
[107] Teodoreanu E., Climate and human friends or enemies, Publishing House PAIDEIA,
2011, p. 250 – 270.
[108] Tijian Wang, Fei Jiang, Junjun Deng, Yi Shen, Qinyan Fu, Qian Wang, Yin Fu, Jianhua
Xu, Danning Zhang, Urban air quality and regional haze weather forecast for Yangtze River
Delta region, Atmospheric Environment, 2012, p.1-14.
[109] Tiţa M. C., Modelarea dispersiei atmosferice a poluanţilor, Ed. AGIR No. 2, 2012;
108
[110] Uri Dayana, Dennis Lambb, Global and synoptic-scale weather patterns controllingwet
atmospheric deposition over central Europe, Atmospheric Environment, Vol 39, 2005, p. 521–
533.
[111] Vallero D., Fundamentals of air pollution, 4-th edition, Ed. Academic Press, 2007.
[112] Vasilică M., Capşa D., Covaci I., Nedeff V., Bârsan N., Panainte M., Case study on
heavy rainfall in the central-southern Moldavia Regional Romania, Environmental Engineering
and Management Journal, 11, 2012, p. 2151-2158.
[113] Viveiros. F., Ferreira T., Silva C., Gaspar J. L., Meteorological factors controlling soil
gases and indoor CO2 concentration: A permanent risk in degassing areas, Sciece of The Total
Environment, 407, 2009, p. 1362 – 1372.
[114] Vira J., Sofiev M., On variational data assimilation for estimating the model initial
conditions and emission fluxes for short-term forecasting of SOx concentrations Atmospheric
Environment Vol. 46, 2012, p. 318-328.
[115] Wen-Chao Ho, William R. Hartley, Leann Myersc, Meng-Hung Lina, Yu-Sheng Lind,
Chih-Hui Liena, Ruey-Shiung Line, Air pollution, weather, and associated risk factors related
to asthma prevalence and attack rate, Environmental Research Vol. 104, 2007, p. 402–409.
[116] WHO guidelines for indoor air quality: selected pollutants,
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/128169/e94535.pdf, (12.03.2010).
[117] Yipin Zhoua, Dominik Brunnera, Christoph Hueglina, Stephan Hennea, Johannes
Staehelin, Changes in OMI tropospheric NO2 columns over Europe from 2004 to 2009 and the
influence of meteorological variability, Atmospheric Environment Vol. 46, 2012, p. 482-495.
[118] Yurdanur S. Unal, Hüseyin Toros, Ali Deniz, Selahattin Incecik, Influence of
meteorological factors and emission sources on spatial and temporal variations of PM10
concentrations in Istanbul metropolitan area, Atmospheric Environment Vol. 45, 2011, p. 5504-
5513.
[119] *** Administraţia Naţională de Meteorologie, Monitorizare climatică, http://www.
meteoromania. ro/anm/?page_id=2279, (17.06.2012).
[120] *** Air Quality: EPA's Integrated Science Assessments (ISAs), http://www.epa.gov/
ncea/isa, (19.07.2010).
[121] *** Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, Indici de calitate a aerului,
http://www.calitateaer.ro/indici.php, (21.01.2011).
[122] *** Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, Structura rețelei,
http://www.calitateaer.ro/structura.php, (12.09.2011).
[123] *** Clima României, Administraţia Naţională de Meteorologie, Editura Academiei
Române, ISBN 978-973-27-1674-8 (Romanian Climate, National Meteorological
Administration, Romanian Academy Publishing House), 2008.
[124] *** Gaussian Plume Modeling, http://www.utexas.edu/research/ceer/che357/PDF/
Lectures/gaussian_plume_modeling.pdf, (06.12.2013).
[1245] *** Guvernului României, Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, Planul Naţional
de Dezvoltare 2007 – 2013, http://www.fonduristructurale.ro/Document_Files/ docutile /
00000047/r5dco_PND_2007_2013.pdf, decembrie 2005,(10.12.2010).
[126] *** Guvernul României, Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului
înconjurător, 2011.
[127] *** Guvernul României, Legea nr.139 din 24 iulie 2000 privind activitatea de
meteorologie, 2000.
[128] *** Guvernul României Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 privind protecţia mediului,
1995.
[129] *** Guvernul României, Standard de Stat 12574-87, privind aerul din zonele protejate,
1987.
109
[130] *** Guvernul României Monitorul Ordin Oficial nr. 513 din 31 iulie 2007, privind
normativul cu referire la indicii de calitate a aerului în vederea informării publicului, 2007.
[131] *** Guvernul României Monitorul Oficial ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002, privind
stabilirea valorilor limită, valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a poluanţilor
din mediul înconjurător, 2002.
[132] *** http://www.geoplaner.com, (25.07.2013).
[133]*** https://maps.google.com/, (20.08.2013).
[134] *** IHS GlobalSpec, Weather Instruments Information, http://www.globalspec.com/
learnmore/sensors_transducers_detectors/weather_sensing/weather_instruments (21.02.2014).
[135] *** Poluarea atmosferica, http://www.eea.europa.eu/ro/themes/air, (29.03.2012).
[136] *** Urban Meteorology Meeting Weather Needs in the Urban Community Office of the
Federal Coordinator for Meteorological Services and Supporting Research FCM-R22-2004
January 2004, http://www.ofcm.gov/homepage/text/spc_proj/urban_met/Discussion-
Framework.pdf, (20.01.2014).
110

Variatia Calitatii Mediului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Variatia Calitatii Mediului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND VARIAŢIA

Drd. fiz. Doina PUŞCALĂU (CAPŞA)

Vă facem cunoscut că în ziua de 15 ianuarie 2015 la ora 1100 în Aula Universităţii

Comisia de doctorat este alcătuită din:

- Prof. univ dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY, Preşedinte

- Prof. univ dr. ing. dr.h.c. Valentin NEDEFF, Conducător ştiinţific

- Assoc. prof. Silvia FIORE, Membru

- Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SIN, Membru

- Prof. univ dr. ing. Gabriel-Octavian LAZĂR, Membru

Vă trimitem rezumatul tezei de doctorat cu rugămintea de a ne comunica, în scris,

RECTOR Secretar universitar

Fiz. Pușcalău (Capșa) Doina

Calitatea mediului poate fi definită ca fiind un set de proprietăţi şi caracteristici ale

Observații: Numerotarea capitolelor, subcapitolelor, figurilor, relațiilor matematice,

INDICI DE CALITATE AI MEDIULUI INDUSTRIAL

Mediul industrial se caracterizează printr-un ansamblu de activităţi economice, sociale

1.1. Evaluarea calităţii aerului la nivel european

1.2. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional

Pe teritoriul României sunt 11 aglomerări umane în care există sisteme de gestionarea

1.3. Indicii de calitate pentru mediul industrial în spaţii deschise

Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin măsurarea concentraţiilor medii

Indicele specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezintă un sistem de

2.1. Aspecte cu privire la compoziţia atmosferei

2.2. Aspecte cu privire la structura atmosferei

În anul 1995, Organizaţia Mondială a Meteorologiei a stabilit o stratificare a atmosferei

Poluarea atmosferică se datorează prezenţei în atmosferă a compuşilor care cauzează un

2.4. Aspecte cu privire la monitorizarea factorilor climatici - staţia meteorologică

STADIUL ACTUAL AL REALIZĂRILOR ÎN DOMENIUL CORELAŢIILOR ÎNTRE

3.1. Modele de dispersie atmosferică

Modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă constă în estimarea

3.1.1. Modelul GAUSS

Ecuaţia de difuzie a poluantului în atmosferă are următoarea formă [30]:

unde: u este viteza vântului pe orizontală [m/s];

3.2. Modele de dispersie a poluanţilor atmosferici folosite la scară naţională

În țara noastră sistemul operaţional de prognoză a poluării aerului cuprinde următoarele

CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND CORELAŢIA ÎNTRE CALITATEA

În urma studierii literaturii de specialitate, direcţiile de cercetare privind corelația între

4.1. Stabilirea factorilor climatici care influențează fenomenul de dispersie a

În vederea stabilirii corelaţiilor dintre influenţa factorilor climatici şi gradul de dispersie

În ecuaţia de dispersie Gauss termenul u reprezintă viteza medie a vântului pe direcţia

2. B Instabil Stabilitate moderată, inversiune moderată

4.2. Stabilirea ecuațiilor matematice care descriu influența factorilor climatici

unde: C.D. reprezintă clasa de dispersie;

unde ɣ este coeficientul baric care poate lua următoarele valori:

STABILIREA BAZEI TEHNICE DE CERCETARE A CALITĂŢII MEDIULUI

5.1. Sisteme integrate de monitorizare a indicilor de calitate ai aerului

Monitorizarea mediului reprezintă ansamblul constituit din sistemul de supraveghere,

5.1.2. Circuitul datelor într-un sistem integrat de monitorizare a indicilor de

Stabilirea şi dezvoltarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, include

5.2. Metode şi dispozitive de măsurare a indicilor de calitate ai aerului

Calitatea aerului în zonele urbane depinde în special de tipul şi dimensiunea activităţilor

5.3. Sisteme integrate de monitorizare a factorilor climatici

Sistemul Meteorologic Mondial este un sistem informaţional care realizează culegerea,

Observaţiile meteorologice se efectuează după un orar bine stabilit. La staţiile sinoptice

STABILIREA METODICII DE CERCETARE CU PRIVIRE LA FACTORII DE

Studiile evidențiate în mai multe cercetări ștințifice au condus la stabilirea metodicii de

6.1. Caracterizarea zonei analizate din punct de vedere geografic

6.2. Caracterizarea zonei analizate din punct de vedere climatic

6.4. Metodologia utilizată în elaborarea lucrării

Pentru elaborarea acestei teze a fost realizat un studiu al factorilor meteorologici şi a

6.4.1. Metodologia utilizată în analizarea factorilor climatici