IOAN DAN

CURIERUL SECRET

Capitolul 1

Între două şiruri de dealuri, ca nişte piepturi uriaşe, apele Târnaei !e

!cur" do#oale, $ncolăcindu%!e printre luncile pe care le !tră&at, parcă
o&o!ite de atâta a#ar de dru#' (ri#ăara, Târnaa e răutăcioa!ă şi !e
$nol&ură )ără a!tâ#păr pe!te #aluri' *ara, de!creşte' Ici%colo, ră!ar
prunduri care $n"+e!uie apele de crei că ar rea !ă le !u"ru#e' Sunt
do#oale apele Târnaei' Do#oli !unt şi oa#enii !atelor de pe cele două
#aluri' (ână şi ti#pul e ca o#ul acolo' Iarna, criă-ul nu%şi poate )ace de
cap, ca la câ#pie' Se i&eşte &oncăind şi $şi rupe din-ii $n lutul "ăl&ui%auriu
al dealurilor' (ri#ăara, ploile #ulte cu &o& #ărunt !pală "ura iernii şi
croie!c pârâiaşe !printene, !pre &ucuria copiilor, care aşaă pe pârâiaşe
#orişti )ăcute
răcoroa!e, din coceni
cu rouă #ultă,dedau
poru#&' *ara are o dulcea-ă
i de pro!pe-i#e a ei'.iro!na
ilei căldu-e' Di#ine-ile
de
)ân şi de )lori de câ#p te $năluie ca o alintare' (ă#ânturile acoperite cu
&ucate !ănătoa!e $nainteaă oiniceşte pe !u& dealuri şi pe !u& #ar"ini de
păduri, iar !u!, pe !pinările dealurilor, $n locurile lip!ite de păduri, iile
pâr"uite !unt parcă "ata !ă na!că ciorc+ini "rei, eri%aurii'
Târnaa .ică $şi poartă apele tăcută, călătorindu%!e printre dealuri cu
pă#ânt &un, #ân"âindu%le $n trecere ca pe nişte prieteni ec+i' Târnaa
.are, do#oală şi cu#inte, !e $ntâlneşte cu !in"ura )iică de &ătrâne-e $n
apropierea /la0ului, şi reederea lor are $n ea o alintare )ără "o#ote, )ără
"e!turi inutile' E $ntâlnirea dintre #a#ă şi copil, care cuprinde $n
$#&ră-işarea lar"ă $ntrea"a poeie a "e!tului #atern' Î#&ră-işate a!t)el,
!e duc$n!pre
!eara .ureş
!ălaşul ei' )ără "ra&ă, )ără ni#ic pripit, ca o )a#ilie care !e adună
Târnaa .ică, Târnaa .are şi .ureşul $nc+id $ntre ele un patrulater
$ncărcat cu e"eta-ie &o"ată, care !poreşte $necit )ar#ecul ace!tor
pă#ânturi'
Ca# la 0u#ătatea di!tan-ei dintre /la0 şi târ"ul Teiuş, două !ate atât
de ec+i $ncât nu ne pute# $nc+ipui locurile acelea )ără ele, !unt
de!păr-ite de o luncă $n )or#ă de uluc, prin care Târnaa .are $noată
oiniceşte $ntr%un ulti# e)ort, $nainte de $ntâlnirea cu .ureşul' În dreapta,
Ci!teiul%Ro#âne!c, $nşirat pe !u& piepturile dealurilor oanca şi Căpud, $n
lun"ul unei şo!ele ec+i, pe care i!toria a po#enit #ulte #işcări de oşti'
În !tân"a, !atul O&re0a, nă!cut $n 0urul unui ca!tel cu iduri al&e, cu
#eteree $nalte,
unde, de ul#i cu parc
şi ar-ari, dei#en!
)a"i şide arini, &ăştinaşi'
!alcâ#i de &rai aduşi cine ştie de pe
(e la anul 1234, ca!telul, reclădit pe c+eltuiala &aronului Al&ert de
Senti5ni, )u!e!e #i!tuit $n parte de )ocul pu! aici $n ti#pul unei ră!coale
a ace!tor do#oli &ăştinaşi' Un an #ai târiu, $n ur#a unor $ntâ#plări
$năluite $n taină, &aronul ându ca!telul di#preună cu !atele O&re0a,
Ci!teiul%Ro#âne!c, /ucerdea%6rânoa!ă, Crăciunelul%de%7o!, .i+al-ul şi
(e-ălca' Adică o #oşie de pe!te douăeci şi cinci de #ii de iu"ăre, pe care
lucrau aproape două #ii de io&a"i ro#âni, cuprinşi $n peri#etrul acelui
patrulater $ncon0urat de ape'
La plecarea &aronului, locuitorii acelor !ate !e !trân!e!eră $n curtea
#are, aând a%şi lua ră#a! &un de la ec+iul !tăpân şi a !e $nc+ina cu
!#erenie celui nou' *eni!eră $#&răca-i după puteri 8 cu pălării #ari,
decolorate, $n ale căror pan"lici )lăcăii prin!e!eră colilie şi )lori de câ#p, cu
+ainele cârpite )ru#o! 8, lă!ând la o parte #ai &ine de 0u#ătate dintre ei,
care aură cura0ul !ă !e apropie de!cul-i, cu călcâiele crăpate, crăpate, cu
)e-ele tra!e şi ne$n"ri0ite de #ultă re#e' În curtea #are, !tră0uită de
iduri $nalte, din care tăriile ti#pului #uşca!eră adânc, !e )or#a!e un
careu pe!tri-, cuprinând !olda-i şi !lu0itori' Lân"ă treptele de la intrarea
principală a ca!telului, reo ece curteni tran!pira-i !u& #ătă!urile şi
po!taurile "rele !e aşea!eră după i#portan-ă şi &o"ă-ie, aând $ntipărit
pe )a-ă acel â#&et caracteri!tic ocupa-iei' În )runtea lor !e a)la ărul
do#nului &aron, care, potriit ran"ului, a)işa!e un â#&et #ai "ro!'
.ul-i#ea şedea pe lân"ă iduri $n #are neorânduială, cu acea
indi)eren-ă de totdeauna la !c+i#&area !tăpânilor, neaând pro&le#e $n
priin-a
)i "radelor
re#arcat poateşicăau-iei
)etele !au i#portan-ei'
şi )e#eile Doar unpoi-iile
$şi ocupa!eră o&!erator
celedi&ace
#ai ar
)aora&ile' 9i poate ar #ai )o!t de notat că poporul nu !e $#păr-i!e pe
!ate, aşa cu# ar )i )o!t de!tul de )ire!c' :ru#oa!ele )ete ale Ci!teiului, cu
co#ânacele lor #ari de paie pe!te părul &o"at, cu iile cu!ute $n arnici
ne"ru, cu cătrin-ele prin!e pe şolduri puternice, !e a#e!teca!eră $n
"loată, iar oştenii, or&i-i de !oare şi $ncinşi de ală#urile #ulte, $ncercau
adarnic !ă le de!copere' *oinicii )lăcăi ai .i+al-ului, co&orâtori din
nea#uri de cio&ani, cu pălăriile aşeate +o-eşte pe !prânceană,
ră#ă!e!eră undea $n ur#ă' Lucru de!tul de neplăcut pentru doa#nele de
la curte, !ătule de !o-ii lor ca# do!pi-i, dornice de pei!a0e #ai eri'
În #i0locul acelui careu, Senti5ni $şi &ătea ci#ele ele"ante cu o
craaşă aurită
poporului la #âner,
cuintele de aşteptând
ră#a!%&un!ăcuenite'
!e )acă linişte deplină, de%a
Era !periat pentru&inelea'
a ro!ti
Trecu!e prin atâtea $n ulti#ul an, $ncât nu !%ar )i #irat dacă ar )i căut
a!upra lui o ploaie de !ă"e-i, aşa din !enin' Când !e $#pliniră toate cu
&ună rânduială, &aronul !e $ntoar!e către un tânăr $nalt, cu părul "al&en%
roşcat, cu priirea &lândă, prietenoa!ă, aşteptând un !e#n' Ace!ta era
noul !tăpân' Tânărul aplecă )runtea uşor, iar &aronul $şi dre!e "la!ul
pi-i"ăiat'
(oporul şi curtenii !e priiră $n linişte' Nu luară $n !ea#ă cuintele lui
Senti5ni, ci !e !tudiară unii pe al-ii cu di!pre-ul adunat $n ti#p'
Când )e#eile şi copiii aruncară )lori pe tră!ura "ata de plecare şi
aşternură alte )lori $n )a-a cailor, &aronea!a au un !c+i#& de cuinte
de!tul
8 de a!pru
Te%ai cu !o-ul
"ră&it ei' do#nule' Iată că !upuşii do#niei%tale nu !unt
!ă ini,
cine ştie ce )ioroşi' (oate nu ştii că cine inde c+iar #ai !cu#p decât
#erită e totdeauna păcălit, )iindcă o&iectul acela nu%i a #ai apar-ine
niciodată'
 Auind acele or&e, o)i-erii şi !olda-ii !e tra!eră $n "ra&ă din prea0#a
tră!urii, iar &aronul Senti5ni &o#&ăni !upărat;
8 Credea#, doa#nă, că $n priin-a ânării, noi doi ne%a# $n-ele!
$ncă de luna trecută'
8 Noi doi nu ne%a# $n-ele! niciodată, do#nule'
(entru o că!nicie ca a lor, de pe!te douăeci de ani, !c+i#&ul de
cuinte era de!tul de reona&il şi, !pre lauda lor, el nu !e $ntin!e #ai
departe, cu toate că cei doi !o-i aeau pre"ătite #ai de #ult unele or&e
#ai tari'
(lecară' În ur#a lor !tărui #ultă re#e o roată #are de pra)'
Senti5ni #ărunt, c+el, cu #u!ta-a #are, $n )urculi-ă, cu picioarele
!u&-iri ca de lăcu!tă !e pierdu $n )undul tră!urii printre pernele şi dantelele
&arone!ei' Nişte dantele #ari, care acopereau cu toată cin!tea cele o !ută
douăeci de ocale, cuprin!e $n totalitatea lor !u& nu#ele de .aria%:loren-a
de Senti5ni'
7alea io&a"ilor nu )u!e!e prea #are' .ai de"ra&ă, pe )oştii !upuşi $i
ca# durea $n cot de !c+i#&area !tăpânilor, şi Senti5ni o&!era!e lucrul
ace!ta' Începu totuşi !ă !e $ndoia!că $n !inea lui că proceda!e &ine
ânând )ru#o!ul do#eniu pe care $şi petrecu!e o &ună parte din ia-ă'
Dar $ndoiala
Când ră&iră#arelui
caii pe no&il
#al $n-inu
!u!,până când!etrecu
tră!ura .ureşul
rup!e pe iar
$n două, un pod plutitor'
partea din
!pate di#preună cu &aronul şi &aronea!a năăli cu toată năde0dea $n apa
nă#oloa!ă' 6ările şi !lu0itorii "ră&iră !ă%i !coată, o&!erând că
)ru#u!e-ea de tră!ură )u!e!e tăiată cu o!ie cu tot şi dic+i!ită a!t)el, !ă
-ină până la pri#a +urducătură #ai #are'
După ace!t neca, &aronea!a reeni la !enti#ente #ai &une )a-ă de
!o-ul ei, iar la )oştii !upuşi !e "ândi printre nişte $n0urături delicate,
)e#eieşti, din care nu lip!iră paştele şi "ri0aniile şi $ncă reo câtea atât de
noi şi de #ăie!tre, $ncât !olda-ii uitară de tre&urile lor şi !e "ră&iră !ă le
#e#oree, pentru a )ace i#pre!ie cu ele la ti#pul cuenit'
/aronul !cuipă )ericit noroiul care%i u#plu!e "ura' C+e!tia cu tăiatul
tră!urii
rău că nuera&ău!eră
cea #aicea
&ună doadă
#ai #ultă aapă'
per)idiei
Ori !ă)oştilor !upuşi' a#ândoi
!e )i !c+ilodit (arcă $i părea
ni-el,
!au eentual nu#ai doa#na, !ocotind că $n )elul ace!ta i%ar )i luat piuitul
au"u!tei !ale !o-ii, $n )a-a căreia !e cănea de pe!te douăeci de ani !ă%şi
arate calită-ile de &un cuno!cător al )irii oa#enilor' Iar pentru că !e
potrii!e de data acea!ta un prile0 cu# nu !e putea #ai ni#erit, $şi $n"ână
con!oarta #ai#u-ărindu%!e;
8 Te%ai "ră&it !ă ini, do#nule' Iată că !upuşii do#niei%tale nu !unt
c+iar atât de )ioroşi'
Auind a!e#enea &at0ocură, no&ila doa#nă uită pentru a doua oară
că nu !unt !in"uri, tă&ărând cu "ura a!upra lui şi cu un capăt de le#n
care, dacă $şi ni#erea -inta, &aronul Senti5ni, #are caaler al Stelei cu
două !pade,
aut de )ăcutaldoar
Crucii cu două)or#alitate
o !i#plă !tele şi al Stelei
pentrucua%şi
!padă şi ru&ine,
$ncrucişa ar )ipe
#âinile
piept, cu toată elaia'
Speriată de ceea ce era !ă !e $ntâ#ple, &aroana or&i cea #ai
potolit şi #ulte din ce aea de !pu! le opri pentru altă ocaie, #ai )ericită,
a#intind doar câtea lucruri #ărunte;
 8 alal, &aron< Ai a0un! de râ!ul io&a"ilor' De pă-ania noa!tră a râde
$ntrea"a Tran!ilanie şi !ă de Du#neeu !ă ră#ână lucrurile nu#ai aici, !ă
nu ne )ace# de râ! $n $ntre" Apu!ul<
8 Aiurea< â#&i Senti5ni' Cine nai&a ne cunoaşte pe noi $n Apu!=
O&ra0ii &aroanei !e roşiră de #ânie' (riirile i !e rotiră după cea &un
de aruncat' Ne"ă!ind ni#ic la $nde#ână, !e "ândi a#ărâtă la pro!tia
!o-ului' (oe!tea cu Apu!ul o arunca!e doar aşa, ca !ă )acă i#pre!ie
a!upra o)i-erilor din !uită'
8 Doa#ne, ce ile< !e tân"ui ea' Ce &ăr&at< Tri#ite, do#nule, oştenii
$ndărăt, !ă%i pună $n )iare pe ticăloşi ori !ă%i 0upoaie de ii<
8 /a !ă #ă )erea!că Du#neeu de a!e#enea nec+i&uin-ă< !pu!e cu
+otărâre Senti5ni' După câte lucruri ştiu eu, !ă ne #ul-u#i# că a#
!căpat cu atât' Crei că anul trecut io&a"ii !%au ră!culat de )lorile #ărului=
Douăeci de ani a# aut linişte, şi uite că, aşa din !enin, au dat )oc
+a#&arelor şi ca!telului' Ce i%a $nde#nat !ă !e ră!coale= Doar anul trecut
n%a# )o!t #ai rău şi nici #ai &un decât $n al-i ani' În două rânduri !%a tra!
cu pi!tolul a!upra #ea, iar !lu0itorii nu au a)lat nici o ur#ă' Acu# trei
!ăptă#âni a# "ă!it un cu-it $n)ipt $n #a!a #ea de lucru' Lân"ă el !e a)la o
!cri!oare' Doa#ne, ce !cri!oare< .i !e aducea la cunoştin-ă că oi #uri
$n"ropatpune
pute# de iu la #ar"inea
pe !ea#a râpeiSecare
io&a"ilor' dă !precea
ur#ăreşte Târnaa'
ce nu A!ta nu o #ai
pot pricepe
#o#entan' A# $ntărit paa cu oştenii aduşi pe &ani "rei de la Al&a%Iulia'
În două !ăptă#âni au di!părut )ără ur#ă şapte!preece dintre ei' Sunt
)ericit că a# ândut' 9i oi )i şi #ai )ericit $n clipa când oi a0un"e $n Al&a%
Iulia, departe de locurile ace!tea pri#e0dioa!e' Contele an!
/ec>e#&auer e tânăr' Să !e de!curce el cu aceşti oa#eni'
8 Ai )i putut şi do#nia%ta !ă te de!curci dacă $i -ineai $n c+in"ă pe
io&a"i, $l contrai!e .aria%:loren-a'
8 Dar aici nu%i or&a nu#ai de io&a"i, !e $n)urie &aronul' Ai auit de
Co!tac+e Caraană, de Ducu cel Iute !au de C+irilă ?ece Cu-ite= Ai auit'
Si"ur că ai auit' Nu#ele lor e cuno!cut la /uda, la *iena, la (ra"a şi c+iar
la Con!tantinopol'
!ută În Al&a%Iulia !eşiplăteşte
de duca-i' La Con!tantinopol la tătaripe capul )iecăruia
8 "reutatea lor $n dintre
aur' ei o
8 9i ce tot $#i !pui #ie de ei= !e o-ăr$ &aroana'
8 (entru că $n ulti#a re#e au )o!t ău-i prin locurile ace!tea' Iar
când apar ei, până şi Si"i!#und /5t+or@, cât e el de principe al
Tran!ilaniei, $şi du&leaă "ările palatului'
8 Să le )ie de &ine< Ei cu ale lor, noi cu ale noa!tre'
8 .ă ro", !ă le )ie< Dar tare #i%e tea#ă că aceşti lotri au enit cu
"ândul !ă%#i pri#e0duia!că ia-a şi !ă #ă prade<
8 :u"i, do#nule, d%aicea< râ!e &aroana' (ână ai nu a# auit !ă )ie
le"ate de nu#ele ace!tor oa#eni anu#ite prădăciuni' Să nu crei că nu
ştiu şi eu câte cea' S%a "ă!it un nei!prăit ca Si"i!#und /5t+or@ !ă pună
pre-
&ă"at$n!pai#a
aur pe $n
ia-a ace!tor
turci ite0i,
şi tătari, $n !unt
care loc !ă"roaa
le tri#ită daruri
noa!tră depentru că au
toate ilele'
Aşa că nu ăd de ce -i%ar )i tea#ă de ei'
8 Ui-i, doa#nă, că Ducu cel Iute l%a o#orât pe contele /ind5c,
)aoritul principelui'
8 (ra#atia aia= $ntre&ă cu di!pre- .aria%:loren-a'
 8 (ra#atie%nepra#atie, era conte'
8 Ei, a!ta%i< La ce !e pricepe ă!ta decât !ă "ăurea!că piepturile
cuno!cu-ilor şi necuno!cu-ilor= Toată iua u#&la cu !a&ia $n #ână,
căutând "âlceaă' A aut el cea pe !u)let dacă !%a o!tenit Ducu toc#ai
de la Dunăre !ă ină până aici şi !ă%l tri#ită pe lu#ea cealaltă'
8 C+irilă ?ece Cu-ite i%a o#orât pe !olii turcilor c+iar $n Al&a%Iulia, la
doi paşi de reşedin-a principelui' Dacă rei !ă iei apărarea unui a!e#enea
tâl+ar care%i atacă pe tri#işii paşnici ai unui !tat, eu nu #ai a# ni#ic de
!pu!'
/aroana $şi prii !o-ul cu acea &lânde-e pe care le%o acori copiilor
neştiutori'
8 Atât de paşnici $ncât nu !%au !)iit !ă ardă un !at de #unteni, a)lat $n
dru#ul lor' De )apt, nu oia# !ă%-i ră!pund' .ă "ândea#, doar, ce )el de
o# e acel C+irilă, dacă principele, cu toată ar#ata lui şi cu toată poli-ia
lui, nu a )o!t $n !tare !ă%l di&uie'
Tăcură' Între ti#p, !lu0itorii dre!e!eră tră!ura' Soarele !căpăta'
Departe, pe !u& pădurea ?ăreşului, ulti#ele rae aruncau printre copaci
pete #ari de lu#ină, care !e târau după !oare, co&orând şi urcând pe
cul#ile dealurilor, )urişându%!e prin rarişti, dând !trălucire pentru o clipă
râpelor
Su!cucătre
e"eta-ie &o"ată'
crea!tă, adăpo!tit !u& ra#urile unui )a", un &ăr&at $nalt, cu
picioarele lun"i $ncăl-ate $n ci#e din piele de căprioară, acoperit până
aproape de "enunc+i cu o +aină de po!ta lar"ă la talie, ur#ări o re#e
cu priirea dru#ul tră!urii lui Senti5ni' (ărea !ă ai&ă cel #ult treieci de
ani' :a-a a!pră, cu pielea tă&ăcită de ânturi şi de !oare, era $ncadrată de
o &ar&ă !curtă, &ălaie' /uele !u&-iri $ntăreau a!pri#ea )e-ei' Doar oc+ii
#ari e!to#pau oarecu# !eeritatea c+ipului' Calul, ră#a! li&er, #uşca
laco# din iar&a "ra!ă, dar ră"aul )u de!tul de !curt' /ăr&atul prin!e )râul
şi porni $naintea calului pe o potecă ce co&ora $n pantă dulce, $ncolăcindu%
!e printre copaci până pe #alul .ureşului' O#ul era C+irilă ?ece Cu-ite'
Într%o !â#&ătă !eara, pe la !)ârşitul pri#ăerii anului 123, un
călăre- $#&răcat
Tă#ăduirii, a)lat $ncu#i0loc
de!tuldede pu-inăca#
pădure, ele"an-ă tra!edelacea!
la un !)ert +anul /utoiul
călare de
cetatea Si"+işoarei' Doi !lu0itori ieşiră $n $ntâ#pinarea !trăinului şi
apucară calul de căpă!tru'
Dacă +ainele călăre-ului erau lip!ite de ele"an-ă, $ncepând cu pelerina
decolorată şi ter#inând cu ci#ele "ro!olane, $n !c+i#&, calul arăta de
departe că apar-ine unei ra!e din cele #ai &une' 9aua, cu toate că nu era
&ătută $n -inte de aur !au de ar"int, !e edea după lucrătura $n"ri0ită că
e!te a unui o# de "u!t' Cât de!pre ar#e, oricine !%ar )i oprit $n loc !ă le
ad#ire' (i!toalele de la &râul călăre-ului a#inteau )ai#a unor e!ti-i
ar#urieri din Renania, iar !a&ia, )ără #ulte $n)lorituri, purta $ncă "raura
#inu!culă, dar atât de cuno!cută a )ra-ilor Carnieri din 6enoa'
O&!erând
trepte a!e#enea
de la intrarea #inună-ie
+anului şi ieşi $nde cal, +an"iulacelui
$ntâ#pinarea co&or$necuno!cut,
cele câtea
)ăcând unele plecăciuni adânci' Călăre-ul, )oarte palid la )a-ă, !e pră&uşi
din şa $n &ra-ele +an"iului, care ău cu #irare şi e#o-ie că e rănit la
piept' Slu0itorii lă!ară calul şi !e repeiră !ă%l ducă pe rănit $ntr%una din
$ncăperile +anului' Dar, cu un e)ort, !trăinul reuşi !ă%şi &iruie !lă&iciunea,
$nlăturând a0utorul'
(ărea !ă ai&ă ca# douăeci de ani, cu toate că &ar&a nera!ă de #ultă
re#e şi pletele lun"i, ne$n"ri0ite, ar )i putut !ă%i dea un aer de #ai
adâncă #aturitate'
8 Sper !ă ai o ca#eră &ună, !pu!e pe un ton care i !e păru +an"iului
al unui #are !enior'
8 A#, $năl-i#ea%ta' A# c+iar şi #ai #ulte' Se $ntâ#plă că toc#ai
acu#a !ă nu ne $n"+e!uie #uşteriii' Dacă do#nia%ta ar &ineoi !ă
poruncea!că $n acea!tă priin-ă, odăile !unt la ale"ere' Su!, $ncăperile
!unt a!t)el potriite $ncât !oarele de di#inea-ă !ă le !calde cu raele lui pe
cele de la ră!ărit, iar cele de la apu! au tainul lor de lu#ină de la !oarele
de după prân' Nu le aduc laudă, $n!ă #ul-i &oieri cu aă #are !%au
tă#ăduit aici de "ută, de -â)nă şi &o0oci' Iar cei care nu şi%au a)lat leacul,
ni#erind la noi prea târiu, au $nc+i! oc+ii cu â#&etul pe &ue, )erici-i că
!e i&ăe!c $n a!e#enea ior de lu#ină' 7o! !unt câtea $ncăperi #ai
#ari, cu odăile pentru !lu0itorii călătorilor' Tra" năde0de că oa#enii
do#niei%tale !e a)lă $n dru# !pre noi'
8 Ră#âne la ale"erea ta, +an"iule< #ur#ură necuno!cutul, )ăcând un
e)ort !ă%şi
ace!tuia &iruie !lă&iciunea
priitoare şi trecând
la pre!upuşii cu &ună%ştiin-ă pe!te o&!era-iile
lui $n!o-itori'
8 În caul ace!ta, a-i 0udecat cu# nu !e poate #ai &ine' (oate că
!lu0itorii do#niei%tale or !o!i $n curând cu &a"a0ele'
8 Nu' Nu or !o!i, ră!pun!e necuno!cutul' Sunt !in"ur'
an"iul porunci !lu0itorilor !ăi !ă adape calul şi !ă%i dea "răun-e, apoi
!e "ră&i !ă%l conducă pe oa!pete către aripa de !ud a clădirii' Caalerul !e
pră&uşi pe!te aşternutul curat şi ră#a!e aşa câtea clipe' an"iul aştepta
ne+otărât' Nu%i plăceau răni-ii care picau la +an aşa din !enin' De o&icei,
aceştia aduceau tot )elul de necauri, )ie din partea autorită-ilor, )ie din
partea unor pre!upuşi ur#ăritori' /a !e #ai $ntâ#pla ca unii !in"uratici
din aceştia !ă%şi dea !u)letul la +an şi !ă nu%i recla#e ni#eni pentru
$n"ropăciune'
aere Îşi a#inti
clientul putea apoi de
!ă #oară calul liniştea'
$n toată tânărului şi de ar#e' Cu a!e#enea
8 Îndrăne!c !ă cred că nu ae-i o rană prea adâncă, i!codi cu
u#ilin-ă'
8 Nu' Rănile !unt un )leac' .ai #ult nişte "ârieturi' .ă !upără ni-el,
dar pe!te două ile, cu leacurile pe care le a#, !e or $nc+ide )ără
$ndoială' De )apt, !unt #ai #ult o&o!it decât rănit' Au trecut #ulte cea!uri
de când nu a# #ai co&orât din şa'
8 (oate că ar )i &ine !ă c+e#ă# pe cinea !ă ă o&lo0ea!că' Sau
poate că a# )i $n !tare !ă dă# de ştire )a#iliei do#niei%tale, printr%un
curier &un'
Caalerul â#&i a!pru' Du!e #âna la &uunar şi !coa!e de acolo un
inel )ru#o! de ar"int, pe care un #eşter priceput "raa!e o )rună de
!te0ar'
8 Cunoşti !e#nul ace!ta=
an"iul prii o clipă )ru#oa!a &i0uterie şi $ntrea"a lui purtare !e
!c+i#&ă ca prin )ar#ec'
 8 Sunt cu totul $n oia do#niei%tale, !pu!e do#ol' Aştept doar
porunci'
8 :oarte &ine< #ur#ură caalerul' În &uunarul pelerinei ai !ă "ă!eşti
nişte rădăcini' :ier&e%le< Dacă ador#, treeşte%#ă şi dă%#i !ă &eau
ea#a aceea< (i!eaă rădăcinile )ierte< (une totul pe )oi de pătla"ină şi
aşeaă%le pe răni< Să%#i )aci nişte )eşi &une, care !ă -ină $n caul că a
tre&ui !ă plec la dru#< Să nu uit; ni#eni din a)ara +anului nu tre&uie !ă
ştie că !e a)lă aici un rănit'
8 În priin-a a!ta !ă nu ae-i "ri0i' Slu0itorii #ei !unt oa#eni de #are
$ncredere' Dar poate că a-i )o!t ur#ărit'
8 Se prea poate' Oştenii lui Si"i!#und /5t+or@ #i%au pierdut ur#a de
câtea cea!uri' Nădă0duie!c !ă nu o "ă!ea!că prea iute'
(roprietarul +anului ră#a!e pe "ânduri'
8 Cred că $ntâi a tre&ui !ă ă o&lo0i# rănile' (e ur#ă, !ă dor#i-i
până către iuă' Înainte de iirea orilor a# !ă ă conduc la un &ordei
a)lat $n +ă-işurile pădurii' Acolo nu ă "ă!eşte ni#eni'
8 Nu e rău< Ia !pune, #ai !unt călători $n +an=
8 Nu, do#nule' Adică, ar )i o !in"ură per!oană, )ără i#portan-ă'
C+iar dea!upra ace!tei $ncăperi locuieşte o doa#nă $ntre două âr!te'
Cred căDoar
tânăr' a )o!t o #are
părul $l are )ru#u!e-e la re#ea
aproape al&' ei' O&raul
(are o )e#eie i%a ale!'
de ran" ră#a! $ncă
?iua nu
ie!e din odaie' În !c+i#&, !eara )ace pli#&ări lun"i prin $#pre0uri#i' De
)apt, rar #i%a )o!t dat !ă ăd o )e#eie care tra"e la un +an lip!ită de
$n!o-itori'
an"iul tăcu' .u!a)irul ador#i!e şi re!pira a"itat' Su!, $ntr%o
că#ăru-ă )ru#o! #o&ilată, o )e#eie $naltă, cu )a-a tânără şi prelun"ă, cu
părul cărunt adunat cu "ri0ă $n coc, !e pli#&ă $n"ândurată, până târiu'
(rin uşa &alconului, ră#a!ă de!c+i!ă, pătrundea un aer căldu- cu #iro! de
&rai' Departe $n noaptea lu#inoa!ă, )e#eia ur#ări contururile cetă-ii
Si"+işoarei, care !e pro)ila cu o pată #are, $ntunecoa!ă şi !tranie'
Tânăra )e#eie !e de&răcă )ără "ra&ă' După ce%şi un!e )a-a cu o ali)ie
de noapte,
0o!' !e !trecură
Îi re#arca!e $n aşternut'
enirea, Un ti#p,
!tând a!cun!ă după!e "ândi la călătorul
draperia acela
de cati)ea de
a uşii
din!pre &alcon' Oc+iul ei a"er de!coperi!e că o#ul e &olna !au $n orice
ca )oarte o&o!it'
Trecu!e de #ieul nop-ii' Cinci călăre-i $nălui-i $n pelerinile lor $şi
!trecurau caii $n 0urul +anului, cu #ultă )ereală' Ni#eni nu !i#-i
apropierea lor' /utoiul Tă#ăduirii şi locatarii lui !e a)lau cu)unda-i $n acea
dulce toropeală ti+nită, când toate !ocotelile ilnice ră#ân !u!pendate
până la apari-ia orilor' De!călecară şi o luară )ără "ra&ă !pre aripa de
!ud'
Doa#na Cociu&an, cunoştin-a noa!tră de la eta0, aui un tro!net
puternic' Apoi, liniştea nop-ii )u cur#ată cu )ocuri de ar#ă, la care
ră!pun!e un $nerşunate'
ce $n ce #ai -ipăt de #oarte' ?ăn"ănitul de ar#e şi tropăiturile păreau din
8 (e to-i dracii< !pu!e doa#na Cociu&an' Do#nul de 0o! are #u!a)iri
nepo)ti-i'
Se de&răcă iute, şi dacă o priire indi!cretă ar )i ur#ărit%o pe acea
!i#patică doa#nă ar )i re#arcat cu toată #irarea că !u& că#aşa de
noapte dantelată !e a!cundea un tânăr de cel #ult douăeci şi cinci de ani
şi că pantalonul şi &lua &ăr&ătea!că $i in parcă turnate' Că#aşa de
noapte şi cocul &o"at ră#a!eră pe aşternutul căldu-, iar !tăpânul lor
$ncălecă &alu!trada şi ateriă )ără prea #ult "o#ot pe tera!ă' În odaie,
lu#ânările din !)eşnic erau aprin!e' (oate că locatarul le uita!e aşa' O#ul,
$#&răcat doar pe 0u#ătate, !e apăra "reu $#potria a patru &ăr&a-i care,
după $#&răcă#inte şi după !e#nele pe care le purtau, )ăceau parte, cu
!i"uran-ă, din ar#ata de #ercenari ai principelui Tran!ilaniei' Cei patru
atacau !trân!, dând loituri de !a&ie puternice, )urioşi pe!te #ă!ură,
ăând că al cincilea ca#arad ace )ără !u)lare pe duşu#ea'
Cociu&an !coa!e din &uunar o &a!#a colorată' Cu a0utorul cu-itului,
)ăcu două "ăuri pentru oc+i, apoi şi%o potrii pe )a-ă, ca o #a!că din cele
#ai &une' I!prăi lucrarea $n "ra&ă, $#pin!e uşa cu u#ărul şi !tri"ă;
8 ei, la #ine, do#nilor<
Surprinşi de apari-ia tânărului, oştenii ră#a!eră o clipă de!cu#păni-i'
Dar, ăându%l doar cu un cu-it $n #ână, !e repeiră a!upra lui cu !ă&iile,
coninşi că%l or !coate uşor din luptă' Cociu&an !ări !printen $n !patele
unei #e!e' Cu-itul &ură &ââind !u&-ire şi !e $n)ip!e $n pieptul celui #ai
apropiat' Oşteanul !e pră&uşi, parcă #irat de a!e#enea $ntâ#plare' Cu o
#işcare
!alt, $nde#ânatică,
cule!e tânărul
de pe 0o! !a&ia celuiră!turnă
căut' #a!a "rea de !te0ar şi, dintr%un
Solda-ii !e opriră !urprinşi' Un &ăr&at oinic, &ăr&o!, cu o cicatrice
#are pe o&ra i !e adre!ă tânărului;
8 Do#nule, o#ul pe care $l aperi e ur#ărit pentru #ulte nele"iuiri'
Nu#ele lui e Ducu cel Iute' (e căpă-âna lui !%a pu! pre- o !ută de duca-i'
A#e!tecul du#itale a co!tat i-a unui !lu0itor al principelui Tran!ilaniei'
Te !o#e !ă predai !a&ia şi cu-itele pe care le por-i la &râu< Dealt)el, o
trupă $ntrea"ă a !o!i aici din #o#ent $n #o#ent, şi nu#ai o !upunere
totală -i%ar #ai putea !ala poate ia-a' Dă%#i !a&ia<
8 O+, $n priin-a #ea !ă nu ă )ace-i "ri0i< ră!pun!e Cociu&an' *eni-i
!ă o lua-i, do#nul #eu, dar ă prein că #ă pricep !ă u#&lu cu o !culă

e&ună' În ceea
un #are ce%lAşa
itea' prieşte
&olnapecu#
do#nul
e, şi ace!ta,
luat din #i !e pare
!o#n, ăd #ai
că l%ade"ra&ă
do&orâtcă
pe unul dintre $n!o-itorii do#niei%tale şi a -inut piept celorlal-i' Iar cinci
$#potria unuia #i !e pare un atac lip!it de "lorie' Cred că cel #ai ni#erit
ar )i !ă o lua-i din loc până #ai a# pu-ină ră&dare'
Oc+ii &ăr&o!ului !cânteiară de #ânie' Înaintă $ncet, ca o pi!ică a!upra
şoarecelui' Unul dintre !olda-i $ncercă !ă !e !trecoare pe lân"ă id, cu
"ândul de a%i cădea $n !pate' Cociu&an trecu )ul"erător !a&ia $n #âna
!tân"ă' Dreapta !e #işcă parcă leneş' Cu-itul &ură, ca o lăcu!tă, pe
di!tan-a aceea !curtă de câ-ia paşi' Soldatul !e $ncooie &ru!c şi $ncercă
adarnic !ă !e a"a-e de perete'
/ăr&o!ul )ăcu un pa! $ndărăt, pe!te #ă!ură de ui#it' .a!catul părea
un adeărat
8 *ei dadiaol'
!ocoteală pentru cei doi !olda-i< !tri"ă, $ncercând !ă%şi
potolea!că #ânia' Între" -inutul e $#pânit cu oştile principelui'
8 Do#ol, prietene< i%o reteă Cociu&an' Cu a#enin-ările n%ai !ă
reuşeşti ni#ic' Încearcă #ai de"ra&ă !ă #ă conin"i că do#nul ace!ta e
cu adeărat un nele"iuit' (entru ce )apte !e a)lă !u& ur#ărire=
 8 Nu%i ştiu păcatele trecute, !pu!e &ăr&o!ul !pri0inindu%!e $n !a&ie'
Dar #ăcar pentru ulti#ul #erită !ă atârne $n !pânurătoare' Sunt două
ile de când a atacat o !olie a principelui Tran!ilaniei'
8 Câ-i oa#eni cuprindea !olia=
8 (atrueci'
8 .ăi !ă )ie''' râ!e Cociu&an' Unul contra patrueci= A!ta e prea de
tot'
8 Nu era !in"ur' Îl $n!o-eau do#nii Co!tac+e Caraană şi C+irilă ?ece
Cu-ite'
8 (u-in, do#nule'
8 (u-in, dacă ar )i oa#eni o&işnui-i' Dar aceşti do#ni !e pricep la tot
)elul de pe+liănii'
8 .ă ro"< 9i câ-i au o#orât din !olie=
8 Nici unul'
8 (ăi, $n caul ace!ta nu i !e poate i#puta #are lucru'
8 Dacă ar )i nu#ai atât, aşa a# !pune şi noi' Din păcate, !olia purta o
!cri!oare către !ultanul turcilor'
8 Ia te uită< !e #iră Cociu&an' (rincipele, după câte ştiu eu, !e laudă
că ar )i apărătorul creştinilor, dar poartă !cri!ori cu !ultanul' În !)ârşit,
!puneai
nu o #aică !olia aea o !cri!oare' A!ta $n!ea#nă că $n #o#entul de )a-ă
are'
8 Întoc#ai, do#nule'
8 Încep !ă $n-ele"' Do#nii Caraană, Ducu şi C+irilă !unt noii !tăpâni
ai !cri!orii'
8 Aşa e!te'
8 Drace< :elicitări, do#nule Ducu<
(roprietarul odăii de la parter !e $nclină â#&ind'
/ăr&o!ul şi toarăşul lui nu păreau prea ori-i' Cociu&an $n-ele!e'
O#ul !e lun"ea la or&ă, !perând !ă%i !o!ea!că $ntăriri'
8 Cred că e ti#pul !%o lua-i din loc, propu!e tânărul'
8 Sunte# oşteni, do#nule, i%o $ntoar!e &ăr&o!ul'
8 Atunci,
te !i#-i $n !tarenula#ai ră#âne
o partidă dedecât
!cri#ă!ăcuor&ea!că ar#ele'
!oldatul de colo= Do#nule Ducu,
8 :ără $ndoială' Rănile #ele !unt nişte !i#ple "ârieturi'
/ăr&o!ul nu era un )rico!' .ai de"ra&ă părea !ă )acă parte din acei
oa#eni &rai, care%şi cuno!c datoria până la capăt' Se năpu!ti cu !a&ia
a!upra lui Cociu&an, loind năpra!nic, +otărât !ă ter#ine repede cu el'
8 Do#nule, re#arcă tânărul $n ti#p ce para o loitură dată de !u!,
a# conin"erea că !unte-i un !pada!in &un' Să şti-i $n!ă că "enul ace!ta
de loitură e de#odat, şi la un ră!pun! corect pute-i !ă ă pierde-i
ec+ili&rul'
Să&iile !e $ncrucişară cu "o#ot !curt, iar $n clipa ur#ătoare o#ul !e
de!cu#păni &ru!c, aşa cu# preău!e Cociu&an, şi !e a&ătu a!upra uşii
tera!ei,
i&itura $icare
ca# cedă
lua!elapiuitul,
pre!iune'
!c+i-ăSări !printen
un nou atac, $n
darpicioare, cu toate
c+iar atunci, că
ulti#ul
dintre ca#araii lui !e pră&uşi, !căpând un &le!te#' În )a-a acelei !itua-ii,
&ăr&o!ul $ncălecă !printen &alu!trada tera!ei' Curând, !e aui $n noapte
tropotul calului !ău'
 8 *ă #ul-u#e!c, do#nule< !pu!e )oarte !i#plu Ducu cel Iute' :ără
a0utorul o!tru, aş )i căut $n #âinile ace!tor oşteni' Nu ştiu cine !unte-i,
şi dacă nu dori-i !ă !e a)le, $n!ea#nă că ae-i unele te#eiuri care ă
prie!c' Adică, ă cuno!c, ur#ă â#&ind' Sunte-i un #are luptător' La
aruncarea cu-itului ştiu un !in"ur o# priceput $n partea de ră!ărit a
Europei' E or&a de prietenul #eu, C+irilă ?ece Cu-ite' Ni#eni nu l%a
ăut reodată "reşindu%şi -inta' A# #ai auit de!pre un #are aruncător
cu nu#ele de Cae Indru' Se !pune că ar )i #urit $ntr%o $#pre0urare lip!ită
de "lorie' Do#nia%ta cred că $i e"alei pe a#ândoi' În priin-a #ânuirii
!a&iei, unii !pun că prin păr-ile noa!tre !e cuno!c doar reo două !au trei
nu#e #ari' Unul ar )i părintele 6ra!a, un popă ieuit, pripăşit la curtea din
Al&a%Iulia' Al doilea ar )i un oarecare (eri!ini Roco, ene-ian ori "enoe,
!ta&ilit $n cetatea /ucureştilor'
8 Al treilea, dacă nu pri#ul, ar )i Ducu cel Iute, râ!e Cociu&an'
8 (oate, ră!pun!e ace!ta cu #ode!tie' În orice ca, do#nia%ta eşti un
)oarte &un !pada!in' Aş ice ca# $ncet $n #işcări, datorită ele"an-ei pe
care le%o i#pri#i'
Îşi !trân!eră #âinile' Ducu o&!eră cu #irare că #âna
necuno!cutului, delicată, cu de"etele lun"i şi !u&-iri, !%ar potrii #ai &ine
unei 8)e#ei'
Noapte &ună, do#nule Ducu< !pu!e Cociu&an "ră&it' A# auit
#ulte lucruri &une de!pre du#neata şi #ă &ucur că ne%a# cuno!cut'
(oate că nu ar )i rău !ă pără!eşti +anul cât de curând' (ână la Si"+işoara,
un călăre- &un a0un"e $n cinci!preece #inute' 9i cu cinci!preece #inute
$napoi, $n!ea#nă că, $n cel #ult o 0u#ătate de cea!, /utoiul Tă#ăduirii a
"e#e de oştenii lui Si"i!#und /5t+or@'
După acele or&e, ro!tite $n "ra&ă, Cociu&an !ări pe!te &alu!tradă, pe
acelaşi dru# pe care pleca!e &ăr&o!ul, şi !e #i!tui $n noapte'
an"iul &ătu curând $n uşa lui Ducu, #ai #ult de )or#ă' :ără !ă #ai
aştepte ră!pun!ul, năăli $n odaie' Aui!e $ntrea"a luptă, dar nu $ndrăni!e
!ă%şi pără!ea!că $ncăperea până când !i#-i!e că liniştea a pu! iar

i!tăpânire
!e #ută lape#u!a)irul
+an' Se uită
!ău'cu "roaă la cei patru oşteni ucişi' Apoi, priirea
8 Do#nia%ta !in"ur ai )ăcut i!praa acea!ta, do#nule=
Ducu râ!e a!pru'
8 Nu, prietene' Du#neeu #i%a tri#i! un $n"er păitor' Tu ai ăut
reodată $n"eri= (ăcat< B!ta !ea#ănă cu ar+an"+elul 6ariil' (ână #ai
adineauri credea# că ni#eni $n lu#ea a!ta nu e #ai priceput la aruncarea
cu-itului decât prietenul #eu C+irilă' Acu#, ştiu că !e #ai a)lă unul'
an"iul ră#a!e totuşi conin! că #u!a)irul i!prăi!e de unul !in"ur
cu oştenii' Cuprin! de o adâncă ad#ira-ie, $i ceru iertare că%l !upără $n
puterea nop-ii, iar după ce%şi concedie oa#enii cu un "e!t, !pu!e iute;
8 Dacă $ntr%o 0u#ătate de cea! #ai !unte-i aici, #i%e tea#ă că a )i
prea Îşi
târiu
lă!ă!ă#u!a)irul
#ai ae-i!ăreo !căpare'şi !e repei a)ară !ă pună şaua pe
!e $#&race
cal' Ca# la 0u#ătatea !cărilor !e $ntâlni cu doa#na Cociu&an' *ocea ei
plină de "roaă $l !coa!e din !ărite'
8 Ce !e petrece aici= Sunt !periată de #oarte' A# auit $#puşcături
şi -ipete' A+, Doa#ne, !per că !unte# $n !i"uran-ă<
 8 În cea #ai deplină !i"uran-ă, !e $ncruntă +an"iul' Duce-i%ă $n
odaia du#neaoa!tră şi nu #ai de!c+ide-i uşa până la iuă<
O lă!ă plân"ând şi aler"ă la "ra0d, #ur#urând nedu#erit;
8 A!eară $#i era tea#ă !ă tuşe!c $n!pre el, !ă nu%l ia ântul' Cine l%ar
)i creut $n !tare !ă că!ăpea!că patru oşteni o&işnui-i cu $ncăierările=
Cociu&an $ncuie uşa cu ăorul şi aşteptă $n u#&ra perdelei' După
pu-ină re#e $l aui pe Ducu depărtându%!e $n direc-ia /raşoului' Îşi pu!e
nişte #oa-e $n părul &o"at, iar când urec+ea lui prin!e "o#ot uşor de
tropot, !e $ntin!e â#&ind $n aşternutul căldu-' Uşile +anului )ură trântite
pe rând cu "o#ot #are' Doa#na Cociu&an aui după o re#e cu# "e#e
!cara !u& "reutatea unor ci#e'
8 Aici locuieşte o )e#eie, !pu!e +an"iul' (are o doa#nă de nea#
ale!, c+iar dacă nu di!pune de $n!o-itori'
8 *o# edea, ră!pun!e o oce "roa!ă'
Oştenii nici nu $ncercară #ăcar !ă &ată $n uşă' O !#uciră puternic,
dar ăoarele nu cedară' Aceeaşi oce "roa!ă !e aui din nou;
8 ei, de!cuie, doa#nă< În nu#ele principelui<
8 Dar cine e acolo= !e intere!ă o oce !periată'
8 6ări, doa#nă' 6ările Si"+işoarei'

intrăCociu&an aprin!e câtea

$n odaie, $#preună )eştilecare
cu &ăr&o!ul şi de!c+i!e' Conducătorul
)u"i!e $n ur#ă "ărilor
cu o 0u#ătate de
cea!' La !patele lor !e $năl-ară câtea capete de oşteni curioşi, i!codind
c+ipul )e#eii $n lu#ina aceea !la&ă, şi nu aură ce re"reta' Înaltă pe!te
li#ita o&işnuită, )e#eia nu pierdea prin $năl-i#e ni#ic din )ru#u!e-ea
liniilor #oi şi dulci' :or#ele alun"ite i !e relie)au prin capotul !trân! pe!te
că#aşa de noapte' (ărul cărunt, $ncadrând o )a-ă oală, tânără, !porea
)ar#ecul ace!tei )e#ei' inuta #ândră, aproape tru)aşă, i#pu!e acelor
#u!a)iri nepo)ti-i, iar "la!ul o)i-erului $şi pierdu a!pri#ea pe care%o au!e
cu câtea clipe #ai dere#e'
8 Doa#nă, ă preentă# re!pectele noa!tre, di#preună cu
ru"ă#intea de iertare pentru )aptul că ă !upără# la un cea! atât de
nepotriit'
Iar pentru a%şi $ntări căin-a adău"ă;
8 Nu ne%a# putut $nc+ipui !ă $ntâlni# o a!e#enea )iin-ă la +anul
ace!ta, care, c+iar dacă !e &ucură de un con)ort de!tul de ale!, nu !e
poate a!e#ui cu locuin-ele din Si"+işoara'
8 Nu %a# re-inut nu#ele, !pu!e in!inuant doa#na Cociu&an'
O)i-erul tre!ări, ii&il leat'
8 Căpitan lau! 7a"er, doa#nă' Cui a# plăcerea !ă%i preint o#a"iile
noa!tre=
8 Nu#ele #eu e Cociu&an, do#nule lau!' Irina Cociu&an'
8 :iica !taro!telui din Clu0= !e intere!ă căpitanul'
8 Nu' Nepoata lui'

&unăIntuind
$ntr%un că
+ano)i-erul e!te Cociu&an
ca ace!ta, de!tul de $ncercă
#irat $ntâlnind o )e#eie
!ă !c+i#&e de condi-ie
di!cu-ia;
8 A+, căpitane, nu reuşe!c !ă%#i !tăpâne!c tea#a, c+iar acu# când
ştiu că #ă a)lu $n )a-a unor oşteni no&ili şi ite0i' Înc+ipui-i%ă că noaptea
a!ta a# auit !u& $ncăperea #ea $#puşcături şi -ipete de #oarte, care #%
au $n"roit' Doa#ne !)inte< Între"ul +an !e cutre#ura' Dar poate că ă
re-in cu poe!tea !pai#ei #ele'
8 Din contră, doa#nă' C+iar pentru a!ta a# enit, #ur#ură o)i-erul'
8 Cu plăcere %aş poe!ti, do#nule, i!e Cociu&an, o&!erând că
priirile &ăr&o!ului i!code!c dulapul şi uşa din!pre &alcon, dar pentru
liniştea #ea, ă ro" uita-i%ă $n dulap şi $n &alcon' (arcă a# #ereu
!ena-ia că #ai e cinea prin apropiere' Când a# auit !tri"ătele acelea
$n)ricoşătoare a# tra! pătura pe cap şi cred că #i%a# pierdut cunoştin-a'
Apoi, auind "la!ul +an"iului, a# ieşit pe !cări şi nu#ai după ce a# )o!t
$ncredin-ată că nu !unte# $n pri#e0die #%a# $ntor! $n ca#era #ea' Dacă
!%a )urişat cinea aici cât a# lip!it eu=
O)i-erul â#&i "ândindu%!e că toate )e#eile !unt )ăcute din acelaşi
aluat, $n care un $n"er şu"u&ă- a turnat pe!te toate +arurile şi câtea
picături de e!en-ă de )rică' În !c+i#&, oşteanul nu aşteptă !ă i !e !pună
de două ori' De!c+i!e uşa dulapului şi !e conin!e dintr%o priire că $n
a)ară de unele lucruri )e#eieşti nu !e a)lă ni#ic acolo' Iar &alconul, cu#
era şi )ire!c, !e preenta liniştit şi pu!tiu'
8 După cu# ede-i, doa#nă, ro!ti o)i-erul $năluidu%l pe Cociu&an
$ntr%o priire )ocoa!ă, ă a)la-i $n cea #ai deplină !i"uran-ă'
Tânărul
8 plecă do#nule
.ul-u#e!c, oc+ii, a!cunându%şi
lau!< Cerulo%a
ur#ă de aici'
adu! â#&et'
9tiind că pentru Ducu e pre-ioa!ă orice clipă iro!ită de oşteni,
Cociu&an $ncercă !ă câşti"e ti#p' 9i cu# $şi dădea !ea#a că%i plăcu!e
o)i-erului, că ace!ta nu e prea orit !ă !e de!partă de a!e#enea oc+i
)ru#oşi, du!e poe!tea #ai departe, )ăcând paue de!e, pu!e pe !ea#a
$ntâlnirii cu nişte oşteni atât de curtenitori'
Căpitanul $şi a#inti de #i!iunea lui' (rinând un #o#ent )aora&il,
!alută re!pectuo!, "ata !ă !e retra"ă' (re!upu!a )e#eie $i $ntin!e #âna cu
un "e!t de #are )aoare, iar lau!, )ericit pe!te #ă!ură, !ărută
caalereşte âr)ul de"etelor'
Tropotul cailor !e pierdu $n noapte' Doar !u& !cara de le#n dintre
caturi
nou ră#ă!e!e
!tăpânire peun o#, a!cun!
/utoiul $n $ntunericul
Tă#ăduirii' de acolo'
(u-ini locuitori Tăcerea
ai +anului !epu!e din
odi+neau
$n !)ârşit, )rân-i de o&o!eala atâtor e#o-ii' Cociu&an !e trei şi ră#a!e
ne#işcat' Cinea $ncerca uşa' Clan-a !crâşni do#ol' Câtea #o#ente nu
!e #ai aui ni#ic' Si#-ind că uşa e ăorâtă, cel de a)ară &ătu uşor'
Tânărul !e ridică din aşternut şi aprin!e din nou )eştilele lu#ânărilor' Îşi
controlă $n pripă -inuta )e#eia!că, pipăi părul &o"at, iar când !e conin!e
că totul e $n cea #ai &ună ordine, $ntre&ă cu "la! dulce, !o#noro!;
8 E cinea acolo=
8 De!c+ide, )ru#oa!o< (uicu-o< Eu !unt' Cel cu &ar&ă' Caaleru'''
8 Care caaler=
8 Cu cicatricea''' care a# )ăcut $n dulap'''
8 Î-i
9i ce rei=
aduc eşti'
Cociu&an tra!e ăorul' /ăr&o!ul intră â#&ind tâ#p, ui#it că i !%a
de!c+i! atât de repede' .iro!ea a &ăutură, iar plo!ca de le#n din #âna lui
!e &ălă&ănea uşoară'
8 Aştept eştile, !pu!e tăio! Cociu&an'
 8 *eştile''' care eşti=
8 Atunci, ieşi a)ară<
8 Întâi !ă%#i dai o "uri-ă'
8 O ce=
8 O "uri-ă' Adicătelea, cu# ar eni #ai pe &oiereşte, o !ărutare'
Cociu&an !e "ândi !ă%i ardă una draănă şi !ă%l arunce pe!te &alcon'
Se ră"ândi la ti#p' Un a!e#enea tără&oi ar )i dat loc la &ănuieli'
8 Ia loc, do#nule''' do#nule'''
8 /altaar, !pu!e &ăr&o!ul'
8 Ia loc, do#nule /altaar< Dacă nu%-i recunoştea# "la!ul, nu
tră"ea# ăoarele' Cred că ai o !olie pentru #ine' (oate de la căpitanul
lau!' Alt)el, nu%#i $nc+ipui că un oştean atât de itea ca do#nia%ta ai
putea !upăra o doa#nă $n toiul nop-ii'
8 N%a#, cucoană' Să #or dacă a# reo !olie< .i%ai plăcut' A!ta e<
Tânărul !e -inu cu "reu !ă nu !lo&oadă un +o+ot #are de râ!'
Ră!pun!e totuşi cu c+i&uială;
8 (ăi du#neata eşti !oldat, iar eu !unt de nea# #are'
/ăr&o!ul )ăcu oc+ii #ici, â#&ind cu iclenia ii&ilă a o#ului
c+erc+elit'
9i ce dacă eşti de nea# #are= 9i eu !unt'
8 ?ău=<
8 Să dea &oala%n #ine dacă te #int<
8 Ei, dacă lucrurile !tau aşa, atunci or&i# alt)el, â#&i Cociu&an' Ce
crei că e $n oala aceea de pe #a!ă, do#nule /altaar=
8 Apă, cucoană'
8 Aş< N%ai "+icit'
8 :iertură'
8 Aiurea<
/ăr&o!ul !e !cărpină $n cap, ne+otărât'
8 Or )i ni!caia ape #iro!itoare'
8 -<
*in, !tri"ă
8 A!ta $ntr%o /altaar'
e, do#nule doară' /ăr&a-ii de nea# ale! ştiu !ă "u!te un in
&un'
8 9i eu ştiu'
8 Nu cred'
8 Să ple!ne!c dacă te #int<
8 (oate că #%a# $nşelat, #u!tăci tânărul' După or&a do#niei%tale
alea!ă, !e ede de la o poştă că eşti de nea# no&il'
8 (ână%n #ădua oa!elor, cucoană, !e )ando!i /altaar'
Tânărul dădu apro&ator din cap, !pre &ucuria &ăr&o!ului'
8 Ei, dacă e aşa cu# !pui şi cu# a# creut eu de la pri#a edere, nu
#ai ră#âne decât !ă &ei inul din oală, $n !ănătatea #ea'
/ăr&o!ul
ea' Se opri ca#prin!e
pe laoala cu a#ândouă
0u#ătate, #âinile
!ă%şi tra"ă şi%şi $n)undă #u!tă-ile $n
!u)letul'
8 9i eu !unt de nea# #are' O &eau pe toată, !ă n%ai "ri0ă< A# aut
un ăr popă' Ce o#< (ăcat de el< Se $nc+ina nu#ai cu două de"ete' Al
dracului in< E "roa< Să n%a# parte''' *ăru ă!ta era $n duş#ănie cu alt
popă, care !e $nc+ina cu trei de"ete' ()ui< .or de cald' Din caua
a)uri!itului de de"et, !e certau $n )iecare !ăptă#ână' Într%o i !au
$ncăierat' .a#ă, ce in< Bla cu trei de"ete i%a crăpat căpă-âna lu ăru%
#eu' Nu, nu cu trei de"ete' Cu o cădelni-ă aurită'
.ai tra!e o duşcă, apoi !e uită )ălo! la Cociu&an şi%i arătă oala'
8 .ai a# ni-el' Credeai că n%o &eau= No&ilu''' A# #ai aut un )rate'
U#&la pe un cal pinteno"' Îl aea de la un !ecui' (e ur#ă''' când a !tat
ploaia, ne%a# adăpo!tit $ntr%o şură'
8 /ine, prietene /altaar< ai, ia%o do#ol< (e aici' (e aici e uşa'
8 9i''' turcu tră"ea cu tunurile'
8 Te cred' Aşa< Uşurel<
8 Unde #ă duci=
(ăru !ă !e de#eticea!că o clipă'
8 Ai !ă ei'
8 '''la iuă, i%a# u#)lat "olo"anii'
8 .ul-i=
8 Aş< Stai !ă%-i arăt cu# i%a# dat o pal#ă<
8 La!ă, #ai pe ur#ă'
Îl a0ută !ă co&oare !cările, -inându%l cu toată năde0dea' A)ară !e
lu#ina de iuă' /altaar $n"ână un cântec' Apoi !e opri şi $ntre&ă, cu o
oce 8parcă de copil;
9i oa#enii care nu%! de nea# #are ce !unt=

Capitolul F

Când a0un!e C+irilă ?ece Cu-ite pe #alul apei, $ncepu !ă $nnoptee'

(ădurile de dincolo de .ureş păreau nişte pete #ari, $ntunecate şi !e
$ntindeau ca #ici $ntreruperi până la pri#ele dealuri din )a-a .un-ilor
Apu!eni şi #ai departe, pe #un-ii care a&ia !e "+iceau $n lu#ina aceea
!la&ă' (odul plutitor pe care trecu!eră #ai dere#e &aronul Senti5ni şi
!lu0itorii lui !e le"ăna lân"ă #alul apei la reo două%trei !ute de paşi #ai
0o!' C+irilă $şi lă!ă calul !ă pa!că şi porni către ca!a podarului, a!cun!ă
după nişte plopi #ari' Din !patele pri#ilor plopi, o&!eră lu#ină la
)ere!tre' Su& atra din curte ardea un )oc de rea!curi, al căror tro!net !e
auea până departe' (odarul şi cei doi )ii ai lui şedeau pe nişte &utuci' La
ră!ti#puri, carea dintre ei arunca rea!curi $n )oc !au a#e!teca $n
căldăruşa de dea!upra )lăcărilor' *ânătorul !e )eri !ă intre ori !ă%l !tri"e pe
podar' În ulti#ele ile, dru#urile şi podurile erau !traşnic păite de oştenii
principelui' :ăcu un ocol #are $n 0urul cur-ii' Liniştea do#nea ti+nită'
(oate prea ti+nită' GDacă !unt cu#a aşteptat, "ândi C+irilă, pri#e0dia
#are ar putea !ă )ie la poartă !au $n ca!ă' Ei &ine, o# edea'H Se
!trecură uşor ca o adiere $n lun"ul "ardului, printre tu)ele #ulte' A0un!e
de departe
$ndărăt pe de ca!ă,#ăr"inită
o alee ca# la capătul "rădinii
cu tu)e de le"u#e'
de coacăe' Sări "ardul
Ră#a!e #ultă şire#e
porni
ne#işcat lân"ă ulti#a tu)ă care de!păr-ea curtea de "rădină' Urec+ea lui
)ină prin!e "o#ot de tropot' Se du#eri curând' Un călăre- !e apropia $n
"oană #are'
 Ti#pul !e !cur"ea #olco#' Luna apăru!e de câtea #inute,
$#prăştiind $ntunericul !erii' U#&ra #ai adâncă !tăruia doar pe !u& po#i'
Călăre-ul !ări din şa $n dreptul por-ii' *ocea lui Co!tac+e Caraană !par!e
!trident liniştea;
8 ei, .arcule, prietene, !coală de lân"ă )oc< Ai #u!a)iri'
(odarul !e ridică pe 0u#ătate de pe &uturu"a lui şi !tri"ă ră"uşit;
8 :u"i, do#nule Caraană<
(rea târiu' 9a!e u#&re !e precipitară de !u& po#i'
8 La!ă pi!toalele, do#nule< !e aui un "la! a!pru'
Îl $ncon0urară' Din ca!ă #ai ieşiră $ncă trei oşteni'
8 Cu cine a# plăcerea= !e intere!ă e!el Co!tac+e'
8 Cu căpitanul lau! 7a"er, !lu0itorul principelui'
8 .ăi, !ă )ie< !e #inună ânătorul' E o cin!te pentru #ine, căpitane'
Ulti#a oară ne%a# ăut anul trecut, la Râşno' i%a# "ăurit ni-el
pantalonii cu un "lon- de pi!tol' .i !e pare că toc#ai !căpa# din #âinile
do#niei%tale' Iartă%#ă< #''' *reau !ă ic $n priin-a pantalonilor' N%a#
rut !ă%i "ăure!c' inti!e# la cap, dar era# ca# departe, şi pi!tolul #eu
&ate şi el cât poate'
8 Nu )ace ni#ic, ră!pun!e #iero! căpitanul' Acu#a !%au #ai
!c+i#&at De
aproape' ni-el)apt,
lucrurile'
nici aiAnul trecut,
nu !unt prietenii
prea departe'do#niei%tale
(e Ducu cel!eIute
a)lau pe
$l aduc
oa#enii #ei le"at &urdu)' *or )i aici după #ieul nop-ii' Îl aşteptă# ca şi
pe do#nia%ta' ?ău că nu #ă "ândea# !ă ă prinde# atât de uşor< De
)apt, a# &ănuit că ace!ta ar )i locul unde a-i putea $ncerca !ă%l !coate-i pe
Ducu din #âinile noa!tre' (e podul plutitor, a&ia $ncap la un dru# cinci !au
şa!e călăre-i' Eu aici aş )i data atacul' Nici do#niile%oa!tre nu putea-i a)la
un loc #ai prielnic' Ce%ar )i !ă ne !pune-i cea de!pre do#nul C+irilă= Ne
aştepta!e# !ă eni-i $#preună'
8 Aş putea !ă ă !pun #ulte, â#&i ânătorul' Dacă eu şi Ducu o#
a0un"e la Al&a%Iulia, nu aş da nici o ceapă de"erată pe ia-a do#niei%tale
şi a oa#enilor care te $n!o-e!c' 9i ştii că eu nu or&e!c )ără te#ei'

8 Se
Ca pare
!ă )iucădrept,
-i%e )rică, do#nule
$n )a-a Caraană'
#or-ii nu e ni#eni din cale%a)ară de &ucuro!'
Dar până #âine #ai e #ult, do#nule 7a"er' Se pot $ntâ#pla atâtea'''
8 Aş putea !ă te o#or pe loc'
8 N%ai !ă )aci una ca a!ta, căpitane'
8 9i de ce, #ă ro"=
8 (entru că principele Tran!ilaniei -ine #ult !ă #ă prindă iu' Iar
do#niei%tale nu -i%ar #er"e &ine' De )apt, #i !e pare că $ncerci !ă $n"+i-i
un du#icat prea #are' Ia !ea#a !ă nu -i !e oprea!că $n "ât<
8 Nici o "ri0ă, do#nule Caraană' .âine, $ntrea"a Tran!ilanie a ro!ti
nu#ele #eu' *oi )i ră!plătit re"eşte' Nu%#i pa!ă dacă !unte-i inoa-i $n
)a-a principelui !au nu' A!ta e trea&a altora' Duce-i%l $n ca!ă< porunci
a!pru'
Câ-ia !olda-i $l $#pin!eră !pre treptele de la intrare' Dar $nainte de a
păşi $n pridorul ca!ei, unul dintre !olda-i &ătu aerul cu &ra-ele şi !e
pră&uşi' Cu-itul lui C+irilă !e a&ătu!e a!upra lui ca un )ul"er' :u un
#o#ent de ăpăceală' Co!tac+e nu pierdu ti#p' Re)leele lui lucrau
ad#ira&il' S#ul!e pi!tolul de la &râul celui căut, iar "lon-ul porni $n
aceeaşi clipă' Al doilea !oldat !e ro!to"oli $n iar&ă, dar Co!tac+e nu !e #ai
uită $ndărăt' Din câtea !alturi $şi "ă!i adăpo!t după col-ul ca!ei, iar de
acolo !e #i!tui printre po#ii nu#eroşi' Câtea "loan-e trecură pe lân"ă el'
Din!pre tu)ele de coacăe !e aui "la!ul lui C+irilă;
8 Căpitane lau! 7a"er, porunceşte oa#enilor !ă intre $n ca!ă, alt)el
ă ucide# pe to-i<
O ploaie de "loan-e !e a&ătu a!upra lui' Ur#ară câtea #o#ente de
linişte' C+irilă ră#ă!e!e $n picioare, lân"ă tu)ele de coacăe' Oştenii !e
aântară $n direc-ia aceea' Când a0un!eră )oarte aproape, con!tatară cu
!tupe)ac-ie că dea!upra tu)ei nu !e a)lă decât pălăria ânătorului' Un nou
cu-it eni de undea din!pre "ard' Al treilea !oldat !e pră&uşi la picioarele
căpitanului'
7a"er !i#-i &ro&oane reci pe la tâ#ple' Dintr%o clipă $n alta !e aştepta
!ă%l loea!că unul din )ai#oa!ele cu-ite' Iar ânătorul părea o !ta)ie care
!e #işca dintr%un loc $n altul, )ără a putea )i ăut de #uritori'
8 Toată lu#ea $n ca!ă< ordonă căpitanul'
8 Dar )ără ar#e< !e aui "la!ul lui C+irilă' Arunca-i ar#ele lân"ă
trepte< Ră#âi a)ară, do#nule 7a"er< Ae# de or&it'
Cei cinci oşteni intrară &ucuroşi $n ca!ă' Era atât de #are )ai#a lui
C+irilă, $ncât #ul-u#iră
8 Aruncă cerului
pi!tolul, 7a"er< că !eCo!tac+e'
!tri"ă a)lă la adăpo!t'
Căpitanul trânti pi!tolul $n iar&ă' Acu# nu !e #ai te#ea pentru ia-a
lui' 9tia că cei doi nu%l or loi câtă re#e era lip!it de apărare'
:ără !ă aştepte reo poruncă, podarul .arcu şi cei doi )lăcăi !e
po!tară la uşă cu topoarele, "ata !ă loea!că $n !olda-ii care ar )i $ncercat
o ieşire' Co!tac+e şi C+irilă $l po)tiră pe căpitan $n !pa-iul $ntuneco! dintre
plopi' Se aşeară to-i trei pe o lai-ă lun"ă'
8 După câte a# $n-ele!, oştenii do#niei%tale or !o!i aici ca# pe la
#ieul nop-ii, de!c+i!e or&a C+irilă'
8 Aşa e< $ntări 7a"er' Dar ei !unt pe!te o !ută' Ar )i curată ne&unie !ă
ă lua-i la luptă cu ei'
8 Aşa
!coate# din#ă "ândea#
#âinile şi Ducu'
lor pe eu' Nu o# lupta' Ai !ă ne a0u-i do#nia%ta !ă%l
8 Nici !ă nu ă "ândi-i< prote!tă 7a"er' .âine oi )i !pânurat $n locul
o!tru'
8 Te credea# o# deştept, intereni Caraană' Eu $ntotdeauna #%a#
)erit de pri#e0dia #o#entană' (entru pri#e0dia din iua ur#ătoare e ti#p
de!tul'
8 Dacă re)u $#i lua-i ia-a=
8 Nu#ai cu părere de rău'
8 Ce propune-i=
8 Un !c+i#&' Un !i#plu !c+i#&, căpitane, or&i C+irilă' Când or !o!i
oştenii do#niei%tale, porunceşte%le !ă ră#ână departe de ca!ă, ca# $n
locul undee $ncep
aici' A!ta tot' tu)ele< Un oştean !ă taie le"ăturile lui Ducu şi !ă%l aducă
8 Iar eu oi )i li&er=
8 A&!olut li&er'
8 9i !cri!oarea='''
8 Care !cri!oare=
 8 Aceea pe care a-i luat%o de la !olii principelui'
8 A# $#păr-it%o $n trei, do#nule' :iecare dintre noi poartă câte o
parte din ea' Dar !tai< Dacă Ducu !e a)lă $n #âinile do#niei%tale,
$n!ea#nă că partea lui de !cri!oare o ai $n &uunar' Eşti &un !ă #i%o dai=
lau! 7a"er $şi #uşcă &uele până la !ân"e' :ăcu!e o pro!tie
$ntre&ând de !cri!oare'
8 Ea nu%-i apar-ine, do#nule'
8 Crei= Oare nu tre&uie !ă ştie lu#ea că Si"i!#und /5t+or@,
principele Tran!ilaniei, e un trădător al creştinilor= aide, prietene< Dă%#i
partea de !cri!oare luată de la Ducu<
7a"er â#&i' Scoa!e &ucata de +ârtie din &uunar şi i%o $ntin!e' Un
a!e#enea târ" $i conenea' Îi păru &ine că $ntunericul de !u& po#i e
de!tul de de!' /ucuria lui, rău a!cun!ă, l%ar )i trădat, cu !i"uran-ă'
*ânătorii !%ar )i doedit până la ur#ă a )i nişte &ie-i nătărăi dacă l%ar )i
lă!at li&er $n )runtea a pe!te o !ută de oşteni'
8 Acu#, po)teşte $n ca!ă, căpitane< porunci C+irilă'
Când !e $nc+i!e uşa $n ur#a lui, cei doi ânători $i cercetară pe
!olda-ii cău-i' Nu #ai erau $n ia-ă' Apoi, !e petrecură nişte lucruri
ciudate' .arcu şi &ăie-ii lui de!prin!eră podul de la locul o&işnuit'
Co&orâră
din "ra0d cu el ca#
trei o !ută
cai şi%i de paşi'
du!eră După La
pe pod' ce%lpu-ină
priponiră la #al,
re#e după!coa!eră
aceea,
ar#ă!arii lui C+irilă şi Co!tac+e !e alăturară celorlal-i'
Toate pre"ătirile durară cel #ult un cea!' (ână la #ieul nop-ii ar #ai
)i )o!t o &ună &ucată de ti#p' *ânătorii di#preună cu podarul !e aşeară
pe lai-a de !u& plopi' /ăie-ii ră#a!eră !ă păea!că uşa' *re#ea trecea
$ncet' Apele cur"ătoare au noaptea un cântec al lor, #onoton şi tri!t' Doar
când !e )reacă de #aluri, "la!ul lor capătă parcă o notă de ioiciune'
Lu#ina lunii !e odi+nea ti+nită pe )rune, pe iar&ă, pe pă#ântul căldu-, iar
$n apa adâncă !e a)unda!e ca $ntr%un 0il- i#en!' Rară câte%o pa!ăre
!târnită de pe cui&arul cald, cine ştie din ce cauă, -ipa !curt' :âl)âitul
aripilor acoperea tot cerul' În !pate !e ăreau lu#inile ca!telului din
O&re0a' Nişte
panicii tor-e #ari
ca!telului care ardeau
#o-ăiau !au $şi!u! pe col-uri i!prăi
poe!teau de iduri,
dinacolo unde
ră&oaie,
aşteptând iirea orilor'
8 (oate că nu e &ine !ă%l a#e!tecă# pe podar $n tre&urile noa!tre,
rup!e tăcerea C+irilă'
8 E de0a a#e!tecat până pe!te cap, ră!pun!e Co!tac+e'
8 Ne aşteaptă o noapte "rea' S%ar putea ca unii dintre noi !ă nu #ai
apuce orile'
8 Nu ne cunoşti, do#nule C+irilă, $l $ntrerup!e .arcu' Spune%#i, ai
auit de Cae Indru=
8 A# auit' Se ice că a )o!t un luptător de !ea#ă'
8 De !ea#ă= Se ede că nu l%ai cuno!cut' De )apt, pu-ini oa#eni !e
pot lăuda că
din #atca lui'i%au
Era ăut
aşa de)a-a' Acu#
tur&at, că doi ani,cupeelpri#ăară,
ducea ieşi!e .ureşul
&uşteni şi copaci $ntre"i,
ca pe nişte !urcele' Înnopta!e şi ploua cu "ăleata' /ătea ântul, iar plopii
din )a-a ca!ei !e aplecau ca nişte )ire de paie' Încă de cu iuă !e lă!a!e un
$ntuneric de%-i enea !ă crei că a !o!it re#ea de apoi' În ca!ă la #ine !e
i!ca!e oarecare ară' 9a!e &oieri ne a#enin-au cu pi!toalele' Îl aşteptau
pe Cae Indru' Du#neeu !ă%l ierte< A# auit că ar )i pierit' Ne%a# treit
cu el ca# pe la #ieul nop-ii' *ântul !e o!toi!e' Nu#ai apele .ureşului
&ol&oro!eau, tur&ate' Câinii !e aciua!eră pe undea de ploaie şi nu l%au
!i#-it' Ori poate a u#&lat el prea uşor' A intrat $n ca!ă ca un tră!net' Se
ede trea&a că o )i &ănuit el că e aşteptat' L%a prin! pe unul dintre &oierii
aceia şi l%a tra! $n )a-a lui c+iar $n #o#entul $n care ceilal-i $şi !lo&oeau
pi!toalele' Lun"anul care părea !ă )ie conducătorul &oierilor a $ncercat !ă%l
pălea!că cu toporişca #ea de tăiat rea!curi' Indru !%a aruncat $nainte,
până lân"ă pieptul lui' Cu #uc+ia pal#ei, l%a i&it pe!te #ână ca# la
$nc+eietura pu#nului' Apoi l%a# ăut pe lun"an $#proşcat $n perete, ca
un +ar&u' Din locul acela !%a !urpat tencuiala' (oate că%l &iruiau până la
ur#ă !au poate că nu%l &iruiau' Cae părea un ârte0 $ntre ei' De noi
uita!eră' Le%a# )ăcut !e#n &ăie-ilor' A# i!prăit iute cu &oierii şi i%a#
aruncat $n .ureş' Dacă a# )ăcut noi a!e#enea i!praă pentru Cae Indru,
căruia $i #er!e!eră unele or&e rele, atunci nu #ai $ncape tă"adă că
!unte# alături de do#niile%oa!tre' Iar după o aşa !tricare cu !tăpânirea,
o# lua şi noi dru#ul ării Ro#âneşti' Aici o duce# prea "reu' No&ilii nu
plăte!c podul' Oa#enii !ăraci ar plăti, dar n%au de unde'
.ai or&iră #ultă re#e, !ta&ilind planul de ac-iune $n cele #ai #ici
a#ănunte'
e!titele Aproape şide
lui pi!toale #ai#ieul nop-ii,
)ăcu ro!t Co!tac+e
de $ncă Caraană
patru, pe $şi $ncărcă
care le atârnă la
şaua calului'
Intrară $n ca!ă şi%i le"ară &urdu) pe oşteni' Căpitanul 7a"er )u !co! $n
curte' Se ca# apropia ti#pul !o!irii lui Ducu' 9i nu !e $nşelară' C+irilă
tre!ări' Aea auul a!cu-it' (u!e urec+ea la pă#ânt şi ră#a!e o re#e
ne#işcat'
8 So!e!c oştenii do#niei%tale, căpitane, "răi el' Într%un !)ert de cea!
or )i aici'
7a"er !căpă o ecla#a-ie de ui#ire' Era "reu de creut ca un o# !ă
poată aui la a!e#enea di!tan-ă' Nici )iarele pădurilor nu erau atât de
$ne!trate' ?â#&i ne$ncreător'
C+irilă
ieală' $şi de!)ăcu
De &râu atârnau)ără "ra&ă
ece teci,+aina lun"ă'
tot din piele,Un
şi &râu lat,teacă
)iecare de piele, ieşi la
adăpo!tea
un cu-it' Cele ece cu-ite erau !in"urele ar#e pe care le purta'
Curând, tropăitul cailor !e aui li#pede' .er"eau $ntin!' 7a"er â#&i
pentru a doua oară $n noaptea aceea' *ocea lui C+irilă $l $ntrerup!e din
"ândurile lui;
8 aide, căpitane, ieşi din curte şi $ntâ#pină%-i oa#enii< (o-i !ă te
depărtei douăeci de paşi de la poartă' Dacă )aci cu#a şi pa!ul douăeci
şi unu, #i%e tea#ă că a )i ulti#ul' Cu-itele #ele şi pi!toalele prietenului
Caraană !unt $ndreptate a!upra do#niei%tale'
Călăre-ii $ncetiniră #er!ul cailor' Din u#&ra ca!ei, ânătorii $i ăură
de!tul de li#pede, )ără a%l !căpa din oc+i pe 7a"er' Ace!ta depăşi!e col-ul
"ardului' Din (ri#e0dia
!e $ncu#etă' două !alturi
!e ar )i putuprea
anun-a !ă !e arunce
#are' $n !patele
În ur#a unei tu)e'
lui pândeau cei Nu
#ai
&uni oc+itori din câ-i ău!e până atunci' Se opri după douăeci de paşi'
Călăre-ii din )runte $l ăriră' Câ-ia dintre ei !e "ră&iră !ă%i ină $n
$ntâ#pinare' :u un #o#ent "reu pentru ânători' 9i c+iar #ai "reu
pentru căpitan' O clipă, au !ena-ia că !i#te cu-itele lui C+irilă $ntre
coa!te' 6la!ul lui ră!ună puternic;
8 Opri-i< Ră#âne-i pe loc< /altaar''' unde eşti, &le!te#atule=
8 Aici, $năl-i#ea%ta, ră!pun!e &ăr&o!ul de undea din !pate'
8 Adu%#i prionierul<
/altaar dădu câtea porunci !curte' Rândurile călăre-ilor !e
de!)ăcură de"ra&ă, iar )ru#o!ul ar#ă!ar al lui Ducu ieşi la ieală'
Co#andantul re!piră uşurat' /ăr&o!ul călări alături de prionier, aând
pi!tolul a-intit a!upra lui' A0un!eră lân"ă 7a"er' Dacă /altaar ar )i ăut
li#pede )a-a căpitanului, !c+i#&ul !%ar )i oprit $n clipa aceea'
8 Taie%i le"ăturile< porunci co#andantul'
/altaar tre!ări' Dar era atât de o&işnuit !ă eecute un ordin, $ncât
"e!turile lui deeniră dintr%o dată #ai !printene'
7a"er !e $ntoar!e către prionier'
8 Do#nule Ducu, cea #ai $ncolo e o poartă de!c+i!ă''' Intră acolo<
/ăr&o!ul creu că i!eaă' Căpitanul porni do#ol !pre oa#enii lui' 9i
pe #ă!ură ce ieşea din ona de &ătaie a ânturilor, !i#-ea cu# !e
linişteşte' Socoti $n "ând că%i a tre&ui cel #ult un cea! pentru a%i prinde
pe to-i' .ureşul şi Târnaa .are )or#au acolo un un"+i drept' Din un"+iul
acela plin de
?ăreşului, !#ârcuri
ocupată nu ei!ta
de oştenii !ăi' ieşire
(entrudecât pe Târnaa
a trece partea din!pre
.are $ndealul
ona
.i+al-ului, ânătorii aeau neoie de un ocol către Ci!teiul%Ro#âne!c'
*reo douăeci de oşteni le or tăia dru#ul' Un alt "rup a co&or$ cu podul
pe )irul apei .ureşului' În"+e!ui-i din toate păr-ile, ânătorii or )i aduna-i
ca din oală' În!u)le-it de "ândurile acelea, lau! 7a"er a0un!e lân"ă
oa#enii !ăi' (e )a-a lui a!pră apăru pentru a treia oară $n noaptea aceea
un â#&et' Dar â#&etul !e !tin!e la 0u#ătate' (odul plutitor di!păru!e
de la locul lui' Urletul de )urie al căpitanului a0un!e până la )u"ari' (odul
co&ora iute pe lân"ă #al' Stri"ătele şi $n0urăturile !olda-ilor !e !tin"eau
undea departe' Când !ocotiră că au co&orât de!tul, priponiră podul până
trecură pe #al, ca# $n dreptul .i+al-ului, apoi $i )ăcură ânt $ndărăt, iar
apa $l $n+ă-ă
.arcu laco#ă$nalte,
prin tu)işuri şi%l târ$
pe la ale'ştiute
poteci :u"ariinu#ai
$şi !truniră
de el' caii $n ur#a
Ocoliră lui şi
.i+al-ul
tăiară dru#ul #ai departe, pe!te câ#puri, apoi prin !patele ca!telului din
O&re0a' Doar Co!tac+e Caraană ră#a!e #ult $n ur#ă, !ă pândea!că de
pe o coa!tă eentualele #işcări ale ur#ăritorilor' Ceilal-i !uiră pantele
dealurilor, când #olco#e, când repei, co&orâră $n ăi şi "oniră ca nişte
năluci lă!ând $n ur#ă Crăciunelul%de%7o!, /la0ul, .ănărade şi $ncă reo
două !ate ador#ite la cea!ul acela' Uneori, #er"eau dru# lun" prin apă
!au !e !c+i#&au de pe un alt #al pe altul, )ăcând ocoluri #ari, ştiind că $n
)elul ace!ta li !e or ri!ipi ur#ele, iar cei care%i or căuta la iuă !e or
de!curca "reu, pierând #ultă re#e'
C+irilă era #ul-u#it' Călărea tăcut $n )a-a celorlal-i' Îl păcăli!e din
nou pe căpitanul;
edere 7a"er' /ănui!e
podulplanul lui de
plutitor' ac-iune'
:ără pod, cuUn"reu
!in"ur
ar )ilucru pierdu!e
putut dinde
!ă !cape
ur#ărirea atâtor oşteni'
Când !e crăpă de iuă, opriră $ntr%o pădure $ntin!ă, care pornea de la
cele două #aluri ale Târnaei .ari şi !e continua $n dreapta şi%n !tân"a
până departe pe!te dealuri' (opo!iră !u& nişte !ălcii #ari, pletoa!e, ale
căror âr)uri a!cu-ite #ân"âiau apa tre#urând uşor, parcă $n)iorate' /olta
răcoroa!ă adăpo!ti caii şi călăre-ii' Acolo era locul de $ntâlnire cu Co!tac+e
Caraană' Caii, o&o!i-i şi )lă#âni, ieşi!eră de !u& !ălcii şi !e $n)ruptară
din iar&a proa!pătă' Copacii, rari $n locul acela, o)ereau ur#ări-ilor
aanta0ul de a cuprinde cu priirea o &ună &ucată de teren din lun"ul celor
două #aluri'
Se $#plineau cinci ile de când Si"i!#und /5t+or@ pu!e!e $n picioare
$ntrea"a Tran!ilanie din !udul .ureşului, dând de ştire pe la aduri şi prin
ca!tele, prin +anuri, prin !ate şi oraşe, aruncând pe ur#ele ânătorilor şi
$naintea lor şta)ete iu-i şi !olda-i o&işnui-i cu ur#ăririle' Doar )iii podarului
!e "ândeau #ai pu-in la lucrurile acelea, )erici-i că !e a)lă $n plină
aentură alături de nişte oa#eni atât de e!ti-i' Din re#e%n re#e, !e
uitau cu nedu#erire la Ducu cel Iute şi nu le enea !ă creadă că o#ul
acela #ărunt şi !u&-irel e c+iar atât de oinic pe cât i%a #er! )ai#a' (ărea
#ai de"ra&ă un copilandru care !e apropie de âr!ta &ăr&ă-iei, aşteptând
!ă%i dea pri#ele tuleie pe )a-a curată' Aea "enele lun"i, $ntoar!e, &uele
pline, delicate, parcă de!enate de un pictor &un' (ărul cre-, căut pe
)runte, !porea aerul lui de tinere-e' Ni#eni nu i%ar )i dat acei douăeci şi
opt de ani pe care%i aea' Doar u#erii, cea #ai lar"i decât o&işnui-ii
u#eri ai &ăie-ilor !u& âr!ta #aturită-ii, arătau un oarecare !e#n de
oinicie'
Curând, !e aui "o#ot $n lun"ul #alului' Co!tac+e Caraană apăru
dintre copaci, păşind !printen $naintea calului, cu picioarele lui !curte şi
"roa!e' Era o apari-ie atât de !tranie, de cara"+ioa!ă, $ncât c+iar prietenii
!ăi nu%şi putură opri un â#&et' Caraană arăta !curt şi "ro! ca un &utuc'
(utea !ă ai&ă cincieci de ani !au patrueci, !au c+iar #ai pu-in' (e!te
trupul otoa $#&răca!e un !oi de +aină peticită $n )el şi c+ip, aând )elurite
&uunare $n locurile cel #ai pu-in aşteptate' (urta pe cap o pălărie atât de
decolorată, $ncât nici #eşterii cei #ai di&ace la culori nu ar )i putut &ănui
cu# arăta!e $n ti#puri #ai &une' :a-a rotundă, cu u#erii o&ra0ilor "raşi,
proe#inen-i, era !tră0uită de un na! cârn' Oc+ii #ari, ni-el &ol&oşa-i,
dădeau )e-ei
Caraană $n per#anen-ă
putea )i luat dreptununul
aer parcă
dintre #irat' După
o&işnui-ii $n)ă-işareacare
!alti#&anci lui,
u#pleau târ"urile şi $ne!eleau lu#ea cu pe+liăniile lor' Nici calul nu !e
arăta cu cea #ai pre0o! decât !tăpânul' Cu toată $năl-i#ea lui
re!pecta&ilă, părea #ai de"ra&ă o capră uriaşă, cu picioarele ne)ire!c de
!u&-iri, cu urec+ile #ari, pe!te li#ita o&işnuită c+iar la #ă"arii de ra!ă' Cu
)ire de păr cre!cute lun"i !u& &ua de 0o!, cu părul #are, lă-o!, #ai ale!
pe pântece, cu &otul #ult prea a!cu-it şi lun" pentru un cal, reuşea
#inunat !ă !e deo!e&ea!că de !e#enii lui' Când #er"ea la pa!, dădea
i#pre!ia că aruncă picioarele ca o "ăină care%şi caută +rana' .ul-i poate l%
ar )i cu#părat, cu "ândul !ă%l arate prin &âlciuri' Dar pentru călărie, nici
cel #ai ri!ipitor călăre- nu ar )i o)erit pre-ul a două "ăini' 9i toc#ai aicea
era c+eia'
+aliu, careDoar Co!tac+e
!e apropia şi prietenii
cu#inte lui ştiau
de "rupul cât aloreaă
)u"arilor, $n ur#acalul ace!ta
!tăpânului,
!uper& $n !lu-enia lui'
Co!tac+e Caraană )u !alutat cu o eploie de &ucurie' O#ule-ul
pri#i cu plăcere ădită #ani)e!tările de !i#patie, $n ti#p ce $şi deşăua
calul $n )elul lui, cu un anu#it dic+i! cere#onio!' Calul, de!poărat de
c+in"i, !e $nârtea $n 0urul !tăpânului lui, a)işând un cal# al #işcărilor
$#pru#utat de la ace!ta' I !e uita $n oc+i şi aştepta porunci, lip!indu%!e
de iar&a #ultă şi proa!pătă' În !)ârşit, când şaua di#preună cu alte
#ărun-işuri )u aşeată pe locul de popa!, Co!tac+e i !e adre!ă calului de
parcă ar )i or&it cu un !lu0itor credincio!;
8 ai, ?a#&ilico, du%te !ă #ănânci şi !ă te !aturi de apă< Nu prea a#
aut noi re#e $n noaptea a!ta de a!e#enea lucrări'
Calul porni cu de#nitate !pre "rupul !e#enilor !ăi şi%şi ău de
tre&uri, $notând cu picioarele lui !u&-iri ca de &ară pe lân"ă tu)işurile din
lun"ul #alului' Co!tac+e !e uită câtea clipe după el, cu priirea unei
#a#e pentru copilul ei' Sin"ura lui a#ărăciune con!ta $n )aptul că
?a#&ilica nu era iapă' Ar )i dorit de la ea nişte #ân0i pe care !ă%i
dăruia!că prietenilor !ăi'
Ceilal-i cai !e opriră din #âncat la apari-ia ?a#&ilicăi şi !e tra!eră
$ndărăt, #inunându%!e de a!e#enea arătare' Doar ar#ă!arii lui C+irilă şi
Ducu, a#ici ec+i cu ?a#&ilica, !e apropiară de acea!ta şi%şi )recară
&oturile de !pinarea lui, arătându%şi &ucuria reederii' Din "rup !e #ai
de!prin!e un cal trupeş, cu oc+ii ca# &le"i' Se apropie do#ol de
?a#&ilica, tropăind #ăre- prin ier&urile $nalte' *ăându%l atât de cal#,
trupeşul!ă%l
$ncercă ă&oi câtea
#uşte' clipe ne+otărât'
?a#&ilica Apoi,)ul"erător
!e $ntoar!e cu o #işcare iute a &otului,
pe picioarele lui ca
nişte piro!trii, iar trupeşul pri#i o perec+e de copite care%l năuciră' După
a!e#enea cunoştin-ă, caii $şi ăură de tre&urile lor, şi !e aşternu $ntre ei
cea #ai &ună rânduială'
Caraană !coa!e din !ăcule- un şter"ar lun" şi%l $ntin!e pe iar&ă' (e
şter"ar $şi )ăcură apari-ia o pâine #are, cu coa0a ple!nită cu# e coa0a
copacului &ătrân, o &ucată de !lănină ardelenea!că $n"ăl&enită de )u#
do#ol, nişte cepe roşcate cât pu#nul şi o plo!că de le#n plină cu in'
*ânătorii $l priiră â#&ind' Le era dra" o#ule-ul ace!ta ce nu uita
niciodată de #âncare, c+iar $n clipele cele #ai pri#e0dioa!e' Caraană
o&!eră â#&etele' :a-a i !e lu#ină de plăcere' Cu un "e!t lar", din care
nu lip!ea o anu#ită
C+irilă )ală, !pre
$i )ăcu !e#n po)ti Ducu'
prietenii la de0un'"+ici dintr%o priire caua
*ânătorul
palorii o#ului' Se apropie de el şi%i de!)ăcu pan!a#entul, c+icotind;
8 Doa#ne !)inte, ne$nde#ânatici !unt oa#enii principelui< A&ia dacă
te%au "âriat' Ai aut norocul cel #are !ă dai pe!te un prieten ca #ine'
A# eu nişte leacuri &une, care te pun pe picioare $nainte de apu!ul
!oarelui' Sunt aşa alintătoare, de parcă%-i pare rău când !e $nc+ide
!părtura din piele' Nici nu !i#-i când le torn pe rană' .i%a #er! e!tea că
repar )ără durere'
Sco!e de prin &uunarele lar"i nişte )rune de pătla"ină şi câtea
rădăcini a!e#ănătoare re0ilor de carto)i' Stoar!e rădăcinile pe rană, iar
u!turi#ea )u atât de cu#plită, $ncât ânătorul !e -inu !ă n%o ia la "oană
cât $l8-ineau
Aşa< picioarele'
!pu!e Caraană !ati!)ăcut' Cred că nici n%ai !i#-it' Acu#
pune# pătla"ina dea!upra şi, Du#neeu cu #ila<
După ce !trân!eră pu-ina #erinde ră#a!ă, Ducu propu!e !ă i !e
$ncredin-ee lui C+irilă co#anda "rupului lor' *ânătorul nu pri#i'
Cuno!când &ine )irea or"olioa!ă a "ră!anului şi priceperea lui de a !e
de!curca $n tre&urile "rele, +otăr$ !ă i !e treacă ace!tuia #i!iunea de
conducător' Co!tac+e nu%şi a!cun!e deloc &ucuria' Îi plăcea "roa !ă dea
ordine' 9i cu cât era "rupul #ai nu#ero!, cu atât #ul-u#irea lui !e arăta
#ai adâncă' C+iar dacă !e ni#erea cu un !in"ur o# alături, $i propunea de
$ndată !ă !e alea"ă un conducător' Când !e $ntâ#pla !ă )ie nu#ai
?a#&ilica, $i dădea calului de $n-ele! că, $ntre ei doi, lui i !e cuine cin!tea
de a +otăr$' Inten-iile lui Caraană ră&eau "reoi, din nişte )rae lun"i,
$ntortoc+eate, )ără nici un )el de le"ătură $ntre ele' ?a#&ilica $l a!culta
ră&dător şi nu dădea !e#ne de iritare nici c+iar atunci când ânătorul !e
apuca de unele di!cur!uri #ai lun"i' Uneori, când era !upărat, Co!tac+e $i
reproşa că nu e iapă şi%i poe!tea că ştie el nişte ar#ă!ari $n Câ#pia
Dunării, cu care i%ar )i )ăcut cunoştin-ă dacă nu ar )i aut nepreederea !ă
!e na!că de !e #a!culin' Când $i trecea !upărarea, cuprin! de căin-ă că%i
or&i!e de!pre ace!t #are de)ect, Co!tac+e !e apropia de ?a#&ilica plin
de or&e de #ân"âiere;
8 Să )ii tu !ănăto!, ?a#&ilico< Ce dacă eşti cal= De )apt, nu !e pot
naşte nu#ai iepe' Cred că erai #ai )ru#o! la c+ip dacă te năşteai iapă'
Dar după câte ştiu eu, &ăr&a-ii nu tre&u ie !ă )ie cine ştie ce )ru#oşi' A!ta
e trea&a )e#eilor' Noi ae# alte ro!turi pe lu#e' E drept că tu eşti al
dracului
tine ca dedeDracu'
!lut' Când
Tu nute%a# du! !ă
tre&uie $n Do&ro"ea
pui a!ta lalaini#ă'
iepele:ru#u!e-ea
ară&eşti, )u"eau
trece'de
Deşteptăciunea şi &unătatea ră#ân' .uierile, tot #uieri' Nu !e uită decât
dacă eşti c+ipeş' 9tiu că ai )i rut !ă petreci şi tu ni-el cu iepele acelea,
c+iar aşa ale dracului cu# !unt, dar eşti prea ti#id' (e ur#ă, nec+eatu l
tău parcă e lătrat' .ai $ndulceşte%l, &ăiatule< Alt)el, "reu #ai pui #âna pe
o iapă' De ece ani $-i dau !)aturi cu# !ă te por-i' Nu !e prinde $nă-ătura
de tine, )iindcă eşti $ndărătnic şi ur&a"iu' Când te apropii de o iapă )ă şi
tu nişte )a!oane, aşa cu# )ac oa#enii !u&-iri'
Aici !e oprea de )iecare dată, &âi"uind cea neclar' Nici $n 0urul lui nu
prea !e $n"+e!uiau )e#eile cu dra"o!tea lor'

Capitolul 4

Tră!ura &aronului Al&ert Senti5ni a0un!e la Al&a%Iulia când $ncepu

!ă $nnoptee' Aerul de ară căldu- şi leşio! parcă !e #ai $niora!e' O&o!i-i
de căldură şi de dru#, călătorii intrară prin poarta cea #are a cetă-ii,
!tră0uită de oşteni oinici, $#&răca-i, după #oda re#ii, cu ale de )ier şi
ală#uri #ulte' În ur#ă ră#a!e câ#pia care !e de!c+idea la !tân"a şi la
dreapta cetă-ii ca un eantai i#en!, proptit cu coada $n dealurile din!pre
9ard şi cu âr)urile $n #alurile .ureşului' Câ#pie &o"ată $n cereale, care
!e prelun"ea de%a lun"ul apei până dincolo de cetatea Deei' În !patele
cetă-ii de !caun, dealurile acoperite cu ii şi liei de po#i preentau a
doua !ur!ăproenea
econo#ică de produ!e pentru
din ara !tăpânii
de (iatră, din din
adică Al&a%Iulia' A treia
ini#a .un-ilor !ur!ă
Apu!eni'
(e ăile Arieşului şi A#poiului, aurul aştepta doar !ă )ie !pălat $n ciururi şi
dic+i!it $n pun"i #ari' Nenu#ărate #ine de aur unele ştiute de !tăpânire,
altele neştiute $şi trăiau ia-a, aducând la !upra)a-ă &o"ă-ii de!pre care
localnicii pu-in or&ăre-i a#inteau doar $n treacăt' :ai#a &elşu"ului de aur
a0un!e!e de #ult la Con!tantinopol, la (ra"a, la *ene-ia şi c+iar #ai
departe, $n $ntrea"a Europă' Aenturieri de toate nea#urile luau dru#urile
Tran!ilaniei şi !e a)undau prin pădurile Apu!enilor, pierându%şi ur#ele
pentru #ultă re#e !au pentru totdeauna' .onopolul aurului !e a)la $n
#âinile celor $ndrăne-i şi puternici, iar cri#ele şi 0a)urile ră#âneau de
cele #ai #ulte ori tăinuite de !tâncile şi a!cunişurile #un-ilor'
/aronul $şi continuă dru#ul pe o !tradă lar"ă şi dreaptă, !tră0uită pe
#ar"ini de copaci &ătrâni' Caii &ăteau pietrele !trăii $n trap #ărunt'
?"o#otul acela rit#ic $ncânta auul &aronului, iar liniştea şi ordinea din
oraş $i dădeau acea #are !i"uran-ă a o#ului a)lat alături de !e#eni
potrii-i cu el' Opriră la poarta unei cur-i cu iduri $nalte, de piatră'
Slu0itorii ca!ei de!c+i!eră poarta, iar tră!ura $şi continuă dru#ul printre
&o!c+ete de tranda)iri până%n )a-a unei ca!e cu două caturi' Un tânăr
$#&răcat $n +aine de cati)ea nea"ră, !trân!e pe corp şi #iro!ind a par)u#
&un, !e apropie de tră!ură' Era unul dintre !ecretarii lui Io0ica' Al e!titului
Io0ica, acel cancelar al principelui Tran!ilaniei de!pre care !e or&eau
#ulte şi !e şopteau şi #ai #ulte'
8 Unde%i do#nul Io0ica= $ntre&ă Senti5ni &ine di!pu!'
Tânărul !e $nclină cere#onio!'
*ă roa"ă atât
8 Lucreaă !ă%l ierta-i' Unele tre&uri "ra&nice $l re-in la curte'
de târiu=
8 O+< râ!e tânărul' Ti#pul do#nului cancelar e după $#pre0urări'
Uneori !e ede lu#ină toată noaptea $n odaia lui de lucru'
8 Acu# !%ar putea !ă )ie o a!t)el de $#pre0urare=
8 Una #ai #ăruntă, do#nule &aron' Cu o 0u#ătate de cea! $nainte
de !o!irea oa!tră, o şta)etă ne%a adu! e!tea de!pre capturarea unui
lotru, pe a cărui ia-ă !%a pu! pre- o !ută de duca-i de aur' E or&a de!pre
un oarecare ala+ de prin păr-ile Oltului, Ducu cel Iute' Ecelen-a%!a
do#nul cancelar #i%a de!tăinuit că la eecu-ie a a!i!ta c+iar principele,
$n per!oană' Cred că #âine di#inea-ă a )i "reu de "ă!it un loc $n pia-a
cea #are' (entru do#nia%ta aş putea !ă aran0e eu lucrurile' Cuno!c o
ca!ă de unde
eecu-ia !e ede
di#preună cu#inunat' De acolo
do#nul conte Tele>ie-iLa0o!,
aea căruia
prile0ula#
!ă aut
ur#ări-i
de0a
plăcerea !ă%i re-in două locuri' Dar po)ti-i $n ca!ă< A# auit că a-i ândut
ca!telul de la O&re0a pe un pre- )oarte &un' De #ult nu !%au #ai )ăcut
a!e#enea ânări #ari pe aici'
Senti5ni apro&ă din cap, &ucuro! de aprecierile tânărului' *e!tea
prinderii lui Ducu $i u#plea ini#a de )ericire, "ândindu%!e că .aria%
:loren-a a )i )oarte dea#ă"ită' O prii cu coada oc+iului, re-inându%şi pe
0u#ătate un â#&et' Dar, !pre #irarea lui, &aroana râ!e "o#oto!, iar
când !e potoli $i !pu!e cu #are !i"uran-ă $n "la!;
8 (ână di#inea-ă #ai e #ult' Cine !e &ucură prea dere#e ri!că !ă
plân"ă #ai târiu' *ânătorii ăştia au #ai )o!t $n #âinile oa!tre şi nu prea
%au Tânărul
dat ră"a !ă%i 0udeca-i'
!ecretar cătă !pre ea #irat şi ru !ă%i !pună o or&ă de du+'
Dar Senti5ni, care nu oia !ă !cape de a a!i!ta la !pânurarea lui Ducu,
$l $ntre&ă dulcea";
8 ?ici că do#nul Tele>i a re-inut două locuri=
 8 Da, ecelen-ă' Se pare că e )oarte &o"at' Aruncă $n dreapta şi%n
!tân"a cu aurul şi cu &anii' La !o!ire, a dăruit doi duca-i !lu0itorilor ca!ei'
.ie #i%a dat, de a!e#enea, doi duca-i şi $ncă doi pentru e!tea prinderii
lui Ducu' A# conin"erea că cine !tă $n prea0#a do#nului conte !e u#ple
de aur'
Senti5ni !e $ncruntă' (rin!e aluia tânărului la )aptul că el $ncă nu
u#&la!e la &uunare' Îşi a!cun!e #ânia, "ândindu%!e că prin ace!t
!ecretar li#&ut a reuşi !ă a)le #ulte lucruri )olo!itoare, #ai ale! că ia-a
de la curtea principelui $i era aproape necuno!cută' Râ!e, iar când !e
$ntoar!e către !ecretar, $n #ână $i !trăluci un &an de aur, ca# la pre-ul
unei 0u#ătă-i de ducat, şi tânărul $l luă )ără #ulte )a!oane'
8 i%a# uitat nu#ele, !pu!e &aronul prieteno!'
8 Ecelen-a%oa!tră are de re-inut atâtea lucruri i#portante, $ncât e
)ire!c !ă uite nu#ele unui &iet !ecretar de cancelarie' De )apt, a# un
nu#e !curt şi uşor de re-inut' .ă nu#e!c Ianoş C+ioreanu'
GNu e deloc pro!t, "ândi &aronul' Întâi $#i atra"e aten-ia că nu e
caul !ă%i re-in nu#ele, apoi $#i !trecoară o aluie ca# $n doi peri că nu
!unt $n !tare !ă -in #inte un nu#e atât de uşor ca al lui' Sau, nai&a ştie=
(oate că #ă )ră#ânt prea #ult' A# auit că la curtea principelui !e ca#
or&eşte
pândă cu două
a prinde, $n-ele!uri
cu# şi că
!%ar ice, $ntr%o cel
$n-ele!ul di!cu-ie tre&uie !ă )ii #ereu la
#ai &un'H
8 Eşti ala+= $ntre&ă &aronul'
Ianoş râ!e, deelindu%şi din-ii )ru#oşi'
8 Nu, ecelen-ă' /unicii #ei au )o!t ala+i'
GTot un drac, "ândi &aronul' În !)ârşit, e &ine când un ala+ !e
leapădă de ai !ăi'H
C+ioreanu $i "+ici "ândurile şi%şi a!cun!e un â#&et &at0ocoritor'
Io0ica eni târiu' Î#&răcat !i#plu, $n +aine co#plet ne"re, părea #ai
$nalt şi #ai !la& decât $n realitate' Nu purta podoa&e, )oarte la #odă pe
ti#pul acela' .er!ul lui )alnic şi priirea a!pră $i dădeau #ai de"ra&ă aerul
unui co#andant de oşti' *or&ea #ă!urat şi potolit' Ni#eni din cei care%l
cunoşteau
din cele #ainudeo!e&ite'
putea a)ir#a că l%a auit ridicând "la!ul, c+iar $n $#pre0urări
Cancelarul !c+i#&ă la cină câtea cuinte cu Senti5ni şi cu .aria%
:loren-a' Le ceru c+iar lă#uriri $n priin-a locului unde !e or !ta&ili'
/aronul ră!pundea $ncercând unele !enti#ente contradictorii' Se !i#-ea
din cale%a)ară de #ul-u#it !ă şadă la #a!ă cu Io0ica' O#ul ace!ta !cu#p
la or&ă de-inea toate !ecretele câr#uirii din Tran!ilania' Cuântul ca şi
+otărârile lui !e &ucurau totdeauna de aprecierile lui Si"i!#und /5t+or@'
.ul-i !ocoteau că Io0ica ar )i adeăratul conducător al principatului' Că $n
iua când i !%ar $ntâ#pla o nenorocire ace!tui o#, principele !%ar a)la )ără
pic de apărare $n )a-a ecilor de duş#ani, to-i oa#eni cu "reutate $n
rândul no&ililor' (e de altă parte, &aronului $i di!plăcea aerul de
!uperioritate pe care%l
că Io0ica !e tra"e a)işa
dintr%o cancelarul
u#ilă )a#ilie $n
de)a-a lui şi
ala+i a celorlal-i
&ănă-eni' Iar no&ili,
)aptul ştiind
că !e
&ucura de o inteli"en-ă cu totul ieşită din co#un nu ec+iala nici pe
departe cu o o&ârşie alea!ă'
În ti#p ce Senti5ni !e )ră#ânta cu a!e#enea pro&le#e, doa#na
.aria%:loren-a di!cuta plină de $n!u)le-ire'
 8 A# rea !ă ne !ta&ili# la Aiud, ecelen-ă, !pu!e ea' Ae# acolo un
ca!tel nu c+iar atât de i#punător ca O&re0a, dar #ai )ru#o! şi #ai
apropiat de unele dintre ru&edeniile noa!tre' La Al&a%Iulia nu ne%a#
"ândit niciodată' Noi nu !unte# o&işnui-i cu ia-a de la curte' E adeărat,
do#nule cancelar, că principele %a o)erit un titlu de no&le-e pe care l%a-i
re)uat=
Io0ica ridică !pre ea oc+ii ne"ri, pătrunători şi un â#&et )u"ar $i
trecu pe )a-a !eeră' Îi plăcea )e#eia acea!ta curioa!ă, ca# proincială $n
#aniere, dar directă $n di!cu-ie, lip!ită de #eşteşu"ul de a tra"e de li#&ă'
.eşteşu" de care !e )olo!eau din plin doa#nele de la curte'
8 E adeărat, doa#nă<
8 De necreut, #ur#ură &aroana' (ână ai nu a# auit !ă re)ue
cinea un titlu de no&le-e' 9i cu# a-i #otiat re)uul=
8 Nu l%a# #otiat, dar cred că titlurile căpătate !unt +aine de
$#pru#ut' Ori $-i in prea #ici, ori prea #ari'
8 (oate titlul' Dar titlul e $n!o-it $ntotdeauna de unele proprietă-i'
8 (roprietă-ile le%a# pri#it, doa#nă, râ!e cancelarul'
8 (ăcat< *%ar )i )o!t nece!ar şi un titlu'
Se opri &ru!c, !periată de ceea ce !pu!e!e' .ai !periat decât ea !e
arătă &aronul, care intereni, $ncercând !ă drea"ă ceea ce !trica!e .aria%
:loren-a;
8 Cu titlu !au )ără titlu, ecelen-a%!a e al doilea o# al principatului'
Cu )elul ace!ta de epri#are, doa#nă, -i%ai )ace aici la curte o !ută de
duş#ani pe i'
8 9i o !ută de prieteni, râ!e $ncă o dată cancelarul' Întâlni# atât de
pu-ini oa#eni care !pun ce "ânde!c, $ncât tre&uie !ă ni%i )ace# prieteni'
Dar, !ă nu uit' Nu ă pare rău după O&re0a=
8 /a da' Ne%a# o&işnuit acolo'
8 (oate că %a-i "ră&it cu ânarea'
8 E părerea #ea, ecelen-ă' Din păcate, nu şi a do#nului &aron'
8 Se !pune că !u& ca!telul O&re0a !%ar a)la unele &o"ă-ii'

clădit8 O&re0a
?onuri,
pe!eruinele
$ncruntă &aroana'
ec+iului Acu#
ca!tel' Undouăeci de ani,
ca!tel care !o-ul #eu
apar-inu!e unuia
unc+i de%al &aronului' .ai preci!; ec+iul ca!tel a )o!t al &aronului Ioan de
Senti5ni' Când !%a clădit noul ca!tel, toate ruinele au )o!t $ndepărtate'
So-ul #eu aea un plan al ec+iului ca!tel, cu toate taini-ele lui' Dar
căutările au )o!t adarnice' Nu !%a "ă!it ni#ic 8 şi ă a!i"ur că nici un
col-işor nu a ră#a! necercetat'
8 .ă #ir, !pu!e Io0ica' Ioan de Senti5ni !tăpânea pe!te şaieci de
#ii de iu"ăre de pă#ânt' Se !pune că $ntrea"a aere o depoita!e $n
O&re0a' Într%o pri#ăară, ca!telul a )o!t atacat de turci' Luptele au -inut
reo două ile' Când au pătrun! turcii $n ca!tel, &aronul di!păru!e )ără
ur#ă, di#preună cu &anii, cu aurul şi cu #ul-i#ea de &i0uterii, a căror
)ai#ă a0un!e!e la Con!tantinopol' A!e#enea &o"ă-ii nu pot di!părea c+iar
)ără ur#ă'
8 Ecelen-ă, intereni Senti5ni ca# plin de el' Se pare că acea
cronică ră#a!ă din ti#pul a!ediului a )o!t #incinoa!ă' Douăeci de ani a#
căutat pre!upu!a co#oară şi !unt un o# care ştie !ă caute'
 8 Ciudat< #ur#ură cancelarul' La Con!tantinopol nu a a0un! ni#ic din
aurul lui Ioan de Senti5ni' A!ta e lucru !i"ur' .ai ae-i acea cronică şi
planurile ec+iului ca!tel=
8 Nu' Nu le #ai a#' (oate şti-i că anul trecut cinea a pu! )oc unei
aripi a ca!telului' Ei &ine, acele docu#ente au ar! di#preună cu lucrurile
de acolo'
8 (ăcat< Unii cred că aerea a!cun!ă de Ioan de Senti5ni trecea de
un #ilion de "al&eni'
8 (ăcat de ce= $ntre&ă .aria%:loren-a' Su& O&re0a nu !e "ă!eşte nici
#ăcar o 0u#ătate de "al&en' .ai de"ra&ă cred că Ioan de Senti5ni a
reuşit !ă !e !trecoare printre turci, di#preună cu aurul lui'
8 S%ar )i a)lat eşti de!pre el, replică Io0ica'
8 (oate' Dar tot aşa de &ine !%ar putea ca &aronul !ă )i picat la acea
re#e pe cine ştie ce #âini de lotri' Aceştia !ă%l )i o#orât şi !ă )i di!părut
cu aurul' Cine #ai ştie ce a )o!t cu adeărat=
8 9tiu oa#enii din !atele $necinate'
8 Or )i ştiind, ecelen-ă' Or )i ştiind de!pre a!ediu' A!ta şti# şi noi,
dar e ca# pu-in'
8 (oate, $nc+eie Io0ica' În tot caul, o aere de un #ilion de "al&eni
nu trece neştiutălade
Di#inea-ă, ni#eni'
#icul%de0un, pe care%l luară de!tul de dere#e, &aronul
şi &aronea!a nu #ai aură !ati!)ac-ia !ă !tea de or&ă cu cancelarul'
.aria%:loren-a !e retra!e de!tul de curând $n odaia ei, unde o aştepta o
e!tită "+icitoare de prin partea locului' Ră#a! !in"ur, Senti5ni $şi
a#inti de Ianoş C+ioreanu' Ar )i rut !ă di!cute cu el $n priin-a locului
pro#i! la eecu-ia ce ur#a !ă ai&ă loc $n di#inea-a aceea' Slu0itorii ca!ei
$l in)or#ară că !ecretarul pleca!e de cu noapte, undea $n a)ara cetă-ii'
Înciudat, &aronul porunci !ă i !e aducă tră!ura şi !e $ndreptă !pre palatul
principelui'
Curtea palatului, $ncon0urată de iduri $nalte, paată )ru#o! cu piatră
de "ranit, era aproape pu!tie la ora aceea #atinală' (rincipele şi curtenii
!e !culau!ătâriu'
reuşeau Nu#ai acel
!trice uneori tre&urile
o&icei'"ra&nice, cu totul ieşite din co#un,
În curte, Senti5ni !e $ntâlni cu tânărul conte La0o! Tele>i,
proprietarul unor $ntin!e do#enii din nordul Tran!ilaniei' Î#&răcat
totdeauna $n +aine !cu#pe, după ulti#a #odă de la *iena !au (ra"a,
Tele>i era !ocotit ar&itrul ele"an-ei ardelene' O# de "u!t şi )in politician,
priceput $n a)aceri şi laco#, &ătrânul Tele>i !trân!e!e aeri uriaşe pentru
acele ti#puri' Tânărul La0o! !e )erea până şi de dre"ătoriile i#portante'
A)e#eiat şi cura0o!, )u!e!e a#e!tecat $n unele !candaluri prin capitalele
Europei, dar cutean-a lui, du&lată de i!te-i#e şi de ri!ipa de aur, $l
!căpa!e cu o&ra curat' .ai #ult c+iar; datorită )irii !ale de!c+i!e şi
e!ele, reuşea ade!eori !ă%şi )acă prieteni din cei #ai $nerşuna-i
duş#ani' Trecut
cute adânci, de treieci
care, de ani,
$n loc !ă%i deapeun
)a-aaer
lui de
)ru#oa!ă apăru!eră
#aturitate, două
$i !poreau
)ar#ecul' Înalt pe!te li#ita #i0locie, #er!ul şi -inuta lui #ai pă!trau cea
din !uple-ea adole!cen-ilor'
*ăându%l pe Senti5ni, Tele>i $l !tri"ă prieteno! şi cu o anu#ită
nuan-ă !e re!pect' /aronul $i )u recuno!cător pentru pri#irea aceea şi !e
apropie &ucuro!' Contele $i !trân!e a#ândouă #âinile, $n !e#n de
a#ici-ie, apoi !e $ntoar!e pe 0u#ătate către tânărul &lond, !pălăcit, care $n
a)ară de o c+elie de!tul de pronun-ată nu !e putea #ândri decât cu nişte
pi!trui #ari, "rupa-i $n 0urul na!ului ca nişte &oa&e de piper'
8 Do#nule &aron, !pu!e Tele>i, du#nealui e contele Sat#5ri, iitorul
#oştenitor al &ătrânei conte!e de Sat#5ri' Acea ad#ira&ilă doa#nă care
nu%şi la!ă nepotul !ă poarte o &iată perucă, !u!-inând că nu#ai naturalul
are pre- $n ia-ă' Acea ad#ira&ilă doa#nă care a tra! cu ar#a după
dre"ătorii principelui' Acea doa#nă care la pe!te opteci de ani după
!pu!ele altora şi la aproape şaieci după !pu!ele ei !e -ine atât de &ine
$ncât #ai ie!e di#inea-a călare, !ă !e pli#&e pe )ru#oa!ele ei do#enii'
Acea doa#nă care a &ineoit !ă%#i arunce $n cap o !alatieră de ar"int,
nu#ai pentru )aptul că a# aut nepreederea !ă%i !pun; GDoa#nă, arăta-i
#inunatH'
8 .incino!ule< #i%a !tri"at ea' Crei că eu nu ştiu cu# arăt= C+iar
dacă #ai 0u#ule!c eu cea ani din âr!ta adeărată, pe care nu -i%o !pun,
pentru că eşti o&ranic, ştiu cu# pot arăta la anii #ei' aide #ai &ine !ă
"uşti dintr%un ânat proa!păt şi !ă "oli# a#ândoi o oală de pălincă'
(ra#atia a!ta de nepot nu ştie !ă &ea' .ă #ir cu# $l #ai ra&dă pă#ântul'

oc+ii Contele Tele>i

"ăl&ui, cu !e $ntoar!e
priirile !poroăind
#oi ca de pi!ică, şi%luşor către alt tânăr, $nalt, cu
preentă'
8 Do#nule Senti5ni, du#nealui e un ec+i prieten, &aronul 9te)an
de ?erind, )iul &aronului I#re de ?erind' 9i acu#, do#nilor, pentru că
principele e $n toane rele, propun !ă )ace# o pli#&are şi !ă%l !cuti# de
preen-a noa!tră #ăcar pentru ai'
8 Credea# că a a!i!ta la eecu-ie, !pu!e Senti5ni, rând !ă arate
că e &ine in)or#at'
Contele râ!e'
8 Eecu-ia nu #ai are loc, do#nule &aron' Sau, $n orice ca, e
a#ânată pentru #ultă re#e' Ducu cel Iute a !căpat din #âinile
oa#enilor noştri' Curierul care a enit ai%noapte ne%a in)or#at că cei o
!ută douăeci
prieteni de !olda-i care
ai prionierului' $l duceau
Aşa că, le"at &urdu)
până una%alta, au )o!tlaataca-i
nu#ără# de unii
apel câ-ia
!lu0itori credincioşi #ai pu-in' (rincipele e )oc şi pară' N%aş rea !ă )iu $n
pielea celor care l%au e!cortat' A $n0urat, a trântit tot ce i%a picat $n #ână,
iar acu# doar#e, o&o!it de a!e#enea trudă' ?ău că nu e uşor !ă $n0uri şi
!ă !par"i tot ce%-i pică prin apropiere<
Ceilal-i tuşiră cu $n-ele! şi !e uitară te#ători $#pre0ur' Doar unul ca
Tele>i putea !ă )acă a!e#enea ironie la adre!a lui Si"i!#und, )ără !ă%i
pe!e de ur#ări'
8 Era atât de $n!e#nată prinderea acelui lotru= $ndrăni Senti5ni'
8 (oate, i!e "ânditor contele' Dar nu )u"a lui Ducu l%a !co! din )ire
pe principe' .ai de"ra&ă )aptul că !cri!oarea !e a)lă la el !au la prietenii
lui' 8 O !cri!oare= !e #irară cei trei'
8 Da, do#nilor' O !cri!oare adre!ată !ultanului' *a ieşi un tără&oi
cu# n%a #ai )o!t de #ult pe #elea"urile ace!tea' (rincipele ducea $n
!ecret unele tratatie cu turcii, pentru a ieşi din ta&ăra creştinilor' *ă
$nc+ipui-i ce !%ar $ntâ#pla dacă acea!tă !cri!oare ar a0un"e, de pildă, $n
#âinile $#păratului Rudol)'
8 Nu #ai poe!ti-i, do#nule< !tri"ă !periat &aronul' A# putea )i traşi
la ră!pundere'
8 Aşa e< â#&i Tele>i' Sunt lucrări care nu ne prie!c' Sau poate că
ar tre&ui !ă ne priea!că' Dar iată%l pe contele an! /ec>e#&auer' /ună
iua, do#nule conte< /aroane Senti5ni, după câte ştiu, a-i )ăcut a)aceri
din cele #ai &une cu ace!t do#n' Sincer !ă )iu, $l cuno!c doar de câtea
ile pe noul ca!telan din O&re0a, dar l%a# $ndră"it atât de #ult, $ncât
$ntâlnirea de ai $#i )ace #are plăcere'
Contele /ec>e#&auer â#&i şi !e $nclină politico! $n )a-a celor patru
no&ili' Înalt şi !păto!, cu părul "al&en%roşcat re&el pe )runtea lar"ă,
$#&răcat $ntr%un co!tu# işiniu !trân! pe corp, $#podo&it cu pu-ine
&i0uterii, cu )a-a lun"ă de un cot şi !i#patică, aând oc+ii al&aştri, li#pei,
la!ă o &ună i#pre!ie celor care%l cunoşteau c+iar nu#ai pentru o clipă'
8 E o #are cin!te pentru #ine, do#nule conte' Aten-ia oa!tră e
plină de &unăoin-ă, ră!pun!e /ec>e#&auer cu #ode!tie'
G(e le"ea #ea, "ândi Tele>i, iată unul dintre pu-inii oa#eni care in la
curtea principelui )ără !ă a)işee cine ştie ce aere<H apoi !pu!e cu oce
tare,8adre!ându%i un â#&et
(re!i#t, do#nule )er#ecător;
conte, că oi petrece #ulte clipe $ncântătoare
alături de oi' Dar nu o ăd pe !ora oa!tră' Aud că $n Tran!ilania nu !%ar
a)la o călărea-ă #ai de!ăârşită ca ea' Cât de!pre )ru#u!e-e, !pun unii că
până şi )lorile rare păle!c $n )a-a ei' Dacă e aşa, a tre&ui !%o aduce-i
#ăcar la &alurile de la curtea principelui' Alt)el, cred că roiuri de caaleri
or pica $n o!pe-ie la O&re0a, )ăcând unele dru#uri lun"i pentru un
â#&et, pentru o priire )u"ară !au poate lip!i-i de noroc' 9i nu cred că eu
aş putea !ă #ă nu#ăr printre ulti#ii #u!a)iri po)ti-i !au nepo)ti-i' De
alt)el, a# aut $ndrăneala !ă le tri#it c+iar $n acea!tă di#inea-ă doi cai
de ra!ă cu# nu !e #ai a)lă prin $#pre0uri#i'
8 A+, #%a# $ntâlnit cu ei aproape de .ureş, !e entuia!#ă
/ec>e#&auer'
$ndoială că e unDacă !unt cei pe care i%a# ăut, atunci nu #ai $ncape
dar re"e!c'
8 Îi ducea un !lu0itor "ra! şi !curt, cu pălărie de paie=
8 Întoc#ai'
8 Aceia !unt caii pe care a# aut cin!tea !ă%i dăruie!c iitorilor
prieteni din O&re0a'
8 Sunte-i #ărini#o!, do#nule Tele>i'
8 Nu' Nu !unt #ărini#o!, ci nu#ai iclean !au preăător' Nu reau
!ă #i%o ia al-ii $nainte' 9i acu# da-i%#i oie !ă ă preint nişte prieteni'
Aceşti do#ni $#i or ierta nu#ai $n )elul ace!ta necuiin-a de a )i uitat o
clipă că !unte# $#preună' (e do#nul Senti5ni $l cunoaşte-i' Du#nealui
e contele Sat#5ri, iar ace!t tânăr care%#i )ace onoarea !ă !e nu#ere
printre
Îşi cei #ai apropia-i
!trân!eră #âinileecu
do#nul
oioşia&aron
celor9te)an
tineri' de ?erind'
9te)an de ?erind -inu cea
#ai #ult #âna lui /ec>e#&auer şi, priindu%l cu #are aten-ie, !pu!e
şoăielnic;
 8 A# credin-a că ne%a# #ai ăut cânda' Nu%#i a#inte!c unde şi
când' (oate #ai de #ult' Sau poate !e#ăna-i )oarte &ine cu cinea dintre
cunoştin-ele #ele'
/ec>e#&auer â#&i' Nici cel #ai )in o&!erator nu ar )i putu "+ici
tre!ărirea lui interioară' Într%o )rac-iune de !ecundă, $l recuno!cu pe
?erind' Se $ntâlni!eră la Con!tantinopol, pe re#ea când /ec>e#&auer !e
nu#ea Ion Cri!tu şi repreenta acolo intere!ele lui .i+ai, cel care aea !ă
a0un"ă do#n al ării Ro#âneşti' N%au !tat niciodată de or&ă $#preună,
dar !e ău!eră la curtea !ultanului'
8 S%ar putea !ă ne cunoaşte#, ră!pun!e tânărul' (oate a%-i u#&lat pe
la *iena !au prin /aaria' Eu a# călătorit #ult'
8 S%ar putea, ro!ti "ânditor 9te)an de ?erind, )ără !ă &ănuia!că nici
pe departe că din clipa aceea !e a)lă $n #are pri#e0die'

Capitolul 
Co!tac+e Caraană o lua!e $naintea "rupului de )u"ari cu reo
douăeci%treieci de paşi' Calul #er"ea #olco#' Noaptea, lip!ită de lună,
le $n"reuna
!tătut' #er!ul'
Caraană Nori #ari
di!cuta do#ol!e cu
ălătuceau peşicer,
?a#&ilica, iar aerul
cuintele era "reoilaşi
a0un"eau
$n!o-itorii lui ca nişte &ââituri rit#ice, )ără !)ârşit' Uneori, ânătorul $şi
cur#a or&ele )urat de cine ştie ce "ânduri' ?a#&ilica !e oprea #irat, iar
!tăpânul !e !cutura de "ândurile acelea şi $ncepea !ă !poroăie uşor'
8 O )iin-ă #ai a nai&ii ca tine nici n%a# $ntâlnit' .ănânci, dor#i şi
nec+ei' Aşa e când ni#ereşti pe!te un !tăpân &un ca #ine' Î-i )aci de
cap' .ă #ir că nu -i%a trecut prin #inte !ă te duc eu $n !pinare' Ai $nceput
!ă )aci pe "roaul că eşti deştept' Să ştii că nu#ai proştii !e cred
deştep-i' Cu# $#i dau câte%o părere, $ncepi !ă !trâ#&i din na! şi !ă
nec+ei' .ă ro"< Eu nu !pun că tre&uie !ă )ii de acord cu #ine c+iar $n
toate priin-ele, dar nici !ă nu ui-i că eu !unt cel care +otărăşte pentru
a#ândoi'!ăDe
Tre&uia ece
!tau anicuu#&lă#
şi eu $#preună
cinea de şi a#ia-ă,
or&ă' 6rea )o!t ?a#&ilico<
#ai #ult !in"uri'
(e ti#p
din ă!ta de noapte, o#ul ar tre&ui !ă !tea la ca!a lui, $n aşternutul căldu-'
Să%şi audă copiii cu# or&e!c prin !o#n' Să !e $ntoarcă pe partea
cealaltă, $n0urând !o#noro! câinele care l%a treit, )iindcă i !%a )ăcut lui de
lătrat aşa, din !enin' 9tii tu ce $n!ea#nă !ă ai ca!a ta, nea!ta şi copiii
alături de tine, o"rada şi pă#ântul tău= De unde nai&a !ă ştii= (arcă şi eu
a# uitat' Să !tai !eara cu #âinile adu!e !u& cap şi !ă )aci planuri' Să ieşi
pri#ăara la pri#a arătură' Să cer-i copiii pentru unele pone' Să te duci
prin ecini şi !ă #ai !c+i#&i o or&ă' Tu +a&ar nu ai de toate a!tea,
?a#&ilico' Eşti cu "ândul nu#ai la iepele din Lunca Dunării' 9tii tu cu# ar
tre&ui !ă )ie pentru )iecare o#= Când l%o deştepta cinea noaptea din
!o#n,
enit deacela !ă )ie(oate
la dru#' un ecin,
că pecăruia%i
undeanaşte nea!ta, ori
o )i a!e#enea un oa!pete
)ericire, dra"nu
dar la noi
!%au po#enit a!t)el de ti#puri' Dacă latră câinele, tre!ari din !o#n,
!periat, $nc+inându%te cu "ândurile la turci, la tătari, la cine ştie ce călcări
&oiereşti !au la nişte lotri care o#oară şi 0e)uie!c )ără tea#ă de pedeap!ă'
Aşa e pe%aici' ările #ici au )o!t totdeauna a#enin-ate' *in turcii pe!te noi
când te aştep-i #ai pu-in' Ne taie, ne $#prăştie, aduc do#n nou )ără !ă ne
$ntre&e, ne 0e)uie!c şi ne pun !ă lucră# pentru ei' *in tătarii, in
au!triecii, in leşii' i%e #ai #are dra"ul cu# !e $n"+e!uie pe!te cei #ici'
Crei că eu nu a# aut ca!ă şi nea!tă şi copii= A# aut' .i i%au tăiat
turcii $ntr%o noapte' Eu era# pe re#ea aceea un a#ărât care nu ştia !ă
-ină #ăcar un cu-it de tăiat pâinea' (e #ine #%au luat ro& )iindcă era#
oinic' De )apt, nici nu #ă c+ea#ă Caraană' Adeăratul #eu nu#e e
Co!tac+e Cneau' GCaraanăH #i%au i! de când colind lu#ea $n lun" şi%n
lat' Nici prietenii #ei cei #ai &uni nu ştiu câte -i%a# !pu! -ie' Eu nu a#
o&iceiul !ă le poe!te!c oa#enilor de!pre necaurile #ele, )iindcă le
a#inte!c de necaurile lor' Dacă pot !ă le aduc &ucurii şi eşti &une,
atunci nu%#i #ai tace "ura ile $ntre"i'
Caraană opri calul şi !e !ăltă $n şa' La reo câtea !ute de paşi $n
!tân"a, ări nişte )ocuri'
Or )i cio&ani, !pu!e .arcu'
8 Nu' Nici or&ă, #ur#ură Ducu cel Iute' Cio&anii )ac un !in"ur )oc'
Acolo !unt patru' Dar nici oşteni de%ai lui Si"i!#und nu !unt' Aceştia nu
$nnopteaă $n câ#p decât la re#e de ră&oi'
De!călecară şi%şi pre"ătiră ar#ele' Caraană ru !ă plece $n
recunoaştere, dar !e opu!e C+irilă'
8 Tu eşti conducătorul, i!e +otărât' Tre&uie !ă ră#âi pe loc şi !ă ai
"ri0ă de oa#eni' Dacă !e $ntâ#plă cea rău, ă dau de ştire prin
şuierături'
După acele cuinte, ânătorul di!păru printre tu)ele #ari' (e toată
$ntinderea aceea nu !e auea decât şuieratul ântului, care $ntorcea
#lădi-ele tu)elor ca pe nişte roc+ii' (loaia ră#ă!e!e undea $n ur#ă'
Trecu!e #ai &ine de un cea! de când pleca!e C+irilă' (odarul şi &ăie-ii erau
nelinişti-i' Caraană şi Ducu aşteptau )ără tea#ă, cuno!când &ine di&ăcia
cu care !e !trecura prietenul lor' Norii !e ălătuceau pe cerul 0o! ca nişte
căpi-e uriaşe' Departe, poate dea!upra .ureşului, !e lu#ina treptat' Doar
prin păr-ile /la0ului, )urtuna de de!)ăşura $n toată puterea ei'
C+irilă
8 Aea apăru la )el
dreptate de neaşteptat
Ducu, după
!pu!e el' Nu cu#
!unt pleca!e'
cio&ani şi nici oşteni de%ai lui
Si"i!#und' În 0urul )ocurilor a# nu#ărat #ai #ult de şaieci de caaleri,
a)la-i !u& co#anda contelui Tele>i' Din di!cu-iile purtate $ntre ei, !e pare
că principele -ine cu orice pre- !ă pună #âna pe noi' Întrea"a Tran!ilanie
dintre /la0 şi /raşo e $n alar#ă' Sunt păite dru#urile, #ar"inile de
păduri, podurile, +anurile, trecătorile şi !atele' S%au pu! po!turi !au pânde
)ie, iar "arnioanele din .ediaş, din Si"+işoara şi c+iar /raşo ne or
aştepta şi ele'
8 Se pare că o# trece "reu, !e !perie .arcu'
8 La dracu< râ!e Caraană' A# trecut noi prin +opuri #ai "rele' Iar
dacă or păi ca cei de lân"ă )ocuri, le pute# lua şi $ncăl-ările din picioare'
8 Dar
a)acere n%a#
dintre i!prăit, şi$l paşa
Si"i!#und $ntrerup!e
+idr C+irilă' Tele>i (oi#âine,
de Ti#işoara' po#enea de!pre
a plecao
din!pre Câ#peni către Al&a%Iulia un tran!port cu treieci şi opt de ocale de
aur' Aurul acela a lua apoi dru#ul Ti#işoarei, iar Si"i!#und a pri#i $n
!c+i#& cinci !ute de cai' Se pare că ace!t +idr, cât o )i el de paşă, e cel
#ai #are +o- de cai din câ-i !%au po#enit până acu#'
 Auind a!e#enea or&e, Caraană râ!e uşor, pi-i"ăiat şi co#andă plin
de i)o!e;
8 (e cai, do#nilor< Surpria pe care i%o pre"ăti# lui Si"i!#und a )i
atât de "roaă, $ncât cred că după acea!ta principele a tur&a de)initi,
dacă da#&laua nu a aea nici o putere a!upra lui' *ă ro" !ă nu #ă
$ntre&a-i ni#ic, dra"ii #ei' Uneori, eu şi ?a#&ilica ae# nişte !clipiri de
care tre&uie !ă !e -ină !ea#a' Ae-i $ncredere $n Caraană, aşa cu# a-i
aut $n #ulte rânduri' După #ine, do#nilor<
9i, !pre #irarea celorlal-i, Co!tac+e $ntoar!e calul, pornind $ndărăt pe
dru#ul pe care eni!eră' Ca de o&icei, Caraană luă un aan! )a-ă de
ceilal-i, iar aceştia pă!trară di!tan-a, ştiind că $n a!t)el de $#pre0urări
ânătorul aea #ulte de di!cutat cu ?a#&ilica' Dar or&ele nu eniră prea
repede, şi din acea!tă cauă calul !e opintea #ereu, $ntorcea &otul a
reproş !au călca cea #ai apă!at ca de o&icei, iar ânătorul "+ici că
ani#alul !e !i#te o)en!at de acea lip!ă de aten-ie' Târiu, când or&ele
porniră #olco#, ?a#&ilica deeni #ai ioi şi%şi ău de trea&a lui, a-inând
cu #ultă aten-ie potecile pădurii, călcate doar cu pu-ină re#e $nainte, $n
!en! iner!'
8 9tii cu# e da#&laua, ?a#&ilico= $ntre&ă ânătorul' Eu cred că ar )i
ca# aşa;
cred $ntorci
că to-i no&ilii"âtul
!untni-el $ntr%o
atinşi parte şi (rea
de da#&la' ră#âiu#&lă
cu el -epeni'
$n-epenit'
IarDe )apt,
când or
!ă !e uite $n 0o!, nu%şi cur&eaă "âtul' Se !c+i#ono!e!c $n toate c+ipurile,
co&orând priirile pe lân"ă na!, şi !e c+ioră!c de #ai #are dra"ul'
Si"i!#und /5t+or@ ne caută $ntre /la0 şi /raşo' Ace!ta e dru#ul cel #ai
!curt !pre ara Ro#ânea!că' Să caute #ult şi &ine' Eu #ă $ntorc )ru#uşel
din dru#, trec noaptea a!ta de /la0 şi de Al&a%Iulia, a-inându%#ă tot
ti#pul la nord de .ureş' Dacă nu -i%a trecut prin #inte o c+e!tie ca a!ta 8
şi tu eşti cal cu !caun la cap 8, atunci !ă )ii !i"ur că nici princip elui nu i%a
trecut' El nu%şi poate $nc+ipui că eu #ă a-in pe lân"ă iuina lupului, $n
ti#p ce ar tre&ui !ă "one!c din toate puterile pe dru#ul /raşoului' A!ta
!e c+ea#ă, printre oa#enii !u&-iri, G!trate"ieH' Să nu crei că nu a# )i
putut trece
"ândit princinci
că acei &ara0ul
!utede
deoa#eni ai +idr
cai ai lui principelui' A# )i putut,
de Ti#işoara dar #%a#
ar putea !lu0i
)oarte &ine $n oştirea lui .i+ai%odă, do#nul ării Ro#âneşti' (entru a!ta
o# ieşi $n $ntâ#pinarea celor care duc aurul !pre Al&a%Iulia' Si"i!#und
are prea #ult aur' Ar#ata noa!tră de la Dunăre nu are deloc' Slă&indu%l
pe principe, care ur#ăreşte cotropirea ării Ro#âneşti, ne ridică# noi #ai
puternici' În !)ârşit, lucrurile a!tea tu le ru#e"i #ai "reu' Crei că eu nu
a# &ă"at de !ea#ă că ai că!cat de reo câtea ori, şi nu#ai când ai auit
de iepele de la Ti#işoara ai ciulit urec+ile' Aui, ?a#&ilico= Acu# câtea
luni, Si"i!#und i%a cerut do#nului .i+ai !ă ne prindă şi !ă ne tri#ită
le"a-i &urdu) la Al&a%Iulia' 9tii ce i%a ră!pun! .i+ai%odă= G.ăria%ta, !ă ne
ier-i de neputin-ă< Aui# că acei e!ti-i ânători !tau #ai #ult prin păr-ile
Tran!ilaniei,
Ion Cri!tu= Ei,c+iar prin apropiere
na< Cu# dracu nu%-ideaduci
Al&a%Iulia'H
a#inte=Tu/ăiatul
$l ştii, acela
?a#&ilico,
$nalt, pe
cu
părul "al&en%roşcat' Acu# $l c+ea#ă an! /ec>e#&auer' Al nai&ii,
or&eşte ne#-eşte #ai a&itir ca un nea#-' Cu el i%a# pre"ătit o &ucurie
principelui' De )apt, a# $#pânit Ardealul cu oa#eni de $ncredere' Se#nul
no!tru de recunoaştere e un inel de ar"int, pe care e "raată o )rună de
!te0ar' Ae# oa#eni şi $n .oldoa' Ne%a intrat nouă şi lui .i+ai%odă o
pă!ărică $n cap, de care ai râde şi tu' *re# !ă )ace# o -ară cu +otarele
$ntin!e până or cuprinde toată !u)larea ro#ânea!că' ?ici că e "reu' (arcă
eu !pun că e uşor= Ne tre&uie oşteni, &ani, #ultă iclenie şi ni-ică &a)tă'
9tii tu ce $n!ea#nă !ă ai un o# ca Ion Cri!tu, la doi paşi de Al&a%Iulia, $n
re#e de ra0&ă cu Si"i!#und= Ion !e a pricepe !ă%i ridice pe cei două
#ii de io&a"i $#potria principelui' Se ice că !u& ca!telul de la O&re0a !%
ar a)la o co#oară' Tare &ine ne%ar prinde< Anul trecut a# intrat, $ntr%o
noapte, $n ca!tel di#preună cu Ducu şi C+irilă' A# "ă!it acolo planul
ec+iului ca!tel şi o cronică din acele ti#puri' A# pu! apoi )oc acelei aripi
de ca!tel şi ne%a# luat tălpăşi-a' ârtiile !unt acu# $n #âinile lui Cri!tu'
Roşcatul ă!ta e unul dintre cei #ai $nă-a-i oa#eni ai noştri' S%ar putea !ă
a)le co#oara'
:urtuna !e potoli!e' Doar ur#ele ploii !e #ai pă!trau $ncă $n toată
puterea lor' Călăre-ii lă!a!eră $n ur#ă de pu-ină re#e cetatea Al&a%Iulia,
trecu!eră de 9ard şi !e a)lau $ntr%un crân" cu copaci tineri, $ntin! pe )a-a
unui deal nu#it prin acele păr-i .ă"ura *ulpii'
Se lu#ina de iuă' Călătorii +otărâră !ă )acă acolo un popa! de
câtea cea!uri' .ă"ura *ulpii, ridicat direct din câ#pia ca o tip!ie, pare un
deal !au
rindea !auunla#unte
raşpel,de $#pru#ut,
până cărat acolo
când col-urile, de cine
#uc+iile ştie a!perită-ile
şi toate unde, tra! la!%au
lepădat de trunc+i, iar ceea ce a ră#a! e un uriaş dea!upra câ#piei' Un
uriaş cu co0oc #are de &rad, de )a", de cer şi de !alcâ#, de pruni pe
0u#ătate !ăl&ătici-i, de aluni cu coarda ela!tică' Un uriaş care do#ină
câ#pia până departe' Între .ă"ura *ulpii şi cetatea de !caun, câ#pia !e
$n"u!teaă treptat, a#enin-ată !pre !tân"a de $năl-i#i do#oale, acoperite
cu ii' (e #ă!ură ce !e apropie de .ă"ura *ulpii, câ#pia $şi !u&-iaă
#i0locul, iar dincolo de acea !e#ea-ă $năl-i#e, ea tran!)or#ă $ntr%un )el de
uluc prin care !e !cur" la re#e de ploaie apele iu-i, enite de pe $năl-i#i'
(e aici intră $n ara de (iatră un dru# eşnic #ăturat de ape' Călătorul
o&işnuit cu dru#urile prin .un-ii Apu!eni )ăcea popa! la .ă"ura *ulpii,
controla
aceea cu "ri0ă
pornea #aipotcoaele
departe' calului, $şi $ncărca pi!toalele şi nu#ai după
Când !oarele $ncepu !ă%şi &ată tăriile, călăre-ii co&orâră )ără "ra&ă
!pre poale, acolo unde ăreau câtea ca!e răle-e' În cătun a)lară #erinde
pentru ei şi pentru ani#ale' Nu#ai Caraană !e ocupă de nişte lucruri
"reu de priceput' 6ă!i acolo un )ierar şi%i plăti o#ului !ă%i )acă o roată cu
şan- la #i0loc, pu!ă pe un a de )ier, lun" ca# de un cot' Îi #ai ceru
)ierarului un cârli" cu #ânerul "ăurit, iar de prin ecini cu#pără două )unii
draene, lucrate din cânepă, ca# la "ro!i#ea a două de"ete'
(ără!iră cătunul după reo trei cea!uri, !ătui şi odi+ni-i' Ocoliră
.ă"ura *ulpii şi !e a-inură curând pe lân"ă apele A#poiului, depărtându%
!e de locurile u#&late, a)undându%!e tot #ai adânc printre #un-i' (ădurile
#ari de pe
popo!iră răşinoa!e
un tăpşannu $ncon0urat
aeau +otare prin (ână
de !tânci' păr-ilela acelea' Spre !eară,
cină, Caraană !e
ocupă de rana lui Ducu, !poroăind uşor şi con!tatând #ul-u#it că
ânătorul !e $ntre#eaă de!tul de repede' Luă apoi toporul lui .arcu, $i
$ncercă tăişul pe de"ete şi%i c+e#ă la el pe cei doi &ăie-i' Tot căutând cu
priirea, !e opri $n )a-a unui &rad cu trunc+iul "ro! cât o "ură de "ăleată'
 8 Îl tăia-i la $năl-i#ea a!ta< porunci #u!tăcind' Când e "ata, #ă
c+e#a-i<
/ăie-ii !e apucară !ă taie &radul ca# la cinci co-i dea!upra
pă#ântului' După reo 0u#ătate de cea!, $l !tri"ară pe ânător'
8 Acu#, uite ce )ace-i, râ!e Caraană ăându%i nedu#eri-i' Ciopli-i la
capătul de !u! $n aşa )el, $ncât !ă &ă"ă# )ierul ă!ta prin două urec+i ale
&radului, iar roata !ă !e $nârtea!că la #i0loc' Sper că a-i priceput că e
or&a de un !cripete' După ce i!prăi-i, $nroşi# )ierul $n )oc şi dă# "ăuri'
(ână $nnopteaă, #ai !unt reo două cea!uri &une'
I!prăiră lucrul $nainte de căderea nop-ii' Caraană $i adună pe to-i $n
0urul !cripetelui şi le )ăcu o de#on!tra-ie de po#ină, de!pre care aea !ă
!e or&ea!că #ultă re#e' Le"ă unul dintre capetele )uniei de şaua
?a#&ilicăi, trecu )unia pe!te roată şi, ră#ânând cu celălalt capăt $n #ână,
le !pu!e;
8 :ra-ilor, o&!era-i, că de ace!t capăt e prin! un cârli"' .ai o&!era-i
că ne a)lă# dea!upra unui perete !tânco!, $nalt ca# de trei !taturi de o#'
(eretele !e continuă $n lun"ul A#poiului, pe cel pu-in cinci !ute de paşi'
Între peretele de !tâncă şi A#poi e o potecă' De 0o!, de pe potecă, ni#eni
nu !%ar putea !ui până la noi' (oteca e atât de $n"u!tă şi de $ntortoc+eată,
$ncât caiicel
dru#ul şi călăre-ii
#ai !curt!unt neoi-i
$ntre !ă #ear"ă
Câ#peni unul $n ur#a
şi Al&a%Iulia' Aurul celuilalt' Ace!ta e
lui Si"i!#und
/5t+or@ a trece pe aici' Îl cară de o&icei un #ă"ăruş care, aşa #icu- cu#
e, duce pe !pinare până la şapteeci%opteci de ocale' L%a# ăut $n reo
două rânduri ducând aur' Acu# cară doar treieci şi opt de ocale, aşa că
#er"e şi el #ai $n oie' De o&icei, tran!porturile !unt $n!o-ite de cel #ult
treieci de oşteni' Cinci!preece #er" $n )runtea conoiului, iar
cinci!preece $n ur#ă' .ă"ăruşul cunoaşte atât de &ine dru#ul şi
#i!iunea pe care o are că nu e neoie !ă )ie purtat de căpă!tru' *ede-i
&rădu-ul ace!ta= *oi le"a de el cealaltă )unie' (e acea!ta #ă la! eu la ale
ca )ul"erul, prind cârli"ul de la pri#a )unie de şaua #ă"ăruşului, iar
?a#&ilica nu a aea decât !ă tra"ă la !cripete' Din trei #işcări, #ă ca-ăr
şi eu peşi )unia
)uniile #ea,
o luă# din!coate#
loc' (ânăde!a"ii de oştenii
or "ă!i pe !pinarea #ă"ăruşului,
un dru# adună#
pe unde !ă !e
ca-ăre aici, noi o# )i departe' Ce tre&uie !ă )ace-i oi= Tu, (aele, te duci
$ndărăt o !ută cincieci de paşi' Când apare dede!u&tul tău pri#ul !oldat,
tra"i un )oc de pi!tol $n aer' Tu, (etre, te duci $nainte o !ută cincieci de
paşi' După ce trece de tine ulti#ul !oldat, tra"i şi tu un )oc de pi!tol $n aer'
A!ta%i tot' (e ur#ă o lua-i la "oană !pre locul ace!ta' C+irilă, tu !tai cu
cu-itele tale $n locul $n care #ă a)lu eu acu#< Dacă #ă a#enin-ă cea, ştii
ce ai de )ăcut' (oi-ia a!ta e )oarte &ună' Când apare #ă"ăruşul de după
cotitură, din !pate nu%l #ai ede ni#eni câtea clipe, iar oşteanul
dinaintea #ă"ăruşului !e a a)la după cotitura din )a-ă' Tu, .arcule, ei
aea "ri0ă !ă nu !cape )unia de pe roată, iar Ducu $l a #âna pe deal pe
?a#&ilica<
Se opri $ncruntat' C+irilă râdea -inându%!e cu #âinile de pântece'
Ducu $i purta i!onul' Doar )lăcăii şi podarul nu !e $ncu#etară la a!e#enea
lucru' A)işând cea din o&iceiurile Apu!ului la #odă pe re#ea aceea şi
prin păr-ile noa!tre, Co!tac+e $n)ip!e o #ână $n şold, !coa!e pieptul $n
a)ară şi !pu!e din âr)ul &uelor;
 8 A# plăcerea !ă ă anun-, do#nilor, că râ!ul o!tru !ună a
&at0ocură' (e ?a#&ilica #ea dacă nu #i !e năare $ntoc#ai<
Se părea că cei doi ânători nu aui!eră cuintele lui Caraană, lucru
ce $l )ăcu pe "ră!un !ă repete #u!trarea, luând o atitudine şi #ai &ă-oa!ă'
8 Doar unul ca tine putea !ă nă!cocea!că a!e#enea i!praă, i!e
C+irilă priindu%l cu dra"o!te' Aui, !ă ridice #ă"ăruşul prin aer<
8 Dar ce%ai )i rut= Să ne &ate# cu oştenii= &o#&ăni Co!tac+e
#ânio!'
8 Nu, nici or&ă' Ce ină au ei că tran!portă aurul=
Când !e !tatornici noaptea de%a &inelea, $#păr-iră $ntre ei !arcinile de
e"+e şi !e $ntin!eră pe culcuşurile de #uşc+i' ?iua ur#ătoare !e anun-a
de!tul de a"itată'
Noaptea !e i!prăi $n linişte' La iuă, #âncară $n "ra&ă, pre"ătiră
!cripetele şi !e aşeară pe locurile +otărâte, $n aşteptarea conoiului' Doar
C+irilă #ai ă&oi o re#e !ă $ndepărtee caii' Nec+eatul lor ar )i putu !ă
le !trice planul' Cât de!pre ?a#&ilica, acel cal de po#ină prin !lu-enia lui,
rar dădea #otie de $n"ri0orare' Caraană $l o&işnui!e de #ult !ă%şi
$n)rânee nec+eatul $n #o#entul $n care !i#-ea al-i cai prin $#pre0uri#i'
Ti#pul trecea "reu' A#poiul cânta !u&-ire printre !tânci'
8 Eşti !i"ur
*rând !ă%şi că
deaor călători peCaraană
i#portan-ă, aici= $ntre&ă C+irilă'
ră!pun!e indirect;
8 Doa#ne !)inte, când a "reşit reodată Co!tac+e $n părerile lui=
8 9i dacă au !c+i#&at iua $n care or )ace tran!portul= continuă
C+irilă'
O#ule-ul cătă la el cu #irare' Treptat, oc+ii lui &ol&oca-i şi râători !e
po!o#orâră' Nu%i părea rău pentru aur, cât $l necă0eau "ândurile că un
plan atât de )ru#o! conceput de el !e duce de râpă' I%ar )i plăcut !ă !e
"roăea!că ni-el, iar prietenii !ă%l priea!că plini de ad#ira-ie' Dar
"ândurile nu !e de!)ăşurară #ai departe' C+irilă ridică #âna $n !e#n că
auul lui a!cu-it prin!e!e un "o#ot' Curând, "o#otul de copite !e aui
de!tul de clar' Caraană !e a"ă-ă de )unia lui, aşteptând liniştit' Ducu cel
Iute !e oşteni,
câ-ia apropieducându%şi
de ?a#&ilica,
caiiiarde.arcu pu!e Caraană
căpe!tre' )unia pe !cripete' Trecură
$i nu#ără' Erau
pai!preece' A!ta $n!e#na că $n ur#ă !e a)lau tot pe%atâ-ia' După pu-ină
re#e, !e auiră două )ocuri de pi!tol' Unul din )a-ă, celălalt din !pate'
.ă"ăruşul ieşi de după cotitură, iar ânătorul !e !cur!e pe !tâncă la ale
cât ai clipi' În)ip!e cârli"ul $n şaua #ă"ăruşului, iar &ietul ani#al, !periat
de #oarte, !i#-i cu# !e $nal-ă )ără !ă "ă!ea!că !pri0in !u& picioare' .ai
iute decât #ă"ăruşul, Caraană "ră&i !ă !e pună la adăpo!t' De după
cotitură apăru un călăre-' La ederea #ă"ăruşului, care o lua!e pe un
dru# atât de ori"inal, o#ul ră#a!e $#pietrit de ui#ire' Din )a-ă şi din
!pate !e aueau !tri"ătele oştenilor' Cele două )ocuri de pi!tol $i ăpăciră
cu totul' Deruta lor era cu atât #ai #are, cu cât nu aeau po!i&ilitatea !ă
!e adă
după unii de
col-uri pe !tâncă,
al-ii' În aşteptându%!e
loc !ă !e preocupe
la unde o re"rupare,
atac enit de pe!e$năl-i#i'
tupilarăCând
pe
!e de#eticiră şi a)lară de!pre di!pari-ia #ă"ăruşului, Caraană şi
$n!o-itorii lui erau de!tul de departe, pierdu-i $n ini#a pădurii'
 Capitolul 2
În!era!e de #ult' *ânătorii ştiau că oştenii nu le or "ă!i ur#ele prea
curând' .er"eau do#ol unul $n ur#a altuia, călcând pe #ar"inea unui
pârâiaş de #unte' În )a-a lor !e ii un platou neted ca o câ#pie $n
#iniatură'
8 Iată un loc #inunat pentru odi+na din noaptea a!ta, o&!eră Ducu'
Apa e la câ-ia paşi' Iar&a e #are şi de!tulă pentru caii noştri )lă#âni'
Cred că ar )i &ine !ă%l aşteptă# aici pe C+irilă, !ă ede# ce eşti ne aduce
din !pate' Când a !o!i el, oi pleca eu !ă )ac o recunoaştere $n )a-ă' Toată
iua a# !i#-it că !unte# !piona-i de pe undea' De )apt, nu a# ăut şi
nu a# auit ni#ic' .i !%a #ai $ntâ#plat lucrul ace!ta şi nu -in #inte !ă #ă
)i $nşelat reodată' Ne a)lă# $ntr%o onă pri#e0dioa!ă'
8 .ie%#i !pui= apro&ă Caraană #uşcând laco# dintr%o &ucată de
pa!tra#ă ec+e, "ă!ită prin &uunarele lui lar"i'
8 (e aici !e !trecoară pâlcuri $ntre"i de căutători de aur' Dar nu%l
caută cu unelte de !ăpat, ci cu !a&ia şi pi!tolul'
8 Î+$, apro&ă din nou Caraană'
8 Dacă !unte# ur#ări-i, #ăcar !ă şti# la ti#p' (e ur#ă e &ine !ă
a)lă#8 cine neur#ărit
(ăi de ur#ăreşte'
ne%auE #are lucru
ur#ărit !ă%-i râ!e
oştenii, cunoşti duş#anul'
Co!tac+e'
8 Oştenii n%au ră&darea &andi-ilor' Ei te atacă de cu# te ăre!c'
8 .o)turi<
8 Ar )i &ine' Dar iată%l pe C+irilă' Cu# e $n !pate, prietene=
8 În !pate e linişte' Oştenii !%au -inut după ur#ele noa!tre până către
prân' Adică nu c+iar după noi' Le%a# lă!at nişte ur#e care i%au )ăcut !ă
!e $nârtea!că aproape $n loc' După prân, au renun-at' N%au cura0ul !ă !e
aânte prin locuri necuno!cute de ei'
8 Ce -i%a# !pu!= c+icoti Caraană !cuipând un !â#&ure de prună
u!cată'
8 Atunci, e &ine, #ur#ură Ducu #ul-u#it' Cel pu-in din partea lor nu
ne aşteptă#
#ult' Co!tac+e la necauri'
a +otărât Eu plec !ă )ac
!ă popo!i# aicio pe!te
recunoaştere
noapte' $nainte'
Ale"ereaNue oi
cu#lip!i
nu
!e poate #ai &ună' Din!pre dreapta nu pute# )i ataca-i' (eretele de
!tâncă e prea drept pentru a putea u#&la cinea pe el' (eretele din
!tân"a #i !e pare la )el' Dacă ne aşeă# pe platoul ace!ta $n"u!t şi lun",
ae# de prie"+eat doar $n !pate şi $n )a-ă'
*ânătorul de!călecă şi, renun-ând la cal, !e #i!tui $n noapte' O luă
do#ol prin pârâu' Apa nu era #ai adâncă de două pal#e' Su!urul ei
acoperea "o#otul paşilor' Se oprea din re#e $n re#e şi cerceta cu
aten-ie $#pre0uri#ile' A#intirea !ena-iei din ti#pul ilei nu%l pără!ea nici
o clipă' Să le )i prin! oare ur#a acei teri&ili aenturieri care pândeau
călătorul ile $ntre"i până !ocoteau că a !o!it #o#entul de atac= În ona
aceea,
#ai &ine opera
de o&anda )ai#o!ului
!ută de oa#eni şiunli'
de!preAcel
care&andit a cărui
!e !pune că aceată nu#ăra
adunat #ai
#ult aur decât principele Tran!ilaniei' .ulte din poterele tri#i!e pe
ur#ele lui nu !%au #ai $ntor! niciodată' 6urile rele !puneau că acel unli
ar )i $n le"ătură cu câ-ia dintre cei #ai in)luen-i no&ili ai principatului, dar
lucrurile nu !e adeeri!eră până atunci'
 După un cot al pârâului, !e opri !urprin!' Un curent !u&-ire de aer
aducea #iro! !la& de )u# pe ulucul acela dintre #aluri' .iro!ul enea din
!tân"a, de pe platou' Ieşi din apă şi !e târ$ $n direc-ia aceea, adul#ecând
aerul ca un copoi dre!at' A0un!e la un pâlc de &rai #ult #ai apropia-i
unul de altul' Spre !tân"a, dincolo de &rai, $ncepea o onă de #ărăciniş
de netrecut' Lân"ă un )oc a!cun! cu di&ăcie $ntre câtea pietre ca nişte
le!pei un &ăr&at $şi pre"ătea cina' O 0u#ătate de iepure !e ru#enea $ncet
pe )ri"ăruia de alun, pe care &ăr&atul o #ânuia cu #ultă pricepere' Calul
!lo&od picotea la câ-ia paşi' (ădurea !e linişti!e şi nu !e auea $#pre0ur
decât clipocitul apei' Un clipocit lin, odi+nitor, care te $#&ia la !o#n'
GE di&aci o#ul, "ândi Ducu' Nici eu nu aş )i "ă!it un loc de popa! atât
de !i"ur' Cu toate că după +aine ai ice #ai de"ra&ă că%i orăşean decât
ânător'H
9eu #ultă re#e ne#işcat !ă "+icea!că al-i toarăşi de%ai
necuno!cutului, dar ni#ic nu !e clinti prin $#pre0uri#i' Se ridică şi porni
$ndărăt pe dru#ul pe care eni!e' (ro&a&il că ace!ta era o#ul care%l
!piona!e $n ti#pul ilei' A0un!e $n ta&ără la #ai &ine de un cea!' (rietenii $l
aşteptau cu cina' O cină de!tul de !ăracă'
8 Ce eşti, prietene= $l $ntâ#pină C+irilă'
8 Aşa şi%aşa<
)oc' Lân"ă )oc e unLao#'
o reo opte !ute
:ocul atât de paşi
&ine $n )a-a noa!tră,
a!cun!, a#ei
$ncât nu%l ăritdecât
un
când eşti )oarte aproape' Eu a# a0un! la el luându%#ă #ai de"ra&ă după
#iro!ul de )riptură' La pri#a edere, pare un călător de!tul de o&işnuit'
Dar dacă e aşa, ce caută prin locuri atât de neu#&late şi pri#e0dioa!e= De
o&icei, prin locurile ace!tea oa#enii #er" #ai #ult $n "rupuri' A!ta e ona
prin care cutreieră cel #ai te#ut &andit din .un-ii Apu!eni' Co!tac+e, tu
ai auit de!pre )ai#o!ul unli' Nu !e poate !ă nu )i auit, continuă el
ăându%l pe ânător atât de ocupat cu "u!tarea'
8 N%a# auit' Îl cuno!c'
8 Lu#ea ice că &anda lui nu#ără pe!te o !ută de capete' Spurcate
capete< Eu ştiu #ai #ulte' Cu i!coade cu tot, !%ar putea ca nu#ărul lor !ă
)ie #ult #ai
teritoriul #are' .ai
lui unli' S%ar!unt şi ca
putea alteo#ul
cete,!ădar
)ie nu !e preadin
o i!coadă a#e!tecă pe
&andă' (oate
!ă )ie şi o# de trea&ă' În caul ace!ta, !in"ura lui ină ar )i că e nătărău'
(oate ar )i &ine !ă%l preeni# că locurile de pe aici nu !unt prea !i"ure'
Deşi nu cred că e caul cu el' După !traie, nu pare !ă )ie căutător de aur'
Ar#e nu a# ăut la el $n a)ară de un cu-it cu care%şi pre"ătea cina' (oate
că erau aşeate $n iar&a #are'
8 Dar cu# erau +ainele călătorului= !e intere!ă, $n !)ârşit, Co!tac+e'
8 .ult prea ele"ante pentru a!e#enea locuri'
8 ?ău= Din ce $n ce #ai intere!ant' O !ă ede# $ndată ce +ra#
poartă' Ne apropie# de el cu cât #ai #ultă )ereală' Apoi lă!a-i%l pe #âna
#ea'
(orniră
tre&uri, to-i &ine
ei ştiau trei că
$n lun"ul
pripealapârâului'
ar )i )o!tNu
de #er"eau
neiertat' iute' În a!t)el
Se opriră dupădeo
0u#ătate de cea! $n !patele &railor, la cel #ult douăeci de paşi de
necuno!cut' Ace!ta continua !ă #ănânce liniştit, aşeat cu !patele !pre
ânători' Doar calul !e nelinişti, ridicând capul şi ciulind urec+ile' Caraană
$şi lepădă ar#ele' Iar după ce !e a!i"ură că totul e $n ordine $n -inuta lui,
porni târâş către necuno!cutul din prea0#a )ocului' Se !trecura $ncet, )ără
"e!turi #ari, inutile, iar clipocitul pârâului !e auea la )el de li#pede'
Co!tac+e or&i $n "ând cu ?a#&ilica, ocolind cu "ri0ă cren"u-ele
u!cate, pipăind cu pal#ele de câte două ori locul din )a-ă $nainte de a !e
#işca' GLa un atac prin !urprindere, totul e !ă )ii cal#, ?a#&ilico' Te
!trecori uşor, ca o nălucă, până $n !patele o#ului, te ridici ca un +ultan, $i
pui o #ână draănă $n "ât, "enunc+iul $n şale şi%l $ntorci )ru#uşel pe
picior' În #âna li&eră -ii cu-itul "ata !ă loeşti şi atent la #âinile lui, şi #ai
ale! la oc+ii lui' Crei că era &ine dacă năălea# a!upra lui cu Ducu şi cu
C+irilă= Nu era &ine' Întâi, pentru că o#ul $n )a-a unui !in"ur in! $şi
de!c+ide pli!cul #ai uşor' Apoi, !%ar putea !ă #ai ai&ă al-i toarăşi care !ă
apară de undea şi !ă ne ia prin !urprindere'H
A0un!e $n !patele o#ului' Îl aui cu# #e!tecă' Un !alt )ul"erător, şi
&ra-ul o-elit al ânătorului $i prin!e "âtul ca $ntr%o #en"+ină' De "enunc+i
nu #ai au neoie, )iindcă, !pre #irarea lui Ducu şi a lui C+irilă, Co!tac+e
Caraană, !peciali!tul ace!tui !oi de atac, &ură prin aer ca o #in"e #are
şi !e ro!to"oli la câ-ia paşi' În clipa ur#ătoare, necuno!cutul !e aplecă
dea!upra ânătorului şi%i lipi cu-itul de "ât'
Aiurit de cele $ntâ#plate, Caraană prii la o#ul de dea!upra lui' Întâi
i !e păru prea
puşla#a că i!eaă
tânără şişi nu
cu pricepu $n caş
prea #ult ruptul capului
la "ură, că #ai
care a )o!t $nin!ade
#iro!ea o
lapte
de #a#ă'
8 (e cin!tea #ea, #ur#ură tânărul necuno!cut tră"ând cu-itul de
lân"ă "ru#aul ânătorului, ai un &ra- de )ier, do#nule< 6ata%"ata !ă #ă
!u"ru#i' Ridică%te< Un o# cu a!e#enea &ra-e ca ale do#niei%tale nu
tre&uie !ă şadă $n poi-ia a!ta păcătoa!ă'
Auind acele or&e )ru#oa!e, C+irilă pu!e cu-itul $n teacă, &ucuro! că
nu%l arunca!e' Cât de!pre Caraană, ace!ta !e ridică &ui#ac, uitându%!e
!tin"+erit câtre &raii după care aşteptau prietenii !ăi' Dar !urprinderea
ânătorului, )u #ai #are când $l aui pe necuno!cut adre!ându%!e din
nou;
8 C+ea#ă%-i
atât pe do#nia%ta,prietenii,
cât şi pedo#nule Caraană<
do#nii Ducu cel IuteSunt
şi pe)ericit !ă?ece
C+irilă ă cuno!c
Cu-ite'
*ânătorii ieşiră dintre &rai' N%aea nici un ro!t !ă !e #ai a!cundă'
8 /ună !eara, do#nilor< !pu!e tânărul necuno!cut â#&ind' *ă ro" !ă
lua-i loc $n 0urul )ocului' .ai a# o 0u#ătate de iepure' (ână când !o!e!c
ceilal-i prieteni ai do#niilor%oa!tre, $l pun pe )ri"are' Ca# pu-in pentru
atâtea "uri de oinici !ănătoşi, dar pe cin!tea #ea; dacă ştia# de ieri că
oi aea a!e#enea #u!a)iri pentru care !e roa"ă $ntrea"a !u)lare
ro#ânea!că, arunca# cu-itul după o căprioară'
8 *ânei o căprioară cu un cu-it= eplodă Caraană #ânio!' De una
ca a!ta, iartă%#ă, dar nu te crede nici ?a#&ilica'
8 *or&eşti de calul do#niei%tale= /un cal, do#nule Caraană< trecu
!trăinul pe!te
8 Aui, cuor&ele #ânioa!e
un cu-it< ale ace!tuia'
:u"i, d%aicea<
8 De ce nu=
8 La!%o #oartă< Doar nu !unte# nici noi c+iar de lân"ă lin"ură'
8 Dacă nu crei, atâta pa"u&ă< ră!pun!e rece !trăinul' Apoi $şi $ndulci
"la!ul' De )apt, nu #erită !ă di!cută# nişte lucruri atât de #ărunte'
 8 9i atât de "o"onate, co#pletă Caraană'
C+irilă !e a#e!tecă $n or&ă;
8 Dra"ul #eu Caraană, !e pare că do#nul e un #are itea' (ână
ai n%a# auit !ă )i !căpat cinea de !u& &ra-ul tău' (e de altă parte, e şi
#ărini#o!' Nu -in #inte !ă )i )ăcut ca de &iruin-a a!upra ta' *ăd că u#&li
!ă%l !uperi cu tot dinadin!ul şi ştiu că%-i lip!eşte a!e#enea o&icei' De )apt,
la re#e "rea a# reuşit şi eu !ă âne o căprioară cu un cu-it aruncat
cu# tre&uie' E )oarte adeărat că din .ara#ureş până la Con!tantinopol
şi de la /uda până $n -ara #u!calilor nu #ai ştiu pe altcinea !ă )acă
a!e#enea i!praă' Eu nu a# nici un #erit' Se ice că #%a# nă!cut cu
cu-itul $n #ână' ?icala a!ta nu e prea departe de adeăr' După câte !e
pare, continuă in!inuant, do#nul ace!ta nu poartă alte ar#e $n a)ară de
cu-itul din #âna lui' Iepurele din )ri"ăruie !%ar putea !ă )i picat de acel
cu-it' 9i nu ăd nici un #oti pentru care nu a# crede or&ele ace!tui
do#n'
8 :u"i, C+irilă, d%aicea< râ!e Caraană' De ece ani u#&lă# $#preună
şi nu te%a# auit că !%ar putea âna un iepure cu cu-itul<
Străinul !e $ntoar!e o!tentati cu !patele la Caraană'
8 A-i "+icit, do#nule C+irilă, !pu!e el' Iepurele ace!ta a căut de
cu-it' Iarar#elor
priin-a pentru #ele,
că a#iată%le'
!i#-it $n or&ele do#niei%tale oarecare intere! $n
Cu o #işcare $nde#ânatică, tra!e de !u& o le!pede de piatră un &râu
lat de piele' În tecile &râului !e adăpo!teau şapte cu-ite'
GÎncepe !ă%#i placă o#ul, $şi #ărturi!i C+irilă' Se pare că e )oc de
i!te-' A prin! nuan-a din or&ele #ele' Să dea Do#nul !ă )ie o# de
trea&ă< De )apt, aşa arată până acu#'H
Apoi, cu oce tare;
8 (entru a $ncerca un aruncător de cu-ite de!ăârşit, ei!tă o pro&ă
)ără "reş' Arunci $n !u! un ciot de le#n' Dacă âr)ul cu-itului atin"e -inta,
aruncătorul poate )i !ocotit un #are #eşter' Cânda a# )o!t pu! şi eu la
$ncercare cu ciotul şi n%aş putea !pune că nu a# aut e#o-ie'
Co!tac+e
8 !e "ră&i
Dra"ul #eu, !ă ridice
acu# un ciot
e noapte, şi de lân"ă!unt
şan!ele )oc, dar
#ultC+irilă $l opri'
#ai #ici decât
iua, c+iar dacă luna e atât de &o"ată $n !eara acea!ta' Nici eu nu #%aş
$ncu#eta' (e ur#ă, !%ar putea ca do#nul !ă nu )ie di!pu! !ă ne arate
#ăie!tria' 9i pe le"ea #ea că nu i%aş lua%o $n nu#e de rău dacă #ă
"ânde!c la )elul $n care i%ai or&it'
Tânărul necuno!cut !e $ncruntă, "+icind $n or&ele lui C+irilă ni-ică
ne$ncredere şi parcă o ur#ă de !cuă pentru el' Se !i#-ea de la o poştă
)irea lui cin!tită' Îşi $ncin!e cu $nde#ânare &râul de piele, pu!e cu-itul $n
teacă, lân"ă celelalte, apoi !e $ntoar!e către Caraană'
8 Aruncă, do#nule, ciotul< Sper !ă%l ni#ere!c, #ai ale! că o parte din
el arde $ncă, a!t)el că oi putea ur#ări dru#ul pe care urcă'
*ânătorul
pre"ătea!că unulnudin!ecu-ite,
+otăr$dar!ăace!ta
arunce,
păreaaşteptând
că nici nu ca tânărul !ă%şi
!e intere!eaă de
un a!e#enea a#ănunt'
8 Cred că ar tre&ui !ă%-i pre"ăteşti cu-itul, i !e adre!ă C+irilă'
Tânărul â#&i pentru pri#a oară de când !e $ntâlni!eră'
8 Ar )i prea uşor !ă aştept cu cu-itul $n #ână'
 8 S%ar putea !ă nu ă a0un"ă ti#pul, o&!eră din nou C+irilă'
8 *o# edea'
În pri#ul #o#ent, Caraană )u tentat !ă arunce le#nul )oarte !u! şi
departe, dar )irea lui cin!tită trecătoar e $nin!e acea !lă&iciune' Ciotul !e
$nârti prin aer, de!criind o cur&ă roşiatică' .âna tânărului !e #işcă
#oale, parcă lip!ită de ener"ie' Cei trei ânători, care nu !e #irau din
orice, !căpară o ecla#a-ie de ui#ire' Cu-itul !e $n)ip!e $n ciot şi cău
di#preună cu el la pă#ânt' C+irilă nu !e #ai putu !tăpâni' Îi $ntin!e #âna
tânărului, plin de entuia!#'
8 A )o!t o loitură !traşnică, do#nule< (e le"ea #ea< Credea# că nu
!e #ai a)lă alt o# $n a)ară de #ine căruia !ă%i reuşea!că o a!e#enea
loitură' Cu-itul poate deeni o ar#ă "roaă nu#ai când ceri de la el tot
ce poate !ă dea' .ii de oa#eni poartă cu-ite şi !e cred $nar#a-i' Nu #ai
$ncape $ndoială că do#nia%ta eşti un #are oc+itor' (oate cel #ai #are pe
care l%a# ăut reodată' Ei!tă totuşi o deo!e&ire $ntre noi doi' O
deo!e&ire care #ă ui#eşte' Eu când arunc prind la#a $ntre de"ete'
Do#nia%ta -ii cu-itul $n pal#ă, cu âr)ul la âr)ul de"etelor' În de)initi, e
&ună şi #etoda a!ta, dar $-i #icşoreaă )or-a de aruncare' Ar #ai )i poate
şi o pro&le#ă de oc+ire' La #ine, cu-itul porneşte din dreptul u#ărului şi
trece pe că
$n!ea#nă lân"ă )a-a #ea, deci
a# po!i&ilitatea prin La
de oc+ire' apropierea oc+iului
do#nia%ta, cu-itul drept' A!ta
porneşte din
dreptul şoldului, aând o di)eren-ă de $năl-i#e de cel pu-in doi co-i' 9i cu
toate ace!te !căderi, !e pare că loitura do#niei%tale e )ără "reş, iar
a!e#enea $nde#ânare !e capătă după )oarte #ul-i ani'
8 (ărerile do#niei%tale !unt $n parte adeărate, recuno!cu tânărul' La
$nceput arunca# şi eu -inând la#a cu de"etele şi #i%a# dat !ea#a că !e
pierde tare #ult ti#p' La #etoda #ea de aruncare creşte itea şi c+iar
po!i&ilitatea de oc+ire' Să ice# că #i%a apărut o -intă $n )a-ă' Cu-itul !tă
$n)ipt $n teaca lui cu âr)ul $n 0o!, cu# e şi )ire!c' Do#nia%ta pieri ti#p !ă
$ntorci cu-itul şi !ă%i prini la#a $ntre de"ete' Al doilea ti#p !e pierde prin
ridicarea #âinii $n dreptul u#ărului şi ducerea ei !pre !pate' La #ine
ei!tă !pre
#âna o !in"ură
!pate,#işcare,
pe lân"ălun"ă'
şold, Tra"
el !ecu-itul
aşaă din teacă
!in"ur şi, $n ti#p
$n pal#ă' Iar ce duc
când
#âna cu cu-itul reine $n )a-ă, #âna !e ridică până%n dreptul oc+iului,
a!t)el că po!i&ilitatea de oc+ire creşte' Deci, e or&a de o !in"ură #işcare,
lun"ă, cur"ătoare, iar )or-a de aruncare e de!tul de &ună' .ă $ncu#et !ă
ni#ere!c până la douăeci şi cinci de paşi' (oate a-i o&!erat $n aruncarea
#ea o oarecare $ncetineală' Acea!ta e nu#ai aparentă' În )ond, e o
anu#ită ele"an-ă a aruncării, care !e capătă cu ti#pul'
8 Arunci atât de departe= !e #iră C+irilă' (ăi ca# a!ta e şi pentru
#ine di!tan-a până la care a# o oarecare !i"uran-ă' Ră#ân totuşi ui#it
de preciia do#niei%tale şi, dacă n%aş )i ăut cu# ai loit ciotul #i%ar )i
)o!t de!tul de "reu !ă cred' (oate că ace!t )el de aruncare !ă )ie #ai &un
decât
care aral#ai
#eu' A# !ă%l
)i putu pro&e
!ă )acă cu pri#a ocaie'
o a!e#enea i!praă,A#
darauit
o#uldeacela
un !in"ur o#de
e #ort
reo doi ani' Era un tânăr de prin păr-ile /anatului' Sau cel pu-in aşa !e
credea' Îl c+e#a Cae Indru' Eu nu l%a# ăut niciodată, dar oa#enii de
toată $ncrederea !puneau că acel Cae arunca atât de repede cu-itele, $ncât
duş#anii lui cădeau ca !picele !u& !eceră' Iar de!pre loiturile lui !e
!pune că nu%şi "reşeau -inta' Se #ai or&eşte şi ai că ar )i )o!t cel #ai
"roa !pada!in din Carpa-i' Că era un adeărat diaol când $şi rotea !a&ia
printre duş#ani' Cică aea o loitură nu#ai de el cuno!cută, care de!pica
&ere"ata ader!arului' .ul-i !pada!ini cu renu#e nu !%au !)iit !%o ia la
"oană din )a-a lui şi nu le%a )o!t deloc ruşine' Se pare că a )o!t un #are
itea' #< (oate că lu#ea a #ai $n)lorit ni-el lucrurile de!pre el' (ăcat că
nu şi%a pu! ia-a şi i!cu!in-a $n !lu0&a patriei' Ar )i )o!t neoie de
a!e#enea o#' De!pre ia-a lui nu !e or&eşte toc#ai )ru#o! printre
oa#eni' (arcă a# auit că ar )i )o!t a#e!tecat $n nişte a)aceri nu prea
curate' #< Dar noi nu ae# dreptul !ă%l 0udecă#' Întâi, pentru că e
#ort, iar $n al doilea rând, pentru că ce şti# de!pre el e nu#ai din auite'
9i lu#ea or&eşte #ulte' În)loreşte lucrurile şi le $ncurcă de nu le #ai dai
de capăt' Se pare că a aut o #oarte năpra!nică' Se !pune că !%ar )i
a!cun! $ntr%o coli&ă #are undea prin .un-ii Se#enicului' Că duş#anii lui
au $ncon0urat coli&a, dar nu au putut pătrunde la el' Câ-i !%au apropiat de
uşă !%ar )i ale! cu câte%un cu-it $n piept' (ână la ur#ă au )ăcut şo#oioa"e
aprin!e şi le%au tot aruncat cu !ă"e-ile, până când coli&a şi proprietarul ei
!%au pre)ăcut $n cenuşă'
În ti#pul di!cu-iei, Ducu ră#a!e #ai la o parte, !cu#p la or&ă aşa
cu# $i era
ele"antă )elul' Din locului#indu%!e
a necuno!cutului, acela re#arcă $ncă olui dată
de ci#ele $#&răcă#intea
cu croială )ru#oa!ă,
din piele de căprioară' (antalonii, !trânşi pe picioarele lun"i, arătau a )i
dintr%un po!ta de cea #ai &ună calitate' (e!te că#aşa de #ăta!e,
dantelată, purta o e!tă &ine !trân!ă pe talie, după #oda Apu!ului' :a-a,
prelun"ă, aea o anu#ită dulcea-ă )e#inină' (ărul căut pe )runte $i da
acel aer tinere!c al &ăie-ilor $ncă ne)or#a-i' .işcările corpului aeau
oarecare #oliciune, ca de pi!ică $n ti#p de linişte' .oliciune care, după
cu# o&!era!e cea #ai dere#e, !e tran!)or#a )ul"erător $ntr%o #are
ela!ticitate a corpului' .işcările lui şi ocea lui $i a#inteau parcă de!pre o
ec+e cunoştin-ă' Oare cine era o#ul ace!ta=
8 După )elul $n care ne%ai po)tit lân"ă )oc, !e pare că ne cunoşti )oarte
&ine, continuă
$ntâlnit $n reo C+irilă' Eu nu prea -in #inte !ă )i aut plăcerea de a ne )i
$#pre0urare'
8 Adeărat< ră!pun!e necuno!cutul' (ână $n noaptea acea!ta nu a#
aut prile0ul !ă ă cuno!c #ai de aproape, cu toate că de!pre do#niile%
oa!tre a# auit de #ultă re#e' Iar cei care ă po#ene!c nu uitau !ă
adau"e #ulte or&e de laudă' Când #%ai i!codit, do#nule Ducu, a# aut
plăcerea !ă%-i !i#t preen-a' 9tiu că pu-in !e pot lăuda cu a!e#enea
i!praă' 9i #ult #ai pu-ini ar )i aceia care l%ar putea ur#ări pe Ducu cel
Iute până la !o-ii lui, !ă le a!culte di!cu-ia, !ă #ai ai&ă ti#p de $ntoarcere
şi !ă #ănânce liniştit, aşteptând atacul do#nului Caraană' 9ti-i şi
do#niile%oa!tre că ia-a de unul !in"ur prin locuri nu toc#ai !i"ure $-i
cere unele #ă!uri de preedere'
8 Ai
Aşa)ăcut do#nia%ta
!e pare, $n"ânăa!ta=
Ducu,$ntre&ă
parcă Caraană
a#uat' ui#it'
8 Straşnică $ntâ#plare< â#&i C+irilă' (rietenului Caraană i%ai dat o
lec-ie de trântă, şi nu !unt #ul-i care ar putea )ace a!e#enea lucru' Lui
Ducu i%ai dat o lec-ie de pândă şi de ur#ărire' (e Ducu nu l%a păcălit
ni#eni până ai $n c+e!tii d%a!tea' .ie #i%ai dat o lec-ie de aruncare a
cu-itului' Cea #ai dere#e poate că te%aş )i $ntre&at ce cau-i !in"ur cuc
pe #elea"urile ace!tea' Acu# $n!ă $#i dau !ea#a că un o# ca do#nia%ta
eşti unul dintre aceia care ştiu cu# nu !e poate #ai &ine !ă !e )erea!că de
pri#e0dii'
Necuno!cutul nu ră!pun!e nu#aidecât, "ândindu%!e că $n orice ca
C+irilă putea !ă )ie la )el de $nde#ânatic $n a tra"e oa#enii de li#&ă pe
cât $i #er!e!e )ai#a la aruncarea cu-itului' O&işnuit !ă nu%şi deăluie
"ândurile cu prea #are uşurin-ă, tânărul +otăr$ !ă !c+i#&e or&a printr%un
atac #enit !ă%i $ncurce pe ânători;
8 *ă credea# pe undea prin păr-ile /raşoului' (rincipele
Tran!ilaniei a pornit #ul-i oa#eni pe ur#ele do#niilor%oa!tre' Se ede
că unele piedici %au $ntor! din dru#'
La a!e#enea or&e, C+irilă ciuli urec+ile'
8 Aşa e!te, do#nule' Dru#ul ace!ta e cea #ai !i"ur'
8 Iar ocolul nu are i#portan-ă când ai nişte cai &uni' Apoi, dru#ul
prin -ara aurului e de!tul de intere!ant'
C+irilă ră#a!e pe "ânduri, $ntre&ându%!e ce ur#ărea necuno!cutul'
Iar când ră!pun!e, ocea lui )u de!tul de in!inuantă;
8 Da, do#nule' Dacă nu%l )ăcea#, ne lip!ea# de plăcerea de a ă
$ntâlni!eaici,
+aine $n !i+ă!tria
potrie!c a!ta'
#ai &ine Î#i plac +ainele do#niei%tale' A!e#enea
la oraş'
8 A# o #are !lă&iciune, râ!e necuno!cutul' Î#i place !ă #ă $#&rac
&ine' Întâlnirea noa!tră !e pare că i%o datoră# lui Si"i!#und /5t+or@'
:ără #ă"ăruşul lui nu a# )i aut prile0ul !ă ne cunoaşte#' Sau, poate !e
iea un prile0 #ai târiu'
*ânătorii tre!ăriră la a!e#enea cuinte şi pri#a lor pornire )u aceea
de a duce #âinile la ar#e' Din )ericire, inten-iile lor nu !e tran!)or#ară $n
"e!turi' Totuşi, tânărul le "+ici "ândurile şi nu !e putu opri !ă aducă pu-ină
lu#ină'
8 Do#nilor, !pu!e â#&ind, a# aut plăcerea !ă ăd pre"ătirile pe
care le%a-i )ăcut pentru capturarea #ă"ăruşului' 9i, pe cin!tea #ea, planul
do#nului Caraană
a!e#enea #i%acare
i!praă, din !târnit ad#ira-ia'
!e ale"e de!tulSi"i!#und o !ă
de pă"u&it' tur&eeara)lând
/ănuiala )i
putut !ă cadă a!upra lui unli şi ău dacă #ai aea i#portan-ă o &ănuială
$n plu!' Dar do#nul Caraană a aut &unătatea !ă a"a-e de şaua
#ă"ăruşului un &ile-el cu #ulte !alutări principelui, din partea ânătorilor'
(oate că e #ai &ine aşa' Cele treieci şi opt de ocale de aur or lua dru#ul
ării Ro#âneşti' Acolo e #ultă neoie de aur' Sunt conin! că nu e-i opri
ni#ic pentru do#niile%oa!tre' El a aea o de!tina-ie #ai &ună'
8 Do#nule, $l $ntrerup!e C+irilă #ai pu-in prieteno!' Ra-iunea #ă
$ndea#nă !ă te iau prionier, aând ace!te drepturi prin )aptul că ne%ai
!pionat' În !c+i#&, ini#a $#i !pune că tre&uie !ă a# $ncredere $n do#nia%
ta' (e noi ânătorii, rar ne $nşeală ini#a' Î#i pare totuşi rău că nu pot
a!culta
!ocoti cădee caul
ini#ă'!ă%-i
(redă%ne cu-itele<(oate
dă# dru#ul' *ei #er"e cu $-i
că atunci noio#
până când
cere o#
iertare'
Tânărul necuno!cut $şi $ncrucişă &ra-ele şi%l prii a#uat pe C+irilă'
8 (ro&le#a !%ar pune şi alt)el, do#nule C+irilă' 9i eu a# ur#ărit
aurul, aşa cu# l%a-i ur#ărit do#niile%oa!tre' Cred că ni#eni nu%#i putea
re)ua ace!t drept' Auind di!cu-iile pe care le%a-i purtat, #%a# lă!at
pă"u&aş' Nu e toc#ai plăcut !ă renun-i la o a!e#enea pradă'
8 N%a# nici un #oti !ă te cred, !pu!e C+irilă $ntunecat' Te ro",
predă%ne cu-itele<
8 O clipă< !tri"ă Ducu' Nu pute# !ă%i aduce# o a!e#enea nedreptate
ace!tui o#'
*ânătorul !e $ntoar!e #irat'
8 Crei că o )ac &ucuro!=
8 Nu o ei )ace deloc, prietene C+irilă< Do#nul ace!ta #%a !căpat din
#âinile oa#enilor lui Si"i!#und'
8 Când=
8 Acu# câtea ile' A!ta !%a petrecut la +anul /utoiul Tă#ăduirii' 9i%a
ri!cat ia-a pentru #ine, şi doar nu%#i era dator cu ni#ic'
8 Nu #ă aştepta# !ă #ă recunoşti, râ!e tânărul, !urprin!' Se ede
că ai oc+i )oarte a"eri'
8 Aşa !e pare, recuno!cu Ducu prieteno!' /a!#aua -i%a acoperit &ine
)a-a, dar o#ul #ai are unele #ici particularită-i de!pre care poate că nici
nu ştie' .işcările do#niei%tale !unt #oi, ca de pi!ică' Iar de"etele #âinilor
!u&-iri, ca de do#nişoară' *ocea părea alt)el $n noaptea aceea' Doar $n
#o#entul când ai
adineauri, ai luat
dat loiturile
cu-itul de de !a&ie lui
la "âtul ea Caraană
a deenit şitără"ănată, ca!e
l%ai po)tit !ă şi
ridice'
8 Deci, i!e necuno!cutul, do#nul Caraană a "reşit când #%a atacat'
Do#nul Ducu a "reşit când #%a pândit' Do#nul C+irilă a "reşit când a
$ncercat !ă !e călăuea!că după ra-iune' Eu a# "reşit când a# creut că,
aând &a!#aua pe )a-ă, nu oi )i recuno!cut de ni#eni' Cu toată i!te-i#ea
şi priceperea noa!tră, ră#âne#, totuşi, nişte &ie-i oa#eni'
Necuno!cutul !e $ntrerup!e din or&ele lui şi ră#a!e o clipă atent' Iar
când or&i, ocea lui )u o şoaptă'
8 Se apropie cinea de noi' Sper !ă )ie prietenii oştri'
C+irilă a!cultă şi el atent, dar nu #ai )u neoie' Din !patele &railor $şi
)ăcu apari-ia
Când a0un!eră.arcu şi cei
)oarte doi &ăie-i'
aproape, .arcu*eneau $ncet,
tre!ări uitându%!e
puternic la !trăin'
şi )ăcu un pa!
$napoi, ecla#ând;
8 Cae Indru' Ace!t o# e Cae Indru' Oare au $niat #or-ii=
8 Nu te cuno!c, ro!ti Cae'
.arcu &ol&oro!i, uitându%!e la el ca la o !ta)ie;
8 A#inteşte%-i, du#neata, de o noapte cu ploaie #are< Acu# doi ani'
(e o re#e de iceai că e re#ea de apoi' În ca!a podarului de la .ureş,
a# do&orât $#preună şa!e duş#ani de%ai do#niei%tale' Eu !unt podarul
acela'
:a-a lui Cae Indru !e lu#ină'
8 Î#i a#inte!c, prietene' .ă &ucur că ne $ntâlni#'
Câtea clipe tăcură
8 Iată, do#nule, căto-i,
)oculpriindu%l
o!tru !epe!tin"e,
Indru'iar
(ri#ul $şi reeni
0u#ătatea C+irilă'!%
de iepure
a răcit de #ult' Ce%ai ice dacă a# cina $#preună=
8 Cred că aş pri#i cu plăcere, !e lu#ină Cae'
(e!te o 0u#ătate de cea!, ânătorii şi tânărul acela ciudat şedeau $n
0urul )ocului, "u!tând $n ti+nă din iepurele ru#enit' La picioarele lor, pârâul
cânta "lo&iu, nepă!ător de câte !e $ntâ#plau $n pădure' *or&ele eneau
rar, acoperite de tro!netul rea!curilor care !e tran!)or#au $n 0ăratic'
8 Ar )i plăcută o călătorie $#preună, in!inuă Ducu'
8 Ar )i plăcută, con!i#-i Cae, dar dru#urile noa!tre !e de!part' .âine
!eară a# o $ntâlnire i#portantă la Se&eş' Spuneai, do#nule C+irilă, că
acel Cae Indru şi%ar )i )ăcut un nu#e rău' Nu reau !ă #ă apăr' Lu#ea
or&eşte #ulte' *ă pot ră!punde $n!ă printr%un ee#plu' A-i luat aurul lui
Si"i!#und' Lu#ea a ice că !unte-i de aceeaşi teapă cu )ai#o!ul unli'
Nu#ai do#niile%oa!tre şi eu şti# că nu e aşa'
Tăcură cu to-ii, recuno!când #ultă dreptate $n or&ele tânărului' Se
culcară târiu' Doar C+irilă ră#a!e #ai la o parte, !ă e"+ee !o#nul
celorlal-i' Din locul acela $l aui pe Caraană di!cutând #ânio! cu
?a#&ilica, iar calul, cu#inte şi re!e#nat, picotea #olco#'
8 Ai #ai po#enit a!e#enea drăcoenie= Un )lecuşte- de &ăiat !ă #ă
trântea!că de )a-ă cu prietenii #ei' 9i &ine că nu #i%a rupt un picior !au o
coa!tă' Ce dacă $l c+ea#ă Cae Indru= Te%ai )ăcut al dracului, ?a#&ilico< O
or&ă nu !co-i' .ăcar !ă #ă apro&i' Altădată, cu# de!c+idea# "ura !ăltai
căpşorul ă!ta !lut şi +ol&ai oc+ii la #ine' Cu# o !ă #ai )ac eu pe "roaul
$n )a-a prietenilor #ei după a!e#enea trântă= Acu# eu or&e!c, eu aud'
În toată ei
de!păr-it ara Ro#ânea!că
prieteni nu a#decât
#ai ai dracului ăutnoi'
unCrei
cal că%i
#ai #are
ne!i#-itor'
lucru= S%au
Î#i
iau )ru#uşel şaua pe u#ăr şi #ă tot duc $n lu#ea #are' Ce dacă o !ă%#i
cur"ă ni-el lacri#ile= Cui $i pa!ă= Ai ăut ce #âini are=
Co!tac+e !#ul!e de !u& şa o pătură ec+e, "ăurită şi !e $n)ăşură $n
ea $ncercând !ă adoar#ă' Calul !e )oi o re#e neliniştit' Apoi $l $#pun!e
pe ânător cu &otul $n !pinare, iar ace!ta i !e adre!ă !o#noro!;
8 La!ă%#ă, nătărăule, !ă dor#< Crei că doi prieteni !e de!part doar
dintr%o ceartă= Certurile nu%i de!part pe prietenii $n-elep-i' La certuri !e
!pun cele #ai #ari şi #ai #ulte adeăruri'

Capitolul J
/ătea ântul' Cerul era 0o!' Norii dren-ui-i $şi depănau )ran0urile pe
cre!tele "olaşe !au pe âr)urile copacilor' Din!pre #un-i !e lă!a către
câ#pie, $n #ieul ilei, o $ntunerici#e ca $n a#ur"' (icături de ploaie, #ari
şi rare, cădeau pe pă#ântul $ncin!, loind cu "o#ot !ec' Un călăre-,
aplecat #ult pe coa#a calului, !e !trecura iute prin ulti#ele ăi ale
Apu!enilor' Calul, $niorat de răcoare, )u"ea plin de o neaşteptată i"oare'
At#o!)era, $nol&urată, căpăta!e acea pro!pe-i#e pe care o !i#-i la
câ#pie a&ia după trecerea ploii' Cae Indru !or&ea cu ne!a- aerul puternic
oonat şi, $#&ătat de "oana !ăl&atică, â#&ea copilăro !, uitând pentru o
clipă a#ărăciunea care pu!e!e !tăpânire pe ini#a lui, de #ultă re#e' Se
!i#-ea
$ndea#nă ca la$ntr%o di#inea-ă
călătorii pe care dulce de i!at
nu le%ai ară,cucând puritatea
pu-ină #atinală
re#e $nainte' te
Calul
şi călăre-ul ieşiră dintre dealuri' .un-ii, ră#aşi #ult $n ur#ă, !e con)undau
cu norii $ntuneca-i' Cae lă!ă calul $n oia lui, iar â#&etul acela copilăro! i
!e şter!e treptat' Se $#plineau doi ani de când !e lă!a!e la )und,
a!cunându%!e de oa#eni' Doi ani de !in"urătate prin #un-i, prin locuri
rar călcate de picior o#ene!c' Se #aturia!e $n aceşti doi ani' Spera!e
c+iar că lu#ea a uitat de el' Că alte eeni#ente i%a prin! pe oa#eni $n
ârte0ul lor' O re#e, nădă0dui!e că !e a putea !tatornici pe undea' I%ar
)i plăcut !ă !e ocupe de creşterea cailor, lă!ând !a&ia şi cu-itele !ă
ru"inea!că, uitându%le pentru totdeauna' Râ!e, "ândindu%!e că apoi a
$#&ătrâni un pic, a !trân"e cea aere şi !e a $n"răşa, ca orice creştin
cu )rica lui Du#neeu' 6ândurile ace!tea $i eni!eră cânda' Trecu!e #ultă
re#e de atunci' Acu# era conin! că nu i !%ar potrii o a!t)el de ia-ă,
care nu !e $#păca $n nici un )el cu )irea lui'
Scrută $#pre0uri#ile' Se apropia !eara' (e!te un cea! aea !ă !e
$ntâlnea!că $ntr%o ca!ă din Se&eş cu ecelen-a%!a do#nul Io0ica 9te)an,
#arele conducător al tre&urilor din Tran!ilania' (ri#ul o# al principatului,
după Si"i!#und /5t+or@' Acel principe #ăr"init, )luşturatic şi $n"â#)at'
6ândurile $l )urară din nou, purtându%l pe aripile lor neăute !pre
)ru#oa!ele plaiuri &ănă-ene' Reău $n #inte coli&a din #un-ii
Se#enicului' Acea coli&ă cu &ârne #ari $nne"rite de )u#, din care !e
aânta!e $n cea #ai )anta!tică aentură, a0utându%l pe Io0ica din u#&ră'
Când !e $ntâlni!eră pe Se#enic, Io0ica aea reo treieci de ani, o pun"ă
#are şi "oală, o inteli"en-ă uluitoare, nişte +aine care şedeau pe el ca
prin!e
#ai cu -inte,Au
!traşnice' nişte i!uri o#ari
di!cutat cât$ntrea"ă
iarnă .un-ii Se#enicului şi o )oa#e
de!pre li&ertatea dinşicele
o#ului a
popoarelor' De!pre unirea ro#ânilor $ntr%o -ară #are şi puternică' În
pri#ăară, când !%au topit ăpeile, şi%au !co! #âr-oa"ele din adăpo!turi
şi au pornit !pre Al&a%Iulia cu doi "al&eni $n &uunare şi cu +otărârea de a
tran!)or#a i!urile lor $n realitate'
Reău $n #inte, pe partea de ră!ărit a Se#enicului, ca!telul )a#iliei
Cri!tu' Locul unde "u!ta!e câtea clipe de )ericire, #ult prea pu-ine $n i-a
lui a"itată' Aşeat la poalele #un-ilor, ca!telul )a#iliei Cri!tu do#ina un
platou uriaş, $ncon0urat pe trei păr-i de păduri ne!)ârşite' Con!truit din
piatră şi le#n, pe care plantele a"ă-ătoare )or#au tencuiala lor erde,
ca!telul $şi ree#a !pinarea de ulti#ii pere-i !tâncoşi ai #untelui' (ădurea
!e#ea-ă
re#i de $şi apleca parcă
re!trişte' aripile
(e platoul #ari dea!upra
i#en!, pârâiaşelelui, )iindu%i
&urau paăă printre
!printene &ună pe
ier&uri, )ără $n"ăduin-ă de odi+nă' (ă!trăii !e !trecurau pe apă la deal ca
nişte păreri' .iro!na de &rai potolea aerul iute, dându%i parcă un "u!t
dulce, ni-el a#ărui' er"+elii de cai pe 0u#ătate !ăl&atici, cu picioarele
elte, cu trupurile lucioa!e şi ela!tice, cu oc+ii răi, ne$ncreători, !e
puneau pe "oană din ni#ic, )ăcând !ă duduie pă#ântul !u& copitele lor'
(latoul, caii şi pădurea cu +otarele "reu de !ocotit, pe care nu le reendica
ni#eni, erau &o"ă-iile )a#iliei Cri!tu' (ri#ăara, dere#e, $nainte de
apari-ia )runei, !e a&ăteau pe la ca!tel ne"u!torii de cai, şi a)acerile
)a#iliei de doedeau a )i dintre cele #ai )ructuoa!e' er"+elii $ntre"i luau
dru#urile !pre şe!, pără!ind platoul pentru totdeauna, petrecu-i de
priirile tri!teCri!tu
:a#ilia ale ca!telanilor'
era de!tul de re!trân!ă' (ri#ul $n ordinea âr!tei,
pri#a locatară a ca!telului, era o &ătrână !urdă de%a &inelea, de!pre care
nu ştia ni#eni câte pri#ăeri apuca!e' În a)ară de /unica nu #ai purta alt
nu#e, iar dacă aea unul, lucrul ace!ta nu #ai preenta nici o i#portan-ă'
Cui oia !ă o a!culte $i !punea poeşti lun"i, ca# $ncurcate, şi toate !e
$nârteau $n 0urul cailor' :iul ei, (etre Cri!tu, !e apropia de şaieci de ani'
Înalt şi ciolăno!, cu părul roşu şi a!pru, cu )a-a col-uroa!ă, cu oc+ii
cenuşii, reci, nu !e arăta o )ire toc#ai prietenoa!ă' Trăia #ai #ult printre
cai' În !erile lun"i de iarnă !e aşea uneori lân"ă /unica' /ătrâna $ncepea
o poe!te de!pre cai' 9i de )iecare dată poe!tea !una alt)el' Apoi #ai
adău"a de la ea prin locurile unde pierdea şirul poe!tirii !au pur şi !i#plu
uita ro!turile, a#intindu%şi de cutare !au cutare cal' (etre Cri!tu $i !or&ea
cuintele, apro&a din cap cu plăcere, oc+ii lui căpătau căldură, şi poe!tea
!e $nnoda #ereu ca un cântec #onoton' Al treilea ca!telan era Ion Cri!tu,
)iul lui (etre' .ult prea ele"ant pentru platou l acela !in"uratic, părea a )i
un #u!a)ir picat acolo pe neaşteptate' Înă-a!e de #ic la *iena şi la
Con!tantinopol, !i#-indu%!e atra! de ştiin-ă şi de cunoaşterea lu#ii, )ără a
ne"li0a $n!ă călăria şi cunoaşterea ar#elor' Al patrulea şi ulti#ul ca!telan
era Stela Cri!tu, #eina )a#iliei' O ârlu"ă de )ată nurlie, cu părul roşu,
tun! &ăie-eşte, cu oc+ii #ari, cenuşii, duri ca o-elul, $n care #ânia şi
dra"o!tea de ia-ă, &ucuria şi tri!te-ea aeau o !in"ură !clipire de lu#ină,
ca o notă #uicală ce nu poate epri#a !in"ură nici &ucurie, nici tri!te-e
şi nici un alt !enti#ent' Călărea pe deşelate #ai &ine ca un &ăr&at, iar
$n"ri0itorii cailor !e uitau la ea ca la o #inune' (ărea o ciută "lo&ie, total
neştiutoare
"+e#, lân"ăde )ru#u!e-ea
o tu)ă ei' Cae
de #erişor' o $ntâlni!e
6lena $n pădure'
$i era roşie 9edea
şi u#)lată' L%a adunată
ru"at !%o
ducă aca!ă şi i%a arătat cu #âna direc-ia !pre ca!tel' S%a aplecat !%o ridice
$n &ra-e, dar )ata !%a tra! $ndărăt'
8 Cu# rei !ă te a0ut dacă nu #ă laşi= o $ntre&a!e â#&ind'
8 Dacă%#i dai calul do#niei%tale, $ncalec !in"ură'
S%a !ăltat $n şa şi a dat pinteni calului, )ără un cuânt' Cae a ră#a! o
clipă de!cu#pănit, #ur#urând a#uat;
8 (ână ai nu a reuşit ni#eni !ă%#i ia calul şi !ă #ă la!e #o)lu $n
#i0locul pădurii' A nai&ii )ată< Iar de!pre #ine, ce !ă #ai ic= Deştept
&ăr&at<
Apoi !e "ândi la calul )etei' Nu putea !ă )ie prea departe' Îl căută prin
$#pre0uri#i
cai şi, când
&uni $n ia-a lui, dădu cua!e#enea
dar un oc+ii de el,ee#plar
ră#a!e $n#ăr#urit' *ău!e
nu #ai $ntâlni!e' #ul-i
(arcă
$ntrea"a natură i%a dăruit tot ce a aut #ai de pre-' Când $i prin!e
căpă!trul, pielea calului !e $n)ioră, adunându%!e $n #ii de &ârcituri' Oc+ii
$i erau răi, a#enin-ători' Coa#a nea"ră, cu )irele lun"i, lucea ca un!ă cu
"ră!i#e' Încercă !ă !e de!prindă, ridicându%!e pe picioarele din !pate' Nu
reuşi' Dădu &una pe!te o# cu pieptul lui puternic, dar ace!ta preău !e
atacul' Trecu un cea! de luptă năpra!nică, şi o#ul ieşi ictorio!' Si#-indu%l
potolit, Cae $i prin!e "âtul cu &ra-ele' Trupul calului !e $n)ioră uşor' Liniştea
pu!e !tăpânire pe el cu $ncetul, $n ti#p ce o#ul $i !trecura la urec+e o
"roaă de cuinte dulci, ca de $ndră"o!tit' O ulti#ă $ncercare de rărătire
)ără !or-i de i&ândă $nc+eie pace $ntre cal şi călăre-' Ur#ă o "oană
$ndrăcită pe potecile
câ-ia $n"ri0itori !ărirăpădurii, iar când
$ntr%o parte, !e opriră lân"ă treptele ca!telului,
$nc+inându%!e'
/ătrânul Cri!tu $şi )ăcu loc $n )a-ă şi%i !tri"ă a!pru;
8 De!calecă, do#nule, de pe *ânt Săl&atic< S%ar putea !ă te
!c+ilodea!că' (ână şi pe )ata #ea a trântit%o, #ăcar că !unt prieteni ec+i'
9i ca !ă%-i !pun drept, nu prea ştiu călăre-i prin $#pre0uri#i care !%o
$ntreacă pe )ata #ea' Când $ncepi !ă crei că te%ai $#prietenit cu el, atunci
te aruncă #ai a&itir din şa'
Cae de!călecă )ără "ra&ă şi, $nainte de a !e de!păr-i de *ânt Săl&atic,
$i prin!e &otul şi%l !ărută' Se depărtă apoi şi !c+i#&ă câtea cuinte cu
"ada' Dar calul, $n loc !%o rupă la "alop, cu# $i era o&iceiul, eni $n
!patele tânărului şi%l $#pin!e prieteneşte cu &otul, !pre ui#irea oa#enilor'
În oc+ii reci ai lui (etre Cri!tu apăru o lu#ină caldă'
8 Se pare că eşti un #are ră0itor de cai, !pu!e, şi oa#enii !e #irară
ăându%l că â#&eşte'
8 Nu%i de!tul !ă te pricepi la cai, ră!pun!e tânărul' Tre&uie !ă%i iu&eşti
din tot !u)letul, iar caii !i#t lucrul ace!ta c+iar #ai &ine decât o#ul'
După a!e#enea or&e, Cae Indru şeu #ultă re#e de taină cu
ca!telanul acela ur!u' Ră#a!e pe!te noapte la ca!tel' A!cultă una dintre
nă!truşnicele poeşti ale /unicii' Spu!e şi el o poe!te, cu un cal ară&e!c,
şi nu #ai pără!i locurile acelea' A doua i, oa#enii a)lară că tânărul
deeni!e noul ad#ini!trator al ca!telului $n locul lui Ion Cri!tu, care
pleca!e la Con!tantinopol'
Au trecut câtea luni' Stela Cri!tu $ncepu !ă $ntârie $n )a-a o"linilor,
pe care nu le lua $n !ea#ă altă dată' Deeni!e #ai tăcută' În )a-a
ad#ini!tratorului !e $#&u0ora
*eni!e o toa#nă rea, cula )a-ă
ploidin te%#iri%ce'
lun"i şi !e#ne de $n"+e-' Într%o
du#inică di#inea-a, trecură pe acolo nişte ne"u!tori de cai' Întâlnindu%l
pe ad#ini!trator, !c+i#&ară $ntre ei !e#ne tainice' Îl $ntre&ară pe "adă,
#ai pe ocolite, de!pre tânărul acela' Iar "ada, $n a)ară de #ulte cuinte
de laudă, nu ştia decât că%l c+ea#ă Cociu&an' La câtea ile după
plecarea ne"u!torilor, năăliră $n curtea ca!telului o droaie de călăre-i' Cae
toc#ai !e $ntorcea de pe platou, !ăltând #ul-u#it $n şaua lui *ânt
Săl&atic' Înainte de a intra $n curte, $şi pironi oc+ii $n pă#ânt şi opri calul'
Unele ur#e de potcoae, ne$ntâlnite la caii de pe platou, $i atra!eră
aten-ia' Întoar!e calul pe 0u#ătate, +otărât !ă )acă un ocol prin pădure' În
acel #o#ent, călăre-ii ieşiră din a!cunătorile lor' O oce puternică )ăcu !ă
ră!une platoul,
8 Eşti iar pădurea
$n #âinile tăcută
noa!tre, Cae repetă
Indru< cuintele;
Ad#ini!tratorul du!e )ul"erător #âna la &râu, $n locul unde purta
nişte cu-ite de care nu !e de!păr-ea niciodată' Doi dintre călăre-i !e
ro!to"oliră din şa unul după altul' *ânt Săl&atic !e $ntoar!e din dru#' Nu
!e cunoştea cal care ar )i putut !ă%l a0un"ă'
Au trecut doi ani' Lu#ea $l credea #ort' (oate şi Stela' O clipă,
o&raul lui Cae Indru $#pietri ca tăiat cu dalta' Se !cutură din "ânduri şi%şi
!trecură calul pe uli-ele $n"u!te ale Se&eşului' *ânt Săl&atic opri la poarta
unei ca!e, care apuca!e cânda ti#puri #ai &une' Cinea de!c+i!e poarta'
Călăre-ul $naintă printre nişte tu)e de coacăe cre!cute $n neorânduială'
De!călecă $n )a-a ca!ei şi lă!ă calul $n oia lui' Un tânăr ele"ant, #iro!ind
a par)u# &un,do#nule
8 (o)ti-i, $l inită !ă intre'Ecelen-a%!a ă aşteaptă'
Indru<
.u!a)irul !e opri $n culoarul $ncăpător'
8 Ce #ai )aci, do#nule Ianoş C+ioreanu=
 8 .ul-u#e!c< !e $nclină ace!ta' .ă &ucur că un o# atât de e!tit ca
do#nia%ta nu #i%a uitat nu#ele' (oate că &ucuria ar )i )o!t şi #ai #are
dacă #i%a-i )i !pu! Ion'
8 Adeărat< râ!e Cae' Doar !unte# $ntre noi'
Io0ica $l aştepta $ntr%o odaie puternic lu#inată' 9edea la #a!ă, du! pe
"ânduri' La intrarea #u!a)irului, !e ridică &ucuro!' Tânărul ră#a!e lân"ă
uşă' Se priiră $n tăcere câtea clipe, $ncercând )iecare !ă o&!ere ce !%a
!c+i#&at $n $n)ă-işarea celuilalt' I&ucniră $n râ! şi !e $#&ră-işară' Ion
C+ioreanu adu!e curând o taă pe care !e odi+nea &ine ru#enit un pui
dolo)an, iar lân"ă el şedea $#&ietoare o cara)ă cu in'
8 .ănâncă, prietene< porunci Io0ica' Cred că eşti o&o!it şi )lă#ând'
.u!a)irul nu !e lă!ă po)tit de două ori' Tă&ăr$ cu toată elaia a!upra
&unătă-ilor, şi liniştea odăii )u cur#ată din re#e%n re#e de tro!netul
oa!elor de pui' Io0ica $şi cântări oa!petele din priiri' Se #ai #aturia!e
tânărul lui prieten' Se !c+i#&a!e #ult $n cei doi ani' (ână şi oc+ii
inteli"en-i păreau #ai adânci' Doar "e!turile #oi, parcă $n!o-ite de o
anu#ită leneie, ră#ă!e!eră aceleaşi' Ciocniră câte%un pa+ar cu in'
Cancelarul a&ia $şi #uie &uele' În $ntrea"a -inută a ecelen-ei%!ale nu #ai
ră#ă!e!e ni#ic din aerul rece, di!tant, de la curte' Deeni!e un o#
!i#plu,
!i#-i &ucuro!
lucrul ace!tacăşi!edintr%o
a)lă $ndată
aceeaşi
totul $ncăpere
i !e păru cu prietenul
)ru#o! !ău, iar Cae
$n odaie'
8 Cu# -i !e pare )riptura=
8 (u-ină, râ!e Cae'
8 9i când te "ândeşti că C+ioreanu a pre"ăti%o pentru a#ândoi<
8 Nu%i pentru cine !e pre"ăteşte'
8 ei, tinere, â#&i cancelarul, nu -i !e pare că eşti ca# necuiincio!
cu al doilea o# al principatului=
8 Nu< Sunt doar ne#ul-u#it că nu te a)li pe pri#ul loc'
8 Ei, drăcie< #ur#ură Io0ica' Tu crei că e uşor=
8 6reu a )o!t până aici' i%au tre&uit o #ul-i#e de paşi' Acu# a #ai
ră#a! doar unul'
Unul care
8 Aiurea< *oi)ace câ-i to-i
oa#enii #ariceilal-i'
ca# co#plica-i lucrurile'
8 Aşa a# creut şi eu #ultă re#e, redeeni !erio! Io0ica' Acu# $#i
dau !ea#a, prietene, că !acri)iciile pe care le%a# )ăcut a#ândoi nu şi%au
atin! -inta decât $n parte' Eu a# a0un! cancelarul principatului' Dar
principe n%a# !ă )iu' Î#i lip!e!c a0utoarele pe care nici tu nu #i le po-i da'
A# i!at a#ândoi $n coli&a de pe Se#enic !ă dă# Tran!ilaniei un
conducător &un' Să le redă# ro#ânilor drepturile de care au )o!t pă"u&i-i'
Acu# !unt cancelar şi ştii ce pot !ă )ac pentru ei= Îl #ai !cap uneori pe
câte unul de la plata nedreaptă' Îi !trecor o or&ă &ună altuia !au $l a0ut
pe carea cu nişte &ani' Ei, #ai )ac eu şi altele, ro!ti $n continuare, ăând
$ncruntarea prietenului !ău, dar e ca# pu-in )a-ă de cât a# creut că oi
putea' Iar dacă
Tran!ilaniei ar aş a0un"e#ai
)i #ereu principe, tot decât
puternici n%aş putea
#ine')ace
Or, #ai #ult' No&ilii
intere!ele lor de
!tăpânitori ai &o"ă-iei şi ai io&a"ilor nu !%ar potrii deloc cu ale #ele' Unul
!au doi oa#eni nu pot !c+i#&a !oarta unui popor, oricât de !u! ar )i ei
coco-a-i' A!ta e, prietene' Te $ncrun-i de"ea&a' De când e lu#ea, planurile
au ră#a! tot planuri' Cât ar )i ele de &une, când a0un" !ă !e $n)runte cu
ia-a, $ncep !ă%şi arate nea0un!urile'
8 După câte $n-ele" eu, i!e Cae ironic, -i%e tea#ă !ă #er"i #ai
departe' Oare !ă%-i )i pierdut cea din ec+ile elanuri= Tot ce e &un pe
lu#ea a!ta !e o&-ine "reu, prietene' Ce o&-ii uşor şi )ără trudă nu%i
dura&il' Ai dat o &ătălie #are ca !ă a0un"i al doilea o# al principatului' *ei
#ai da una ca !ă a0un"i pri#ul' Apoi $ncă una, şi Du#neeu ştie câte,
până când ne o# i#pune planurile noa!tre' 9i a&ia pe ur#ă a $ncepe
lupta din nou pentru alte "ânduri, care ne%au !căpat până acu#'
Cancelarul $şi prii prietenul &ucuro!' Ră#ă!e!e acelaşi o# dâr şi
"ata de lucruri noi'
8 Luptă, !pu!e "ânditor' Da< Să luptă#< Dar $ncă nu !unt create
condi-ii care !ă per#ită unui do#n ro#ân !ă preia puterea principatului şi
!ă%şi i#pună punctul de edere' Întrea"a putere şi )or-ă econo#ică !e a)lă
$n #âinile no&ililor' Să ice# că #âine Si"i!#und /5t+or@ a cădea !u&
loitura unuia dintre cu-itele tale' Să ice# că i%aş lua locul' Câ-i dintre
no&ilii principatului ar trece alături de #ine= Câ-ia cărora aş putea !ă le
o)er unele aanta0e #ateriale' (oate to-i' Dar o)erindu%le lor aanta0e noi,
$n!ea#nă !ă 0upoi şi #ai rău popula-ia io&a"ă' Ce a# câşti"a= :aptul că
aş deeni
pre"ăti conducătorul
o reoltă, !upre#
!%ar a)la' al principatului=
Ne tre&uie un a0utor dinLaa)ară'
ce &un= Dacăa aş
O reoltă
io&a"ilor ne%ar lua #ul-i ani de pre"ătire' Cu o putere ar#ată enită din
.oldoa !au din ara Ro#ânea!că, aş putea deeni principe' Aş ridica
poporul la ră!coală şi a# !)ărâ#a puterea no&ililor' Aş $#păr-i pă#ânturile
şi &o"ă-iile' Aş ridica al-i no&ili dintre ro#âni' În ace!t !cop, #i%a#
$ndreptat priirile !pre .i+ai%odă, do#nul ării Ro#âneşti' A# auit
#ulte lucruri &une de!pre el' Dar a!ta nu%i de!tul' Să%i ede# )aptele
iitoare' (oate că şi acea!tă lucrare a cere ti#p #ult' *o# aştepta' Eu
aştept #ai uşor' Tu, #ai "reu' .i%ai #ăturat duş#anii din dru# cu !a&ia şi
cu cu-itele tale şi ni#eni nu a ştiut de!pre ce%i or&a' ie -i%a ră#a! un
nu#e de!tul de pe!tri-' (e când eu #ă &ucur de o !itua-ie deo!e&ită'
8 Nu
ace!ta nu #ă
#%a#plân", ră!pun!e
"ândit Cae a!pru'
la câşti"uri pentru Când
#ine'a#
Iar pornit
nu#elepe#eu'''
dru#ulei
&ine, nu#ele #eu ce i#portan-ă are=
8 Atunci, !ă nu #ai or&i# de!pre a!ta până când a eni ti#pul
potriit' *o# aştepta #işcările lui .i+ai'
8 Ce te )ace !ă crei că .i+ai%odă ar )i o#ul care ne tre&uie=
8 A# câtea #otie'
8 Crei că !unt de!tule=
8 Nu' Nu !unt de!tule, dar $! )oarte intere!ante' Do#nul ării
Ro#âneşti pune la cale o reoltă $#potria turcilor' L%a# iitat, luna
trecută, la el aca!ă $n cetatea /ucureştilor' Si"ur nu prea aea $ncredere $n
#ine' .i%a !pu! pu-ine, dar #%a lă!at !ă $n-ele" #ulte' Eu i%a# or&it
de!c+i!'
planurile Cred
#ele' că a !i#-it
Do#nul lucrulNuace!ta'
e di&aci' #i le%aA# di!cutat
deăluit pe a#ândoi de!pre
ale lui' .%a lă!at
doar !ă le &ănuie!c, şi ştii ce #%a #irat #ult= (e undea, "ândurile
noa!tre de iitor !e a!ea#ănă' Nu #i%a pro#i! ni#ic, dar a# plecat de
acolo cu conin"erea că o# lucra #ultă re#e $#preună' A# #are !ti#ă
pentru el' A&ia !%a aşeat $n !caunul do#ne!c şi a şi $nceput o lucrare de
o# preăător' Oa#eni de%ai lui de #are $ncredere !%au #utat $n .oldoa,
$n !udul Dunării, la Con!tantinopol, $n Tran!ilania, $n Un"aria, la #u!cali
şi c+iar la (ra"a, aproape de curtea Î#păratului Rudol) al II%lea' Dar a!tea
nu de la el le ştiu' A# şi eu !ur!ele #ele de in)or#are' Curieri de!toinici
alear"ă de la oa#enii lui !pre /ucureşti, ducând $n &uunarele lor tot )elul
de ştiri care l%ar intere!a pe do#n' În !lu0&a lui .i+ai%odă !%au le"at
nişte oa#eni care nu )ac lucrurile pentru &ani' E or&a de C+irilă ?ece
Cu-ite, Co!tac+e Caraană, Ducu cel Iute, (etrac+e cel .ic şi Ni-ă (raştie'
Dacă a!e#enea oa#eni !%au +otărât !ă%l !lu0ea!că pe .i+ai, $n!ea#nă că
do#nul plănuieşte lucruri #ari' Ai auit de!pre ca!telul de la O&re0a=
8 Da' E al &aronului Al&ert Senti5ni'
8 A )o!t, râ!e Io0ica' Acu# e al contelui an! /ec>e#&auer'
8 9i ce ne intere!eaă pe noi nea#-ul acela=
8 Nu ne%ar intere!a prea #ult, dar pe nea#-ul acela $l c+ea#ă, de
)apt, Ion Cri!tu' Un &ănă-ean dat nai&ii de !i#patic'
Solni-a de le#n din #âna lui Cae !e rup!e $n două' Io0ica $ncruntă
!prâncenele a&ia ii&il' 9tia că prietenul lui nu%şi pierde cu#pătul prea
uşor' Să )i )o!t #irarea atât de #are !au era altcea=
8 Continuă< ro!ti #u!a)irul, şi ocea lui păru de!tul de liniştită'
8 Cine
neoit !ă%şi crei
ândăcăca!telul=
l%a !periat pe Senti5ni atât de tare $ncât a )o!t
8 Cri!tu=
8 Aş<
8 Tu=
8 Ei a!ta%i< Ce intere! aea#=
8 Nu cu#a C+irilă, Caraană şi Ducu=
8 Întoc#ai, prietene'
8 Nu $n-ele" de ce a enit acel Cri!tu !u& nu#e de $#pru#ut' Cred că
#i!ti)icarea o !ă%i aducă o #ul-i#e de nea0un!uri'
8 .otie !unt de!tule, $l $ntrerup!e Io0ica' Una dintre #i!iunile lui e!te
de a atra"e pe !aşii ardeleni $ntr%o partidă )aora&ilă do#nului ării
Ro#âneşti'lucrare'
a!e#enea Î-i $nc+ipui că un ro#ân ar aea pu-ini !or-i de i&ândă $ntr%o
8 9i dacă !e de!coperă că e ro#ân=
8 *a pierde $ncrederea !aşilor'
8 Nu#ai atât=
8 Nu#ai' S%a !tatornicit de #ult o&iceiul ca oa#enii !ă%şi ia titluri şi
nu#e de $#pru#ut' Si"ur că a!tea dau loc la &ănuieli, dar !per ca ace!t
Cri!tu !ă )ie de!tul de priceput pentru a nu i !e a)la nu#ele adeărat' De
)apt, a !tat #ai #ult prin alte -ări şi nu e cuno!cut nici #ăcar la curtea lui
.i+ai'
8 Cu# ai putut a0un"e !tăpânul atâtor !ecrete= !e #iră Cae'
8 Aş putea !ă%-i $ntorc $ntre&area, râ!e cancelarul' Tu cu# po-i #ânui
atât
nu#aidecu&ine !a&ia=
a0utorul Crei că a# a0un! al doilea o# al principelui c+iar
tău=
8 Nu' Nu cred'
8 :oarte &ine< În!ea#nă că #i%ai recuno!cut şi #ie nişte calită-i'
Acu#, când a# atâta putere, ar )i păcat !ă nu ştiu o #ul-i#e de lucruri pe
care Si"i!#und nici nu le i!eaă' Si"ur că $i !trecor şi lui câte cea, dar
nu#ai ce cred eu că e nece!ar' Aerea #ea !e ridică la o !ută patrueci de
#ii de "al&eni' A!ta $n!ea#nă aproape două #ii de ocale de aur' Aş )i
putut !ă )iu de două ori #ai &o"at' /anii !e duc $n!ă pe unele in)or#a-ii'
(lăte!c re"eşte pe acei !pioni i!cu!i-i care $#i !trân" eşti de pe tot
cuprin!ul Tran!ilaniei şi c+iar de pe!te +otare' Dacă rei !ă )ii puternic,
tre&uie !ă ştii #ulte de!pre al-ii' *rei !ă%-i !pun cine l%a !căpat de Ducu
cel Iute din #âinile !olda-ilor $n +anul /utoiul Tă#ăduirii=
8 Unde%i +anul ace!ta= !e pre)ăcu #irat Cae'
8 La doi paşi de Si"+işoara' De )apt, cred că $l cunoşti )oarte &ine'
8 Eu=
8 Tu' Doar nu S)ântul (ărinte' Unul dintre !lu0itorii +anului !e a)lă $n
!lu0&a #ea' Î-i $nc+ipui că o $ncăierare ca aceea nu trece neo&!erată, #ai
ale! $n re#e de linişte'
8 9i cu# a putut !ă #ă recunoa!că=
8 Ei, de recuno!cut nu te%a recuno!cut, dar din raportul lui a# $n-ele!
că $n noaptea aceea a trecut pe acolo un #are aruncător de cu-ite'
8 (oate a )o!t C+irilă, râ!e Cae'
8 Aiurea< Î-i cuno!c &ine cu-itele'
?icând ace!tea, cancelarul pu!e pe #a!ă un cu-it'
unde eneai
8 De nicăieri' $n noaptea
Locuia# la +an'aceea= !e intere!ă Io0ica'
:u rândul cancelarului !ă )acă oc+ii #ari'
8 La +an= Nu #er"e, &ăiatule< În +anul acela nu !e a)lau pa!a"eri $n
a)ară de Ducu'
8 Era, totuşi, o doa#nă' Doa#na Cociu&an'
8 9i ce%i cu a!ta=
8 .ai ni#ic' Dar !u& că#aşa de noapte a doa#nei Cociu&an !e a)la,
de )apt, Cae Indru'
8 De necreut< #ur#ură Io0ica, !urprin!' Oricât de &ine !%ar trae!ti
un &ăr&at, un oc+i a"er de!coperă de la o poştă că%i lip!e!c unele +aruri
)e#eieşti'
8 Sunt
$ntâlne!c a&!olut
!eara de acord,
cu oa#enii $l $ntrerup!e
+anului, iar la tânărul' Aea#
lu#ina !la&ă $n!ă "ri0ă !ătrec
a lu#ânărilor #ă
#ulte a#ănunte neo&!erate' Apoi, tre&uie !ă%-i )ac o #ărturi!ire' Când
aea# reo şai!preece ani, a# colindat Au!tria cu o trupă de actori' Iar o
perucă &ună şi câtea !uli#anuri nu !unt toc#ai de lepădat $n a!t)el de
ocaii'
Io0ica !e ridică de la #a!ă şi !e ree#ă cu !patele de uşă' Îi enea
"reu !ă !e de!partă atât de curând de prietenul !ău' Ar )i rut !ă%l ştie $n
prea0#a lui' Să%l adă &ucurându%!e de tinere-e şi de ia-ă, iar a!upra
nu#elui !ău !ă nu şadă cuinte de ocară' O)tă, ştiind că cea!ul acela e
$ncă departe'
8 *ei !ta aici o !ăptă#ână, !pu!e &lând, aproape duio!' *a )i o
!ăptă#ână
-i lip!ea!că de re)acere'
ni#ic' Te%a#Ară-i ca#intrând
ăut 0i"ărit'pe
Doipoartă
!lu0itori or aea
călare' "ri0ă #are
Nu !unt !ă nu%
priceput la cai, dar un a!e#enea ani#al )ru#o! a# $ntâlnit )oarte rar' De
unde%l ai=
8 E o poe!te lun"ă, #ur#ură Cae tără"ănat, şi )a-a i !e cri!pă uşor'
 Urec+ea )ină prin!e nuan-a !c+i#&ată a "la!ului lui' (re)ăcându%!e a
nu )i o&!erat ni#ic, !e intere!ă "ri0uliu;
8 Ai &ani= .%a# "ândit !ă%-i la! o #ie de "al&eni' Sunt $n !ertarul
#e!ei' De )apt, aş rea !ă nu ui-i că 0u#ătate din aerea pe care o a# -i
!e cuine de drept' Î-i !tă la di!poi-ie când doreşti' Tot $n !ertarul #e!ei
ei "ă!i şi o !cri!oare către .i+ai%odă' (e!te o !ăptă#ână pleci la
/ucureşti' Tu ei )i o#ul care a lua +otărâri acolo, $n nu#ele #eu' Toate
ştirile #i le anun-i prin curier' Te ei opri $n dru#, la /raşo' În #a+alaua
Sc+eiului e o cârciu#ă renu#ită, căreia%i ice La /er&ecul 6ra!'
(roprietarul e unul c+el şi #ărunt, cu )a-a #irată ca de iepure' Îl $ntre&i de
Sile Ador#itu' Ace!ta e o#ul #eu' (rin el o# -ine le"ătura' E cel #ai
de!curcăre- dintre &ăie-ii #ei' El a de!coperit toată tărăşenia cu noul
ca!telan din O&re0a' Aui, Cae= Are /ec>e#&auer acela !au Cri!tu, cu# l%
o c+e#a, o !oră )ru#oa!ă cu# nu !%a po#enit $n toată Tran!ilania'
Tânărul tre!ări din nou, lă!ându%l nedu#erit pe cancelar' Tăcură o
re#e, )iecare cu)undat $n "ândurile lui' Se )ăcu!e târiu' Lu#ânările
!cău!eră la 0u#ătate'
8 Caută !ă%l conin"i pe .i+ai%odă că ae# acelaşi dru#, continuă
Io0ica, parcă i!ător' Că poate !ă !e &iuie pe a0utorul #eu, iar ace!t
a0utor nunu#ai
puternic e de lepădat' *or&eşte%i
când a uni de!pre proiectele
toate pă#ânturile noa!tre<
ro#âneşti El a
!u& un )i
!in"ur
conducător' (oate "reşe!c lip!indu%#ă $n ace!te luni care ur#eaă de
preen-a ta' A# unele "reută-i' (rincipele a ca# !căpat de !u& in)luen-a
#ea, a)lând unii !)ătuitori printre no&ili' Aceştia l%au +otărât !pre o
prietenie cu turcii, $n dauna creştinilor' Si"i!#und !%a "ră&it !ă tri#ită o
!olie la Con!tantinopol' În !cri!oarea adre!ată !ultanului, cerea $n !c+i#&
alipirea la principatul Tran!ilaniei a ării Ro#âneşti şi .oldoei' O dată cu
plecarea acelei !olii, a# $nceput !ă #ă nelinişte!c pentru ia-a #ea' Iată
pri#ul "ând care #%a $nde#nat la $ntâlnirea noa!tră de ai'
8 În caul ace!ta, ar )i #ai &ine !ă ră#ân'
8 Nu< .i%a# luat unele #ă!uri' 9tia# că Ducu, C+irilă şi Caraană
dau de!pre
a)le târcoale!cri!oarea
ca!teluluilui
dinSi"i!#und'
O&re0a' A# )ăcutprincipele
Acu#, $n aşa )ele$ncât ânătorii
$n)ricoşat' 9i%a!ă
dat
!ea#a de "reşeală' Dacă !cri!oarea a0un"e $n #âinile $#păratului Rudol),
!e pot !c+i#&a #ulte $n Tran!ilania, $nainte de o interen-ie turcea!că'
8 Eşti #ai tare decât #ă aştepta#, râ!e Cae'
8 Sunt !ilit !ă )iu tare' Cu un principe ca Si"i!#und nu ştiu niciodată
dacă pe!te un cea! oi #ai )i cancelar !au oi #ai )i $n ia-ă' Acu#, pare
!ă%#i arate oarecare &unăoin-ă' .%a ru"at !ă%i "ă!e!c acea !cri!oare
$ncăpută pe #âinile ânătorilor'
8 9i ce +otărâre ai luat= Îi ur#ăreşti pe ânători=
8 Nici "ând, â#&i a!pru Io0ica' Atâta re#e cât Si"i!#und e
$n!păi#ântat, !e pot pune la cale #ulte lucruri &une, !pre )olo!ul
creştinilor'
aduce #ulteIar .i+ai%odă a aea a!upra lui o ar#ată care i%ar putea
)oloa!e'
Tră!ura ecelen-ei%!ale ieşi pe poartă şi !e #i!tui curând $n
$ntunericul nop-ii' Culcat $ntre pernele #oi, Io0ica părea !ă doar#ă' Dar
"ândurile puternicului cancelar !e călătoreau iute' Îl cunoştea prea &ine pe
Cae ca !ă nu%şi dea !ea#a că !e petrecu!e cea cu el' Nu i !e $ntâ#pla
prea de! tânărului !ău prieten !ă%şi piardă cu#pătul la uul unui nu#e' În
!eara aceea, tre!ări!e de două ori' Să%şi )i pierdut oare proer&iala
!tăpânire de !ine= 6reu de pre!upu!' Încercă !ă recapitulee di!cu-ia'
Tre!ări!e o dată la nu#ele lui Cri!tu' E#o-ia )u!e!e atât de puternică,
$ncât !olni-a de le#n !e !)ărâ#a!e $n #âna lui' Tre!ări!e a doua oară,
a)lând de!pre !ora lui Cri!tu' A!ta doedea )ără $ndoială că tânărul $i
cunoştea pe ca!telanii din O&re0a' Sau, $n orice ca, nu#ele lor $i a#intea
o $ntâ#plare cu totul aparte' G*oi cerceta toate a!tea, +otăr$ el' În
de)initi, Indru e !in"urul #eu prieten'H
În ca!a #ode!tă din Se&eş, Cae Indru !tin!e lu#ânările #ulte şi !e
aşeă pe patul curat, cu #iro! dulce de &u!uioc' Dar, cu toată o&o!eala
unei ile petrecute $n şa, nu%i era !o#n' 6ândurile lui !e re$ntoar!eră la
platoul de la picioarele Se#enicului' O )ată cu părul roşu ca )lacăra ieşea
di#inea-a la capătul platoului, şi râ!ul ei era pri#ul !e#n al unei ile
)ru#oa!e' Oare a uitat Stela Cri!tu de ilele acelea de ară, când călăreau
a#ândoi prin locuri rar călcate de picior o#ene!c= .iro!na a#ăruie a
&railor $i $#&ăta' Se !tri"au unul pe altul printre !tâncile #ulte, iar
!tâncile repetau nu#ele lor lun"ind !ila&ele parcă $nadin!' Se aplecau la
ioare !ă &ea apă din pu#ni' Acolo $şi edeau )e-ele una lân"ă alta' Stela
tul&ura
un apa cu Într%o
0oc !traniu' âr)ul i,
de"etelor,
$l ru"a!eiar )e-ele
!ă%i arate!ecu#
apropiau şi !e !a&ia'
!e #ânuie depărtau, $ntr%
8 A# !ă%-i arăt cea #ai &un' Ia cu-itul ace!ta şi $ncearcă !ă
ni#ereşti &radul de acolo<
8 N%a# !ă pot'
8 9tiu că nu po-i acu#' Dacă rei, ei nodul acela #icu- de pe
tulpină=
8 Da'
8 Ei &ine, dacă rei, po-i a0un"e !ă $#plân-i cu-itul $n el de la
cinci!preece paşi'
8 Eu= !%a #irat â#&ind' La a!e#enea di!tan-ă nu cred !ă poată
c+iar un &ăr&at, oricât ar )i el de priceput'

pic; O clipă $l $ncerca!e anitatea şi nu !%a putu opri !ă nu !e laude un

8 Uite, a# !ă $ncerc eu'
.âna !e #işcă #oale' Cu-itul &ură ca o !ă"eată şi !e $n)ip!e $n
#i0locul nodului' Stela )ăcu oc+ii #ari şi nu%şi putu $n)râna un "e!t de
ad#ira-ie' Apoi, râ!e;
8 Cred că a )o!t o $ntâ#plare, do#nule Cociu&an'
8 Nu cred $n $ntâ#plări' Iată, #ai a# la #ine câtea cu-ite' Le oi
$n)i"e $n 0urul celuilalt'
Cu-itele )ul"erară unul după altul şi !e $n)ip!eră $n 0urul pri#ului, aşa
cu# preău!e el' Stelei $i pieri!e "raiul' Se uita la el de parcă $l edea
pentru pri#a oară' Iar când $i or&i!e, "la!ul ei păru!e #ai #atur'

(arcă8 Seara
a-i )i #%a# "ândit de
doi oa#eni' #ulte
Unul &unoricala do#nia%ta, do#nule8 Cociu&an'
un copil' Celălalt a!pru şi
ne$nduplecat' Unul $ncet, pe 0u#ătate ador#it' Celălalt 8 )ul"er şi tră!net'
Se roşi!e uşor la )a-ă, dar nu !e opri!e'
8 Când te apropii de *ânt Săl&atic, parcă dor#i' Când te ridici $n şa,
te pre)aci $n )ul"er' Oc+ii do#niei%tale !unt crui şi $ntuneca-i' Unde ai
$nă-at !ă arunci a!t)el cu-itele= Unde ai $nă-at !ă or&eşti )ru#o! şi !ă te
por-i ca un o# de !ea#ă= Cine eşti do#nia%ta, do#nule Cociu&an= Nu%#i
ră!punde acu#a dacă nu rei' Aşteaptă !ă ne $#prieteni# #ai #ult' Nu%i
aşa că nu #ai pleci de la noi= A!e#enea locuri )ru#oa!e nu #ai $ntâlneşti
nicăieri'
KCine eşti do#nia%ta, do#nule Cociu&an= o i#ită Cae ră!ucindu%!e
$n aşternut' GCând o )i a)lat adeăratul #eu nu#e, cu !i"uran-ă că !%a
$n"roit şi i%a părut rău pentru toate ilele acelea petrecute $n toărăşia
#ea'H

Capitolul M
anul (rii"+etoarea de Aur au!e!e cânda un ad, poate dintre cele
#ai &une' Aşeat $n partea de nord a /ucureştilor, aproape de ona
#arilor lacuri, părea #ai de"ra&ă o )ortărea-ă cu turnul lui $nalt din
cără#idă şi piatră' În ti#pul erii, iedera acoperea turnul până !u!, dând
un )ar#ec aparte cără#iilor #ăcinate pe la capete' ?idul de piatră, "ro!
ca# de doi paşi, $ncon0ura terenul dintre două uli-e' În curtea +anului !e
intra printr%o
după poartă Curtea,
#ieul nop-ii' #are deacoperită
)ier, care cu
!tătea de!c+i!ă
tro!cot, din oridepână
era tăiată târiu
o alee
pietruită, #ăr"inită de tu)e de tranda)iri' La reo treieci de paşi, aleea !e
de!păr-ea $n două #ai $n"u!te' Una ducea $n !patele clădirii, către
"ra0durile #ari, care puteau adăpo!ti la neoie aproape o !ută de cai'
Cealaltă !e oprea la şoproanele acoperite cu erdea-ă, !u& care !e $nşirau
pe ti#p de ară #e!e lun"i de &rad'
(rii"+etoarea de Aur cuprindea nouă ca#ere !pa-ioa!e, la eta0,
lă!ând la o parte turnul cu că#ăru-ele lui !cunde şi $n"u!te ca nişte c+ilii'
7o! !e a)lau doar două $ncăperi, o !u)ra"erie uriaşă, o &ucătărie şi o odăi-ă
$n !patele &ucătăriei, unde !e odi+nea 0upân C+ri!tac+e .utu cu !o-ia, la
cea!urile când #u!a)irii potoli-i $şi edeau de tre&urile lor'
De )apt,
necaurile adul
erau nu !e
altele' putea
Cea #ainu#i !la&
$ncolo, penici $n ara
col-ul anului
!trăii, 123'
un "rec peDoar
nu#e
*an"+elato! de!c+i!e!e un +an la concuren-ă, pe care $l &otea!e de!tul
de ori"inal anul /oierilor' E drept că şi (rii"+etoarea de Aur purta un
nu#e de!tul de intere!ant, şi poate că lucrurile ar )i #er! &ine pentru
a#ândouă +anurile dacă "recul nu ar )i ur#ărit !ă ră#ână !in"urul +an"iu
$n toată partea de nord a /ucureştilor' Clien-ii de la anul /oierilor nu erau
cu ni#ic #ai !i#andicoşi decât cei ai lui C+ri!tac+e .utu' Dar "recul, prin
aluii, prin or&e #ai directe, $şi )ăcea clien-ii !ă !e !i#tă #ai de !oi decât
cei de la (rii"+etoarea de Aur' La *an"+elato!, până şi #âncărurile
căpăta!eră nu#e po#poa!e, iar e!titele inuri ro#âneşti "ă!iră un GnaşH
ca# ur&a"iu, care le &otea!e din nou, cu nişte nu#e nă!truşnice'
?idurile (rii"+etorii,
!e continuau cu plat)or#ele
$n pă#ânt, $#pre0#uind lor pini-e
nişte ca niştelun"i
tera!e $n #iniatură,
şi ca# $ncurcate,
$ntunecoa!e şi u#ede, $n care te puteai pierde cu cea #ai #are uşurin-ă'
În pini-ele pă!trate #ai &ine, &utoaiele pline şedeau rânduite )ru#o! pe
"rini de !te0ar' 9i ni#eni, poate că nici c+iar +an"iul, nu ar )i putut !pune
cât in !e "ă!eşte acolo'
 C+ri!tac+e .utu !e #işca eşnic printre clien-i, ducându%şi cu
de#nitate &urta ca o proă de apor, aşteptând ca !lu0itorii !ă u#&le $n
toate cu &ună rânduială' Un o&!erator di&ace ar )i re#arcat, poate, că
din re#e%n re#e C+ri!tac+e cotro&ăia prin te0"+eaua #ai &ătrână decât
el, care de #ultă u#&lătură !e#ăna cu o şuncă a)u#ată, !cotea &anii #ai
#ari, $i nu#ăra din oc+i, $i arunca $ntr%o pun"ă ec+e şi !trecura pun"a
unei &ătrâne, care o apuca repede' :e#eia picotea, cât era iua de #are,
pe un !căunel a)lat la capătul te0"+elei' Doar când !i#-ea pun"a, oc+ii i !e
de!c+ideau ca# cât la o pi!ică pe re#e de lu#ină #are' (un"a di!părea
$n )u!ta ei lar"ă, iar !tăpâna )u!tei !e #i!tuia către pini-e şi apărea
curând $n a)ara +anului, lân"ă idurile &i!ericii S)ântul (ara!c+i' Traer!a
curtea #ult prea iute pentru âr!ta ei şi !e pierdea $ntr%o uli-ă $n"u!tă'
Uneori către !eară, C+ri!tac+e .utu !e uita $n"ri0orat !pre poartă,
aşteptându%!e la cine ştie ce &uclucuri din partea concurentului' ir
*an"+elato! -inea pe #âncare şi &ăutură reo ece +aida#aci' În partea
aceea a /ucureştilor !e ştia că +aida#acii nu erau oa#enii "recului' Se
a)lau $n !lu0&a unui Roco (eri!ini, de!pre care !e or&ea #ult 8 şi nu
toc#ai &ine' So!it $n /ucureşti $ndată după $n!căunarea lui .i+ai%odă,
(eri!ini !e doedi a )i prieten &un al ienicerilor $n cetate' (oate !ă )i )o!t
c+iar
la conducătorul
por-i lor din
şi cu o ar#ată ca#u#&ră' Ca!a)or#ată
!ăl&atică, lui era un
dinadeărat
aproape palat,
o !utăcude"ări
+aida#aci, aduşi cine ştie de pe unde' Unii !puneau de!pre el că ar )i cea
#ai &ună !padă din ră!ăritul Europei, lă!ându%l la o parte pe acel )ai#o!
preot ieuit părintele 6ra!a, care )u!e!e la re#ea lui pro)e!or de !cri#ă
pe undea prin apu!ul continentului' Într%un ti#p de!tul de !curt, (eri!ini
tri#i!e!e cu !a&ia $n lu#ea drep-ilor atât de #ul-i creştini şi necreştini,
$ncât oa#enii )u"eau din calea lui şi !e !i#-eau )erici-i dacă !căpau doar
cu nişte $n0urături piperate' Când apărea pe !tradă, $n!o-it de +aida#acii
lui, !trada !e "olea iute de lu#e şi ai de aceia care nu apucau !ă !e
#i!tuie la ti#p, $ntr%o curte !au la loc adăpo!tit' S)ida cu &ună%ştiin-ă
autorită-ile şi nici c+iar do#nul -ării nu $ndrănea !ă%l certe cu 0udecată'
Unii&oierii
iar şopteau că la$n(eri!ini
&ăteau )a-a luiarte#enele
)i a doua#ai
curte do#nea!că,
a&itir dacăluinu.i+ai%
decât $n )a-a pri#a,
odă'
Î#&răcat după #oda ene-iană, cu pantaloni până aproape de
"enunc+i, continua-i de ciorapi lun"i, cu e!tă !curtă acoperită de
ceaprauri, cu pălărie #are şi pelerină &o"ată, Roco )ăcea parte din lu#ea
&ăr&a-ilor ele"an-i ai /ucureştilor' :a-a #ă!linie, cu oc+ii adânci, u#&ri-i
de "ene lun"i, $ntoar!e, "ura )ru#oa!ă, u#erii lar"i şi şoldurile $n"u!te
erau darurile de pre- ale !trăinului' *or&ea li#&a ala+ă &inişor şi !e putea
)olo!i, la neoie, de tăl#aci $n li#&ile turcă, ne#-ea!că, )ran-uea!că şi
#ai ale! italiană' (ărea a nu )i !trăin de oarecare cultură, iar or&ele lui de
du+ )ăceau de #ulte ori ocolul oraşului' (rin ce $#pre0urări intra!e $n
le"ătură cu ir
un oarecare *an"+elato!
tri&ut, nu ştia
punându%!e !u& ni#eni'
protec-ia(oate că ne"u!torul
lui, !au $i plătea
poate că le"ăturile
lor erau #ai adânci'
Uneori, (eri!ini ieşea din anul /oierilor ur#at de !uita lui şi intra la
(rii"+etoarea de Aur' Atunci, C+ri!tac+e .utu era cuprin! de panică,
aând #otie dintre cele #ai !erioa!e' aida#acii aruncau din )a-a lui
Roco #e!ele cu #uşterii cu tot, puneau pe "oană con!u#atorii din partea
reerată &oierilor şi !e aşeau la c+e) #are' În a!e#enea $#pre0urări,
a)acerile lui C+ri!tac+e !e $#pu-inau ăând cu oc+ii, iar pa"u&ele nu erau
dintre cele #ai ne$n!e#nate' (eri!ini ale"ea un col- al lui, de unde
cuprindea cu priirea celelalte #e!e' an"iul $şi punea !lu0itorii pe două
rânduri, u#&lând "ri0uliu, aşteptând co#enile #ari, care nu erau
niciodată plătite' Îi plăcea !ă !tea de or&ă cu .utu şi cu !lu0itorii +anului
$n )elul lui #ucalit, !pre #area e!elie a +aida#acilor' Clien-ii trecători prin
/ucureşti ră#âneau linişti-i pe la #e!ele lor dacă nu%i aertia ni#eni' .ai
ră#âneau şi din localnici' În !pecial curioşii, ri!cându%şi c+iar câtea
coa!te pentru a edea o păruială draănă, din care ieşeau totdeauna
$nin"ători oa#enii lui (eri!ini'
Într%o !â#&ătă !eara, intrară pe poarta lar" de!c+i!ă a (rii"+etorii
de Aur şa!e &ăr&a-i cu +ainele col&uite de dru#' După $#&răcă#inte, nu
toc#ai arătoa!ă, locul lor ar )i )o!t printre clien-ii de #âna a doua'
Călătorii du!eră caii către )undul cur-ii şi%i predară unor rândaşi,
di#preună cu nişte &acşişuri "ra!e, care !e $ntâlneau rar $n acea parte a
+anului' Scăpa-i de poara cailor, oa#enii !e $ndreptară !pre cel #ai
)ru#o! col- al (rii"+etorii de Aur, unde )e-ele de #a!ă, duşu#eaua şi
#o&ila !trăluceau
.ânio! de atâta de cură-enie' C+ri!tac+e
$ndrăneală, !e "ră&i !ă%i.utu$ntoarcă
$i ări de din
lân"ă te0"+ea'
locul acela
nepotriit cu !tarea lor' La #i0locul dru#ului, +an"iul !e opri #irat şi nu%şi
putu re-ine o ecla#a-ie de &ucurie;
8 Să #ă tră!nea!că dacă ăştia nu !unt cei #ai de !ea#ă oa!pe-i pe
care%i pri#e!c de un an $ncoace< Iată%l pe Co!tac+e Caraană, la )el de
!lut ca şi ?a#&ilica' Do#nul C+irilă ?ece Cu-ite parcă !%a #ai lun"it ni-el,
iar Ducu cel Iute, cu )i"ura lui de do#nişoară !au #ai de"ra&ă de
călu"ări-ă tânără, ar putea !ă cânte $n !trană la S)ântul (ara!c+i' (e
ceilal-i trei nu%i cuno!c, dar dacă or )i la )el de ite0i pe cât !unt de oinici,
atunci #erită şi ei un loc $n col-ul ace!ta'
8 C+ri!tac+e &ăiatule< !tri"ă e!el Caraană' S%a $#plinit un an de
când nu
&urta ca#a#cât#ai
un călcat peIaaici'
+ar&u' Dupăaicât
!pune; &a"dedeodi+nă
locuri !ea#ă, -i%a #ai
pentru noi=cre!cut
8 Dacă a#= !e )ando!i +an"iul' (entru do#niile%oa!tre !unt "ata
oricând !ă alun" o duină de clien-i care $noată nu#ai $n aur'
8 9tiu a!ta, râ!e C+irilă' D%aia a# şi enit la tine' Dar de o!pătat
crei că "ă!eşti cea= (e re#uri, pleca# de la tine "â)âind ca după
canele iadului şi crăpau +ainele pe noi de atâta o!ână'
an"iul $i prii "aleş, pre)ăcându%!e a !e "ândi $n"ri0orat' /ăr&ia
"roa!ă i !e ră!)rân!e pe!te "ulerul că#ăşii' După o re#e, când creu că
i%a -inut de!tul ca pe 0ăratic pe acei clien-i dra"i, oc+ii lui #ici şi ioi
!clipiră e!el'
8 Dacă a# de #âncare şi &ăutură= Aui, Doa#ne, $ntre&are<
A!e#enea
Ce%a-i ice ocară
pentrunu$nceput
#i !%a #ai )ăcuttranda)iri
de nişte de#ult' ai !%o luă#
olteneşti, cu $ncetişorul'
pipăra-i de -i !e
)ace "ura ca por-ile iadului= Lân"ă a!e#enea cârnăciori nu #er"e -uica de
te!coină' Nu#ai pruna !pală u!turi#ea' uica de (iteşti are dic+i!ul ei'
.er"e doar pe ini#a "oală' uica de *âlcea pare !u&-ire şi apoa!ă' Când
&ei, parcă o le"iune de draci lucreaă la lăr"irea !to#acului' După
tranda)iri #er"e nişte &rână de oaie, nu#ai aşa ca te#elie, pe care po-i
clădi cu toată năde0dea' (e ur#ă un &orş de #ăruntaie acrit cu corcoduşe,
)ăcut de S#aranda #ea c+iar adineauri' La !)ârşit n%ar !trica nişte pui
$necat $n #u0dei de u!turoi'
Oc+ii #u!a)irilor !e lăr"iră cu !clipiri laco#e, !pre &ucuria lui
C+ri!tac+e .utu, care !e !i#-i dintr%o dată o per!oană de #are
i#portan-ă' Cât de!pre Caraană recuno!cut ca #are #âncău, ace!ta
ră#a!e $n eta ca la o !lu0&ă )ru#oa!ă şi%i dădu pe!te #ână lui C+irilă
când ânătorul ru !ă%i şoptea!că cea la urec+e'
8 9i ce ne dai ca udătură la puiul cu #u0dei= $ntre&ă Ducu $n"+i-ind $n
!ec'
8 Aici e #ai "reu, )ăcu +an"iul, şă"alnic' *inul de Se"arcea a!preşte
ini#a, dar #oaie "enunc+ii' Cel de Dră"ăşani !e lipeşte de tine ca o
#uiere şi nu te la!ă de lân"ă el până la iuă' *inul de Odo&eşti e ca
!ărutul )ecioarei; ni-el a#ărui' *inul de Târnae are #iro! de !u)let de
!)ânt' (e ă!ta tre&uie !ă%l &ei $nc+inându%te' Î-i toarnă $n oa!e nouăeci şi
nouă de ocale de putere şi%-i )ură "ândurile' La pri#a cană $-i arată
dru#ul !pre rai' La a doua cană $-i deăluie iadul cu to-i dracii din el,
dacă $-i lip!eşte a treia cană' Cotnarul e alt)el' După pri#a cană !i#-i cu#
$-i cântă un
trâ#&i-e coraripi
şi cu de $n"eri $n !ă
cu tot, "ură' Dupădedouă
le ară-i cănitu$n"+i-i
ce eşti corul*inul
$n !tare' de $n"eri
de cu
/a&ada" e "reu ca ni!ipul din care $şi tra"e !ea' Cel de Teaca !au de
9arad e &un pentru leacuri' Din ă!ta, oa#enii cu#in-i &eau cu de"etarul'
(e o#ul !ănăto! $l do&oară $n două cea!uri' (e cel &etea" $l tă#ăduieşte
c+iar când e cu un picior $n "roapă' *inurile de Arad şi de Lipoa !unt
"ra!e ca laptele de #a#ă' Străinii care ni#ere!c la #ine pentru o noapte
or !ă "u!te din toate &utoaiele, dar nu !e pot +otăr$ $nainte de o lună şi
pleacă tot nedu#eri-i şi !e &at $ntre ei şi%şi #ută )ălcile, )ără !ă !e poată
lă#uri care din ace!te inuri ar )i cel #ai &un' A# aut #uşterii care au
plecat de aicea năuci, &le!te#ându%#i pini-ele şi )ăcând 0ură#inte că nu
or #ai călca pe la (rii"+etoarea de Aur' După un ti#p, !e $ntorceau
pocăi-i
uşi auşini#icit
cu lacri#i
două$noşti
oc+i, ru"ându%#ă
polone care au !ă le iert
călcat ne!ocotin-a'
.oldoa $n ur#ă*inurile
cu reode
cincieci de ani' Se ice că polonii erau #ul-i câtă )rună şi iar&ă' *eni!eră
!ă radă .oldoa din te#elii' Do#nul .oldoei nu apuca!e a ridica oa!tea
de -ară şi !e a)la la #are !trâ#toare' Cinea dintre oa#enii lui l%ar )i
!)ătuit !ă le la!e $n dru#ul polonilor ca# la o #ie de &utoaie cu inuri de
uşi' (olonii călăreau !e#e-i cu +at#anii $n )runte, cu !ă&iile lor !traşnice
ridicate $n dreptul u#erilor, cântând $n "ura #are;

G(rin (ocu-ia la ale,

*in polonii tot călare'H

Când au
pu! ta&ăra la dat de in,de
o #ar"ine )iind cuno!cători
pădure' &uni
La pri#a ca de
oală şi ai noştri,
in, polonii
polonii au
au răcnit
din toate puterile;
G(entru ictorie< .oarte #oldoenilor<H
La a doua oală au răcnit iar;
 GTrăia!că #oldoencele şi pacunele noa!tre< :ete ca ele nu !e a)lă $n
toată lu#ea' Să ină a treia oală<H
La a treia oală au răcnit iar;
GSă ină, a patra oală< răia!că oldoenii, oldoencele răia!că inul
de uşi<H
A cincea oală nu a #ai aut la cine !ă ină' Do#nul .oldoei cu
oa#enii lui le%au cule! ar#ele şi i%au lă!at !ă doar#ă ca pe nişte creştini
de trea&ă' Câte unul dintre poloni !e treea o clipă, de!c+idea oc+ii #ari şi
cânta !ati!)ăcut;
G rin ocu-ia la ale
in olonii tot ălare'H

(e ur#ă cădea ca tră!nit lân"ă oala lui, i!ând la cine ştie ce )apte de
ar#e' Când !%au treit, i%au condu! ai noştri până la "rani-ă' Acolo !%au
de!păr-it )ără !upărare, dar polonii nu !%au putut opri !ă nu le ică;
GLa!ă, că o !ă ni#eri-i şi oi pe la noi< 9i noi ae# inuri &une'H
*inurile noa!tre de Soroca şi de Ti"+ina au cru-at pă#ânturile
.oldoei de #ulte călcări ale tătarilor' Odată a enit la noi un ne"u!tor
ene-ian,repede
$ndru"e #are $n
şu"u&ă-' 9i, ca
pă!ărea!ca lui!ă arate
ca# că ştie ro#âneşte, a $nceput !ă
ş#ec+erea!că;
GCotnarea!a, Se"arci!a, Târnae!tu, Odo&e!ta, !ar#alu!tia, c+i)telina
del .oldoa'H
A# râ! de ene-ian' Era al dracului de "lu#e- şi #ai ştia şi altele, pe
care ni le%a !pu! la )el de repede şi de şu"u&ă-;
GDo#ini Ste)ani #a"iore, una "randi!i#a &ailica (utna, etra
)or#oa )ata del ru#ana, una picolina na-ione cio#ă"ire crunto per turco
lin"a podul .a"iore'H
C+ri!tac+e .utu #ai şeu de taină #ultă re#e cu acei oa!pe-i dra"i'
Caraană #uşcă draăn din tranda)irii olteneşti, ardeia-i, şi%i dădură
lacri#ile' Cuintele lui de !upărare !târniră e!elia celorlal-i'

)i &un8 de
C+ri!tac+e &ăiatule,
&ucătar $n ră&oi' ai
Darpu!
nupul&ere aprin!ă
la ai noştri $n cârnăciorii ăştia' Tu ai
la ina#ic'
Începu !ă $n!eree' Era o !eară )ru#oa!ă, cu lună #are, cu răcoare
dulce de !tepă' C+ri!tac+e trecu $n odăi-a lui din !patele &ucătăriei, !e
aşeă cu elaie $n )a-a unei icoane şi $ncepu !ă !e roa"e din tot !u)letul;
8 Adu%l, Doa#ne, pe Roco (eri!ini $n !eara a!ta< :ă, doa#ne, o
#inune şi $ndreaptă%i paşii $ncoace<
Se pare că Du#neeu $i aui c+e#area )ier&inte' (eri!ini !o!i la
(rii"+etoarea de Aur ca# pe!te un cea!, ur#at de cinci!preece din
+aida#acii lui' Dar $naintea lui (eri!ini #ai intrară doi călători $n +an'
(ri#ul $nalt şi deşirat, con!truit parcă nu#ai din oa!e de $#pru#ut, care
nu !e prea loeau unul cu altul, cu o )i"ură lun"uia-ă ca un &ot de ulpe,
$#&răcat cu nişte
rând' Al doilea era +aine uşoareSeşiaşea!e
Cae Indru' lar"i, $şi$n "ă!i
col-ulun#u!a)irilor
loc printredeclien-ii de
!oi, a&ia
li&erat de ânători' Aceştia pleca!eră o&o!i-i pe !cări $n !u!, către odăile
pre"ătite cu dic+i! de S#aranda .utu'
Când apăru (eri!ini, $n curtea +anului !e )ăcu linişte' .ul-i !e ridicară
"ra&nic de la #e!e, "ata !%o ia din loc' aida#acii ro!to"oleau dinaintea
lui #e!ele cu con!u#atori cu tot, #ăturând calea şi !co-ând c+iote de
plăcere' Când a0un!eră aproape de Cae, !e opriră ne+otărâ-i' Ele"an-a
tânărului $i de!cu#păni' După $#&răcă#inte, părea !ă )ie un )iu de #are
&oier' Dar (eri!ini !e !inc+i!ea prea pu-in de #arii &oieri' 9i dacă $i opri pe
+aida#aci !ă%l arunce de acolo cu #a!ă cu tot, )u nu#ai o in!pira-ie de
#o#ent' C+ri!tac+e .utu !e $n)ă-işă de $ndată, )ăcând unele te#enele,
dar nu atât de adânci pe cât !%ar )i cuenit' aida#acii tra!eră o #a!ă
lun"ă $n apropiere de cea a !tăpânului, +otărâ-i !ă petreacă o !eară
)ru#oa!ă'
8 Ia !pune, .utule, !tri"ă (eri!ini, )ripturi ae-i= *ăd că &oi !unt
de!tui'
8 Da, do#nule, ae# )ripturi, ră!pun!e #iero! +an"iul, pricepând
in!ulta' Dar ăştia pe care%i ede-i do#nia%oa!tră nu !unt de !oi' Nişte &oi
&uni de ra!ă #are ne%au picat a&ia adineauri'
Italianul tre!ări' aida#acii !e ridicară pe 0u#ătate, cu #âinile pe
!ă&ii, dar el le )ăcu !e#n !ă ră#ână linişti-i, "ândindu%!e că !%a $ntâ#plat
cea cu +an"iul dacă !%a apucat aşa din !enin de a!e#enea o&rănicii'
(ână acu# $i !uporta!e toate in!ultele şi toate pa"u&ele )ără !ă
crâcnea!că' Să )ie cu#a tânărul de alături caua care%i dădea a!e#enea
cura0 luide.utu=
$n!o-it Nu%i enea
!lu0itori' Îl prii!ăpecreadă,
Indru #ai
cu ale!
coadacă oc+iului'
o#ul nu părea
Ace!ta!ă#ânca
)ie
liniştit, parcă a&!ent la tot ce !e $ntâ#plă $n 0urul lui' (urta o !a&ie de
&ună calitate' .ul-i purtau !ă&ii &une, pu-ini $n!ă ştiau !ă le )olo!ea!că'
G(ână nu &eau o oală de in, "ândi $n continuare (eri!ini, nu are ro!t !ă
#ă $n)urii' În de)initi, a# enit !ă #ă $ne!ele!c ni-el, şi ău că !unt
curio! până unde a #er"e +an"iul cu o&rănicia lui< În tot caul, $n !eara
a!ta ter#in cu el'H
8 .utule, !tri"ă &ine di!pu!, adu pentru #ine o oală de Cotnari, iar
pentru &ăie-ii ăştia, ca de o&icei, Dră"ăşani< *inul de Dră"ăşani e uşor la
&ăut şi duce la c+e)' Cotnariul e #ai nă&ădăio!' (arcă #ă &ate "ândul !ă%
-i dărâ# şandra#aua $n !eara a!ta'
8 Îndată,
tre&uşoară' do#nule<
Adică, i!epentru
o &a"atelă .utu'do#nia%ta'
Nu#ai că ar #ai tre&ui o #ică
8 Nu $n-ele", !e #iră oa!petele'
8 Nu%i ni#ic, do#nule< or&i +an"iul cu un aer !enin' *ă lă#ure!c eu'
(entru do#nia%oa!tră ând nu#ai cu plata $nainte' (entru ec+ile c+e)uri
)ăcute la #ine şi pentru unele pa"u&e nu ă cer ni#ic' Să )ie po#ană< Dar
pentru a!tăi reau şi eu partea #ea' ?ău, #%a# +otărât !ă nu #ai )ac
po#eni'
aida#acii !ăriră pentru a doua oară de la #a!ă' Un "e!t al
!tăpânului $i potoli'
8 Cred că ai dreptate, !pu!e (eri!ini aruncând o pun"ă cu a!pri pe
#a!ă, !pre di!perarea oa#enilor lui, care nu #ai $n-ele"eau ni#ic'
8 Aşa
!candal, ăe,dau
do#nule<
a)ară' apro&ă .utu' 9i $ncă cea; la cel #ai #ic !e#n de
De data acea!ta, c+iar şi (eri!ini !i#-i că nu #ai are aer de!tul' Reuşi
totuşi !ă â#&ea!că, !ocotind că a )ace o !eară de po#ină la
(rii"+etoarea de Aur' Clien-ii #ai ec+i creură că .utu nu #ai e $n
#in-ile lui' Unii plecară $nainte de a $ncepe )urtuna, dar cei #ai #ul-i
ră#a!eră, c+iar cu ri!cul de a !e ale"e cu câtea coa!te rupte' Nu#ai
+an"iul $şi ău liniştit de tre&uri' C+e#ă !lu0itorii şi le dădu co#enile
nece!are, o&!erându%l cu coada oc+iului pe (eri!ini' 9tia că după cele ce%
i !pu!e!e a ieşi cu tără&oi şi cu &ătaie #are, din care #ul-i or pleca pe
poarta (rii"+etorii cu picioarele $nainte' .ai ştia că !e poate &iui pe
ânători'
Cae Indru o&!era!e intrarea $n +an a lui (eri!ini' Ideea cu
ră!turnatul #e!elor $l !upăra!e' Aui!e câte cea de!pre ace!t ene-ian'
Unii !puneau că ar )i cea #ai &ună G!padăH din /ucureşti şi c+iar din
/alcani' Al-ii şopteau că trăieşte din 0a)uri şi că aerea lui $ntrece
$nc+ipuirile cele #ai $ndrăne-e' (oate că din toate era câte cea adeărat'
La rândul lor, clien-ii de la #e!ele o&işnuite !e aşeară $n aşa )el $ncât
!ă ai&ă ti#p şi loc de!tul pentru )u"ă, $nainte de a cădea reo ur"ie'
Nu#ai clien-ii !trăini de /ucureşti, pu-ini la nu#ăr, ră#a!eră linişti-i,
ăându%şi de inul lor'
(eri!ini &ău cu po)tă inul rece, !co! din pini-ele adânci' Apoi i !e
adre!ă 0upânului, atât de liniştit şi de potolit, $ncât nu !e #ai aui $n tot
+anul ară de "la!uri'
8 an"iule, #i%ai plăcut $n !eara a!ta' Credea# că n%o !ă aud
niciodată
iua de După
de ai' la tinecu#
nişte or&e
eşti #ai
tu de ca lu#ea'
itea *ite0ii
la "ură, nu #ă!%au$ndoie!c
ca# $#pu-inat
nici un $n
#o#ent că şi #âna ta e la )el de lun"ă' (entru &anii pe care -i%i plăti#,
ău că #erită !ă ne dai şi ni-ică di!trac-ie' A# +otărât !ă te &a-i cu unul
dintre oa#enii #ei' Cu care rei tu' Ei, +ai, nu #ai +ol&a oc+ii< Ae#
dreptul şi noi la un pic de e!elie' ei, da-i%i carea o !a&ie<
I !e o)eri de"ra&ă #ai #ulte' an"iul !e tra!e $ndărăt' Unul dintre
+aida#aci aruncă !a&ia la picioarele lui'
8 Îndrăneşte, +an"iule< â#&i italianul' Dacă nu ridici !a&ia până
nu#ăr la trei, )lăcăul ă!ta de i!praă o !ă%-i taie $ntâi o urec+e, apoi pe
cealaltă' (e ur#ă are !ă te radă )ru#o!' Unu''' doi'''
aida#acul ridică !a&ia cu inten-ia ădită de a%l loi pe &ietul +an"iu'
Cae !e
clipa aplecă pu-in
ur#ătoare $ntr%o
cu-itul parte'
trecu (al#a
pe!te luilui
#a!a eni )ul"erător
Roco, $n )a-ă,
pătrun!e iar $n
$n &ra-ul
+aida#acului, ră#ânând acolo şi pendulând uşor' Totul !e petrecu!e atât
de repede, $ncât oa#enii ră#a!eră $n#ăr#uri-i' (eri!ini !e de#etici
pri#ul' Sări $n picioare $n0urând, ur#at de oa#enii lui' Clien-ii #e!elor de
#âna a doua !e pre"ătiră !ă )u"ă, dar curioitatea )u #ai #are decât
)rica' aida#acii !e năpu!tiră a!upra lui Indru, )ără !ă #ai aştepte
porunca !tăpânului' (ri#ul dintre ei, un )lăcău oinic, !e pră&uşi la
picioarele tânărului, ca !ecerat' O )rac-iune de !ecundă $i tre&ui lui Cae
pentru a de!luşi pricina' O#ul )u!e!e loit $n cea)ă de un pietroi cât
pu#nul, enit de undea din #ul-i#e' Al doilea +aida#ac pri#i $n piept un
cu-it enit de !u! de pe !cări' Cu-itele lui Cae nu #ai porniră' (e!te
"ălă"ia caredo#nilor,
8 ei, !e i!ca!e,nu"la!ul
to-i olui C+irilă
dată< ?ece Cu-ite
Aştepta-i !e aui
!ă )ace# puternic;
pu-ină ordine<
*ânătorii co&orâră !cările $n "oană, ur#a-i de .arcu şi de &ăie-ii lui'
Când dădură de Cae Indru $l !alutară &ucuroşi' (eri!ini ră#a!e cu "ura
că!cată, recuno!cându%l printre ânători pe Co!tac+e Caraană' În clipa
ur#ătoare, !coa!e un şuierat puternic, $n !e#n de atac' aida#acii
porniră #ai precau-i' De două ori, #âna lui C+irilă !e #işcă )ul"erător, şi
de )iecare dată rândurile atacatorilor !e răriră cu câte unul' De două ori
)ul"erară cu-itele lui Indru şi )u rândul lui C+irilă !ă !e #inunee' Ducu cel
Iute $ncrucişă !a&ia cu un lun"an' Dar !c+i#&ul de loituri )u atât de iute,
$ncât oa#enii !e #irară când $l ăură pe +aida#ac lă!ându%!e !u& #a!ă
)ără la"ă' Co!tac+e Caraană ştia că #ăciuca lui nu e &ună contra
!ă&iilor, aşa că !e apucă !ă or&ea!că $n "ând cu ?a#&ilica; GDra"ul #eu,
tactica de luptă !e !c+i#&ă de la ca la ca'H
.ăciuca &ură prin aer' La capătul dru#ului $ntâlni o căpă-ână, iar
!tăpânul căpă-ânii !e lun"i creştineşte pe duşu#ea' În )a-a ace!tei !itua-ii
dea!truoa!e, +aida#acii !e tra!eră $ndărăt, ului-i' *ocea lui C+irilă tună
din nou;
8 Arunca-i ar#ele şi lipi-i%ă de perete<
Unul dintre +aida#aci ridică $#potria lui C+irilă un picior de #a!ă'
*ânătorul â#&i' O piatră enită din #ul-i#e $l culcă la pă#ânt pe
a"re!or' Într%un loc #ai lar", (eri!ini !e $nârtea cu !a&ia $n 0urul lui Cae,
iar loiturile lui !coteau !pectatorilor !tri"ăte de "roaă !au de ad#ira-ie'
Indru !e #işca parcă prea $ncet' Aea o anu#ită leneie $n #işcări, iar
oc+ii lui, pe 0u#ătate $nc+işi, păreau ai unui o# aproape ador#it' În
)iecare clipăcu
periculoa!ă !eopărea că a#oale'
alunecare )i !trăpun!, dar de )iecare dată ieşea din raa
8 O !ă%l $#pun"ă pe Cae, şopti Caraană lui Ducu'
Tânărul â#&i'
8 Să%i arde# una la căpă-ână, continuă Caraană' Eu $l ştiu pe italian'
De !a&ia lui nu a !căpat ni#eni până ai'
Ducu ur#ări atent #işcările şi loiturile lui Cae' Era !in"urul !peciali!t
$ntre ceilal-i şi recuno!cu iute #ăie!tria tânărului'
8 Eu $i ard una lui (eri!ini cu #ăciuca, in!i!tă Caraană'
8 .ai taci nai&ii din "ură< !e ră!ti Ducu râând' A!e#enea luptă ei
o dată la o !ută de ani' Ai, &re nea Caraană, te%ai !upărat= Nu ei ce
paradă are Cae=

&ună(eri!ini
#etodă!ede$nârtea #lădiu
a%i di!tra"e ca unader!arului'
aten-ia şarpe şi or&ea necontenit'
Tânărul Era o
$i ră!pundea
cal#, cu ocea ni-el tără"ănată'
8 Eşti un !pada!in &un< !pu!e (eri!ini'
8 Ca şi do#nia%ta< i%o $ntoar!e Cae'
8 Ai parat #ulte loituri care pe altul l%ar )i dat "ata' Spune, eşti
ala+=
8 Da, do#nule'
8 Curio!< Nu ştia# că ala+ii pot !ă #ânuia!că atât de &ine o !a&ie'
Sau poate că !%a $ntâ#plat cu do#nia%ta o #inune'
8 Sunt #ulte #inuni de ace!tea la noi, do#nule (eri!ini'
8 (arcă n%aş crede' Sa&ia !e #ânuie cu# tre&uie nu#ai $n Apu!'
Acolo8!unt
Una şcoli pentru
dintre !pada!ini'
ace!te #inuni e lân"ă noi, continuă cal# Indru' Se
nu#eşte Ducu cel Iute' .ul-u#eşte cerului că nu ai $ncrucişat !a&ia cu el'
Nu aş )i $n !tare !ă parie nici o ceapă de"erată pe pielea do#niei%tale'
8 Aiurea< â#&i (eri!ini'
 Să&iile !cânteiau şi !e $ncrucişau )ul"erător' 9uieratul lor !pinteca
aerul di#preună cu ele, $n"+e-ând ini#ile oa#enilor care )ăcu!eră cerc $n
0urul celor doi !pada!ini'
8 9tii #ulte, râ!e (eri!ini' Dar ce nu ştii do#nia%ta e loitura acea!ta
dată de la $năl-i#ea şoldului, când !a&ia pătrunde adânc $n !to#ac'
Italianul )ăcu reo câtea #işcări $nşelătoare' Lucră cu !a&ia !u! la
$năl-i#ea )e-ei, co&or$ iute şi treptat la piept, !e ridică din nou, apoi !e
de!prin!e o clipă de apărarea lui Cae' (eri!ini )andă lun"' O )rac-iune de
!ecundă, !a&ia păru !ă intre $n !to#acul tânărului' Se auiră unele
ecla#a-ii de "roaă şi c+iar Ducu !i#-i un )ior' Dar ecla#a-iile !e
!c+i#&ară $n ui#ire, (eri!ini !căpă !a&ia' O tăietură lun"ă $i de!pica!e
&ra-ul de la cot până la pal#ă, iar proprietarul ei prii năucit $#pre0ur'
8 A )o!t o loitură &ună< !pu!e Cae' Dar do#nia%ta ai cuno!cut doar
atacul nu şi apărarea' .ai ai de $nă-at, do#nule' (utea# !ă te o#or' Din
păcate, $#i plac !pada!inii &uni, do#nia%ta )aci parte dintre aceştia' În
!itua-ia $n care te a)li nu cred !ă #ai pute# continua lupta' Ia%-i,
do#nule, ce -i%a #ai ră#a! dintre pra#atiile care te !lu0e!c şi #er"i !ă te
$n"ri0eşti<
aida#acii plecară ducându%şi răni-ii' Cinci dintre ei ră#a!eră pe loc'
Nici un!ocotelile
noi#ă leac din lu#e nu le%ar #ai )i )o!t de )olo!' Îşi $nc+eia!eră )ără
pă#ânteşti'
Unii dintre clien-i plecară de"ra&ă, ră!pândind prin oraş acea ştire
de!pre "roaa lec-ie de !cri#ă pe care o pri#i!e Roco (eri!ini de la un
tânăr călător' Al-ii cerură &ăutură, cu "ândul !%o )acă lată $n !eara aceea
de po#ină' an"iul $i po)ti !ă pără!ea!că +anul, !tri"ând $n "ura #are că
nu pri#eşte plată, )iindcă o dată pe an are şi el dreptul !ă )acă cin!te'
Clien-ii pără!iră (rii"+etoarea de Aur cu părere de rău' ?adarnic le
eplică .utu că (eri!ini, şi c+iar ienicerii, ar putea ataca +anul cât de
curând' Oa#enii ră#a!eră la părerile lor, !ocotind că la un eentual atac
ar putea da o #ână de a0utor acelor ite0i care pu!e!eră pe "oană ceata
lui (eri!ini' (rintre aceştia !e a)la un lun"an !lă&ăno", cu )a-a a!cu-ită ca
de ulpe' O#ul
pleoştite, !alută!eadânc,
apropie de Cae, $şi
#ăturând !coa!e cu
podeaua pălăria
ea, şi#are,
!pu!ecucu
&orurile ca#
oarecare
i)o!e;
8 Sunt Sile Ador#itu, !eritorul do#niei%tale'
8 Te%a# ăut #ai dere#e, â#&i Indru' Ai do&orât cu o piatră pe
unul dintre cei care #ă atacau'
8 Întoc#ai, do#nule< Ae-i oc+iul a"er< Aşa e< A!te e ar#a #ea de
căpetenie; arunc piatra' Rar !e $ntâ#plă !ă "reşe!c -intele' E o ar#ă
ie)tină' Totdeauna a# cinci !au şa!e pietre $n &uunar' (e ti#p de pace
)olo!e!c pietre rotunde' La re#e de ră&oi trec la cele cu col-uri'
8 Ai enit iute de la /raşo, re#arcă tânărul'
8 Cât a# putut de iute, do#nule' Cu# a# pri#it #e!a0ul pe care a-i
aut
dru#'&unătatea !ă%l lă!a-işicârciu#arului
Iar /ucureştiul de la
(rii"+etoarea de/er&ecul 6ra!,erau
Aur nu%#i a# pornit la
toc#ai
necuno!cute' (e ur#ă, ă $nc+ipui-i că a)lând de!pre nu#ele noului !tăpân
#%a# "ră&it cât a# putut de tare' Nu oricine are prile0ul !ă%l !lu0ea!că pe
do#nul Cae Indru' Al doilea #oti, tot atât de puternic, ar )i acela că #ă
a)la# cu &uunarele "oale' Nu pot !u)eri !ărăcia' Cu# dau de ea, )u" de%
#i !)ârâie călcâiele'
8 Dar dacă nu po-i ocoli !ărăcia ce )aci= $ntre&ă Indru a#uat'
8 9terpele!c, do#nule'
8 În!ea#nă că nu oi )i prea !i"ur de autul #eu'
Sile $l prii cu $ndrăneală'
8 De la !tăpânii #ei a# )urat nu#ai când i%a# pără!it'
8 9i i%ai pără!it de!=
8 După $#pre0urări, do#nule'
8 Câ-i ani ai=
8 (atrueci'
8 Sericiul la #ine nu a )i prea uşor, #ai ale! dacă eşti $n!urat'
8 Nu !unt' A# )o!t acu# reo câ-ia ani'
8 9i cu# de te%ai de!păr-it=
8 De!păr-it= Sunte-i prea &un, !tăpâne' Nu #%a# de!păr-it' A# luat%
o la !ănătoa!a cât #%au -inut picioarele'
8 Era rea de "ură=
8 .ai rău' .ă &ătea, do#nule'
8 (e du#neata= !e #iră Cae'

adică8)o!ta
*ă #ira-i )iindcă
nea!tă, n%a-i
e cu cuno!cut%o,
un cap #ai #are !eca
$ntunecă
#ine 8 Sile' Nea!tă%#ea,
şi după cu# ede-i,
nu prea )ac parte dintre cei #ărun-i' (u#nul ei e cât un caş de Do&ro"ea'
A!ta !%a nă!cut )e#eie din "reşeală' Când #%a cuno!cut era# $ntr%o
$ncăierare cu doi dra+oni, care #ă &urduşeau de #ai #are dra"ul' Unuia
i%a dro&it )alca dintr%o pal#ă' (e celălalt l%a ridicat $n #âini şi l%a aruncat
pe!te o te0"+ea' .ai #are 0alea' Nici el n%a ră#a! $ntre", nici te0"+eaua'
.uşc+ii #âinilor ei !unt ca ai #ei la picioare' Când era $n toane rele,
nu#ai cu piatra o -inea# la re!pect' Odată #%a prin! la una *a!ilica din
Sc+eiul /raşoului' A dărâ#at uşa cu u#ărul şi dintr%o rotire a )ărâ#at
#o&ila din odaie' Dacă nu "ă!ea# o )erea!tră !ă #ă !trecor, ai n%aş #ai
aea plăcerea !ă ă !lu0e!c'

8 9i de)erit
.%a atunci nu te%ai #ai
Du#neeu' Ar $ntâlnit cu#eu
)i cea!ul ea= de pe ur#ă dacă !%ar
$ntâ#pla !ă nu a# o piatră la $nde#ână'
8 /ine, prietene, ră!pun!e Cae a#uat' Ră#âi $n !ericiul #eu' La
iuă a# !ă%-i dau nişte &ani' *reau !ă te $#&raci #ai )ru#o!'
8 O+, nu%i neoie< Cât a -inut $ncăierarea, ecinii #ei nu#ai la
&uunare nu !%au "ândit'
Cae !e $ncruntă'
8 Trea&a a!ta nu%#i place<
8 Nici #ie, do#nule' De )iecare dată a# re#uşcări' Uneori $#i dau
lacri#ile şi !i#t un nod $n capătul pieptului, de !upărare, "ândindu%#ă cu
câtă trudă câşti"ă &oierii &anii aceia' Î#i ine c+iar !ă%i dau $ndărăt, dar
nu #ai ştiu&ani
8 Câ-i de laai=
cine i%a# luat'
8 Cred că reo cinci !ute de a!pri, plu! o pun"ă a lui (eri!ini'
8 9i pe el=''' râ!e Cae'
8 Da, do#nule' Sunt un #are păcăto!' Din caua lui cred că nu oi
#ai a0un"e niciodată !ă ăd $#pără-ia cerurilor, unde $n"erii nu !unt
$n!ura-i şi poartă un !in"ur rând de +aine' Cul#ea e că lui (eri!ini nici nu
pot !ă%i $napoie pun"a' .%ar tăia &ucă-ele $nainte de a%i !pune că #ă
căie!c din toată ini#a' De )apt, cred că nici nu oi #ai aea prile0ul' Se
pare că o# )i ataca-i' *ăd că +an"iul !e pre"ăteşte de apărare'
Între ti#p, #area poartă de )ier )u!e!e $ncuiată şi proptită cu "rini'
*ânătorii !e apropiară de Cae, $n )runte cu Co!tac+e Caraană'
8 A )o!t o loitură pe cin!te, !pu!e o#ule-ul' De douăeci de ori a#
creut că italianul a ieşi $nin"ător )ără #ultă &ătaie de cap' Dacă nu era
Ducu prin apropiere, $i ardea# una cu #ăciuca' (oate că nu ar )i )o!t prea
cin!tit, dar cu a!e#enea pra#atie ar )i pierdere de ti#p !ă te #ai
"ândeşti la luptă dreaptă' i%ai )ăcut un #are duş#an, do#nule Indru'
.ânia lui Roco te a ur#ări i şi noapte' Din orice ca!ă poate eni un "lon-
!au o !ă"eată' Din orice #âncare -i !e poate tra"e #oartea' (eri!ini e
#are di&aci $n )olo!irea otrăurilor' Cu noi a )i #ai "reu' De o&icei,
u#&lă# nu#ai $n "rup' S%ar putea ca #ânia lui !ă ne a0un"ă c+iar $n
acea!tă noapte' O#ul ace!ta e prietenul ienicerilor din oraş' Nici do#nul
ării Ro#âneşti nu !e $ncu#etă !ă !e $#potriea!că pe )a-ă "arnioanei
turceşti' Noi o# $ncerca !%o )ace#' Dacă ne $n"+e!uie cu nu#ărul lor,
ae# loc de !căpare prin pini-ele +an"iului' Din pini-e !e poate ieşi prin
nişte&ătut
a# coridoare a căror
cu turcii' taină
(arcă #ă o#ănâncă
ştie doarpal#ele'
C+ri!tac+e .utu'dă
9i poate DeDu#neeu
#ult nu #%
!ă%
şi $ncerce puterile cu noi' (rietenii #ei #%au ale! conducătorul apărării' Ai
cea $#potriă=
8 N%a#, ră!pun!e tânărul' Eu şi !lu0itorul #eu !unte# &ucuroşi !ă%-i
a!cultă# poruncile'
G(e ?a#&ilica #ea, "ândi "ră!anul, tânărul ace!ta e o# cu !caun la
cap< În a!e#enea $#pre0urări, oinicia nu )ace două parale )ără şiretenie'
Slu0itorul, cu &otul lui de ulpe, cu părul rar şi roşcat, !ea#ănă ca două
picături de apă cu ?a#&ilica' O )i cea de #intea lui dacă $l !lu0eşte pe
Indru<
8 Ei, do#nilor, !e $ntoar!e apoi !pre acei călători care ră#a!eră la
+an'
lui Noinouă'
!unt !unte# opt' Do#niile%oa!tre
În!ea#nă !unte-işiece'
că !unte# douăeci an"iul
şapte şi cu şi
de &ăr&a-i oa#enii
o
)e#eie' O #ică ar#ată, o ca!ă cu iduri ca de cetate şi un loc de retra"ere
pe care o !ă i%l arăt nu#ai $n ca de #are neoie' Are cinea dintre
do#niile%oa!tre cea de !pu!=
Un &ăr&at $ntre două âr!te, cu părul cărunt, )ăcu un pa! $nainte'
8 A# rea ca apărarea !%o conducă ace!t tânăr, care a reuşit o
&iruin-ă atât de !trălucitoare $#potria italianului' ?ău că #erită ace!t
lucru, iar cin!tea a )i de partea noa!tră'
Co!tac+e tuşi !tân0enit' Dar Cae !ală !itua-ia, adre!ându%!e
necuno!cutului pe un ton de #are polite-e;
8 (ropunerea oa!tră #ă onoreaă, do#nule' Dar dacă a-i şti cine
e!te
acorddo#nul care ne#ai
că o ale"ere )ace cin!tea decât
potriită !ă ne aconducă, !unt
lui nu !%ar !i"ur Nu#ele
putea' că a-i )i lui
de e
Co!tac+e Caraană'
Necuno!cutul tre!ări' Se $nclină şi !pu!e &ucuro!;
8 Deci, do#nia%lui e acel apri" şi i!cu!it ânător de!pre care a# auit
atâtea lucruri #ari' Se !pune că nu%l $ntrece ni#eni $n şiretenie' Ei, nu #ai
a# ni#ic de !pu!' Cred că a# $ncăput pe #âini cu# nu !e poate #ai
&une'
Co!tac+e !e lu#ină la )a-ă de plăcere, deşi i !e păru!e că !trăinul
or&i!e ca# $ncet şi nu aui!eră c+iar to-i acele cuinte de #are laudă'
Cât de!pre Indru, ace!ta $şi câşti"ă prietenia "ră!anului )ără pic de
ranc+iună pentru trânta din pădure'
*ânătorul pu!e pândari pe iduri şi dădu un ocol +anului, controlând
cu "ri0ă )iecare ieşitură de id' Cei care nu )ăceau parte din ec+ipa de paă
!e $ntin!eră pe #e!ele lun"i şi $ncercară !ă a-ipea!că, aând ar#ele la
$nde#ână'
Noaptea călduroa!ă de ară trecu $n linişte' Nici di#inea-a nu adu!e
reo a#enin-are' Doar către prân eni la poartă un călăre-, cu un #e!a0
din partea lui Roco' Ducu luă #e!a0ul şi $l citi cu oce tare;
GDo#nilor, ştiu că %a-i pre"ătit de apărare, creând că oi eni !ă #ă
ră&un' (oate că altul ar )i )ăcut%o' .ie nu%#i plac ră&unările când
lucrurile !e de!)ăşoară cu dreptate' 6lu#a şi $ncăierarea le%a# pricinuit
eu' Deci, nu ă "ă!e!c nici o ină' Sin"urul ră!punător de cele $ntâ#plate
!unt eu' Dacă !cuele pe care i le adre!e !unt !u)iciente, %aş ră#âne
)oarte o&li"at' Iar pentru $#păcarea noa!tră de)initiă, aş )i onorat !ă%#i
)i-i oa!pe-i poi#âine
Al o!tru, !eară pe la cea!urile opt'
Roco (eri!ini'
11 iunie 123'H
8 Să%l ia nai&a< !e $ncruntă Co!tac+e' *rea !ă ne prindă $ntr%o
capcană' Eu $l ştiu pe italianul ace!ta iclean şi nu -in #inte !ă )i cerut
cuia iertare' Nu ne duce# nici $n ruptul capului' Are cinea altă
propunere=
8 Eu !unt de părere !ă pri#i# inita-ia, ră!pun!e Cae' În &ârlo"ul
duş#anului a)li totdeauna #ulte lucruri' Dacă "arnioana turcilor
!tăpâneşte /ucureştiul, iar ace!t o# e prietenul lor, nu ăd cu ce a# )i
#ai pri#e0dui-i $n ca!a lui decât $n altă parte'
8 Ai or&it cu# nu !e poate #ai &ine, intereni C+irilă' Ce !pui,
Ducule=
8 Ce !ă !pun= Eu !unt curio! din )ire' .er"e#<
8 Să nu uita-i că a# )o!t $#potriă, !e #ânie Co!tac+e'
8 Nu uită#, prietene, $l do#oli C+irilă' Dacă nu ne #ai $ntoarce#, ai
!ă )ii cu !u)letul $#păcat'
8 Aiurea< Crei că ă la! !in"uri=
După prân, +anul $şi de!c+i!e lar" por-ile, iar clien-ii nu !e lă!ară
prea #ult aştepta-i' Doar Cae Indru pără!i +anul, !pre dea#ă"irea lui
C+ri!tac+e' Ur#at de Sile Ador#itu, tânărul !e #i!tui $n nişte !trădu-e
$ntortoc+eate' Curând, cei doi călăre-i !e opriră $n )a-a unei ca!e &oiereşti,
a!cun!ă $ntr%o pădure de ca!tani' Adăpo!tită de iduri $nalte, curtea
u#&roa!ă $şi ducea traiul ei de ti+nă, )erită de priiri i!coditoare' /ătură $n
poartă
de!c+i!eo &o#&ănind
!in"ură dată' şi%iUn &ăr&at
po)ti #ărunt şi "ra!, cu $n)ă-işarea de "uşter,
$n curte'
8 /ine te%a# "ă!it, 0upâne Calapăr< i!e Cae' Î-i #ai aduci a#inte de
#ine= După cu# te $ncrun-i, !e pare că #%ai uitat'
8 Dacă nu te recunoştea#, !tăteai #ult şi &ine la poartă' Lă!a-i caii $n
oia lor şi po)ti-i $n ca!ă<
 A0un!eră $ntr%un cerdac lar"' Răcoarea parcă te $#&ia la odi+nă'
.o&ila din răc+ită al&ă, cu )otolii &o"ate, cooarele !cu#pe, lucrătura
)ru#oa!ă de le#n a cerdacului, tăile de ar"int ri!ipite $ntr%o deordine
plăcută arătau că !tăpânul ca!ei !e &ucură de o !tare #aterială #ai #ult
decât &ună'
Se aşeară' 7upân Calapăr loi uşor pal#ele' O )e#eie #ăruntă,
pătrată, cu )a-a plină, #u!tăcioa!ă şi ioaie, $#&răcată $n #ătă!uri
!cu#pe, $şi )ăcu apari-ia $n!o-ită de două tinere )ete' La ederea
neaşteptatului #u!a)ir, "ura di!tin!ei doa#ne Calapăr luă o )or#ă
curioa!ă, ca de!c+iătura unui pepene ândut pe $ncercate' Apoi, "ura !e
de!c+i!e lar", până când căpătă )or#a unei )elii cu #ul-i !â#&uri al&i'
8 /ată%te norocul, #ăi &ăiete< !pu!e apă!ându%şi #âna pe !ânul cât o
clopotni-ă' Sunt patru ani de când nu te%ai #ai arătat pe la noi' Tare te%ai
)ăcut )ru#o! şi oinic<
Indru !e repei $n $ntâ#pinarea ei şi o luă $n &ra-e' Îi !ărută oc+ii,
$n"ropa-i !u& !prâncenele !tu)oa!e'
8 Stai că #i%ai rupt oa!ele< !e )ando!i #ada# Calapăr, )ără !ă%şi ia
#âinile de pe u#erii tânărului' Ia !pune%#i, craiule, pe unde #i%ai u#&lat
atâ-ia ani=

8 Ei, !unt
/ine, #ultenoi
or&i# de #ai
!pu!,
perâ!e Cae'
ur#ă' Să !pună &ăiatul #a#ei ce%ar rea
!ă #ănânce'
8 Nu !unt )lă#ând'
:e#eia !e $ncruntă' Sprâncenele !tu)oa!e ieşiră $nainte ca nişte -epi,
iar oc+ii u#ei ră#a!eră pironi-i a!upra lui'
8 Eşti !la& ca o !#oc+ină'
8 (arcă iceai adineauri că #%a# )ăcut #ai oinic'
:e#eia aruncă #âinile !pre taan $ntr%un "e!t teatral'
8 Aui%l, Doa#ne, cu# or&eşte< *oinic= E nu#ai o!ul şi pielea de
do#nia%ta' ei, )etelor, ce !ta-i ca năroadele= Cu# ede-i un &ăr&at
)ru#o!, $n-epeni-i locului' Le #ai cunoşti, do#nule Cae, pe )etele #ele=
Au cre!cut
Dacă #ai #ult
aş )i &ăr&at $n lături'
nu #i%ar Sea#ănă
plăcea cu #ine'ai,
!lă&ănoa"ele' De năroadelor,
)apt, nu #ăaduce-i
plân"'
de"ra&ă nişte )a"uri şi apă din )ântâna aia ec+e< 9tiu că%-i plac )a"urii,
do#nule Cae' (ână "u!ta-i din )a"uri, #ă duc eu !ă $n"ri0e!c de prân' Cu
dra+oancele a!tea, care nec+eaă când ăd un &ăr&at #ai acătării, po-i
#uri de )oa#e' După $ncruntările &ăr&atului #eu !ă nu te iei' L%a# ăut
de o #ie de ori ru"ându%!e pentru !ănătatea do#nie%tale' Dar du#nealui
cine e=
8 Sunt Sile Ador#itu, doa#nă, u#il !lu0itor al do#nului Indru, !e
$nclină ace!ta până aproape de duşu#ea'
8 Ai !ă !tai cu noi la #a!ă<
8 Nu !e cade, doa#nă'
8 Nu ău<
:e#eia !e În ca!a undea
#i!tui #ea, nu#ai eu ştiu#ulte
prin odăile ce !e şicade şi ce nu'
$ntrea"a ca!ă ră!una de
"ălă"ie e!elă' Sile plecă prin curte, "ândindu%!e că !tăpânul !ău ar rea
poate !ă ră#ână de taină cu "ada'
7upân Calapăr şedea !cor-o! $n )otoliu, #ult prea $n"u!t pentru
"ră!i#ea lui' /ăr&ia reăr!ată, pe!te că#aşă, !e#ăna cu un "uler #a!i'
Oc+ii #ari, al&icioşi $l #ă!urau pe oa!pete cu o căutătură !eeră' Doar
#âinile #ici, cu podul pal#elor ca nişte perni-e, !e #işcau )ără a!tâ#păr,
)iind !in"urul !e#n că &ătrânul nu e c+iar atât de liniştit pe cât oia !ă
pară' Nu%i plăcură cearcănele din 0urul oc+ilor lui Cae' Cu !i"uran-ă că
tânărul pierdu!e #ulte nop-i' Să )i ră#a! pe #âna lui, ar )i !co! din el un
ne"u!tor )ără perec+e' L%ar )i $nă-at toate pe+liăniile ne"u!toreşti' L%ar )i
oprit de la ia-a a!ta de a"a&ond, )ără nici un Du#neeu' GCu !i"uran-ă
că nu are o le-caie, !e "ândi el' C+iar dacă !tăpâneşte un cal care
aloreaă cât ece ar#ă!ari &uni, tot nu !e c+ea#ă că ar )i #are lucru'H
Cae $l $ntrerup!e din "ânduri'
8 Ia !pune, nea Calapăr, ce )el de o# e do#nul ării Ro#âneşti=
8 Ce%-i eni aşa ta#%ni!a# !ă #ă $ntre&i de odă<= !e #iră "ada'
8 .âine di#inea-ă #ă $ntâlne!c cu el'
8 Do#nia%ta= (oate rei !ă%i ceri o !lu0&ă'
8 Nu cred' (entru aşa cea aş eni la nea Calapăr'
8 Atunci='''
8 Atunci ce=
Calapăr !e #ânie &ru!c'
8 Atunci, pentru ce te duci la el=

8 Ae#
Ete%te,o di!cu-ie
#ăăă'''<$n Te
taină'
po#eneşti că te%ai apucat de o ia-ă #ai
cu#!ecade' (oate ai şi &ani'
8 N%a# prea #ul-i la #ine' Doar o #ie de "al&eni' Dar ce i#portan-ă
au &anii=
Calapăr $şi !c+i#&ă pe loc atitudinea ironică de până atunci'
8 Ai i! că ai la do#nia%ta o #ie de "al&eni' A!ta $n!ea#nă că #ai ai
şi $n altă parte'
8 Aş putea !ă #ai a# $ncă de şapteeci de ori pe%atâta' Adică un
prieten care #i%a propu! acea!tă !u#ă'
8 Sper că ai pri#it%o, dacă nu -i%a cerut $n !c+i#&ul ei !ă%l o#ori pe
!ultanul turcilor, di#preună cu 0u#ătate din locuitorii Con!tantinoplului'

8 Da de unde=<
E ne&un, Ce !ă !e
Doa#ne< )acăită
cu atâ-ia &ani=
"ada' .ai ne&un decât credea# eu'
Încă nu a# auit de!pre un o# care !ă dea cu piciorul la a!e#enea aere'
8 Ei, uite că a enit re#ea !ă aui, "lu#i Cae' Dar te $ntre&a!e#
cea' De!pre &ani or&i# noi #ai târiu, dacă rei'
Calapăr !e aşeă #ai &ine $n )otoliu' /ăiatul ă!ta !ucit $i plăcea din ce
$n ce #ai #ult' 9i pica!e toc#ai la ti#p !ă%l #ai !cuture ni-el din
a#or-eala lui' O $niora!e şi pe 0upânea!a Calapăr' De când eni!e el,
parcă toată ca!a era plină de lu#ină' .ăcar de n%ar #ai pleca din nou' Îi
datora recunoştin-ă lui Cae' Îl !căpa!e din #âinile tătarilor, cu ani $n ur#ă'
Atunci +otărâ!e !ă%l )acă ne"u!tor şi !ă%l $n!oare cu una dintre )etele lui,
cu toate că nu ştia de!pre el de unde ine, cine e şi ce ro!turi are pe
lu#e'
$l creuDe!pre recunoştin-ă
când a)lă !auo de!pre
că a re)uat &anide
aere atât nici#are'
nu ru!e!e
Unul ca!ăel audă'
era $n Acu#
!tare
de a!e#enea lucruri'
Se aşeă #ai &ine $n )otoliu şi $ncepu !ă or&ea!că do#ol;
8 Cu .i+ai%odă a# )ăcut ne"u!torie pe re#uri' Era ca# de âr!ta
do#niei%tale' (oate că%-i şi !ea#ănă' Doar că el purta &ar&ă şi aea
u#erii #ari şi rotuni, ca nişte &oloani' Era apri" la a)aceri şi #intea
lu#inată' Eu, care cunoştea# la pe+liănii cu duiu#ul, #ă !)ătuia# de
#ulte ori cu el' A !trân! o aere de!tul de )ru#oa!ă' Apoi, a dat #ai #ult
de 0u#ătate din ea ca !ă capete unele )aoruri la Con!tantinopol' Acu# e
do#n' Un do#n nou, ca to-i do#nii' Nu%i ştiu "ândurile şi nici părerile' La
turci e dator ândut' Iar turcii nu au nici un Du#neeu cu do#nii ării
Ro#âneşti' Nu#ele lui e de !tăpân' Dar pe cine !tăpâneşte când e !lu"ă la
turci= .i%e #ilă de el' Turcii intră $n palatul lui şi%l $n0ură şi%l a#enin-ă cu
#oartea' El tace, pleacă )runtea, â#&eşte şi ni#eni nu ştie ce "ânduri
are' (e unii do#ni i%a# $n-ele!' Au enit la putere cu "ândul de 0a) şi de
$#&o"ă-ire' .i+ai a !ărăcit de când e do#n' În locul lui, ori #i%aş pune
0uă-ul de "ât, ori aş )u"i şi aş lă!a totul &altă' (ână la ur#ă, or !ă%l
o#oare turcii' Ca# a!ta e tot ce pot !ă%-i !pun de!pre el' (oate ar tre&ui
!ă%-i #ai !pun că turcii o#oară şi%i 0e)uie!c pe creştini de #ulte ori c+iar
lân"ă idurile palatului do#ne!c' .i+ai prieşte neputincio! şi tace' Dacă
tot a intrat $n a!e#enea cior&ă, #ăcar de%ar şti !ă%i lin"uşea!că pe turci'
În )iecare di#inea-ă #ă aştept !ă aud că a )o!t o#orât !au le"at şi tri#i!
plocon la Con!tantinopol' Dacă nu l%au dărâ#at până acu#, e doar pentru
)aptul că turcii şi că#ătarii #ai !peră !ă%şi pri#ea!că partea lor' Când !e
or conin"e
nici că nu #aideaua!pru'
#ăcar o 0u#ătate ce aştepta, pielea
Trăieşte aici lui .i+ai nu a
$n /ucureşti un #ai alora
oarecare
(eri!ini' Din câte &ănuie!c eu, italianul ă!ta unelteşte !ă pună #âna pe
!caunul lui .i+ai' Dar a!ta ră#âne $ntre noi' Dacă ar a)la (eri!ini, pot !ă%
#i )ac ru"ăciunea din ur#ă' 9tii ce #%a un! pe !u)let a!eară= A enit la
#ine un prieten şi #i%a !pu! că pe 0i"odia de (eri!ini l%ar )i tăiat un tânăr
la +anul (rii"+etoarea de Aur' Straşnic tre&uie !ă )ie o#ul acela< Dacă l%
aş cunoaşte, i%aş pupa #âna, aşa &ătrân cu# !unt' (rietenul nu ştia cu#
$l c+ea#ă pe tânărul acela, dar #i%a pro#i! că !e intere!eaă, ca !ă ne
pute# ru"a pentru !ănătatea lui' Cetatea /ucureştilor a $ncăput pe #âini
rele şi ni#eni nu are cura0 de ră&unare' Când aui de câte%o a!e#enea
)aptă, parcă re!piri $n oie'
Doa#na
&ucuro! din patCalapăr
şi%i luă eni cătredin
taa "rea !eară $n odaia lui Cae' Tânărul !ări
#ână'
8 i%a# adu! nişte dulcea-ă de tranda)iri, cu toate că nu prea #eri-i
dacă ai aut neruşinarea !ă #ă )aci !ă%-i duc dorul re#e de patru ani'
A# plân! de #ulte ori şi #%a# "ândit la toate relele din lu#e'
Cae â#&i'
8 Nu te #ai +lii atâta< !e o-ăr$ ea' Ai #erita o &ătaie $n toată le"ea'
9i #are lucru dacă ai !ă !capi din #âinile 0upânului Calapăr' A a)lat
adineauri că l%ai $#pun! cu !a&ia pe unul Rucă !au Rică (ri''' Nu ştiu cu#
dracu $l c+ea#ă, Doa#ne iartă%#ă< ai ino colea lân"ă #ine, pune
căpă-âna a!ta "oală pe "enunc+i şi poe!teşte%#i tot ce ai )ăcut $n aceşti
patru ani' Ia !pune, ai reo dră"u-ă=
Cae păli)a-a
şi%i cercetă uşor, dar oc+iul )e#eii prin!e !c+i#&area aceea a&ia ii&ilă
cu aten-ie'
8 Doa#ne !)inte< !e !perie ea' Să nu%#i !pui că te%ai $ndră"o!tit de
reo )ată care nu rea !ă ştie de do#nia%ta' Nu cred !ă )ie a!e#enea
)iin-ă $n toată lu#ea' *ăd că te $ncrun-i' Când te $ncrun-i crei că eşti #ai
)ru#o!' O !ă ră#âi cu nişte &ârcituri de #ai #are dra"ul' Dacă nu rei
!ă%#i !pui, eu a# ră&dare' Într%o i ai !ă ii !in"ur !ă%-i de!carci !u)letul'
Se aui o &ătaie $n uşă' Do#nul Calapăr intră ti#id, târându%!e ca un
"uşter' /ăr&ia $i tre#ura uşor, !e#n că era din cale%a)ară de neliniştit' De
când a)la!e că Indru $i dădu!e acea lec-ie lui (eri!ini $i eni!e !ă c+iuie de
&ucurie !au !ă%şi dea cu pu#nii $n cap de !pai#ă pentru ia-a tânărului'
Ar )i rut !ă%l certe şi !ă%l &inecuântee pentru nec+i&uin-a lui, dar nu
#ai )u $n !tare !ă%i !pună #ăcar pe nu#e, aşa că $ncepu !ă or&ea!că la
$ntâ#plare, $n ti#p ce "uşa i !e &ătea ca un pui "olaş prin! la
!trâ#toare'
8 Do#nule Cae, do#niile%oa!tre ar tre&ui !ă !e odi+nea!că, dar
doa#na Calapăr şi cu #ine ă &ate# la cap ca nişte năroi ce !unte#'
Cae !e opri cât $l -inu puterile, !ă nu râdă'
8 ai, &re nea Calapăr, or&eşte ca lu#ea< Ce nai&a te%a apucat=
/ătrânul parcă nici nu aui or&ele acelea' I !e păru c+iar că nu
or&i!e cu tot re!pectul, ceea ce $l )ăcu !%o ia de la capăt'
8 Dacă !u)eri-i de oarecare 0un"+iuri !au cea reu#ă pe la picioare,
ă )ace tăicu-a Calapăr o &aie cla!a%ntâi, cu #irodenii şi alte dic+i!uri' Le
un"e# &inişor cu #iere de al&ine şi cu !eu' Al&inele care au )ătat, nu
al&inele
roit''' )etele'''
)e#eile ce )ete=
na!c''' Nu#ai
te doare #uierile'''
nu#ai adică, reau
când e re#e !ă ic, care au
de ploaie'''
.ada# Calapăr !e uită la &ăr&at cu "ura că!cată' Apoi !e #ânie
cu#plit şi &ieră apri";
8 Ce tot $#i &a-i câ#pii aicea, 0upâne Calapăr= Eşti ca# &ăut $n !eara
a!ta'
8 Eu= #ârâi &ătrânul, pentru pri#a oară de când era $n!urat' Se ede
că nu te%a# !căr#ănat de #ult'
8 (e #ineee'''= Ia #ai du%te nai&ii<

Capitolul
(alatul 
do#ne!c era cu)undat $n $ntuneric' Trecu!e de #ieul nop-ii'
6ările, cu )ăclii $n #âini, ocoleau idurile #ari, călcând apă!at' ?"o#otul
paşilor !e auea până departe' (ietrele !trăii au noaptea un aiet al lor,
tân"uio! şi !traniu' Su& paşii rarilor trecători, !e $n)ioară şi !cot -ipete
lun"i, li&erând poate tot ce au adunat iua, când dor# indi)erente şi
cal#e' Su! pe iduri, !antinelele $ncercau !ă%şi alun"e !o#nul' Doar
din!pre cancelaria do#nea!că ră&ătea printre copacii #ul-i o lu#ină
palidă' .i+ai%odă şedea !in"ur la o #a!ă de le#n lun"ă şi nu prea $naltă,
cu )a-a a!cun!ă $n pal#ele #ari' Lu#ânările de !eu !e #i!tuiau do#ol'
Aşa ne#işcat, do#nul ării Ro#âneşti părea toropit de !o#n după o i
"rea de lucru' Uneori !e !cutura de "ândurile lui şi a!culta atent ântul de
a)ară,
ec+i şicare )reca
dra"i' de )erea!tră
A#intirea lor $l odu!e
cren"u-ă de ani
cu #ul-i ca!tan' Aştepta
$n ur#ă, nişte
când prieteni
"u!ta!e
unele clipe de )ericire' Dar )ericirea aceea era atât de depărtată, $ncât nu
#ai ştia !i"ur dacă ei!ta!e cu adeărat !au )u!e!e #ai #ult o plăcere'
G(e do#nii de dinaintea #ea nu%i pot 0udeca, "ândi el' Au )ăcut şi ei
ce au putut pentru poporul ace!ta' Unii dintre ei au enit poate la do#nie
cu "ânduri de căpătuială' Cine ştie cât o )i de adeărat lucrul ace!ta= Al-ii
poate că ar )i $ncercat cea, dar le%a lip!it cura0ul' Turcii au )o!t şi !unt
prea puternici' Nu#ai o loitură năpra!nică i%ar da pe!te cap la noi şi $n
/alcani' *oi reuşi eu, oare, !ă dau acea loitură= La $nceputul do#niei
edea# lucrurile #ai uşor' Acu#, parcă #i%e )rică' Nu pentru #ine' (entru
nereuşită' Oare tre&uie !ă crei or&eşte $ntr%u n -el pe care -i l%ai propu!=
Cine ştie= E adeărat că $ntre /ucureşti şi (loieşti !unt trei poşte de dru#,
dar dacă nu crei cu toată conin"erea că ei a0un"e pe 0o! până acolo, !%
ar putea !ă te opreşti !periat la 0u#ătatea dru#ului, ăând cât #ai e
$nainte' Dar ac-iunile o#ului şi reuşita lor nu atârnă nu#ai de el' Se pot ii
atâtea' Aea# #ult cura0 la $nceput' Acu#, cura0ul !%a tran!)or#at $n
c+i&uială' N%a# oa#eni de $ncredere de!tui' În !c+i#&, a# o "roaă de
duş#ani printre &oieri' N%a# oşti şi n%a# &ani' *i!tieria e "oală' Aş putea
ridica o oa!te -ărănea!că' Dar -ăranilor nu le%a# dat ni#ic din drepturile
lor' Ar )i #eritat o !lo&oenie de la #âna &oierilor' Dacă le%aş da acu#
acea !lo&oenie, $n câtea ile !%ar i!ca rărătirea tuturor &oierilor' Iar o
oa!te -ărănea!că )ără pre"ătire şi )ără ar#e nu poate )i opu!ă pu+oiului
turce!c, $nar#at până%n din-i' (e a0utor !trăin te !pri0ini ca pe%o +aină de
$#pru#ut' i%o cere când ai #ai #ultă neoie de ea' Ar #ai )i ti#pul !ă
#ă la! tre&uie
Cinea pă"u&aş'!ăTi#p ar )i,
$ncerce !ă dar pentru
!cuture #ine
0u"ul nu #ai
turce!c' ei!tă
Acela oi$ntoarcere'
)i eu' Dar
până când oi #ai $ndura u#ilin-e şi &at0ocuri= Cât oi #ai â#&i !upu!,
când co#andantul ienicerilor #ă $n0ură $n )a-ă şi #ă a#enin-ă cu
iata"anul= (ână când #ă oi pre)ace că nu ştiu ni#ic de!pre acel Roco
(eri!ini care !e $nc+ipuie de pe acu# do#n al ării Ro#âneşti= (oporul #ă
crede )rico! şi laş' .ul-i au $nceput !ă%şi piardă !peran-ele pu!e $n #ine'
Dintre #arii &oieri, doar )ra-ii /ueşti şi Calo#)ireştii $#i ştiu "ândurile'
Doa#ne, "roaă a )i ră&unarea $#potria turcilor< La #ânie, parcă
$ncep !ă cred #ai #ult $n reuşită' Le pre"ăte!c turcilor o &ucurie, pe care
nu o or uita nici pe!te o #ie de ani'H
În $ncăperea alăturată !e aui un "o#ot de paşi' .i+ai $şi tra!e
#âinile de
$#pin!ă $n pe )a-ă După
lături' cu unea,
"e!tapăru
#oale' O draperie
clucerul "rea,
Iere#ia cu )alduriTânărul
/ăicoianu' #ulte, )u
!e
$nclină uşor'
8 .ăria%ta, au enit' Sunt alături'
Oc+ii o&o!i-i ai do#nului !clipiră o clipă'
8 (o)teşte%i, /ăicoiene<
Odaia de lucru a do#nului era de!tul de !i#plă, potriindu%!e #ai
de"ra&ă unui oştean decât conducătorului ării Ro#âneşti' O #a!ă lun"ă
de !te0ar, cu incru!ta-ii pe #ar"ini, câtea !caune cu !pătarele lun"i şi
drepte, $nşirate $n lun"ul pere-ilor acoperi-i cu #ătă!uri $n tonuri al&a!tre,
o panoplie $ncărcată cu ar#e "rele, #ult prea #ari pentru un o# o&işnuit,
un !caun cu 0il- pentru odă, $n care .i+ai !e aşea de!tul de rar,
di!pre-uind
tonuri cal#e,etic+eta de)iecurte'
părea !ă Doarlucru
!in"urul coorul i#en!
#ai de pre- de eşan,aceea'
$n odaia lucrat $n
La intrarea oa!pe-ilor eni-i $ntr%un cea! atât de nepotriit, dar
aştepta-i cu #ultă neră&dare, .i+ai%odă !e ridică ioi, uitând de
o&o!eală' Înalt pe!te li#ita o&işnuită, cu u#erii rotuni, puternici, a&ia
!tăpâni-i de po!tăarul croit pe corp, cu #are uşurin-ă $n #işcări, cu acea
căutătură iute, cuprinătoare, do#nul aea toate +arurile unui oştean de
!ea#ă' :a-a !eeră, cu u#erii o&ra0ilor #u!culoşi, era co#pletată de o
&ar&ă rotundă, uşor adu!ă $nainte, cu câtea )ire de păr cărunt care
arătau $nceputul de toa#nă al do#nului'
Iere#ia /ăicoianu )eri $n lături draperia, lă!ându%i !ă intre $n ordine
pe Co!tac+e Caraană, C+irilă şi Ducu cel Iute'
8 Să trăieşti, #ăria%ta< !pu!eră oa!pe-ii, nu toc#ai !)ioşi'
8 Di#preună cu cei #ai ite0i oa#eni ai -ării< le%o $ntoar!e odă' ei,
Co!tac+e, parcă te%ai )ăcut #ai )ru#o!'
8 Ca şi ?a#&ilica, #ăria%ta' Între Dunăre şi Carpa-i nu di&ăceşti al-ii
#ai )ru#oşi'
8 Aşa e< râ!e do#nul' Ce #ai )ace #u!tăcio!ul tău ar#ă!ar=
8 Ra"e<
8 (oate rei !ă ici că nec+eaă'
8 Ra"e< .%a pu! dracu !ă%l dau la ie!le di#preună cu #ă"arii lui
C+ri!tac+e .utu' Când $l aud #ă apucă da#&laua' Aşa%#i tre&uie dacă l%
a# &ă"at $n !ocietatea #ă"arilor< Un ani#al #ai ur&a"iu ca ă!ta nici că
!%a po#enit' Cule"e toate năraurile proa!te'
Caraană !e uită ca# c+iorâş' *odă !e )ăcu !taco0iu la )a-ă din caua
râ!ului şi a&ia
8 Dacă iciputu !ă $n"âne
tu, aşa o )i' printre lacri#i;
8 Să #or dacă te #int, #ăria%ta< S%a $#prietenit cu #ă"arii' La
ceilal-i cai nici nu rea !ă !e #ai uite' Între #ă"ari e cel #ai )ru#o!'
Roie!c #ă"ări-ele $n 0urul lui de #ai #are dra"ul' .%a# "ândit că poate )i
$ndră"o!tit de una dintre ele' Îndră"o!ti-ii !unt to-i ca# $ntr%o urec+e'
Anul trecut #%a# $ntâlnit cu un prieten de prin păr-ile Aradului' .ăria%ta
ştii cât e de !lut ?a#&ilica' (ărul pe el e lă-o! şi lun" de două pal#e' În
)a-ă i%au cre!cut #u!tă-ile şi &ar&a ca la patriar+i' .%a# plân! prietenului
că ?a#&ilica nu prea are noroc $n dra"o!te' O#ul !%a uitat la el, când
dintr%o parte, când din alta' La ur#ă #i%a i! şi el $ntr%o doară; G.ă,
Co!tac+e, cred că iepele )u" de el din caua părului' Ce%ar )i dacă te%ai
apuca !ă%l
!pune%i &ăr&iereşti=
că l%a# ru"at euCuno!c eu un &ăr&ier(e&un
!ă%l &ăr&ierea!că< la te
ur#ă 9iria' Du%te
$ntorci la el şi
la #ine şi%l
&ă"ă# $ntre iepele #ele' A# !ă le" iepele' Dacă nici &ăr&ieritul nu%l a0ută,
nu #ai e ni#ic de )ăcut cu el<H .%a# du! la 9iria la &ăr&ierul acela' A
lucrat o#ul la el de di#inea-ă până !eara' Când #%a# $ntor! !ă%l iau pe
?a#&ilica, $nnopta!e, aşa că nu l%a# putut edea la c+ip' L%a# pipăit uşor
cu pal#a şi%i !i#-ea# pielea !u& #ână ca un )und de copil' I%a# plătit
o#ului' Către #ieul nop-ii a# popo!it $ntr%o pădure' .ăria%ta ştii cu#
doar#e ?a#&ilica' :ac un căpătâi #are, şi dra+onul nai&ii pune căpă-âna
alături de #ine' .%a# treit când a ră!ărit !oarele' .ă ştii că nu !unt
)rico!' Dar când l%a# ăut la lu#ina ilei a $n"+e-at ini#a%n #ine, a#
!co! un -ipăt de "roaă şi a# rupt%o la )u"ă' ?a#&ilica după #ine, cu#
are
o peel0o!
o&iceiul' Când #%a#
către prietenul de#eticit
acela' i%a#!ă%l
Nu era c+ip prin! )râul $nAluneca#
$ncalec' #ână şi a# luat%
de pe el
cu# aluneci iarna pe "+ea-ă' C+iar şi prietenul a ca# intrat la idei când l%a
ăut' L%a# &ă"at la iepe şi ce crei că au )ăcut, #ăria%ta=
8 Au rupt )uniile şi au luat%o la !ănătoa!a'
 8 Aş< Au rupt ele )uniile, dar !%au !trân! ciopor $n 0urul lui, care de
care #ai dră"ă!toa!ă' A# ă&oit două luni la prietenul acela, până când
!%a )ăcut părul la loc' A# plecat a#ândoi )ără păreri de rău' Iepele nu%l
#ai luau $n !ea#ă de când $i cre!cu!e părul'
Se aşeară la #a!ă' .i+ai porunci in şi "u!tări' Un !lu0itor de ca!ă
"ră&i !ă aducă la $ndeplinire porunca' /ăicoianu ieşi după el şi%i !pu!e $n
şoaptă;
8 Să nu aduci in $n pocale !câr&oa!e de ar"int< *inul $şi !lo&oade
aro#a $n oale de pă#ânt ar! şi $n ulcele de le#n'
Aşteptară inul priindu%!e $n tăcere' A&ia după ce $nc+inară de
!ănătate ca nişte ec+i şi &uni prieteni porniră !ă di!cute $n ti+nă'
8 O i!coadă #i%a adu! e!tea că la O&re0a !%a aşeat un !tăpân nou,
or&i do#nul' A-i lucrat cu# nu !e poate #ai &ine' Ion Cri!tu e ca un cui
$n)ipt doar la o poştă de cetatea de !caun a lui /Pt+or@' *a tre&ui !ă #ai
&ate# câtea cuie din a!tea $n principatul Tran!ilaniei' (etrac+e cel .ic şi
Ni-ă (raştie #i%au tri#i! o !olie din .oldoa, prin care #ă anun-ă că !%au
cu#părat două #oşii' Una lân"ă :ocşani, alta lân"ă Iaşi' La :ocşani !%a
aşeat un nepot de%al )ra-ilor /ueşti' Unul #ărun-el şi oac+eş, iute la
tre&urile de !ea#ă' O !ută de oşteni ai /ueştilor tre&ăluie!c acolo,
$#&răca-i
de câtea $n +aine
luni' de !eritori'
Ar#ata Î#potria
/ucureştilor nu#ărăturcilor #ă pre"ăte!c
$n preent o #ie cincite#einic
!ute de
oa#eni' Ca# pu-ini' .ai pu-ini cu reo şa!e !ute decât cei din "arnioana
turcea!că' Dar adeărata ar#ată o pre"ăte!c $n taină pe plaiurile dintre
Câ#pina şi Tele"a' O ar#ată $#&răcată $n uni)or#e, cu ar#e de )oc şi cu
tunuri' Acu#, nu#ărul ace!tor oşteni a&ia trece de trei !ute' .âine or
#ai !o!i acolo $ncă trei !ute cincieci de tineri $ntre douăeci, douăeci şi
patru de ani' A!cunşi $ntre pădurile #ari şi dealuri, tinerii oşteni #ănâncă,
dor# şi !e in!truie!c $n #ânuirea ar#elor' A# cu#părat po!tauri şi
că#ăşi cu ale de la ne"u!torii din /raşo' A# cu#părat al&ituri, puşti şi
două tunuri de la !âr&i' Ni-ă (raştie şi (etrac+e cel .ic #i%au adu! două
#ii de perec+i de ci#e uşoare de la caaci' A# pre"ătit totul pentru două
#ii de oşteni'
aproape o #ie Dar nu .i%ar
de cai' #ai a##ai&ani'
tre&uiNu #ai
$ncă pea# ni#ic' A# cu#părat
atâ-ea'
8 Cinci !ute $i ei pri#i pe!te două ile, $l $ntrerup!e C+irilă' Sunt de
la paşa +idr de la Ti#işoara' Dacă #ai aea# &ani, pute# !ă cu#pără#
de trei ori #ai #ul-i'
:a-a do#nului !e lu#ină de plăcere la a!e#enea eşti'
8 Încă e &ine, prieteni< continuă el' De oa#eni nu o# duce lip!ă'
Câ-ia tri#işi de%ai #ei cutreieră !atele -ării şi adună tineri' :iecare tânăr
pri#eşte patru "al&eni pe lună şi parte din pradă $n iitoarele &ătălii' Au
neoie de ace!t a0utor' În !atele din lun"ul Dunării, oa#enii pier de )oa#e'
Turcii adună tot ce "ă!e!c' Trec Dunărea $n pâlcuri #ari şi duc cu ei !pre
!udul /alcanilor tot ce le cade $n #ână' :e#eile şi copii, de tea#ă de a nu
cădea $n ro&ie,
aea &ani, !tau prin
a# putea păduri'
ridica Tinerii
o ar#ată de in &ucuroşi
pe!te treieci!u&
de ar#e'
#ii deDacă a#
oa#eni'
Cea o# )ace noi $n orice ca' *o# aea o ar#ată, prieteni, care !e a
#işca #ai iute decât ântul' Care a şti ce are de )ăcut pe câ#pul de
luptă' Turcii nici nu i!eaă la a!e#enea lucrare din partea noa!tră' Dar a
tre&ui !ă )i# cu oc+ii%n patru pentru a nu%i lă!a !ă prindă de e!te' Doar
câ-ia oa#eni din 0urul no!tru, di#preună cu )ra-ii /ueşti, ştiu ce !e
petrece pe plaiurile de lân"ă Câ#pina'
8 /ueştii !unt &o"a-i, #ăria%ta, intereni Ducu' Ar putea !ă a0ute
acea!tă ar#ată'
8 O a0ută, â#&i do#nul' S%au o&li"at !ă aducă până la !)ârşitul lunii
patru !ute de tineri cu $#&răcă#inte nouă din po!ta, patru !ute de cai,
patru !ute de !ă&ii ene-iene şi o !ută de pi!toale' (reda /ue!cu a plecat
undea prin apropierea /el"radului, prin locurile unde +aiduceşte iteaul
/a&a Noac' aiducul acela !e pare că -ine a!cun!e nişte tunuri luate de la
turci'
C+irilă ră#a!e pe "ânduri' Dacă la $nceputul di!cu-iei creu!e de!tul
de pu-in $n ridicarea unei a!t)el de oştiri, acu# ea parcă !e $n)ă-işa !u&
oc+ii lui #ândră, puternică, "ata !ă loea!că a!e#enea unui tră!net'
.i+ai%odă $i "+ici "ândurile şi !e &ucură şi el, ştiind că un "eneral de
ar#ată #ai &un decât C+irilă n%ar "ă!i niciodată' Apoi !e $ntri!tă, ştiind că
după datină nu#ai &oierilor li !e cuine a!e#enea cin!tire'
8 A!ta $n!ea#nă că de%acu# $ntr%o lună !ă a0un"e# la o ar#ată de
aproape o #ie de oa#eni, o&!eră Co!tac+e' Dar in!truirea oa#enilor nu
!e )ace de ai pe #âine' A!ta cere ti#p şi nişte oa#eni care !ă ştie !ă%i
pre"ătea!că'
#ânuia!că Eu cred
!a&ia' Al-ii că
!ă a tre&ui
tra"ă cu !ă%i
arcul$#par-i $n pâlcuri'
)ără "reş' Ar #aiUnii !ă ştiede!ă
)i neoie
puşcaşi &uni, iar reo câ-ia !ă ştie !ă u#&le cu tunurile' Nici arta
călăritului nu tre&uie uitată' Apoi !ă ne "ândi# la iu-eala cu care a u#&la
acea!tă ar#ată' O ar#ată călare, )ără )ierăraie #ulte pe ea, u#&lă ca un
)ul"er'
8 .i%ai luat or&a din "ură, Co!tac+e, !pu!e do#nul ridicându%!e de
la #a!ă' :oarte curând, a )i $#păr-ită aşa cu# ai propu! tu' Un pâlc a
intra !u& conducerea ta, pentru in!truirea cu pi!tolul, dacă rei'
8 .ai $ncape or&ă= râ!e Co!tac+e, &ucuro! că a a0un"e $n !)ârşit !ă
conducă un "rup #ai #are de oa#eni' Ducu cel Iute !e a ocupa de
"rupul lui de !pada!ini' *a )i pri#a şcoală ro#ânea!că de !pada!ini'
(etrac+e
cinea !ă cel .ic#ai
tra"ă a &ine
in!trui un pâlc
decât el' de tră"ători de ar#ă' Nu cuno!c pe
8 L%ai uitat pe C+irilă, #ăria%ta, $i a#inti Co!tac+e'
8 Nu l%a# uitat nici o clipă' C+irilă a )i conducătorul o!tru' L%a#
lă!at #ai la ur#ă pe Ni-ă (raştie' *a ae a şi el oa#enii lui' Nişte oa#eni
de!pre care !e a aui c+iar pe!te o !ută de ani' Oa#enii lui Ni-ă or
$nă-a !ă !e !trecoare $n !patele duş#anului' Să%l +ăr-uia!că' Să !e
)urişee la #uni-ia lui şi !ă%i dea )oc' Să%i aprindă #erindea la re#e de
noapte şi !ă aducă !pai#a' Să #ear"ă departe $n !patele duş#anului şi
!ă%i taie aproiionarea' (ână acu#, lucrurile a!tea !e )ăceau la
$ntâ#plare' Noi o# lucra or"aniat' Cu turcii ne o# !trica pe la #i0locul
toa#nei' Ae# la $nde#ână câtea luni &une'
8 Locul
C+irilă' undelocuri
(rin acele !e in!truieşte
e u#&lăturăacea!tă
#ultă' ar#ată nu e &un, intereni
8 9i ce propui= $l )iă odă cu priirea'
8 Su! plaiul /uce"ilor'
8 Da' La a!ta #%a# "ândit şi eu de la $nceput' Dar $n âr)ul #untelui
a )i "reu cu aproiionarea'
 8 Nu a )i uşor' În !c+i#&, pe acolo nu u#&lă decât cio&anii şi
pă!ările cerului' Aproiionarea !e poate )ace pe !a#are'
8 Atunci, $n calitate de conducător, te ei ocupa de lucrul ace!ta' *ara
a )i aşa cu# propui, dar iarna, oştirea nu poate trăi pe $năl-i#ile acelea
pu!tii' Deci, iernatul a )i pe la poalele #un-ilor'
8 :ără $ndoială, #ăria%ta'
Co!tac+e !e )oi pe !caun #u!tăcind, .i+ai, care%i cunoştea )irea, i !e
adre!ă poruncitor;
8 ai, dă%i dru#ul< Te )ră#ântă cea'
O#ule-ul !e !cărpină cu două de"ete pe creştet şi%şi )recă #âinile
apri", !e#n că lucrul pe care aea !ă%l !pună e de cea #ai #are
i#portan-ă'
8 .ăria%ta, i!e cu "la!ul lui a!cu-it, cunoaşte# un o# care ne $ntrece
$n di&ăcie pe to-i la un loc'
Do#nul !e $ncruntă, &ănuind pentru o clipă o lin"uşire din partea
ânătorului' Dar tot aşa de iute, )a-a lui !e lu#ină şi%şi )ăcu reproşuri că%l
&ănui!e pe Caraană de a!e#enea pornire'
8 Cine e o#ul acela=
8 Un tânăr care după )a-ă ai ice că $ncă nu a )o!t $n-ărcat de #ă%!a'
Un tânăr care
?a#&ilica a dat cu #ine de pă#ânt de a# creut că a ră#âne
pe dru#uri'
8 .ăi !ă )ie< i!e do#nul -ării'
8 Un tânăr care !e &ate cu !a&ia atât de leneş, $ncât ai ice că
doar#e' Un tânăr care l%a luat $n !a&ie pe Roco (eri!ini cu# ai lua o
"ăluşcă $n -epuşă'
:a-a lui odă !trăluci de plăcere'
8 Nu#ele lui, prietene<
8 Un tânăr care ârle cu-itul c+iar #ai &ine decât C+irilă'
8 Nu#ele lui, lua%te%ar nai&a< !tri"ă entuia!#at do#nul ării
Ro#âneşti'
8 Un tânăr care !%a luat la &ătaie cu toată "loata lui (eri!ini' Unul din
a cărui
$n #ână
pădure #ai!are
&inecu-itul' Cu# !are lăcu!ta' Un tânăr care adul#ecă ur#a
decât Ducu'
8 Co!tac+e, $l do0eni do#nul, eşti $n !tare !ă o#ori un o# !ănăto! cu
or&ăria ta' Cine e o#ul acela=
8 Cae Indru, eplodă Caraană triu#)ător'
8 N%a# auit de nu#ele ace!ta'
8 O !ă aui, #ăria%ta'
8 Unde !e a)lă acu#=
8 Nu şti#'
8 Atunci or&i# de"ea&a, !pu!e odă dea#ă"it' Căuta-i%l pe o#ul
acela, !%ar putea !ă ne )ie de #are tre&uin-ă< Iar acu#, cred că a !o!it
#o#entul !ă%#i da-i !cri!oarea lui Si"i!#und /Pt+or@'
8 Ai a)latcu#
După de!pre
ei<ea, #ăria%ta=
Ieri !eo#iră
a# pri#it !olieDucu'
de la principele Tran!ilaniei'
Solul era nu#ai lapte şi #iere' .i%a adu! $n dar câtea !cule de aur'
Niciodată nu !%a arătat Si"i!#und atât de &ineoitor' Se ede că
!cri!oarea pe care a-i pu! !tăpânire $l intere!eaă $n #od deo!e&it' (ot
!%o ăd=
 C+irilă !coa!e din &uunar cele trei &ucă-i de !cri!oare, le potrii una
lân"ă alta şi i le $ntin!e do#nului' .i+ai citi )ără "ra&ă' Sprâncenele lui
#ari !e adunară $ntr%o $ncruntare uşoară' Scoa!e un şuierat de !urpriă,
apoi ră#a!e #ultă re#e pe "ânduri'
8 Deci a!ta era, #ur#ură $ntr%un târiu' Ace!ta era #otiul pentru
care%#i o)erea cu atâta prietenie un ca!tel $n .un-ii :ă"ăraşului' Ei &ine,
!cri!oarea a!ta #erită #ai #ult'
8 Ai de "ând !%o $napoiei, #ăria%ta= !e $ncruntă Caraană'
8 Să o ce= Nu, prietene' A# "ânduri cea #ai &une' Dacă Si"i!#und
rea de la turci ara Ro#ânea!că, ei &ine, re# şi noi principatul
Tran!ilaniei' Nu#ai că nu%l o# cere nici de la turci, nici de la creştini' Iar
până atunci, !e cuine !ă%i dă# lui /Pt+or@ pri#a loitură' (uterea lui !tă
pentru un #o#ent $n #âinile $#păratului Rudol) al doilea' Curtea
i#perială de la (ra"a a pri#i acea!tă !cri!oare' 9i #ultă re#e de acu#
$ncolo, /Pt+or@ a )i ocupat !ă recâşti"e $ncrederea şi &unăoin-a
$#păratului, lă!ându%ne pe noi !ă ne ede# de tre&urile noa!tre' Iar $n al
doilea rând, prin acea!tă !cri!oare $i o# doedi lui Rudol) credin-a
noa!tră )a-ă de caua creştinilor' (entru a!ta $#i a tre&ui un curier &un'
Un o# care !ă a0un"ă la (ra"a cu !cri!oarea' Ace!ta a )i pri#ul #eu
curier !ecret'
câtea ile' (oate că a )i unul dintre oi' A# !ă #ă #ai "ânde!c reo
Ieşi-i din palatul do#ne!c, ânătorii priiră oraşul cu plăcerea
ne!ă-ioa!ă a celor care !tau #ultă re#e departe de el' *ăut de pe
locurile acelea $nalte, la lu#ina orilor, oraşul !e preenta $n toată
!plendoarea lui, cu turle de &i!erici $nalte, de pe care a&ureala nop-ii )u"ea
!u& tăria !oarelui' Ca!ele #ari cu două%trei caturi !e $ntindeau !pre apu!
$n şiruri lun"i, )ru#oa!e prin arietatea lor a!i#etrică' :ru#oa!e prin
turnule-ele lor şi tera!ele lar"i, cu #ulte orna#ente, cu c+ioşcurile lor
a!cun!e $n erdea-ă, cu "rădinile #ari, $n care ar&orii &ătrâni cu
trunc+iurile lor "roa!e, cu coroanele ca nişte pălării i#en!e, dădeau o notă
de linişte şi cal#'

#ari,Înpăreau
#a+alaua -i"anilor,
!ă !tea a)latăpe
$n "enunc+i !pre !ud,
lân"ă ca!ele de
turnurile !cunde cu !treşinile
apărare' (ere-ii, din
c+irpici, aeau )ere!trele $n)undate cu )ân !au cu &uruieni la re#e de
iarnă' o-ii şi +aida#acii oraşului nu !e a&ăteau niciodată prin locurile
acelea )erite de prădăciuni' Doar năălitorii turci !au tătari dădeau &una
pe acolo cu "ânduri de 0a), iar când pără!eau #a+alaua !e $ntâ#pla !ă nu%
şi #ai a)le caii, căru-ele şi nici c+iar ar#ele' i"anii, prietenoşi, $i
$ntâ#pinau e!eli' Se $ncurcau $n picioarele lor, cereau, !tri"au, le &ă"au
#âinile prin &uunare, le "+iceau $n "+ioc, $n co0i de ouă, $n crea!tă de
"ăină, $n pene' Le )ăceau ră0i, cântau cântece ne#aiauite, dan!au $n
pieile "oale, plân"eau şi !e ăitau, lu!truiau $ncăl-ările năălitorilor,
-e!ălau caii şi !e #i!tuiau cu cai cu tot, )ără ur#ă' (o)teau câte doi%trei
năălitori prininita-i'
nepreăătorii ca!e şi nu #ai
Sărutau ieşeau
#âinile de acolo
năălitorilor nici unul
şi%i lă!au dintre
)ără "+iuluri'
Îi cărau prin !tepa /ără"anului !ă le arate locuri unde !e a!cundeau
co#ori, $i puneau la #uncă, şi după câtea ile de căutări le arătau alte
locuri şi !căpau de #ânia lor prin )u"ă'
 Spre ră!ăritul oraşului, ca!ele a!cunde, #ulte la nu#ăr, !poite $n al&
arătau coc+ete a!cun!e $n e"eta-ia &o"ată' Dar ânătorii care colinda!eră
oraşul $n lun" şi%n lat ştiau că toate că!u-ele acelea #ărunte, uitate de
Du#neeu, $n"+e!uite unele%n altele, cuprindeau cea #ai #are parte a
popula-iei oraşului' În ca!ele acelea, oa#enii !e culcau târiu şi !e !culau
la pri#ul cântat al cocoşilor' Erau oa#enii care trăiau de ai pe #âine, iar
iitorul lor de &ună!tare !e preenta ca o eni"#ă a cărui dele"are nu
aea !or-i de i&ândă' Ei )urniau #âna ie)tină de lucru pentru toate
toc#irile oraşului şi pentru ocaii nepreăute' Din cur-ile $n"u!te, $n care
tu)ănica şi re"ina%nop-ii, cârciu#ărea!a şi laleaua $ncercau !ă dea #ieriei
o oarecare notă de coc+etărie, ieşeau di#inea-a !lu0itorii, cal)ele şi
ucenicii, $n"ri0itorii oraşului, ne"u!torii de #ărun-işuri ce%şi cărau #ăr)urile
$n târne de nuiele, #ăturătorii, cerşetorii şi pun"aşii, !pălătore!ele şi
!poitorii' :a#iliile eşnic a#enin-ate de oa#enii !tăpânirii, de turci !au de
tătari, de &o"ătaşii puşi pe petrecere şi de ienicerii a)la-i $n prea0#a
do#niilor !curte şi ne!i"ure, $şi pă!trau coeiunea $n )unc-ie de +aard' De
aici !e recrutau )etele de petrecere, cu oia !au cu !ila, iar #arile dureri
ale ace!tor locuri #iera&ile !e con!u#au tăcute, )ără putin-ă de alinare'
Aici, )etele !tăteau a!cun!e prin poduri !au $şi a)lau !ălaşul $n pini-e
$ntunecoa!e'
părul, Cele !ă
$ncercând #ai)iecura0oa!e
cât #ai dintre
pu-in ele $şi un"eauÎn)e-ele,
atră"ătoare' $şi ciunteau
locurile ace!tea
or"aniau ienicerii potere, )urându%i $n toiul nop-ii pe tinerii oinici care nu
aeau $ncă âr!ta #a0oratului' Su& paă #are şi pe tăcute, )lăcăii luau
dru#ul Con!tantinopolului, u#plând "olurile din ar#ata oto#ană' În !erile
lun"i şi cal#e de !tepă, #a#ele $şi trăiau &ucuria de a )i $#preună
$ntrea"a )a#ilie ca pe%un lucru cu totul ieşit din co#un' Iar $n ru"ile lor de
toate ilele, cuintele GDoa#ne, nu de!păr-i )a#ilia noa!trăH nu lip!eau
niciodată'
Din!pre !atele ecine intrau prin por-ile oraşului căru-ele cu lapte, cu
le"u#e, cu nutre-uri pentru cai' Uruitul lor !e auea de departe, ca un
u#et ne$ntrerupt' (rin cur-ile &oiereşti, !eritoarele şi oa#enii ca!ei
u#&lau )ără "o#ot'
neorânduială' Stră0ile
6unoierii de noaptelor
cu cărucioarele !e lun"i
tră"eau la odi+nă,
şi #urdare !e #er"ând $n
#i!tuiau ca
nişte ciocli !pre "ropile din prea0#a #arilor lacuri' Începea o i ca oricare
alta' O i anoni#ă ca şi oa#enii care !e $n"ri0eau de cură-enia oraşului, la
cea!urile când !tăpânii !e $ntorceau de pe o parte pe alta $n aşternuturile
calde'
*ânătorii păşeau tăcu-i, )iecare cu "ândurile lui' Se apropiau de
(rii"+etoarea de Aur, unde%i aşteptau paturile curate, cu pernele #oi şi
cu #iro! de &u!uioc' Dintr%o !trădu-ă lăuntrică !e auiră -ipete
!)âşietoare' Se repeiră $n direc-ia aceea' Când dădură col-ul, !e po#eniră
lân"ă patru ieniceri care, după toate !e#nele, erau &e-i' Aceştia $ncercau
!ă târa!că o copilă aproape de!puiată !pre o tră!ură a)lată cea #ai
$ncolo' Lân"ă
$ncooiat poarta unei
pe #ar"inea ca!e, un &ăr&at $ntre două âr!te "e#ea uşor
şan-ului'
*ăându%i pe ânători, turcii le )ăcură !e#n !ă%şi ur#ee dru#ul' Iar
când !e conin!eră că aceştia au de "ând !ă !e a#e!tece $n tre&urile lor,
lă!ară )ata şi ridicară iata"anele' Cu-itul lui C+irilă &ură !curt prin aer şi
!e $n)ip!e $n !to#acul unuia' Ducu !ări $ntr%o parte, eitând loitura de
iata"an' Ar )i putut !ă%l cru-e pe ienicer, dar #ânia lui )u prea #are'
Co!tac+e Caraană !lo&oi pi!tolul şi !pu!e $n treacăt;
8 Iartă%l, Doa#ne< Ro&ul tău Caraană l%a trecut $n rândul !)in-ilor'
I!prăiră iute cu ei' De )apt, )u!e!e #ai #ult un #a!acru decât o
luptă $n toată puterea cuântului' A0utat de Co!tac+e, &ăr&atul !e ridică
&ui#ac' Nu era rănit, ci #ai de"ra&ă a#e-it de reo loitură'
8 Intra-i iute $n ca!ă< $i !)ătui ânătorul'
Copila şi &ăr&atul !e #i!tuiră undea $n curte'
8 Cred că ar )i &ine !ă ne de!păr-i# de do#nii aceştia )ără prea #are
tă#&ălău, !pu!e Co!tac+e' Dacă intră# $n ra0&ă cu trupele de ieniceri a
tre&ui !ă !tă# #ai #ult a!cunşi' aide-i cu ei $n tră!ură< A# eu o idee
care nu cred !ă )ie toc#ai rea'
Îi $n"ră#ădiră pe #or-i $n tră!ură şi lă!ară perdelele' C+irilă şi Ducu
!e aşeară lân"ă ei' Caraană !e !ui pe capră şi dădu &ice cailor' După o
re#e, opriră $n )a-a unei por-i de le#n nu toc#ai arătoa!ă' C+irilă
$#pin!e poarta, iar tră!ura !e pierdu $ntr%o curte lar"ă, printre &o!c+ete
ne$n"ri0ite' Un &ăr&at !curt şi "ro!, cu urec+ile #ari, păroa!e, care
ră!pundea la nu#ele de I!aia, le ieşi $n $ntâ#pinare' Sprâncenele lui
"roa!e păreau atârnate direct de rădăcina na!ului &orcănat' *ăând
tră!ura cu $n!e#ne
!prâncene, pre-uind%oturceşti pe ea,
din oc+i, apoiI!aia nu tre!ări'
!e tra!e Săltă şi
$ntr%o parte doar uşor!e#n
le )ăcu din
oa!pe-ilor !ă intre $n ca!ă'
8 7upâne I!aia, !pu!e C+irilă â#&ind $n )a-a cal#ului oli#pian al
acelui o#, $nainte de a ne &ucura de o!pitalitatea du#itale cred că ar )i
&ine !ă pune# caii şi tră!ura $ntr%un loc #ai )erit'
8 Intra-i< A# eu "ri0ă'
8 Ar #ai )i totuşi un a#ănunt, !tărui C+irilă' În tră!ură !e a)lă patru
do#ni care ar dori !ă )ie $n"ropa-i cât #ai anoni#'
8 A# !ă #ă ocup şi de ei'
8 (oate că n%ar !trica pu-ină "ra&ă'
8 Eu nu#ai pe "ra&ă lucre' Când e-i ieşi din ca!ă a )i totul cu# e
#ai &ine'
Intrară $n ca!ă' O )e#eie !lă&u-ă cu #er! ri"id ca de !ta)ie le adu!e
&ăuturi răcoritoare' I!aia $i lă!ă la #a!ă şi !e !trecură pe tăcute a)ară'
După un cea! $şi )ăcu apari-ia )recându%şi #âinile'
8 Tră!ura nu e nici rea, nici &ună' Dar cei patru cai )ac toate paralele'
Iată &anii do#niilor%oa!tre' Opt #ii de a!pri pentru cai, cinci !ute de
a!pri pentru tră!ură' Scăde# o #ie cinci !ute de a!pri la c+eltuieli de
$n#or#ântare şi ră#ân şapte #ii de a!pri' Caii şi tră!ura au !u)erit unele
#odi)icări de $n)ă-işare' În !eara a!ta oi )i la 6iur"iu, iar la noapte or
intra $n !tăpânirea unuia care aproiioneaă "arnioana turcea!că din
cetate' Dacă #i%o aduce-i $ndărăt pe!te două ile, o reând "arnioanei
din /răila' 9i $ncă cea< În caul $n care #ai ae-i do#ni ca aceştia care
or !ă )ie $n"ropa-i anoni#, ă )ac reducere la c+eltuielile de
$n#or#ântare'
8 i%au ră#a! ar#ele lor, râ!e Caraană'
8 Aşa e< (entru ar#e nu ă dau nici un &an' Ro#ânii n%au &ani !ă%şi
plătea!că ar#ele'
 8 (e ?a#&ilica #ea că ai or&it cu# nu !e poate #ai &ine< Cunoşti
uli-a Ancorei=
8 O cuno!c'
8 În capătul uli-ei e o ca!ă cu "ard de nuiele' Un işin $şi la!ă cren"ile
pe!te "ardul acela' Du%te cu &anii acolo< (roprietarul e unul $nalt şi !lă&u-,
cu !e#n de tăietură pe )runte' Lui i !e cuin &anii !au poate copilei care
locuieşte acolo'
8 A# $n-ele!< !e $nclină I!aia'
Trecu!e de cea!ul prânului' (e!te oraş !e a&ătu!e curând o ploaie
!curtă' Apa !e !cur"ea iute pe lân"ă ri"ole, cărând cu ea #urdăria
!trăilor' Din!pre parcul palatului do#ne!c ră&ea o #iro!nă a#ăruie de
)lori de tei' În 0urul por-ilor !e a)lau ca de o&icei o #ul-i#e de oa#eni' Unii
erau creditori şi !tăteau la pândă din o&işnuin-ă' Cerşetorii şi a"a&onii
aşteptau !ă le pice reun noroc iit din !enin' Câ-ia ieniceri eni!eră !ă%l
$n0ure pe odă' /oierii $n!o-i-i de !lu0itori $nar#a-i intrau şi ieşeau "ră&i-i
cu tre&urile lor' Dincolo, de idurile palatului !e pătrundea "reu' Oştenii
din "ardă erau cu oc+ii%n patru'
Cae Indru !e preentă la poartă $n!o-it de Sile' Calul !ău atra!e
priirile ad#iratie ale câtora cuno!cători'

8 *reau !ă%l ăd

9i eu reau !ă%lpeăd
do#n, i !e adre!ă
pe !ultan, o)i-eruluiCa
râ!e o)i-erul' de!ă
"ardă'
intri la odă ar
tre&ui !ă%#i ară-i nişte !cri!ori' Sau !ă te aducă cinea dintre &oierii
noştri' (oate că ii cu lucruri de !ea#ă, dar eu nu a# de unde !ă ştiu' Nu
cunoşti pe ni#eni din dianul &oierilor=
8 Nu cuno!c'
8 În!ea#nă că nu eşti de pe%aici'
8 Aşa e' Sunt din Tran!ilania'
8 9i nu ai c+iar nici o !cri!oare la do#nia%ta=
8 /a a# câtea'
8 Atunci, e #ai uşor' Dă%#i%le<
8 Nu pot'
O)i-erul
8 Care e!e !cărpină
nu#ele după urec+eA#
do#niei%tale= $n"ândurat'
!ă anun- cancelaria do#nea!că'
8 Indru, prietene' Cae Indru'
8 Do#nia%ta= tre!ări o)i-erul' (rietene, ai &unătatea şi de!)ă pu-in
pelerina< .ul-u#e!c< Intră, intră< Când a0un"i $n )a-a treptelor de colo,
$ntrea&ă de cancelarul Iere#ia /ăicoianu' (o)ti#, prietene< Slu0itorul ar
tre&ui !ă aştepte cu caii la poartă' Să intre şi el< A+< Iată%l pe &oierul
/ăicoianu' O clipă, clucere<
8 Ei, ce #ai e= $ntre&ă Iere#ia cu "la! uşor o&o!it' Iar reo cerere de
intrare la *odă= (e #âine, prietene' Acu#, pic din picioare de o&o!eală'
8 A!cultă< şopti o)i-erul' *ei colo lân"ă poartă un tânăr $nalt, cu
pelerină=
/ăicoianu prii are
8 Su& pelerină cu coada oc+iului
un &râu $n careşi !tau
$nclină capul'
$n)ipte câtea cu-ite'
8 Să%i )ie de &ine<
8 Stai, clucere, nu te "ră&i< O#ul ace!ta #%a !căpat cânda dintr%un
#are neca' Du%l te ro" la *odă<
8 :ie< Care e nu#ele lui=
 8 Cae Indru'
8 .ai !pune o dată< tre!ări /ăicoianu'
8 i%a# !pu!' Cae Indru'
8 Eşti !i"ur=
8 Aş cu# !unt !i"ur de #ine'
8 .ă &ucur, prietene, că nu l%ai re!pin!' Do#nule Indru, po)ti-i<
O)i-erul $şi reluă locul alături de poartă' Cei doi tineri porniră unul
lân"ă altul, !tudiindu%!e din priiri' Sala de pri#ire era tic!ită de curteni şi
&oieri' .i+ai%odă şedea pe o canapea $n"u!tă, alături de !caunul
do#ne!c, !pre dea#ă"irea câtora dintre &oieri care -ineau la etic+eta
de curte' Coroana şi &udu"anul do#ne!c !e rătăci!eră parcă tri!te $ntr%
un col- al canapelei' Do#nul -ării !e $ntre-inea cu *intilă /ăicoianu, tatăl
clucerului' Unii dintre curteni $ncercau !ă tra"ă cu urec+ea la di!cu-ia
aceea, ştiind că *intilă e o#ul cel #ai &ine in)or#at din ara Ro#ânea!că'
Dar cuintele a0un"eau până la ei ca un &ââit )ără noi#ă, )iindcă do#nul
!e pricepea !ă%i -ină la di!tan-ă doar cu o $ncruntare'
Iere#ia prin!e &ra-ul lui Cae şi%l !trecură pe tânăr printre &oieri
până%n dreptul unei uşi cu draperii "rele'
8 Ră#âne-i aici< $i şopti clucerul' A# !ă ă anun- lui odă'
Iere#ia
că%i aduce !e apropie
o e!te &ună' de .i+ai%odă cu un aer e!el, iar do#nul "+ici
8 Credea# că dor#i la ora a!ta< !e ră!ti odă' Nu%#i plac tinerii care
nu !e odi+ne!c după o noapte al&ă'
Ulti#ele cuinte aeau $n ele o anu#ită căldură, pe care tânărul o
!i#-i ca pe%o alinare'
8 .ăria%ta, şopti repede, alături de draperia care dă !pre ca#era de
lucru !e a)lă un tânăr cu pelerina nea"ră' Nu#ele lui e Cae Indru'
*odă nici nu clipi' Spu!e doar, printre din-i, parcă adre!ându%!e lui
*intilă;
8 /ine< Du%l $n odaia de lucru<
.i+ai $şi pli#&ă priirile prin !ală indi)erent' A!upra lui Cae, oc+ii lui
!tătură odeclipă'
ca#era lucru'După o 0u#ătate de cea! $şi concedie curtenii şi intră $n
8 Ia loc, tinere< !pu!e a!pru'
8 Nu !e cuine, #ăria%ta< â#&i Cae'
8 Ei, a!ta%i< 9tiu eu ce !e cuine unui itea'
Tânărul $l prii !urprin!'
8 Nu ştia# că #ăria%ta #ă cunoaşte' Să nu #ă a!e#ui-i cu cinea'
8 Dă pelerina la o parte< râ!e odă' Aşa< *ăd !u& pelerină câtea
cu-ite )ru#oa!e' Nu cred !ă le por-i la &râu nu#ai de plăcere' Iar o
pelerină pe re#e de căldură ca a!ta $şi are ro!tul ei' *rei !ă arunci unul
din cu-ite !u!, $n col-ul de le#n al uşii=
Do#nul nu%şi ter#ină &ine or&a, când cu-itul !e $n)ip!e adânc $n
locul 8acela'
Cred :a-a lui .i+ai
că lucrei #ai!eiute
u#plu de C+irilă
decât &ucurie?ece
şi ad#ira-ie'
Cu-ite, c+iar dacă pari
ca# leneş $n #işcări' A# auit #ulte lucruri de!pre do#nia%ta' .i%ar
plăcea !ă a# un a!e#enea !lu0itor'
8 Doa#ne, pentru a!ta a# enit, ro!ti Cae' Iată un #e!a0 din partea
cancelarului Tran!ilaniei, 9te)an Io0ica'
 8 Îi cunoşti con-inutul=
8 Da' Io0ica ă roa"ă !ă di!cuta-i cu #ine aşa cu# a-i di!cuta cu el'
Sunt un )el de tri#i! neo)icial al Tran!ilaniei' Aş dori !ă nu !e a)le lucrul
ace!ta' .ai ale! !ă nu !e a)le la curtea lui Si"i!#und /Pt+or@'
.i+ai tăcu o re#e şi !e pli#&ă cu paşi #ari prin odaie' Se $ntoar!e
&ru!c' Oc+ii lui ca o-elul !crutară adânc )a-a tânărului'
8 Să a# $ncredere $n do#nia%ta şi $n Io0ica 9te)an=
8 Încerca-i, #ăria%ta<
8 (o-i !ă%#i dai o doadă prin care !ă te cred=
8 (ot' În ur#ă cu nişte ani, .i+ai%odă, pe atunci &an al Craioei, a
)o!t conda#nat la #oarte' Do#nul -ării !e te#ea de el' (oate că a)la!e
printr%o $ntâ#plare că .i+ai e )iul lui (ătraşcu%odă' *ă a#inti-i, #ăria%ta,
că era o di#inea-ă ploioa!ă' O &urni-ă care -inea de câtea ile' A-i aşeat
)runtea pe &utuc, dar călăul nu a $ndrănit !ă ridice !ecurea şi !ă loea!că'
Acel călău era unul dintre oa#enii #ei' *ec+iul călău pieri!e cu câtea luni
$nainte, $n ur#a unei $#pun!ături de cu-it' (e re#ea aceea, &anul
Craioei !e a)la !u& paă do#nea!că' Eu a# preăut că .i+ai a )i
conda#nat la #oarte' Aşa !e eplică di!pari-ia ec+iului călău' Dacă ar )i
#urit $nainte de eecu-ie, ar )i dat loc de &ănuieli' *ă #ai a#inti-i, #ăria%
ta, că !eara
tră!ură a-i erau
la care )o!t pu! $n li&ertate=
$n+ă#a-i CăA&ia
şa!e cai= un necuno!cut %a condu! către
a-i pără!it $nc+i!oarea, când o
au enit "ările lui .i+nea cel Rău !ă oprea!că li&erarea' Do#nul !e
ră"ândi!e' Înainte de plecarea cailor l%a-i $ntre&at pe o#ul acela; GCui
tre&uie !ă%i #ul-u#e!c pentru ia-a #ea=H O#ul nu a ră!pun!' *%a lă!at o
pun"ă cu cincieci de "al&eni şi !%a depărtat $n noapte' Ei &ine, o#ul acela
e Cae Indru'
8 Do#nia%ta=
:a-a lui odă păli uşor' Îşi a#inti de !eara aceea ploioa!ă' De "oana
!ăl&atică a cailor prin ploaia care cur"ea )ără $ntrerupere' Se "ândi!e
#ultă re#e de atunci $ncoace la necuno!cutul acela'
8 Du#neata= !pu!e iar' Dar cine eşti du#neata, Cae Indru=
8 .ăria%ta,
*odă $l priicând are#e,
#ultă eni re#ea oior&i
iar când or&idin
#ainou,
#ult, !e $nclină
"la!ul Cae' o
lui căpătă
anu#ită a!pri#e, ca de părinte care%şi $ncearcă )iul $ntr%o lucrare dintre
cele #ai "rele'
8 Cunoşti (ra"a=
8 Aproape ca /ucureştiul, #ăria%ta'
8 Te%ai $ncu#eta la un a!e#enea dru#=
8 :ără şoăială'
8 *or )i pri#e0dii'
8 Sunt o&işnuit cu ele'
(e )a-a !eeră a do#nului apăru un â#&et a&ia ii&il'
8 Toarăşii de dru# ai do#niei%tale or )i Caraană, Ducu şi C+irilă'
8 /ănuieşti
Nici nu !e ca#
putea o co#panie
de!pre ce%ar )i#ai plăcută'
or&a'
8 Nu &ănuie!c, #ăria%ta' Sunt !i"ur' În #âinile oa!tre a a0un! o
!cri!oare a lui Si"i!#und, adre!ată !ultanului' Acea!tă !cri!oare a lua
calea către curtea i#perială din (ra"a'
8 Ce te )ace !ă crei=
 8 Două lucruri' Întâi, conin"erea că a !o!it #o#entul !ă%l !cuture pe
principe, cu atât #ai #ult cu cât ur#ăreşte !ă cuprindă ara Ro#ânea!că'
În al doilea rând, pentru o !olie o&işnuită, ai tri#ite unul dintre #arii
&oieri, nu nişte ânători'
8 Aşa e< râ!e odă' Cu# crei că !%ar putea )ace un a!e#enea dru#=
8 Ocolind principatul Tran!ilaniei' 9tiu că până aproape de Ti#işoara
!e pot !c+i#&a caii la )iecare poştă' De la Ti#işoara $n !u!, ne o#
de!curca $n reun )el'
8 Ai putea pleca $n !eara acea!ta=
8 Nu, #ăria%ta' În !eara acea!ta, eu şi ceilal-i ânători !unte# po)ti-i
la palatul lui (eri!ini' Ar )i păcat !ă nu aruncă# o priire prin &ârlo"ul lui'
8 *ene-ianul acela e din cale%a)ară de pri#e0dio!'
8 9i noi !unte# pri#e0dioşi, #ăria%ta'

Capitolul 3
Când intră Cae Indru la (rii"+etoarea de Aur, Caraană !e re-inu cu
"reu !ă nu tra"ă un c+iot de &ucurie' Îi )ăcu !e#n de departe cu
a#ândouă #âinile
8 Că ne duce# şi%ilaarătă o oală
(eri!ini )ărăcudo#nia%ta
in' nu era cine ştie ce rău,
!tri"ă ânătorul' Dar !ă nu "uşti a!e#enea in $n!ea#nă că te%ai dat de
partea pă"ânilor şi%-i ră#ân $nc+i!e pe eci toate dru#urile către rai' A#
cuno!cut un popă de prin păr-ile /uăului, care la pri#a cană !e $nc+ina
cu toată elaia, apoi $#i poe!tea #inunea din Cana 6alileii' La a doua
cană $#i aducea a#inte că cea #ai #are irtute a o#ului e!te
cu#pătarea' La a treia cană $#i poe!tea că preo-ii !unt #ai pu-in
păcătoşi decât oa#enii de rând, $n!ă epi!copul poate )i !ocotit cel #ai
#are !)ânt din re"iune' La a patra cană oia !ă%#i arate cu# i%a dat el o
pal#ă unuia care intra!e acoperit $n &i!erică' La a cincea cană !e lăuda
că%i rupe un picior +o-ului de epi!cop, care%l 0u#ulea $n )iecare toa#nă de
un &utoi
8 Tecucred,
in' râ!e Cae' La &ăutură !e !pun #ulte adeăruri' A#
cuno!cut un popă de prin păr-ile Târnaelor, care nu%i pri#ea pe enoriaşi
la !)ânta !poedanie până când !e lă#urea că !unt &e-i cri-ă'
8 9i )e#eile= !e #iră Co!tac+e'
8 Nu' :e#eile nu aeau dreptul !ă &ea' 9i aşa $i $#puiau urec+ile cu
toate drăciile lor'
În!era' C+ri!tac+e .utu aprin!e opai-ele şi )eştilele lu#ânărilor'
8 Ar )i ti#pul !ă plecă#, propu!e Cae'
8 Încă nu, do#nule, intereni C+irilă' Aşteptă# nişte prieteni care au
!o!it a&ia ai de di#inea-ă' (oate că ai auit de ei' Unul e (etrac+e cel
.ic, iar celălalt 8 Ni-ă (raştie' .er" şi ei la (eri!ini' To-i şa!e )or#ă# o
#ică8ar#ată "reuerau
(arcă #ai de &iruit'
nişte prieteni cu do#niile%oa!tre'
8 *or&eşti de .arcu şi de &ăie-ii lui= Au plecat acu# două cea!uri'
Unele tre&uri "ra&nice i%au c+e#at prin păr-ile Câ#pinei' Dar iată că
!o!e!c (etrac+e şi Ni-ă'
 Cae $i prii cu intere!' (etrac+e cel .ic era un &ăr&at #are de !tatură,
cu u#erii şi şoldurile ca# otoa, !e#n că trecu!e &inişor pe!te patrueci
de ani' Ni-ă (raştie aea $n el cea de -ârconic, $nalt, !la&, uşor adu! de
!pate' /ua de 0o!, -u"uiată #ult $nainte, $i dădea un aer parcă
&at0ocoritor'
8 Ace!ta e do#nul de care %a# or&it, arătă Caraană !pre Indru'
Îşi !trân!eră #âinile'
8 Te #iri că !unt oinic= râ!e (etrac+e' După nu#e ar tre&ui !ă )iu
#ărunt' A# $n!ă un )rate care e cu un cap #ai #are ca #ine'
8 Eu ce )ac= $ntre&ă Sile Ador#itu'
8 Îi -ii toărăşie clucerului Iere#ia /ăicoianu'
(alatul lui Roco (eri!ini aea a!pect de )ortărea-ă' ?idurile puternice
din piatră, "roa!e de un cot, puteau !ă rei!te c+iar la un a!ediu'
:ere!trele #ici de la parter purtau ă&rele de )ier "roa!e cât )uniile'
Intrarea principală era păită de patru oşteni $#&răca-i $n că#ăşi "rele de
ale' Dincolo de uşă !e ridicau două trepte lar"i, din #ar#ură al&ă, care
duceau $ntr%o !ală i#en!ă, pătrată, cu coloane rotunde, op!ite $n ro, cu
#o&ilă pu-ină $n 0urul pere-ilor' Doi !lu0itori $#&răca-i $n #inunate !traie
"receşti )ăceau pri#ul o)iciu de "ade' La capătul !ălii !e de!c+idea pe
dreapta un
draperii' În coridor
!tân"a,lar", punctat
o !cară $n câtea
din le#n locuri cu
de !te0ar, cu #inunate
uşi $nalte, $ncru!ta-ii,
#a!cate de
ducea undea la eta0, ter#inându%!e cu un par#alâc $ntărit $n )ier )or0at,
repreentând cren"i de ar&ori cu )rune' Taanul !e $nc+eia $n )or#ă de
&oltă, atră"ând aten-ia prin op!eaua de culoarea cerului şi prin
nenu#ăra-i $n"eri picta-i cu #i"ală pe acel )ond' Luate !eparat, coloanele,
!cara, par#alâcul şi taanul, )iecare aducea o notă de "u!t şi ra)ina#ent'
Dar $n an!a#&lu dădeau un ton "reoi, -ipător, prin ne)ericita $#perec+ere
de culori, #ulte la nu#ăr'
Slu0itorii trăiau undea $n !patele palatului, $n nişte ca!e #ici din
cără#idă roşie, !pre deo!e&ire de +aida#acii care )or#au "arda per!onală
a lui (eri!ini' Aceştia locuiau c+iar $n palat, ocupând o aripă cea #ai
!cundă,ile
acele cu $ncăperi
$n care lar"i,
erau #o&ilate
c+e#a-i')ru#o!'
Atunci Nu călcau prin
ră#âneau locuin-ă
!)ioşi decât
lân"ă uşă,$n
aşteptând ordine !au pedep!e, de care nu erau !cuti-i' De )apt, poruncile
a0un"eau la ei prin căpetenia lor, un &ăr&at de reo patrueci de ani, cu
oc+ii duri, cenuşii, care !e nu#ea Sa#uel' (artidele de !cri#ă, ilnice,
(eri!ini le )ăcea cu el, şi pu-ini ştiau că ene-ianul ieşea $nin"ător din an
$n paşte' Spre deo!e&ire de +aida#aci, Sa#uel ocupa un aparta#ent
!o#ptuo! c+iar $n apropierea !tăpânului' În a)ară de nu#e, +aida#acii nu
ştiau #ai #ulte de!pre Sa#uel' (oate că (eri!ini ştia, dar cine !%ar )i
$ncu#etat la a!e#enea $ntre&are= Sa#uel ieşea rar cu !tăpânul' (e
+aida#aci $i -inea $n )râu cu priirea lui tăioa!ă' Lucru de #irare, )iindcă
ni#eni nu%i ău!e reo pornire iolentă, c+iar $n ocaii dintre cele #ai
rele' Noaptea de !tepă co&ora cal#ă pe!te cetatea /ucureştilor' (eri!ini şi
Sa#uel şedeau $n 0il-urile #oi din i#en!a !u)ra"erie a ca!ei'
8 Crei că or eni= $ntre&ă ene-ianul'
8 (oate, ră!pun!e cal# Sa#uel' Dar a!ta are o $n!e#nătate #ai
#ică' .ă tot $ntre& ce au căutat ânătorii $n toiul nop-ii la palatul
do#nului' Ce ur#ăreşte .i+ai= Crei că odă nu ştie că%i por-i !â#&etele=
Că pândeşti o ocaie ca !ă%i iei locul la do#nie= .ă nelinişteşte iita
ânătorilor la palat' Ce le"ături or )i $ntre ei şi do#n=
8 Dacă in, o# a)la $n !eara acea!ta'
8 Crei=
8 A!cultă, &ăiatule< )ăcu (eri!ini &lând şi ca# plin de el' Ei!tă de la
$nceputul lu#ii $ncoace două #etode prin care po-i a)la nişte !ecrete' În
pri#a !unt a#e!teca-i &anii' Unde nu a0ută &anii, tortura )ace totul' Cu
ânătorii ne o# pă!tra pun"ile şi o# lua altele pe dea!upra'
Con!tantinopolul a plăti pentru )iecare dintre ei câte două #ii de -ec+ini
de aur' O #ică aere, )ără !ă #ai or&i# de recunoştin-a turcilor'
Douăeci de ieniceri, aşteaptă $n că#ările din !pate !ă%i preia de la noi' În
noaptea a!ta, ânătorii prinşi $n lan-uri trainice or lua dru#ul !pre
6iur"iu, iar #âine or co&or$ !pre /alcani' Dacă ae# de a)lat cea, !ă )ii
!i"ur că o# a)la $n noaptea a!ta' Cât de!pre .i+ai%odă, eu ră#ân la
părerea că e un )el de #ălai%#are'
8 Te $nşeli< â#&i a!pru Sa#uel' .i+ai%odă e #ai ulpoi decât ne
$nc+ipui#' Toate ca!ele din 0urul caăr#ii ienicerilor !unt pline de oşteni
ala+i $#&răca-i $n !traie de târ"oe-i'

cât ar8 tre&ui

.o)turi<
!ă &o#&ăni Roco'
ai&ă pentru a%i Ar#ata
e"ala peluiieniceri'
odă nu#ără a&ia ne&unie
Ar )i curată 0u#ătatedin
din
partea lui !ă $ncerce oarecare ra0&ă' Unde #ai pui că "arnioana
turcea!că din 6iur"iu e la doi paşi de /ucureşti=< Ar#atele de la /răila,
Sili!tra şi ârşoa pot pica a!e#enea tră!netului $n ca de ră!coală' Nu,
Sa#uel< N%ai dreptate< La!ă%l pe do#n $n !ea#a #ea<
8 Să nu "reşeşti, !pu!e $ntunecat Sa#uel' (rieşte cu aten-ie a!upra
do#nului şi #ai ale! a!upra acelor ânători' (oate nu ar !trica !ă%i
pri#eşti cât !e poate de &ine' Renun-ă la planurile tale de ră&unare<
8 A, nu< râ!e (eri!ini' Se or târ$ c+iar $n noaptea a!ta la picioarele
#ele' A# !ă%i 0upoi de ii'
8 În caul ace!ta, ei pri#i nu#ai 0u#ătate din pre-'

!eara8 acea!ta'
Nu%-i )ace "ri0i< .ă opre!c eu la ti#p, dar petrecerea a )i #are $n
8 .ă $ndoie!c' Eu $i cuno!c #ai &ine pe ânători' Iar la ur#a%ur#elor,
!%ar putea !ă nu ră!pundă inita-iei'
8 Dacă nu in, #âine $i aduc ienicerii pe taă'
8 Să nu ia!ă alt)el' Ai%di#inea-ă au !o!it la /ucureşti (etrac+e cel
.ic şi Ni-ă (raştie' Î#preună cu tânărul acela care te%a $#pun! de!tul de
ele"ant, ca !ă ic aşa, !pore!c nu#ărul ânătorilor la şa!e !au şapte' Ai
ăut cu# loe!c' Sunt iu-i ca )ul"erul' Dar !ă nu uită#' Ai la prân, Cae
Indru i%a )ăcut o iită lui .i+ai%odă' Au !tat de taină #ai #ult de două
cea!uri' Nici &oierii cei #ari nu !tau de taină două cea!uri cu do#nul'
8 Eşti &ine in)or#at, recuno!cu !ati!)ăcut (eri!ini'
8 A# re#ea
$-i pieri şti şi #aiprin
#ultecârciu#i'
dacă a# Telucra a#ândoi' Din
intere!eaă #aipăcate, do#nia%ta
#ult )e#eile şi
!candalurile decât oa#enii din 0urul do#nului' 9tii că pe căpă-âna lui
Indru !%au pu! cânda $n Tran!ilania două !ute de duca-i de aur= Lu#ea
de acolo $l crede #ort' Ei &ine, cu# !e )ace că a $niat aşa dintr%o dată=
8 Dă%l nai&ii< !e ră!ti (eri!ini, #ânio! de #u!trările prietenului !ău'
 8 Nu !pune aşa< Dacă rei !ă )ii do#n al ării Ro#âneşti $ncă $nainte
de Crăciun, ia a#inte la tot ce !e $ntâ#plă $n 0urul tău< (e ânători ai ti#p
de!tul !ă%i pedep!eşti' Ră&una rea e ar#a pro!tului< Încearcă !ă%i atra"i
de partea noa!tră' (oate că ai !ă reuşeşti cu a0utorul &anilor'
8 A# +aida#acii'
8 To-i la un loc nu pre-uie!c $n ilele lor &une cât unul dintre ei'
Roco (eri!ini $l prii ironic'
8 ?ău= Cu +aida#acii #ei şi cu ienicerii pâr0ole!c cetatea /ucureştilor
$n două cea!uri' N%a# neoie de ânători' Au căpătat oarecare )ai#ă
)iindcă nu şi%au "ă!it naşul până acu#'
8 La!%o #oartă, Roco< )ăcu do#ol Sa#uel' Deoca#dată, !e pare că
tu eşti )inul lor'
(eri!ini !e $ncruntă doar o clipă, apoi â#&i a#uat, "ândindu%!e că
eni!e re#ea !ă%i arate prietenului !ău cu# $i do&oară pe acei inici&ili
ânători cu un !in"ur &o&ârnac'
8 Ienicerii şi +aida#acii au )or-ă, dar le lip!e!c iclenia şi inteli"en-a,
continuă Sa#uel'
8 Nu%#i tre&uie iclenie' Iar inteli"en-a o ae# noi' Aştept doar
)ir#an de do#nie de la !ultan' (e ur#ă ai !ă ei de ce e $n !tare (eri!ini'
8 Nu uita
de năde0de că eşti
$n tine' !trăin !ă
Tre&uie $ntr%o
)ii şi-ară $n care oa#enii
tu puternic' nu%şi
Iar pentru a )ipun nici un$-i)el
puternic
tre&uie prieteni $n -ară'
8 *oi aduna $n 0urul #eu !ute de +aida#aci' .ii de +aida#aci' Toate
lucrările #ari din i!torie !%au )ăcut cu )or-a, nu cu prietenia' Apoi !ă ştii că
)rica !upuşilor e cea #ai trainică prietenie' Dacă nu ie!e ni#ic din
$ncercarea noa!tră, ră#âne# !ăraci' Turcii nu #ai lucreaă pe credit' *or
&anii $nainte şi nici atunci nu !e ştie dacă%#i or da )ir#anul' Or, tu ştii că
&anii intra-i pe #âna turcilor !unt ca şi când i%ai arunca $ntr%o prăpa!tie
)ără )und' Ca !ă pre$ntâ#pină# o cata!tro)ă, e nece!ar !ă%i pune# pe
turci $n )a-a unui )apt $#plinit'
Un !lu0itor anun-ă iita ânătorilor' Când intrară, (eri!ini !e ridică pe
0u#ătate$ndin
adâncă )a-a0il-ul
lor' lui' .ai !printen şi #ai cal#, Sa#uel )ăcu o plecăciune
8 Era# !i"ur că e-i eni, i!e #ul-u#it ene-ianul, $ncercând !ă%şi
a!cundă un â#&et &at0ocoritor' Nişte oa#eni ca do#niile%oa!tre !unt
prea "eneroşi ca !ă nu uite o $ntâ#plare ne)ericită'
8 Iar noi era# !i"uri că ne aştepta-i cu #ultă neră&dare, â#&i Cae'
*ă $nc+ipui-i că nu pute# trece cu ederea o a!e#enea inita-ie, când te
po)te!c la ei nişte #ări#i ca do#nul (eri!ini şi .e+#ed%paşa,
co#andantul trupelor de ieniceri'
8 O, râ!e (eri!ini, inita-ia e nu#ai a #ea' .e+#ed%paşa nu are
cunoştin-ă de acea!tă $ntâlnire'
8 Atunci !e pare că #%a# $nşelat, i!e Cae' În!ea#nă că cei douăeci
de ieniceri
trecere' care
Sau au enit
poate că au laprieteni
do#nia%ta acu#
printre reo două
!lu0itorii cea!uri !unt doar $n
palatului'
*ene-ianul tre!ări $nciudat, dar Sa#uel intereni cal#;
8 Ienicerii in de!eori la noi, do#nule Indru' (etrec di#preună cu
!lu0itorii noştri şi pleacă )ără !ă !upere pe cinea'
 8 Se ede trea&a că #er" la petreceri $nar#a-i până%n din-i' Cel pu-in
aşa i%a# ăut #ai dere#e'
*ene-ianul nu ră!pun!e nu#aidecât' Re#arca!e că, dintre to-i
ânătorii, cel #ai de te#ut părea !ă )ie Cae' .intea lui arăta la )el de
a"eră ca şi #âna' Sa#uel ru !ă ră!pundă' (eri!ini $i )ăcu !e#n !ă tacă şi
or&i el'
8 *ăd că şi do#nia%ta ai enit la o!pă- $ncin! cu !a&ia' A!ta ar
$n!e#na oare că eşti $nar#at până%n din-i=
8 C+iar aşa, do#nule' A# o #ul-i#e de ar#e la #ine, şi nu dintre
cele #ai !la&e'
8 Ciudat pentru o inita-ie la cină<
8 Ni#ic nu e ciudat pe lu#ea a!ta dacă $ncerci !ă%i $n-ele"i ro!tul'
8 În!ea#nă că %a-i te#ut de reo cur!ă=
8 *ăd că şi do#nia%ta te%ai "ândit la a!e#enea lucru, intereni
Caraană'
(entru a li#pei lucrurile #ai de"ra&ă, Indru $ncercă !ă )or-ee nota
di!cu-iei, cu toate că at#o!)era dintre ei arăta şi aşa de!tul de $ncărcată'
6adele nu%i po)ti!eră !ă şadă, a)işând $ncă de la $nceput o "raă lip!ă de
re!pect'
8 Ce prieteno!'
0u#ătate #ai )ace #âna do#niei%tale= $ntre&ă pe un ton 0u#ătate ironic,
Roco !e $ntunecă la #ânie' Nu#ai ra)ina#entul lui deo!e&it $l opri !ă
dea doadă de apri"ă ră&unare $nainte de a !e 0uca pu-in cu aceşti
ne!păla-i aşa cu# !e 0oacă #â-a cu şoarecele'
8 (o)ti-i la #a!ă, do#nilor< !pu!e &lând' Toate &unătă-ile ace!tea ă
aşteptau' .âna #er"e !pre $n!ănătoşire' Iar cealaltă''' ei &ine, cealaltă !%
ar putea arăta #ult #ai pri#e0dioa!ă' Dar !ă petrece# şi !ă uită# de
toate necaurile' Nu are ro!t !ă ă )ace-i "ri0i, c+iar dacă $n ca!ă şi $n 0urul
ei !e a)lă douăeci de ieniceri, pe!te şaieci de +aida#aci şi ca# tot atâ-ia
!eritori'
8 Ei, !pu!e C+irilă )ără !ă ia $n !ea#ă a#enin-area !trăeie a "adei,
aui!e#
oare !au că
a do#nul (eri!ininoa!tră=
!ărăcit "ada dă nişte(e
o!pe-e
#a!a$#părăteşti'
a!ta nu ădSădecât
#ă )inişte
$nşelat
co#poturi de prune'
(eri!ini $l prii &at0ocoritor'
8 Nu, do#nii #ei< Co#poturile !unt pentru #ine' /ucătarul aea i
li&eră ai şi $n-ele"e-i că nu putea# !ă%i )ac o nedreptate' C+iar nu ă e
tea#ă că a-i ni#erit $ntr%o cur!ă din care nu #ai e nici o !căpare=
Ni-ă (raştie &ă"ă #âna $n co#potieră, aruncă o prună $n "ură, !cuipă
!â#&urele departe pe coor, #ai luă $ncă reo câtea, $n)runtând priirea
contrariată a ene-ianului, şi or&i cu "ura plină, !e#n de #are
necuiin-ă;
8 /a ne e )rică' 6roae prune, do#nule (eri!ini !au''' ăă''' parcă
aşa te c+ea#ă'
?icând Eu #ă#ai
ace!tea, dau!cuipă
$n ântcâ-ia
după !â#&uri
prune' pe )a-a de #a!ă al&ă,
i#aculată'
Un a!e#enea tupeu $l lă!ă cu "ura că!cată pe Roco' C+iar şi Sa#uel,
atât de cal# $n orice $#pre0urare, $i prii pe ânători cu ad#ira-ie rău
a!cun!ă'
 8 După câte ăd, #ă $n)runta-i, i!e "ada cu oce 0oa!ă' Cred că a
enit re#ea !ă i!prăi# acea!tă co#edie' (e!te o !ută de oa#eni
aşteaptă doar un !e#n'''
8 ?ău'''= $l $ntrerup!e (etrac+e cel .ic' În!ea#nă că ne%ai pre-uit
&ine, #eştere (eri!ini' Doar o #ică ar#ată !%ar $ncu#eta $#potria
noa!tră' Eşti prea #ărunt, do#nule, pentru a $n"+i-i o "ăluşcă #are<
8 *oi -ine !ea#a de or&ele ace!tea, i!e #ânio! ene-ianul'
Cu un "e!t iute, apucă de #a!ă un )luier de ar"int'
8 O clipă, do#nule, (eri!ini< $l opri Cae continuând !ă â#&ea!că' Î#i
plac "lu#ele tari' Dar !ă nu #ai "lu#i# pe !ea#a ienicerilor' Sunt şi ei
nişte &ie-i oşteni' E "rea ia-a de oştean' (u-ină &ăutură, câtea prietenii
$ntâ#plătoare şi o #ul-i#e de a#ărăciuni' Soldatul e cel #ai prieteno! o#
din lu#e' Nu#ai pe câ#pul de luptă e )iară' Adineauri #%a# de!păr-it de
un oştean dintre cei #ai de !ea#ă' E or&a de!pre clucerul Iere#ia
/ăicoianu' Aea c+e) de or&ă şi de petrecere' L%a# ru"at !ă ne aştepte
până ieşi#' Era cu reo două !ute de oa#eni'
La a!e#enea e!te, "ada nu%şi putu re-ine o tre!ărire iolentă'
GDacă e adeărat ce !pune o#ul ace!ta, "ândi el, !unt cel #ai #are
nătărău din lu#e' Te po#eneşti că .i+ai%odă a +otărât !ă ter#ine cu noi
$n noaptea
Indru şi pe a!ta< În!ea#nă
prietenii lui'H că nu i%a# pre-uit cu# !e cuine pe do#n, pe
Sa#uel "+ici "ândurile lui (eri!ini şi "ă!i pe loc un pretet !ă eri)ice
!pu!ele lui Cae Indru'
8 E o cin!te pentru noi !ă%l şti# pe do#nul /ăicoianu la poartă, dar
cin!tea e şi #ai #are dacă $l po)ti# $n ca!ă, la un pa+ar de in &un'
Oa#enii lui ar putea !ă%l aştepte'
?icând ace!tea, de!c+i!e uşa de la intrare şi ieşi repede' Se $ntoar!e
curând' (e )a-a lui !e putea citi o #are părere de rău'
8 Nu poate eni, !pu!e a&ătut' Aşteaptă "ările de noapte, aând a le
da porunci'
8 În caul ace!ta, nu ne ră#âne decât !ă petrece# $#preună,
propu!e Roco (eri!ini,
*ânătorii şedeau !c+i#&ând
$ncrunta-i'o priire
Nu#ai cuCae
Sa#uel'
â#&ea' Sa#uel !i#-i
pri#e0dia' (oate că niciodată nu !e a)la!e $ntr%o !itua-ie #ai critică decât
$n clipa aceea' C+irilă 0uca $n pal#ă unul dintre e!titele lui cu-ite'
Caraană !e uita la patul pi!tolului de parcă atunci $l edea pentru pri#a
oară'
8 Do#nilor, !ă nu ne pripi#< Spu!e co#andantul +aida#acilor' A )o!t
o "lu#ă' De )apt, nici "lu#ă n%a )o!t' A# )ăcut o prin!oare cu (eri!ini că
do#niile%oa!tre nu şti-i ce e )rica' A# pierdut' Recuno!c' (entru un
a!e#enea lucru ar )i păcat !ă%i ede# pe oa#enii lui /ăicoianu
$ncăierându%!e cu ienicerii' *ă $nc+ipui-i că .e+#ed%paşa co#andantul
"arnioanei, nu ar !ta cu #âinile%n !ân a)lând că ienicerii lui au !u)erit
unele !tricăciuni' Cine ştie ce $ncurcătură ar putea ieşi dintr%o a!e#enea
$ncăierare=<
8 Dar cine or&eşte de!pre o $ncăierare= !e #iră Indru' Nu cred !ă !e
)i $ntre&uin-at a!e#enea or&ă $ntre noi' *%a# !pu! că ne plac "lu#ele
tari' Do#nul (eri!ini a aut &unătatea !ă "lu#ea!că de două ori' Data
iitoare a )i rândul no!tru' Nu#ai cu co#potul nu ne $#păcă#'
 (eri!ini re!piră uşurat, $n-ele"ând )oarte &ine or&ele tânărului'
O!tilită-ile dintre ei erau a#ânate pentru altă ocaie' /ătu din pal#e' Uşa
&ură $ntr%o parte cu #are iolen-ă' aida#acii dădură &una, cu !ă&iile $n
#âini' La ederea lor, "ada !e )ăcu !taco0iu'
8 Nu pe oi %a# c+e#at, ani#alelor< /ăutura %a luat #in-ile'
(rea târiu' (i!toalele lui (etrac+e şi Caraană )ul"erară !curt' De
două ori porniră cu-itele lui C+irilă şi tot de atâtea ori cele ale lui Cae'
aida#acii ră#aşi $n picioare )ăcură oc+ii #ari şi !e tra!eră $ndărăt pe!te
cei din !pate' În !)ârşit, Sa#uel $#pin!e uşa după el' Când !e $ntoar!e
către ânători era al& la )a-ă'
8 De necreut, #ur#ură (eri!ini' 9i ni#eni nu ştiu dacă ene-ianul !e
re)eri!e la acel incident nepreăut !au la )or#ida&ila iu-eală cu care !e
apăra!eră ânătorii' Să ină !lu0itorii< Să%i care pe răni-i din locul ace!ta<
9apte dintre +aida#aci ăceau )ără !u)lare pe duşu#ea' Sa#uel $i
prii $n treacăt şi !e conin!e că nu #ai !unt $n ia-ă'
6adele $i po)tiră pe ânători $n altă $ncăpere' Curând apărură !lu"ile
cu tăi de ar"int şi cu e!elă #ultă, aşa cu# !e cuenea pentru nişte
#u!a)iri aleşi' :ripturile de potârnic+i şi !alatele, pre"ătite cu #are dic+i!
de e!titul &ucătar al lui (eri!ini, $i $#&iau pe oa!pe-i' Iar inurile !erite
$n potire
8 În de aur par)u#ară
!ănătatea $ntrea"a$nc+ină
lui .i+ai%odă< odaie' Caraană'
Ace!ta )u !e#nalul de pace $ntre #e!eni'
8 9i $n !ănătatea oa!tră, !ti#a-i #u!a)iri< !e aplecă cere#onio!
(eri!ini' Aş rea !ă )i# prieteni'
8 Acolo unde !e $ntâ#plă dra"o!te şi !u)let curat !e na!c uşor
prieteniile, i%o $ntoar!e Caraană'
8 Aşa e< Sper ca iita acea!ta !ă )ie $nceputul unei
prietenii'
8 De )apt, ce ur#ăreşti, do#nule (eri!ini= $ntre&ă a!pru C+irilă'
8 (rietenia oa!tră, do#nilor, i!e cu !inceritate Sa#uel'
8 La ce %ar )olo!i=
8 Ae# unele lucrări care nu !e pot )ace )ără a0utorul unor oa#eni de
!ea#ă'
8 Îl ae-i pe .e+#ed%paşa şi pe turci, #ur#ură Ducu'
8 (rieteniile cu turcii au )o!t $ntotdeauna trecătoare'
8 E adeărat, replică Indru, dar noi nu !unte# oa#eni de !ea#ă'
8 Sunte-i &uni luptători, !căpă o or&ă (eri!ini'
8 Î#potria cui a-i rea !ă luptă#= !e #iră Cae'
8 Î#potria ni#ănui, !e a#e!tecă Sa#uel $n0urându%l $n "ând pe
ene-ian' 9ti# că nu ae-i nici un !tăpân' Că nu ă pri!o!e!c &anii' Că
duce-i o ia-ă "rea' Do#nul (eri!ini are $n !lu0&a lui nişte +aida#aci care
nu )ac două parale' :iecare dintre ei pri#eşte câte patru "al&eni pe lună,
+aine, ar#e, ca!ă şi #a!ă' Dacă %ar propune do#nul (eri!ini câte o !ută
de "al&eni pe lună,
8 Că !unt prea ce a-i pentru
#ul-i ice= o &iată !lu0&ă şi prea pu-ini dacă $ncearcă
!ă ne cu#pere, c+icoti Caraană'
8 Să ice# câte o #ie de "al&eni pe lună pentru )iecare, propu!e
ene-ianul, !pre #irarea lui Sa#uel'
 8 .ult, do#nule (eri!ini, deeni !erio! Co!tac+e' Dacă ne%ai )i pro#i!
reo ece "al&eni pe lună n%a# )i pri#it, dar ră#âne# cu conin"erea că
ur#ăreşti o a)acere cin!tită'
8 Ai or&it cu# nu !e poate #ai &ine, recuno!cu Sa#uel' Să nu #ai
di!cută# de!pre a!ta< (oate că $ntr%o i când e-i a)la "ândurile noa!tre
ne e-i a0uta )ără !ă #ai a#e!tecă# &anii $n di!cu-ie'
Se apropie #ieul nop-ii' *ânătorii plecară' (eri!ini !căpă o
$n0urătură' Sa#uel â#&ea cal#'
8 Cred că%i #ai &ine aşa, dra"ă (eri!ini' *ânătorii nu !e la!ă uşor
prinşi $ntr%o cur!ă' Ai ăut cu# lucreaă' Îi o# ur#ări şi poate că o#
a)la #ai #ulte decât ne%ar )i !pu! ei' În noie#&rie !e $ntoarce #arele%iir
Sinan%paşa din Un"aria' (ână atunci o# #ă!lui de!tule doei $#potria
lui .i+ai%odă' .e+#ed%paşa a !u!-ine acele doei' O !ută de #ii de
"al&eni or intra $n cortul iirului' /ătrânul e laco#' Dacă $i #ai pro#ite#
$ncă pe atât, ar )i $n !tare !ă ne o)ere căpă-âna !ultanului' În orice ca, a
tre&uie !ă aran0ă# totul $nainte ca #arele%iir !ă a0un"ă la
Con!tantinopol' .e+#ed%paşa $l a aştepta la /el"rad, di#preună cu tine'
Eu ră#ân aici' În iua $n care ă e-i $n)ă-işa iirului, a a0un"e acolo
e!tea că necredincio!ul do#n al ării Ro#âneşti a )o!t o#orât' Cu
uciderea do#nului
Con!tantinopol, #ă)i $n!căunat
tu ei $n!ărcine $neu' (ânădo#ne!c'
palatul !ă a)le Iar
pretenden-ii
)ir#anul dedin
do#nie $l a căpăta Sinan pentru tine' Deci; ră&dare, prietene< În
noie#&rie ei )i do#n al ării Ro#âneşti'''

Capitolul 1Q
Într%o di#inea-ă de la $nceputul lui octo#&rie, ieşi pe poarta cetă-ii
Al&a%Iulia o tră!ură purtată de şa!e cai $#podo&i-i cu ciucuri şi ală#uri'
Opt călăre-i $#&răca-i $n +aine de "ală conduceau tră!ura )or#ând un #ic
alai !clipitor de ele"an-ă' Soarele !e ridica!e de #ult, dar aerul de toa#nă
erane!a-
cu iute, pei!a0ul
$n-epător' Cancelarul
to#natic' Su!9te)an Io0ica !ăltă
către cul#ile perdelele
dealurilor tră!uriiprin
do#oale, şi prii
iile
coapte, oa#enii ieşi!eră la cule!' :runele i-elor &ăteau $n roşcat, iar pe
!pinările dealurilor !e !tatornici!e $n toată oia culoarea "al&enă' Iile al&e
cu!ute $n arnici ne"ru, co#ânacele #ari ale )etelor şi )e#eilor, le"ate cu
&aiere !u& &ăr&ie, apăreau şi di!păreau printre tu)ele i-elor' :lăcăii şi
&ăr&a-ii, cu #ânecile că#ăşilor al&e !u#e!e până la coate, cărau coşurile
"rele de !tru"uri către &utoaiele #ari' /oii de0u"a-i co&orau leneşi prin
pâraie, acolo unde iar&a $şi #ai pă!tra $ncă )ră"ei#ea de pri#ăară'
Copiii, cu pălăriile lor #ari de paie trecute pe!te ară prin #ulte +opuri, !e
#işcau ca nişte ra-e !ătule şi !e #i!tuiau prin pâraie "ânditori ca nişte
oa#eni $n toată )irea, apoi apăreau !urâători, cu #işcări #ai ioaie, cu
priirile
neruşinatădin şinou laco#e'
dulce, .iro!nape
a#e-indu%i pier!icii cule!e
cei care târiu$nco&ora
!e a)lau dru# către câ#pia
!pre ii,
$niorându%le pa!ul' 6âştele şi cocorii $ntâria-i !e călătoreau către !ud $n
!toluri #ari, !co-ând !tri"ăte lun"i, parcă de ră#a!%&un' Oa#enii !e
opreau o clipă din lucru, ridicau )e-ele către cer, cu #âna !treaşină la oc+i,
ur#ăreau !tolurile "ânditori, şi pentru câtea clipe e!elia $şi pierdea
!trălucirea'
În curtea ca!telului de la O&re0a !e $nc+eia!eră pre"ătirile de pri#ire
a $naltului oa!pete' Contele /ec>e#&auer, $#&răcat $ntr%o )ru#oa!ă
uni)or#ă işinie, co&or$ treptele de la intrarea principală a ca!telului,
păşind uşor $n ur#a Stelei' Într%o roc+ie !i#plă, al&a!tră, cu #ânecile
lun"i, cu părul &o"at ridicat $n coc "reu, )ata părea o )loare rară şi
"in"aşă, ră!ărită printre dalele de piatră şi #ar#ură'
Io0ica $naintă cu paşi #ari !pre tânăra ca!telană, uitând pentru un
#o#ent de /ec>e#&auer, ui#it de a!e#enea )ru#u!e-e' Se aplecă adânc
$n )a-a ei' .ai adânc decât o&işnuia $n alte ocaii'
Stela aruncă o !in"ură priire !)ioa!ă a!upra $naltului oa!pete' Una
din acele priiri !peci)ic )e#eieşti, $n care oc+iul a"er de!coperă cele #ai
#ici a#ănunte de $#&răcă#inte, de -inută, de tră!ături' O priire
neinoată, )ul"erătoare şi !u)icientă' Statura $naltă şi !la&ă, )a-a palidă şi
$#&răcă#intea din po!ta ne"ru $i dădeau cancelarului un aer de preot'
Doar oc+ii ii, pătrunători, contra!tau cu $n)ă-işarea' :ata $ncercă o #ică
dea#ă"ire' 9i%l $nc+ipui!e #a!i şi a!pru, $ncărcat de ar#e şi decora-ii,
pe!te o $#&răcă#inte !clipitoare'
Se aşeară
!e !cutură pe !caune
de tonul #oi $nla!ala
o)icial )olo!it de pri#ire, şi a&ia atunci cancelarul
intrare'
8 Iată, do#nule conte, că ai a# plăcerea !ă ă $ntorc iita'
8 *ă aştepta#, de #ult, ecelen-ă, !e $nclină "ada, ar )i un prile0
#inunat pentru do#nia%oa!tră !ă petrece-i câtea ile $n O&re0a' Aerul
de aici nu are u!căciunea celui de la şe! şi nici u#eeala celui de la
#unte'
8 9tiu, prietene, o)tă cancelarul' Din păcate, cea!urile de ră"a !unt
pu-ine' *re#urile !unt "rele şi pline de pri#e0dii' No&ili#ea ardeleană !%a
$#păr-it $n )el de )el de ta&ere şi lucreaă din u#&ră la !urparea do#niei
principelui Si"i!#und /Pt+or@' Sinan%paşa pretinde !ă%i tri#ite# a0utoare
de &ucate şi de !olda-i pentru luptele din Un"aria' Î#păratul Rudol)
prieşte cunoa!tră
anearea intere! la
principatul
i#periu' Tran!ilaniei
.oldoa şi şi nu !%ar
ara da $ndărăt
Ro#ânea!că !ede#işcă,
la
aând "ânduri pe care nu le cunoaşte# &ine' .i+ai%odă ne%a cerut a0utor
de !olda-i, poate cu "ândul de a $ntări do#nia lui ca# şu&redă' (e la
Ni!tru u#&lă tătarii şi caacii, cu !copuri de 0a)' Toate a!tea iau cea!uri
#ulte, do#nule /ec>e#&auer' Sunt totuşi )ericit că a# aut o clipă de
ră"a $n care !ă%i pot preenta o#a"iile noa!tre celei #ai )ru#oa!e
do#ni-e din principat' 9i ău că nu ştiu ce !ă ad#ir #ai $ntâi la tânăra
conte!ă; )ru#u!e-ea !au "ra-ia=
Stela /ec>e#&auer roşi uşor şi ră!pun!e, )ără ur#ă de coc+etărie;
8 Sunte-i prea &un, ecelen-ă, cu o &iată )ată ca #ine' :etele
Tran!ilaniei !unt renu#ite $n )ru#u!e-e'
8 Aşacăe,)ratele
A# auit do#ni-ă< recuno!cu
a pri#it pentruoa!petele' Dar do#nia%ta
oi o #ul-i#e de cereri $neşti re"ina lor'
că!ătorie' Iar
$n )runtea pe-itorilor !%ar a)la contele La0o! Tele>i' Acel &ăr&at )ru#o! şi
de nea# pe care nu a reuşit !ă%l $ncurce nici c+iar )etele Apu!ului'
8 Sora #ea nu !e "ândeşte la că!ătorie, intereni contele'
 8 Cu atât #ai rău pentru pe-itori< â#&i cancelarul' .ă $ndoie!c ca o
do#ni-ă ca Stela /ec>e#&auer !ă nu ai&ă o dra"o!te cât de #ică, a!cun!ă
pe undea prin taini-ele ini#ii'
:ata păli uşor' Io0ica !e pre)ăcu a nu )i o&!erat şi !e $ntin!e #ai
departe la or&ă;
8 Aud că reo câ-ia dintre pe-itori !%au şi $#pun! ni-el cu !ă&iile' .ai
#are 0alea, do#ni-ă, #ai ale! că tinerii noştri no&ili u#&lă de!tul de
!tân"aci cu a!e#enea !cule'
8 Dar, ecelen-ă, râ!e contele, $n priin-a !ă&iilor nu !e pot apropia
to-i oa#enii de per)ec-iune' A!e#enea oa#eni !e na!c rar, iar )ai#a lor !e
ră!pândeşte cu repeiciune' Sunt pu-ini oa#eni care !ă nu )i auit de!pre
Ducu cel Iute'
8 Sau de!pre Cae Indru, co#pletă cancelarul priind%o cu coada
oc+iului pe Stela'
8 Indru nu #ai trăieşte, după câte a# auit, !pu!e aproape tăio!
/ec>e#&auer'
8 Cine ştie=< â#&i pentru pri#a oară 9te)an Io0ica'
Tânăra )ată părea !ă%şi )i pierdut re!pira-ia' Se uita când la )ratele ei,
când la cancelar' Col-urile "urii $i tre#urau uşor' Încerca !ă !e
!tăpânea!că, dar e)orturile )ăceau şi #ai ii&ilă neliniştea de care era
cuprin!ă'
8 O#ul acela a #urit, ecelen-ă, !e $n)urie contele' Iar pentru el,
#oartea era #ai &ună decât ia-a'
8 Sunte-i nedrept, conte< Cae Indru trăieşte, şi )ai#a lui &ună !e
$ntinde #ereu'
8 De unde şti-i că trăieşte= $n"ână Stela cu "la!ul a&ia auit'
8 O+, do#ni-ă, aş )i prea !la& cancelar dacă nu aş şti #ăcar câte
cea de!pre oa#enii cei #ai de !ea#ă' Ieri a# pri#it unele or&e din
ara Ro#ânea!că' A-i auit de!pre )ai#o!ul !pada!in Roco (eri!ini=
8 A# auit, #ur#ură contele' Oa#enii !pun că ar )i cel #ai de !ea#ă
!pada!in din acea!tă parte a Europei'
8 Al doilea,
(e do#nul do#nule,
(eri!ini râ!eIndru
l%a $n-epat Io0ica'
cu Sau poate
!a&ia, al treilea
ca pe%un !au alCepatrulea'
şo&olan' ini#ă o
)i $n iteaul acela, Du#neeu ştie' S%a $ncăierat cu cinci!preece din
oa#enii lui (eri!ini, $ntr%unul din #arile +anuri &ucureştene' .i !e pare, la
(rii"+etoarea de Aur !au ca# aşa cea' Din $ntâ#plare, !e a)lau acolo şi
al-i ite0i' E or&a de Co!tac+e Caraană, C+irilă ?ece Cu-ite şi Ducu cel
Iute' Ei &ine, italianul plân"e şi ai după oa#enii pe care i%a pierdut' Se
pare că acel (eri!ini e o #are pra#atie şi u#&lă cu "ândul !ă%i răpea!că
!caunul de do#nie lui .i+ai%odă' În !)ârşit, a!ta e trea&a celor de acolo'
.i%ar plăcea !ă a# un prieten cu# e Cae Indru'
8 A# auit că ar aea un nu#e rău, o&!eră tânărul'
8 Rău= Eu cred că nu prea ne pute# lua după tot ce !e aude'
La pu-ină re#e
$ndatoritoarele "ade'după prân,
Aşeat $naltul
$ntre oa!pete
pernele $şi luăIo0ica
tră!urii, ră#a!%&un de #ai
uită !ă la
conte#ple )ru#oa!ele şi &o"atele locuri din lun"ul Târnaei .ari' ?â#&ea
)ericit, "ândindu%!e că a)la!e $n iua aceea o taină a!cun!ă cu "ri0ă de Cae
şi Stela' Că $i adu!e poate )etei o raă de &ucurie' Ar )i putut !ă $n)ă-işee
adeăratul !u)let al lui Indru, dar a!ta ar )i $n!e#nat !ă%şi deăluie
planurile' .o#entul pentru a!e#enea lucrare !e a)la $ncă departe'
În odaia ei de dor#it, Stela Cri!tu, )al!a conte!ă /ec>e#&auer,
plân"ea do#ol, dar )a-a $i era lu#inată' Erau pri#ele lacri#i de &ucurie'
Din re#e%n re#e, pornea câte%o ru"ăciune de #ul-u#ire, pe care nu
reuşea !%o ducă până la capăt, )urată de o #ul-i#e de "ânduri' Dar ele
ră#âneau neclare, $n ti#p ce &uele repetau )ără odi+nă şi )ără $n-ele!
)rânturi din ru"ăciune, iar nu#ele lui Cae Indru !e intercala printre
cuintele pioa!e' Apoi !e do#oli' Iar când !e do#oliră şi "ândurile, $şi )ăcu
loc $ndoiala' Cancelarul nu%l ău!e pe Cae' Aui!e doar de!pre lupta
aceea cu (eri!ini' (oate că cinea )olo!ea acolo $n ara Ro#ânea!că
nu#ele lui Cae' Dar cancelarul po#eni!e şi de!pre )ai#oa!ele !ale cu-ite'
Un alt &ăr&at atât de i!cu!it $n #ânuirea !a&iei şi a cu-itelor nu ar )i aut
neoie !ă%şi ia nu#e de $#pru#ut' Recon!titui $n #inte $ntrea"a di!cu-ie
purtată cu $naltul oa!pete, $ncercând !ă prindă cele #ai #ici a#ănunte, şi
ră#a!e $#pietrită de ui#ire' Ori )u!e!e o $ntâ#plare cu totul şi cu totul
ieşită din co#un, ori Io0ica eni!e la O&re0a nu#ai pentru a aduce la
cunoştin-ă că Indru !e a)lă $n ia-ă' Că nu#ele lui e #ai pu-in pătat de cât
!e or&ea' Recon!titui din nou $ntrea"a coner!a-ie şi o&!eră cu adânca
ei intui-ie
!e a0un"ă )e#inină că $naltul
la Cae' Dar oa!pete
ce ur#ărea #anera!e $n aşa )el di!cu-ia $ncât !ă
Io0ica=
În!era' U#&rele !e aşeau leneşe prin col-urile odăii, dând lucrurilor
di#en!iuni noi' Re)uă #âncarea din !eara aceea şi ră#a!e #ai departe
cu "ândurile ei' Îşi a#inti iua când ră0#aşii lui Indru şedeau la pândă' Îl
ău!e pe Cae de !u! de la )erea!tră, !o!ind călare pe *ânt Săl&atic'
ipătul ei nu a a0un! până la el, dar $n clipa aceea şi%a dat !ea#a că%l
iu&eşte' Că $l iu&i!e de )apt din iua când !%au $ntâlnit $n pădure' Că !e
&ucura di#inea-a când $i auea "la!ul' Că nop-ile i !e păreau lun"i până a
doua i, când porneau $#preună după +er"+eliile #ulte' În pri#ele luni de
la di!pari-ia lui Cae au enit tot )elul de eşti de!pre el' Nişte pă!tori
ău!eră coli&a $n care !e adăpo!tea !u! $n ini#a .un-ilor Se#enicului,
căând pe!teOa#enii
$ncon0urară' el cuprin!ă
dintre de
cei )lăcări, !pre $i&ucuria
#ai de aă ro!teauduş#anilor care o
nu#ele cu di!pre-'
Treptat, dra"o!tea ei a#or-i!e' (arcă şeu!e undea "+e#uită şi a!cun!ă'
Acu# -âşneşte din a!cunătoarea ei ca o )lacără #i!tuitoare' Apoi
"ândurile ei !e $ntoar!eră' Cae pleca!e de doi ani )ără !ă dea un !e#n de
ia-ă' În!ea#nă că el n%a iu&it%o' (oate că intere!ul pe care i%l arăta!e el
!ă )i )o!t o !i#plă pornire de prietenie' Sau, poate că a iu&it%o şi !%a )erit
din calea ei ştiindu%şi trecutul atât de neclar' Ori o )i trecut $n ara
Ro#ânea!că toc#ai pentru a $ncepe o ia-ă cin!tită' (ro!tii< Cae nu putea
)i un o# necin!tit< În )ond, cine era Cae Indru= .ul-i or&i!eră de!pre el,
dar ni#eni nu ştia de unde a apărut, care $i e!te )a#ilia, care !unt locurile
copilăriei lui' Unii !puneau că ar )i locuit o re#e prin /anat' 9i Io0ica
po#eni!e
din /anat'de!pre a!ta, Io0ica'''
Di!cuta!eră $#preună Io0ica'''
de!predar Io0ica !e)ru#oa!e
$năl-i#ile tră"ea de
şi pe undea
!ăl&atice
ale Se#enicului' Io0ica po#eni!e de un anu#e ti#p petrecut acolo' Dar şi
Cae po#eni!e cânda de!pre un anu#e ti#p petrecut acolo' Iar ti#pul lui
Io0ica şi cel al lui Cae coincideau' (oate că Io0ica şi Cae !e cunoşteau
)oarte &ine şi nu era eclu! !ă )i ei!tat $ntre ei o oarecare prietenie'
 Se apropiau orile' Trecu!e o noapte de ne!o#n' Stela era i!toită'
De câtea ori ro!ti!e nu#ele lui Indru şi i !e păru!e că nu e !in"ură $n
odaia aceea $ntunecată' Nu< Indru nu a iu&it%o' Un o# ca el ar )i ră!turnat
lu#ea !ă o "ă!ea!că' Sau, poate e alt)el' (oate că o iu&eşte #ai #ult
decât $şi $nc+ipuie ea' ?â#&i' Oa#enilor le place !ă creadă $n lucrurile
care le conin' (oate $ntre credin-ă şi năde0de e doar un pa!' (oate că
!unt !urori "e#ene' Sau poate credin-a oa#enilor !%a nă!cut din năde0de'
9i e atât de #inunat !ă crei, !ă !peri, !ă%-i )aci o #ul-i#e de i!uri< Să%-i
$nc+ipui şi !ă i!ei şi !ă )ii )ericit #ăcar atât cât dureaă i!ul'
Era aproape conin!ă că Io0ica ştie #ai #ulte de!pre Cae' O iită la
cancelar ar )i adu! #ai #ultă lu#ină' Cu ace!te "ânduri, ador#i o&o!ită '
Când !e trei, !e apropia prânul' :ratele Stelei şedea pe un !caun
aproape de pat'
8 A+, erai aici= !pu!e, parcă !periată $n ti#p ce !e ridica din aşternut'
8 Aştept de reo două cea!uri, â#&i Ion Cri!tu, )al!ul conte
/ec>e#&auer' Era# $n"ri0orat' A!eară nu ai enit la cină' Te%a# lă!at cu
"ândurile tale' Di#inea-ă a# #âncat iar !in"ur' .ă "ândea# !ă nu )ii
cu#a &olnaă' Acu# #%a# liniştit, c+iar dacă ară-i ca# tra!ă la )a-ă'
Cred că ai ador#it târiu'
Aşa e, )rate
8 Nu#ai )ra"ă< .%a# tot "ândit la iita cancelarului'
la a!ta=
:ata roşi'
8 Nu nu#ai la a!ta' .%a# "ândit şi la Cae Indru'
(ronun-a!e nu#ele şoăielnic, parcă !periată'
8 Era# !i"ur că nu l%ai uitat, !pu!e )ratele cu dra"o!te' Noi ne tra"e#
din nişte oa#eni care nu pot iu&i de două ori' În cei doi ani care au trecut
#%a# )erit !ă or&i# de!pre a!ta, dar -i%a# "+icit "ândurile #ereu' 9i
#ie #i%a )o!t dra" Indru' O#ul acela aea cea care te )ăcea !ă%l
$ndră"eşti' Când l%ai cuno!cut, erai o )eti-ă ăpăiată' Acu# eşti )ata cea
#ai pe-ită din Tran!ilania' Cei #ai de !ea#ă tineri $-i caută ur#ele' Dacă
trăieşte cu adeărat, do#nul Indru nu te%a $nrednicit $n aceşti doi ani
#ăcar cu e!tea
$ndrănit' că!u)eră
(oate că !%ar a)la $n ia-ă' .ă
"ândindu%!e $ntorc(oate
la tine' şi iccă
a!t)el;
ne%a (oate
pierdutcăur#a'
nu a
Dar !%ar putea )oarte &ine !ă nici nu%şi #ai aducă a#inte de )eti-a aceea
din .un-ii Se#enicului' Eu nu a# ni#ic $#potria lui' Iar a!upra ini#ii tale
+otărăşti !in"ură' .ă "ânde!c totuşi că, c+iar dacă te%ar iu&i, o#ul ace!ta
e o taină nu nu#ai pentru tine, ci c+iar pentru toată lu#ea care%l
cunoaşte' Un o# care u#&lă cu nu#e de $#pru#ut are cea pe !u)let'
8 9i nu#ele no!tru e acu#a de $#pru#ut, $l $ntrerup!e Stela'
8 Adeărat, dar noi !lu0i# o cauă'
8 9i de unde ştii că nu )ace şi el acelaşi lucru=
8 De!pre trecutul lui !e or&eşte de!tul de urât'
8 (oate că or&ele nu !unt adeărate' 9i !ă #ai ştii, )ră-ioare, că
eu''' Ulti#ele
că eu''' nu de acel
or&e )ură trecut #%a#
#ai #ult $ndră"o!tit, ci de o#'
o şoaptă'
8 Doa#ne !)inte< #ur#ură Ion Cri!tu' Cu cât #ă "ânde!c #ai #ult la
o#ul ace!ta, cu atât a0un" la nişte păreri care #ă năuce!c' A# re)ăcut $n
#inte toată di!cu-ia cu Io0ica' De când oare !e intere!eaă nişte oa#eni
care conduc tre&urile principatului de un coate%"oale ca Indru= Cu# de
ştie cancelarul că Indru !e a)lă $n ara Ro#ânea!că= 9i #ai pe ur#ă, de
ce a enit Io0ica la noi= Din di!cu-ia care !%a purtat, pare !ă )i enit nu#ai
ca !ă ne or&ea!că de!pre Cae Indru'
Ră#a!eră pe "ânduri' A)ară !e $ncăli!e ca $n re#e de ară'
8 Dar de ce !ă ne poe!tea!că toc#ai nouă= tre!ări )ata'
8 Ai dreptate< !pu!e de!cu#pănit Ion Cri!tu' De ce toc#ai nouă= Nu
cu#a cancelarul ştie cine !unte# noi= Iar dacă ştie, de ce nu a luat
#ă!uri $#potria noa!tră= (oate că Indru e o#ul lui' Nu< Nu, !urioară' .ă
$ncurc' .intea #ea a luat%o rana' (ărerile a!tea nu au te#ei' Cred că a
)o!t o !i#plă $ntâ#plare când !%a or&it de!pre tânărul acela' Î-i dai şi tu
!ea#a că oa#enii tre&uie !ă di!cute de!pre cea'
8 9i dacă totuşi cancelarul a enit nu#ai ca !ă ne !trecoare o or&ă
de!pre Indru=
8 Nu ăd pentru ce%ar )i )ăcut%o'
8 (oate cu un !cop'
8 Nu%l ăd'
8 Nici eu, )ră-ioare, dar a!ta nu $n!ea#nă că nu ar putea !ă )ie unul'
(oate că ştie cine !unte#' (oate că e prieten cu Indru'
8 ai, că o luă# iar de la $nceput, â#&i Ion' Cred că e #ai &ine !ă
aşteptă#' Ti#pul
8 Eu plec a )ace lu#ină'
la /ucureşti, $n"ână ea'
8 Doar n%ai !ă aler"i după o#ul acela< !e $ncruntă )ratele'
8 Aler" după )ericire'
8 O )ericire $nc+ipuită'
Dar ăând%o "ata !ă i&ucnea!că $n plân!, continuă $nduioşat;
8 Sau adeărată< Uite ce%-i !pun eu; Ai !unt prin! cu o "roaă de
tre&uri' *oi co&or$ din nou !u& ca!tel'
8 Tot #ai crei $n co#oara )o!tului Ioan de SentiPni= !e intere!ă
)ata, uitând pentru o clipă de pro&le#ele ei' Nepotul &ătrânului, do#nul
Al&ert de SentiPni, a căutat%o re#e de douăeci de ani'
8 A# !tudiat #ultă re#e docu#entele ră#a!e' Acu# !unt conin!
că nici
şi aerea lui IanOde
pe ur#ă' SentiPni
re#e nu apepără!it
a# #er! ur#eleO&re0a nici $n
&aronului ti#pul)olo!ind
Al&ert, a!ediului
planurile ec+iului ca!tel, şi a# cercetat !u&terană cu !u&terană' Cred că
aici a )o!t "reşeala' Ioan de SentiPni era prea inteli"ent ca !ă nu
"ă!ea!că o a!cunătoare !i"ură' ai !ă%-i cite!c şi -ie !cri!oarea ră#a!ă
de la &ătrân' A )o!t !cri!ă $n pri#a i de a!ediu' Iată, o a# la #ine'
Scoa!e din &uunar o +ârtie uşor $n"ăl&enită de re#e, cu un !cri!
#ărunt, aproape inde!ci)ra&il' De la pri#ele )rae, Stela $nc+i!e oc+ii,
reăând parcă $ntrea"a panora#ă $n)ricoşătoare a acelui a!ediu'
GE cald' Turcii atacă idurile )ără $ntrerupere, $ncă din orii ilei' Se
ridică pe !cări lun"i' Îi $#pin"e# şi $i aruncă# de pe iduri, dar apar al-ii,
parcă tot #ai #ul-i' (e #or-ii noştri au $nceput !ă &ată #uştele' Nu ae#
re#e !ă%i $n"ropă#'
pe!te "rânele noa!tre A# dat poruncă
aprin!e' !ă%iadie'
*ântul nu arde#' I%aude
.iro!ul aruncat
carne !lu0itorii
)riptă !%a
lipit de +ainele noa!tre' Sunte# cu )iecare cea! #ai pu-ini' Dacă nu
pri#i# a0utoare până #âine, turcii or intra $n ca!tel' Dar aurul #eu nu
a $ncăpea $n #âini !trăine' A# !ă%l a!cund cu "ri0ă' (oate că nu a )i
de!coperit niciodată' .ai &ine aşa decât !ă !e &ucure duş#anii de el'
(ini-ele noa!tre, #ulte, !unt ca nişte dru#uri ne!)ârşite' :ântânile !unt
adânci ca )undul pă#ântului' Aurul e la picioarele #ele' Culoarea lui nu
#ă #ai de!)ată' Toate !unt deşertăciuni' Slu0itorii #ei luptă pe iduri' *oi
căra !in"ur aurul ace!ta, care $n clipa de )a-ă nu%#i aduce nici putere, nici
"lorie şi nici !i"uran-ă că oi #ai apuca iua de #âine' Dealul Căpudului e
la doi paşi' Dacă aş )i pa!ăre #i%ar tre&ui câtea &ătăi lun"i de aripi $n
&or pe dea!upra Târnaei, către li&ertate' (oate #%aş aşea pe turla
&i!ericii din Ci!tei'
Se apropie !eara' Aurul e la adăpo!t &un acu#' Sunt o&o!it' Oa#enii
&ătrâni o&o!e!c iute' E cald' ainele $#i !unt u#ede' .ăcar de%ar adia
pu-in ântul, !ă $#prăştie #iro!ul "reu'H
Ion Cri!tu $ntin!e +ârtia pe #a!ă şi o netei $ndelun" cu podul pal#ei
ca pe%un prieten ec+i'
8 Ce !pui, !urioară=
8 Spun că &aronul Al&ert a căutat aurul douăeci de ani'
8 A căutat pro!t'
8 (arcă tu ai căutat #ai &ine<
8 Cred că #ă oi $ntâlni cu aurul )oarte curând' 9tii tu unde a "reşit
Al&ert= S%a luat după planurile ca!telului' A!tea l%au purtat aiurea
douăeci
#ai de ani,
neinoat prin adeărat
şi #ai ecile de din
!u&terane'
toate' Un !in"ur lucru i%a !căpat' Cel
8 Care=
8 Scri!oarea acea!ta' A citit%o )ără !%o ia $n !ea#ă, aşa cu# a# )ăcut
şi eu'
8 Dar !cri!oarea nu dă nici un indiciu'
8 Crei= ia !ă ede#' G*oi căra !in"ur aurul ace!ta'H Deci şti# de la
$nceput că nu#ai el !e a ocupa de a!cun!ul aurului' Să citi# #ai
departe' GSunt o&o!it' Oa#enii &ătrâni o&o!e!c iute'H A# #ai a)lat deci că
e &ătrân' Un &ătrân care lucreaă !in"ur' Să #ai ede# ce ne #ai
tran!#ite acel &ătrân' GDealul Căpudului pare la doi paşi de aici' Dacă aş )i
pa!ăre #i%ar tre&ui câtea &ătăi de aripi $n &or pe dea!upra Târnaei,
către li&ertate'
atentă, !urioară=Aş putea !ă #ă aşe pe turla &i!ericii din Ci!tei'H Eşti
8 Da' Dar nu a# $n-ele! #are lucru până acu#a'
8 Aşteaptă< Încă nu a# ter#inat de citit toată !cri!oarea' Ei &ine, !ă
ne $ntre&ă# acu#; Unde putea !ă şadă &aronul Ioan de SentiPni când a
!cri! ace!te rânduri= Scri!oarea ne !pune că a !tat $ntr%un loc de unde
edea turla &i!ericii din Ci!tei şi dealul Căpudului'
8 Ar )i putut !ă !tea $n #ulte locuri, o&!eră )ata'
8 Aşa a# creut şi eu la $nceput' .%a# intere!at $n!ă la câ-ia &ătrâni
din co#una Ci!tei şi a# a)lat unele lucruri intere!ante' Un oarecare
Ali#pe .arcu $#i !punea că un ăr de%al lui era !lu0itor la ca!tel' *ărul
pieri!e $n a!ediu, dar Ali#pe aui!e de la el că lui Ioan de SentiPni $i
plăcea
ace!ta=!ă şadă $n odaia de lân"ă ec+ea capelă' Ai re-inut a#ănuntul
8 Si"ur' Continuă<
8 Dar noi #ai şti# că, acu# douăeci de ani, Al&ert de SentiPni a
reclădit ca!telul, )ără !ă aducă #ari #odi)icări' Acu#, +aide cu #ine,
!urioară<
 (orniră pe un coridor lun", care ducea către aripa de nord%e!t a
ca!telului' Ieşiră $ntr%o curte #ică, pătrată' O !tră&ătură cu paşi repei'
Un !lu0itor !e "ră&i !ă le de!c+idă uşa de trecere către ec+ea aripă a
ca!telului, pără!ită de #ultă re#e'
8 Iată, !urioară, şi Cri!tu )ăcu un "e!t lar" cu #âna $n !tân"a ec+ea
capelă, iar $n dreapta odaia care%i plăcea &ătrânului Ioan' Între capelă şi
odaie !e a)lă acea!tă uşă de le"ătură' (rieşte prin )ere!trele capelei<
Stela !e apropie $n)iorată, $nc+inându%!e cu !#erenie' Ră#a!e câtea
clipe $n )a-a unui altar lun" şi $n"u!t, pe care trona o !tatuetă de ar"int,
repreentând un Cri!t' De acolo trecu la )erea!tră'
8 Ei, ce ei=
8 *ăd apele Târnaei, turla &i!ericii din Ci!tei şi dealul Căpudului'
8 :oarte &ine< Acu#, !ă trece# $n odaia &aronului'
De la uşă $l i&i #iro! de aer !tătut' (ra)ul "ro! şi pânele de păian0en
$ntin!e ca nişte eantaie arătau că odaia şi capela nu #ai )u!e!eră iitate
de #ultă re#e' Cu tot a!pectul ei de locuin-ă ne)olo!it ă, $ncăperea aea
cea atră"ător' (oate că#inul $nalt, cu doi $n"eraşi de &ron, taanul de
le#n !culptat cu #i"ală !au #o&ila "rea de !te0ar $#pru#utau odăii o
anu#ită căldură'
CeiCedoi
8 tineri
ei !e apropiară
de aici, !urioară=de$ntre&ă
)erea!tră'
Cri!tu, aplecându%!e pe!te u#ărul
ei'
8 *ăd apele Târnaei, clopotni-a &i!ericii din Ci!tei şi dealul
Căpudului' Dar a!ta tot nu !pune ni#ic'
Tânărul â#&i'
8 Ia !ă ne #ai uită# pe !cri!oare' GAurul e la picioarele #ele'
Culoarea lui nu #ă #ai de!)ată' Slu0itorii #ei !unt pe iduri'H Acu#, !ă ne
"ândi# pu-in' O#ul era &ătrân' Era !in"ur' Stătea $n acea!tă odaie, şi
aurul !e a)la la picioarele lui' Tre&uie !ă%l tran!porte $ntr%o a!cunătoare'
Su&teranele cele #ulte şi #ari !e a)lau departe de locul ace!ta' Dacă
trecea prin curtea #are cu aurul, ri!ca !ă )ie ăut de oa#enii lui' Apoi,
tre&uie
la !ă ne di!tan-ă'
a!e#enea "ândi# căDar
un noi
o# şti#
&ătrân
că ca el nuaripa
şi !u& ar )i acea!ta
putut !ă !e
care
a)lătotnişte
aurul
!u&terane' (oate că ar #ai tre&ui a#intit cea' Su&teranele de aici !unt
#ai #ult nişte +ru&e ne$n"ri0ite' Cred că, la re#ea lor, ele au )o!t !ăpate
aici cu un !cop, dar nu !%au )olo!it, din caua apei' Din taane şi de%a
lun"ul pere-ilor !e prelin"e apă' În a!e#enea !itua-ie, cei care le%au
con!truit au lă!at idurile de $ntăritură neter#inate' Nişte pini-e u#ede
nu )olo!e!c ni#ănui' (rin unele locuri !%au pră&uşit taanele !au &ucă-i
#ari de pere-i' A# iitat ace!te pini-e' Sunt #ai #ult nişte +ru&e' Nu !e
pot co#para cu !u&teranele din cealaltă parte a ca!telului' Acelea !unt
$ntărite cu iduri "roa!e de piatră şi cără#idă' Coridoarele lun"i au !tâlpi
de !u!-inere' Acolo !%ar putea crede că !%ar a)la unele a!cunători !ecrete'
9i, totuşi, aurul
8 Si#ple a )o!t)ră-ioare'
păreri, a!cun! aici'
8 A# !ă%-i arăt $ndată că ace!te păreri !unt $ntărite c+iar de
!cri!oarea &ătrânului &aron' Te ro" !ă #ă a!cul-i cu aten-ie' GSe apropie
!eara' Sunt o&o!it' Oa#enii &ătrâni o&o!e!c iute' E cald' ainele $#i !unt
u#ede'H Citind din )u"ă !cri!oarea $-i ine !ă crei că +ainele lui erau
u#ede din caua tran!pira-iei produ!e de căldură' Or, noi şti# că nu
+ainele !unt u#ede din caua tran!pira-iei, ci !c+i#&urile'
8 A# priceput< !tri"ă )ata cu entuia!#' În pini-ele ace!tea !e
prelin"e apa din taane' Deci, +ainele &aronului erau u#ede din caua
picăturilor de apă'
8 Întoc#ai, !urioară, â#&i tânărul' Dar !ă co&orâ# $n +ru&ele
acelea' Adică, o# re)ace dru#ul parcur! de &ătrân'
Ieşiră $n coridor' ?"o#otul paşilor pe dalele de #ar#ură !e auea ca
un -ipăt lun"' La capătul coridorului co&orau nişte !cări' Nu#ărară
douăeci de trepte acoperite pe #ar"ini cu pă#ânt căut din taan' Era un
pă#ânt "al&en, cleio!' Se opriră la capătul de 0o! al treptelor, $ncercând
!ă%şi o&işnuia!că oc+ii cu $ntunericul de acolo' Departe, ca# la o !ută de
paşi, !e edea o pată lu#inoa!ă' Era lu#ina ilei'
8 Aici nu ae# neoie de tor-ă, !pu!e tânărul' Lu#ina aceea din )a-ă
e la capătul +ru&elor, care !e !)ârşe!c $ntr%un pârâu'
(icăturile de apă cădeau $n &ăltoace cu un !unet !ini!tru'
8 i%e )rică, !urioară=
8 Nu' Dar !i#t u#eeală !u& picioare' Să #er"e#<
(ăşeau $ncet, -inându%!e de #âini' Ocoleau cu "ri0ă #or#anele de
pă#ânt căute
Li"+ioanele din taan'
#ărunte În dreaptaiute,
!e !trecurau şi%n!cornite
!tân"a, din
+ru&ele !e ra#i)icau'
culcuşurile lor' Le
aueau )âşâitul, )ără !ă le adă' A0un!eră curând la capătul +ru&elor'
Soarele de octo#&rie le i&i oc+ii iolent' (ârâul co&ora $n pantă dulce şi
!e #i!tuia undea !u& idurile ca!telului' (e #ar"inile pârâului, tu)ele
#ari de !oc şi de &oie !e $nde!ară una $n alta, )or#ând un "ard iu' Ele
apărau #alurile de o eentuală !urpare' Se prin!eră de tu)e şi ieşiră $n
curtea din !patele ca!telului, lân"ă #a"aiile #ulte şi #ari'
8 Nu e un loc toc#ai prielnic pentru a!cun! o co#oară, o&!eră Stela'
8 Toc#ai ace!t lucru l%a păcălit pe nepotul &aronului şi c+iar pe #ine,
ră!pun!e tânărul' Al&ert de SentiPni a căutat aurul $n !u&teranele de
!u& aripa principală, &ănuind că !%ar a)la acolo unele a!cunători !ecrete'
A şitran!porte
!ă dat pe!te aurul
ele, dar erau
până "oale'
acolo' Ai ăut
Aurul de aici,
!e a)lă ce nu$nputea
locul &ătrânul
unde nu Ioan
ar )i
căutat ni#eni' *oi eni după%a#iaă !ă%l caut' (oate că a dura luni, dar
!unt !i"ur că #ă a)lu pe dru#ul cel &un'
8 Ar tre&ui !ă iei nişte !lu0itori'
8 Nici or&ă de aşa cea, râ!e tânărul' Dacă Al&ert de Senti5ni ar
a)la că a# "ă!it aurul, #i l%ar cere' Iar le"ea e de partea lui, )iind !in"urul
#oştenitor al &ătrânului' Dacă oi "ă!i aurul, el a căpăta $ntre&uin-ări
#ai &une decât i%ar da &aronul' În ara Ro#ânea!că e neoie de #ult aur'

Capitolul 11
Ca# la 0u#ătatea dru#ului dintre 6iur"iu şi /ucureşti, patru cai
$nşăua-i şedeau plicti!i-i lân"ă un !alcâ# &ătrân' Nişte cai ciolănoşi, cu
&oturile #ari, cu picioarele &utucănoa!e, pline de ro!ături' Că!cau de! şi%
şi aruncau din când $n când &oturile $n dreapta !au $n !tân"a, )erindu%!e
de #uşte' Sile Ador#itu #o-ăia $ntin! pe !pate, cu pălăria tra!ă pe!te
)a-ă' La câ-ia paşi de el, trei &ăr&a-i aşea-i pe ine 0ucau un 0oc de
noroc, aând )iecare $n )a-ă o "ră#ă0oară de #onedă #ăruntă' Întrea"a
câ#pie din 0urul lor părea cuprin!ă de un !o#n liniştit' (e cerul curat şi
$nalt nu !e aânta nici o pa!ăre' .iro!na de )lori de câ#p nu !e !i#-ea $n
aer, !tând cu#inte şi potolită la ra!ul pă#ântului' (lantele ar!e de arşi-ă
!e c+irci!eră, căutând parcă !e !e a!cundă de raele ne#iloa!e' (e
pă#ântul crăpat, "âele căutau a!cunişuri' Ieşeau la lu#ină, ră#âneau
câtea clipe ne#işcate, apoi di!păreau cu #işcări !printene către locurile
)erite de !oare' Dea!upra pă#ântului !tăruia o a&ureală' Un )el de !puă
!au tran!pira-ie a naturii'
Era ulti#ul al de căldură care !e a&ătea a!upra &ără"anului $nainte
de răceala şi ploile toa#nei' A!e#enea căldură la #i0loc de octo#&rie nu
#ira pe ni#eni' Iar pe cei trei 0ucători nu%i !upăra cu ni#ic' Erau atât de
adânci-i $n 0ocul lor, $ncât, dacă !%ar )i de!)ăşurat un ră&oi crâncen la
treieci de paşi #ai alături, nici nu l%ar )i &ă"at $n !ea#ă şi nu i%ar )i putut
di!tra"e cu ni#ic de la $ndeletnicirea aceea' .âinile lor, nu cine ştie ce
curate, u#&lau iu-i, iar $n0urăturile pipărate !e a#e!tecau cu unele c+iote
de !ati!)ac-ie' Tran!pira-ia cur"ea liniştită pe )e-ele lor ca# şui şi $şi edea
de tre&urile ei, a!cunându%!e $n &ăr&ile ne$n"ri0ite'

la ceiSile
treiAdor#itu
0ucători ridica din#ai
!%o la!e re#e%n
#oalere#e pălăriaşide"ândurile
cu "ălă"ia, pe )a-ă, !e
lui ră!tea
!e
călătoreau pline de e!elie' GIată, $şi !pu!e el â#&ind, a enit re#ea ca
do#nii Caraană, C+irilă şi Ducu !ă%şi ai&ă !eritorii lor' S%ar putea ca
do#nul Cae Indru !ă%#i tra"ă o &ătaie !oră cu #oartea, )iindcă a#
di!părut de reo două !ăptă#âni )ără !ă la! o or&ă' ?ău dacă a#
po#enit a!e#enea caaleri care !ă nu !e $n"ri0ea!că !ă )ie !lu0i-i< Norocul
lor că au dat pe!te un o# cu#inte ca #ine' E drept că ăştia trei !unt
)ăcu-i parcă !ă )ure până şi ouăle de !u& cloşcă, dar al-ii #ai &uni ca ei nu
!%ar )i putut "ă!i $n toată câ#pia /ără"anului' Unul e Sile Ador#itu, şi
oc+ii lui !e pricep la oa#eni cu# !e pricepe !a#!arul la caii de ra!ă'H
8 ei, Tu)ănel, 6ăluşcă, Toroipan, ia lă!a-i 0ocul acela şi eni-i $ncoa<
Cei(etrei
8 $şi ăură
por-ile $nainte
iadului, !tri"ădeSile,
trea&ă'
ă crăp capetele alea !lute dacă #ă
)ace-i !ă !tri" a doua oară<
Aşteptă câtea clipe, iar când ău că nici unul nu $ntoarce )a-a !pre
el, du!e #âna la &uunarul doldora de pietre'
GDacă arunc prea tare, "ândi el, a tre&ui !ă aler" iar câtea ile până
"ă!e!c un alt !lu0itor $n loc' (e ur#ă, ău dacă #erită !ă te apuci de o
"roapă $n #i0locul /ără"anului, #ai ale! pe a!e#enea căldură, când
pă#ântul e tare ca )ierul<H
Se !pri0ini $ntr%un cot şi aruncă piatra )ără prea #are )or-ă' 6ăluşcă
!e ro!to"oli pe !pate, parcă #irat' Tu)ănel şi Toroipan ridicară )run-ile şi
pu!eră #âinile pe cio#e"e'

dată 8una
(e ca
to-ia!ta,
draciiăşirup
tartorii iadului<
oa!ele' urlă Sile'treci
ei, 6ăluşcă, Dacăşi !e
tu #ai
#ai $ntâ#plă
aproape< o
Aşa< .i%a-i 0urat !ă%#i da-i a!cultare până ă predau $n #âinile !tăpânilor
oştri' *reau !ă )ac oa#eni din oi, nătărăilor'
8 Sunt &o"a-i !tăpânii= !e intere!ă 6ăluşcă #ân"âindu%şi cucuiul'
8 /o"a-i= !e #iră Sile' Cre!u! era un &iet nei!prăit pe lân"ă ei'
 8 Cine=
8 Cre!u!'
8 A+a<
Cei trei nu aui!eră de!pre Cre!u!, dar &ănuiau că )u!e!e şi el un o#
de!tul de $n!tărit' În !c+i#&, Sile Ador#itu citi $n !u)letele lor şi â#&i cu
$n"ăduin-ă' .iro!i!e câte cea din #oda Apu!ului, care%l atră"ea ca un
#a"net' ?ile $ntre"i i!a cu oc+ii de!c+işi clipa $n care Cae Indru !%ar
purta a!e#enea #arilor caaleri de la curtea :ran-ei' Se dădea $n ânt
după or&ele !u&-iri, după $#&răcă#intea cu datelărie şi alte ni#icuri,
după !alutul acela po#po!, când caalerul duce piciorul !tân" #ult
$nainte, !e aplecă pe!te el până aproape pe pă#ânt şi #ătură cu pălăria $n
0urul lui pe o arie de cel pu-in doi paşi' 6ăluşcă, Tu)ănel şi Toroipan puteau
deeni nişte !eritori )ără perec+e toc#ai pentru )aptul că nu ştiau ni#ic'
E #ai uşor !ă porneşti la dru# cu unul care nu ştie ni#ic decât cu o
pra#atie pe 0u#ătate )or#ată aiurea, pe care nu #ai ai cu# !%o $ndrep-i'
8 ei, nătărăilor< !tri"ă arând de dorin-a de a trece la )apte c+iar $n
clipa aceea' A# !ă ă arăt eu cu# tre&uie !ă ă preenta-i $n )a-a
!tăpânilor<
Sări $n picioare, !e depărtă reo ece paşi, !e $ntoar!e şi porni $ndărăt
cu şold'
$n pa!ul După
apă!at, cu priirea
câ-ia paşi, !e#ândră, aruncată
$#piedică $n !u!decătre
$ntr%o tu)ă cer,*eni
ciulini' cu o$n#ână
na!,
dar !e !pri0ini cu #âinile de pă#ânt şi !căpă o $n0urătură apri"ă;
8 (aştele şi "ri0ania
Se ridică iute şi păşi la )el de -an-oş' La trei paşi de 6ăluşcă, !e opri'
Aruncă !tân"ul #ult $nainte, !e culcă pe el, $nârti pălăria pe!te #ărăcini
şi !pu!e cu e#)aă;
8 Sile Ador#itu, #on!eniore, !upu!ul o!tru !eritor'
Cu un "e!t teatral, păşi #ai la o parte şi !tri"ă a!pru;
8 A-i priceput= 6ăluşcă, ia treci şi preintă%te lui Toroipan, ca şi când
el ar )i !tăpânul tău<
6ăluşcă !e depărtă ece paşi' Du!e o #ână $n şold, aruncă oc+ii !pre
cer, eni până
Ador#itu, la tu)a
şi $n0ură, de ciulini,
cu )a-a !e aruncă
!trălucind pe!te ea, aşa cu# )ăcu!e
de #ul-u#ire;
8 (aştele şi "ri0ania
8 Do&itocule< urlă Sile' (aştele şi "ri0ania le%a# !pu! eu )iindcă #%a#
$#piedicat $n tu)ă'
6ăluşcă !e lu#ină la )a-ă şi $n0ură cu plăcere;
8 Ar+an"+elii şi #or#ântu
Sile !e luă cu #âinile de păr'
8 Doa#ne, $l o#or< Nu tre&uie !ă $n0uri, do&itocule< Toroipan, treci tu
$n locul lui<
.ă"ulit de aten-ie, Toroipan !e ridică "reoi, $şi !ăltă pantalonii cu
coatele, !cuipă printre din-i ca# cât o &ătaie de pi!tol şi !e aşeă $n locul
lui
două6ăluşcă' Aruncă
ile după #âna
aceea, &ătu$ncuşold cu atâtade!cul-e
picioarele i"oare,pe!te
$ncât#ărăcini,
$l durură $n
coa!tele
ti#p
ce prin #inte $i u#&lau nişte $n0urături care ar )i pu! pe "oană o ceată de
uci"aşi, a0un!e $n )a-a lui Tu)ănel, !e opri la trei paşi, $ntin!e piciorul
$nainte, cău cu !to#acul pe "enunc+i şi ră#a!e lat, ca şi cu# l%ar )i
pocnit cinea cu o #ăciucă $n capul pieptului'
 8 Eu !unt de ină< &o#&ăni Sile' Tre&uie !%o iau cu &inişorul'
Tu)ănele, ino cu #ine< Aşa, &ăiatule< aide, &ate pa!ul<
8 (ăi ciulinii=
8 Aşa e< Săracul de tine< Eşti de!cul-' /ate şi tu #ai uşurel<
A0un!eră $n dreptul lui 6ăluşcă' Sile apucă piciorul lui Tu)ănel, $l du!e
$nainte, $i $ncooie !pinarea pe!te picior şi%i roti #âna cu pălăria'
8 (reintă%te< !e ră!ti el'
Tu)ănel !tri"ă a#arnic;
8 Tu)ănel, #on!eniore, !upu!ul o!tru !eritor'
8 Tu)ănel şi #ai cu#= $ntre&ă Sile'
Tu)ănel +ol&ă oc+ii'
8 Care e celălalt nu#e=
8 Tu)ănel, do#nu Sile'
8 /ă< &ieră Ador#itu' Cu# $-i #ai ice=
8 .ână%lun"ă, do#n Sile'
8 A!ta%i porecla, nătărăule< Cu# te #ai !tri"ă aca!ă= Cu# $-i ice
taică%tu=
8 /oule< ră!pun!e Tu)ănel cu !eninătate'
Sile Ador#itu )ăcu e)orturi !ă nu%l pocnea!că'

toane8 &une=
.ă Tu)ănele, cu# te de#iardă #ă%ta= Cu# te !tri"ă ea când e $n
8 ai la #a#a, Tu)ănele<
8 /ine, &ine< G.ă ca# pripe!c şi eu' S%o luă# cu $ncetişorul'H
După reo două cea!uri, cei trei $nă-ară !ă !e preinte atât de
ele"ant, $ncât Sile !e 0ură pe to-i tartorii iadului că%i $n-oleşte cu# n%au
i!at ei nici $n i!urile lor cele #ai aiurite'
8 Cu !a&ia şti-i !ă u#&la-i=
8 Nu, !tri"ară cei trei $n cor'
8 A# !ă ă cu#păr !ă&ii'
8 Nu !e poate cu &âta= $ntre&ă Tu)ănel'
8 Nu, prietene< Sa&ia e ar#ă de caaler' Cu ti#pul, !%ar putea !ă
a0un"e-i
Acu# şi oicacaaleri'
arăta-i Iar la nişteTu+aine
nişte !purcăciuni' )ru#oa!e,
de când nu te%ai&âta n%are
!pălat, ce căuta'
6ăluşcă=
8 De ce !ă #ă !păl=
8 Ei, #ai or&i# noi' Încăleca-i şi -ine-i%ă după #ine< Către prân o
!ă treacă !pre /ucureşti un &oier #are' A# eu o trea&ă cu el' S%ar putea
!ă ai&ă şi o pun"ă' În caul ace!ta, pun"a a )i a oa!tră'
După un cea!, a0un!eră $ntr%o pădure' La u#&ra pădurii, oa#enii şi
ani#alele !e #ai $niorară' Cei trei !e "ră&iră !ă $nceapă iar 0ocul, dar Sile
adună &anii cu "ri0ă şi%i pu!e $n &uunar' (e dru#ea"ul din pădure !e aui
curând tropot de cai' Roco (eri!ini apăru printre copaci, ur#at de
+aida#acii lui' Sile $şi !coa!e pălăria, a)işă un â#&et cât putu el #ai
pu-in ipocrit şi !alută adânc, aplecându%!e #ult pe coa#a calului'
8 Cu
ace!tor u#ilăcaaleri'
di!tinşi $n"ăduin-ă, do#nule (eri!ini, ă !alut $n nu#ele #eu şi al
*ene-ianul !e $ncruntă'
8 Ce doreşti=
8 Dore!c !ănătate lu#ină-iei%tale'
8 /ine< Dă%te la o parte<
 Sile nu !e clinti din loc şi%l prii cu pre)ăcută u#ilin-ă'
8 .on!eniore, re#urile !unt a!pre' Atât de a!pre $ncât nu şti# dacă
#ai trăi# de ai până #âine' De!pre pro!ti#e nu or&e!c' Bştia !e duc $n
iad cu to-ii' Dar no&ilii caalerii''
8 Ce tot $ndru"i acolo= !e #ânie (er!ini'
8 Su)letul, #on!eniore' De !u)let tre&uie !ă ne $n"ri0i# cât #ai
!unte# $n ia-ă' Daniile şi po#enile !unt ră!plătite $necit pe lu#ea
cealaltă' Ce conteaă pun"a oa!tră şi caii oştri când e or&a !ă%-i
#ântui !u)letul= (rii-i%i pe aceşti di!tinşi caaleri< (rii-i caii lor< (e
a!e#enea ciurucuri e un !acrile"iu !ă călătorea!că nişte caaleri atât de
di!tinşi' D%aia #ă "ândea#' (entru !u)letul o!tru nu e cine ştie ce
pa"u&ă' Doar !ă de!căleca-i' Iar dacă ae-i şi o pun"ă, nu #ai $ncape
$ndoială că $n toate ru"ăciunile noa!tre e-i ocupa locul cel #ai de !ea#ă'
8 Lua%%ar dracu de puşla#ale< &ieră (eri!ini' Cără-i%ă până nu
u#&lu la #ânerul !a&iei<
8 .on!eniore, continuă &lând Sile, !unte# "ata !ă ne dă# ia-a
pentru oi
8 Cu# o !ă ne dă# ia-a= $l $ntrerup!e 6ăluşcă' Le luă# caii, şi "ata<
Sile !e aplecă din nou cere#onio!, )ără !ă piardă din oc+i #âinile lui
(eri!ini'
8 .on!eniore, nu te lua după "ura ace!tui o#< E pro!t' Nu#ai proştii
!pun cele #ai #ari adeăruri din lu#e'
*ene-ianul prii $n lături, "ândindu%!e că acele puşla#ale #ai au
ortaci a!cunşi prin apropiere' Alt)el, cu !i"uran-ă că nu ar )i $ndrănit !ă%l
oprea!că' Ar )i )o!t o 0oacă pentru el !ă%i ucidă pe to-i patru de unul
!in"ur, dar tre&uia !ă )ie cu &ă"are de !ea#ă' (urta la el un lucru atât de
i#portant, $ncât nu putea !ă rişte o luptă cu prea #ul-i' Oc+ii lui nu
de!coperiră ni#ic printre copacii rari, a!t)el că tatonă terenul ră!tindu%!e;
8 În lături, !câr&elor, până nu ă crăp capetele<
8 (e caanele iadului< â#&i Sile' 9i do#nia%ta !pui adeăruri #ari'
(er!ini nu #ai putu ră&da a!e#enea o)en!ă' Ridică !a&ia' Roi&ul !ău
!e !ăltăpiatra
aruncă $n două
pe picioare' aida#acii
care o aea $n #ână$şia&ia
ur#ară
când !tăpânul'
ene-ianulSile Ador#itu
a0un!e la
câ-ia paşi' Sa&ia lui (er!ini cău cu "o#ot $n iar&ă, iar !tăpânul ei !e
lă!ă #oale pe "âtul calului' Tu)ănel, Toroipan şi 6ăluşcă $şi !ăltară
cio#e"ele lor din le#n tare de corn' Cei doi +aida#aci $ncercară cu !ă&iile
unele !c+e#e tactice, dar, !pre norocul lor, oa#enii lui Sile nu !e
pricepeau la a!e#enea #anere' /âtele lor u#&lară iu-i şi cu #are )olo!'
În #ai pu-in de un #inut, !lu0itorii lui (er!ini co&orâră de pe cai cu
capetele $nainte şi ră#a!eră $n iar&ă cu acea creştinea!că elaie !peci)ică
celor care dor# $n ti+nă'
Sile prin!e cu $nde#ânare pun"a ene-ianului' Apoi $i !cotoci
&uunarele cu toată căin-a de care era $n !tare, dar nu #ai a)lă al-i &ani'
Doar o !cri!oare
!cri!oarea cu uşor'
şi )luieră !i"iliulÎ#pături
rupt )u tot
apoice!cri!oarea
$ntâlni' :iind curio!şidin
cu "ri0ă, )ire,o citi
după clipă
de "ândire o pu!e $napoi $n &uunarul lui (er!ini' Iar când opera-iunea )u
i!prăită cu tot dic+i!ul, !tri"ă e!el !pre ceilal-i;
8 (e cai, do#nilor<
 6ăluşcă, Tu)ănel şi Toroipan !e priiră #ira-i' (ână $n clipa aceea nu
le or&i!e ni#eni atât de )ru#o!' G(e cai, do#nilor<H  ău că !una
)ru#o!<
(riirile lor căpătară o anu#ită !e#e-ie, şi $n clipa aceea uitară că
toată ia-a trăi!eră $n u#ilin-ă'
8 (e cai, do#nilor< !tri"ară şi ei $ntr%un "la!, lepădând #âr-oa"ele şi
$ncălecând pe caii celor trei'
În)ipt $n şaua lui (er!ini, 6ăluşcă nu #ai !i#-i tăria !oarelui din
/ără"an' 6ândurile lui !e călătoreau #olco#' I%ar )i plăcut !ă !e a)le la el,
$n #a+alaua Opincarilor, iar cinea !ă%l !tri"e cu tot re!pectul; GDo#nule
6ăluşcă, iartă%#ă că te !upăr< A# enit !ă%#i dai un !)at<H Sau GDo#nule
6ăluşcăH, ori c+iar G.on!eniore 6ăluşcă, eşti po)tit la cutare &oier, care ar
rea !ă !tea de taină cu do#nia%taH' .ai #ult nu putu !ă%şi i#a"inee,
)iindcă !e $necă de e#o-ie' G:ir%ar a nai&ii, "ândi e!el, până acu# nu #%
au $ncercat a!e#enea păreri< 9i poate că oi a0un"e acolo, -inându%#ă
după poruncile do#nului Sile' Iar dacă do#nul Sile, care arată a o# de
!oi, e şi el !lu0itor, !e c+ea#ă că !tăpânii lui !e a)lă $n rândul &oierilor
#ari'H
6ândurile lui Sile !căpărau e!ele' G9tirea pe care i%o duc do#nului
Caeacu#
de #ă !capă de 9i
$nainte' toate
#arepăcatele din ur#ă
lucru dacă n%o !ăşi dea
de cele
#ânapecu
care le oi
#ine' #aiputea
S%ar )ace
c+iar !ă #ă $#&ră-işee !au !ă%#i !pună că !unt o# de năde0de !au cea
a!e#ănător' Tot aşa de &ine !%ar putea ca acea!tă $ntâ#plare !ă )acă o#
din #ine' (oate c+iar &oier' Aiurea< Nu #i%ar plăcea' .ă !i#t &ine aşa cu#
!unt' Dar ce nai&a au ăştia trei de nu !e #ai $n0ură şi #er" atât de
"ânditori=H
C+iar $n clipa aceea $l aui pe 6ăluşcă !tri"ând cu ocea !u&-iată şi
#oale;
8 ei, do#nule Tu)ănel, do#nule Toroipan, ce !pune-i de căldura
a!ta=
8 S%o ia nai&a< ră!pun!e Toroipan a!pru' Adică ă ă e tare cald
ai, do#nule 6ăluşcă'
8 O+, do#nii #ei,Nu%i
cândaşa, do#nule
e cald, Tu)ănel=
e cald< !e )ando!i Tu)ănel ridincându%
!e $n !cări plin de !e#e-ie'
Sile Ador#itu $şi re-inu un â#&et' Iar după un #o#ent de "ândire
!tri"ă, pe tonul cel #ai )ire!c din lu#e;
8 Do#nilor, a# călărit !traşnic' Iată că !e ăre!c idurile /ucureştilor'
8 Aşa e< $ntări 6ăluşcă' Să )iu al nai !ă #ă ară pe cin!tea #ea că
ne%a# $ntor! ca ântul<
Îşi petrecură o &ună parte din iua aceea pe la croitori, pe la ci#ari
şi pe la ne"u!torii de +aine' Caii !e #i!tuiră, )ără ur#ă, $n curtea lui I!aia'
După #ai pu-in de un cea!, &ătrânul pe+lian le o)eri al-i cai, aproape la
)el de &uni' Către !eară, cei patru călăre-i ieşiră pe poarta de nord a cetă-ii
/ucureştilor, $ntr%o
do#ol prin ini#a "oană !ăl&atică'
/uce"ilor, Iar cândcătre
din!pre (eştera, !e lu#ina
/a&ele'deAerul
iuă,era
urcau
iute şi
tăio!' Soarele parcă aea i#-i de ara#ă' Undea pe O#ul, ăpada arunca
!uli-e lun"i, care%i )ăceau pe cei patru !ă clipea!că de! ori !ă priea!că
#ai #ult $n coa#ele cailor' *ântul nu adia' (ădurile de &rai păreau
$ncre#enite ca şi cul#ile #ari, pe care !e !pri0ineau $ntr%un picior'
 De după o cur#ătură apărură ece &ăr&a-i, $#&răca-i la )el şi $nar#a-i
ca de ră&oi' Conducătorul lor, un tânăr căruia a&ia $i #i0i!e #u!ta-a, le
)ăcu celor patru un !e#n poruncitor'
8 Încotro, prieteni=
8 Spre ta&ăra oştenilor, â#&i Sile Ador#itu'
8 Ae-i reo +ârtie la oi=
8 Nu, +ârtie nu ae#, dar $l căută# pe do#nul Cae Indru'
8 Ce ae-i cu el=
8 Sunt !lu0itorul lui'
8 Dar du#nealor=
8 Tot !lu0itori'
8 *ă la! !ă trece-i, prieteni, dar ă prein că to-i cei care a0un" $n
ta&ăra noa!tră şi nu !unt de%ai noştri nu #ai co&oară $n ale decât cu
picioarele $nainte' Cinci dintre oa#enii #ei ă or $n!o-i' (reda-i%le
ar#ele< Le e-i pri#i $n ta&ără'
Cei patru lepădară pi!toalele şi !ă&iile, "ră&ind $n ur#a "rupului de
oşteni' După o 0u#ătate de cea! a0un!eră la /a&ele' Unul dintre oşteni
plecă $n căutarea ânătorilor' Sile Ador#itu, care ău!e la ia-a lui #ulte
oştiri, nu%şi putu re-ine un #ur#ur de ad#ira-ie' Ca# la trei #ii de oşteni
$#&răca-i
corp, la )el,&ru#ării
cu căciuli cu ci#epe$nalte şi #oi,
cap, !e a)lau cu pantaloni
$#păr-i-i şi tunicide!trân!e
pe pâlcuri câte%o pe
!ută de oa#eni' Caii lor, -e!ăla-i proa!păt, !trăluceau de cură-enie ca şi
+arnaşa#entele pe care le purtau' Co#enile ră!unau !curt, iar pâlcurile
!e rupeau dintr%o dată şi !e re)ăceau $n câtea #inute, !e $ntorceau din
"oana cea #ai #are, )ără !ă !trice rânduiala, !e $#păr-eau $n triun"+iuri
!au !e de!)ăceau $ntr%o linie lun"ă, ca pentru o $ncercuire' În !tân"a !e
a)lau aliniate )ru#o! reo cincieci de &arăci de le#n, adăpo!tite cu tâlc
$ntr%un uluc al #un-ilor, ca un şan- i#en!' Adăpo!tul lor era atât de
per)ect, $ncât ni#eni nu ar )i &ănuit a!e#enea con!truc-ii pe âr) de
#unte' La capătul &arăcilor, nişte şoproane #ari, cu ie!le pline de )ân,
arătau a )i locul de odi+nă pentru cai'
Oşteanul
!e apropie !e $ntoar!e
$ncruntat' curând,
Îl prii pe Sile$n!o-it
doar de Co!tac+e
$n treacăt' Caraană'
Oc+ii *ânătorul
lui !tăruiră #ai
#ult a!upra lui Toroipan, Tu)ănel şi 6ăluşcă'
8 Ce e cu ăştia= !e $ntoar!e din nou !pre Sile'
8 Sunt iitorii oştri !eritori, do#nule Caraană'
8 Ai noştri ce=
8 Seritorii, &â"ui !periat Sile'
:a-a ânătorului !e de!tin!e cu aceeaşi iu-eală cu care !e $ncrunta!e'
Ei, drăcie< Sile ace!ta e dat dracului' Recuno!cu $n !inea lui că până $n iua
aceea nu%i trecu!e prin #inte un lucru atât de !traşnic'
Sile "+ici &ucuria din !u)letul ânătorului şi !e $ntoar!e "ra !pre cei
trei'
8 (reenta-i%ă,
Ace!ta do#nilor<
era nu#ărul lui tare' 9i, $ntr%adeăr, Tu)ănel, Toroipan şi
6ăluşcă !e $ntrecură pe ei' Săltară cu dreapta pălăriile #ari, $ncărcate cu
pene, !e aplecară #ult pe "âtul cailor, cu "e!turi pline de ele"an-ă, şi
!tri"ară unul după altul;
8 Tu)ănel, #on!eniore, !eritorul o!tru'
 8 6ăluşcă, #on!eniore, !eritorul o!tru'
8 Toroipan, #on!eniore, !eritorul o!tru'
Caraană !i#-i că ple!neşte de &ucurie' Ră!pun!e la !alut ca# $n doi
peri, )iindcă nu !e pricepea la )ando!eli din a!tea, şi !căpă printre din-i
)ără !ă rea;
8 Să )iul al dra !ă n%a# parte de ?a#&i #< Straşnici )lăcăi<
/rao, Sile< Acu# n%a# re#e pentru oi' A enit c+iar acu# .i+ai%odă
şi ae# unele tre&uri "ra&nice' Duce-i%ă la &ucătărie !ă ă o!păta-i< Au
acolo nişte )ripturi de #ânat #ari cât pălăria' După ce pleacă odă, o !ă
!tă# de or&ă'
(e o ridicătură de pe platoul acela i#en!, .i+ai%odă părea
$ncre#enit, una cu calul !ău #are, cu şa "al&enă, lip!ită de podoa&e'
Lân"ă do#nul -ării, !uita era de!tul de #ică' Doar trei per!oane' Clucerul
Iere#ia /ăicoianu, a"+iotantul do#nului &oierul *intilă /ăicoianu, care cu
toată âr!ta lui $naintată şedea $n şa drept ca un tânăr, şi C+irilă ?ece
Cu-ite' Oştenii i!prăi!eră #anerele şi de)ilau $n rânduri !trân!e pe
pâlcuri, iar $n )a-a )iecărui pâlc, la ece%cinci!preece paşi, călărea
co#andantul pâlcului' :a-a lui odă !trălucea de #ul-u#ire' Uita!e "ri0ile
#ulte şi lip!a de &ani' Uita!e &at0ocurile turcilor şi a#eni-ările că#ătarilor'
Aea $n !)ârşit
)ăcu!eră #inunio $ntr%un
ar#ată'ti#p
O i!a!e
#ult $n atâtea
prea !curtrânduri'
pentru C+irilă şi oa#enii
a!e#enea lucrare'lui
inuta #ândră, ar#ele !clipitoare, eerci-iile de !cri#ă, de tra"ere, de
tra"ere cu arcul, cu ar#a, arătau i!cu!in-a cu care lucra!eră ânătorii'
GDacă nu#ărul oştenilor ar )i de ece ori #ai #are, "ândi el, aş a0un"e cu
a!e#enea oa!te până la Con!tantinopol'H
8 Spune%#i, C+irilă, !e $ntoar!e do#nul, cât ti#p ai putea )ace cu
oa!tea a!ta de la /ucureşti la 6iur"iu=
8 Trei cea!uri, #ăria%ta'
8 Aşa #%a# "ândit şi eu' Ae# cea #ai iute oştire din partea acea!ta
a Europei' 9tii tu care e "reşeala ardelenilor, a polonilor !au a oa#enilor
$#păratului Rudol)= Caii şi călăre-ii !unt prea $ncărca-i de ală#uri şi
)ierărie' O a!e#enea
8 :oarte ar#ată
adeărat, !e #işcă
#ăria%ta< $ncet, iute
O ar#ată )ărăi&eşte
la"ă' #ai te#einic, prin
!urprindere' (ierderile !unt #ai #ici toc#ai datorită iu-elii' I%a# ăut pe
poloni luptând $#potria tătarilor' (olonii purtau apărători pentru cai şi
#ultă )ierărie pe corp' În luptă !e #işcau ca nişte )e#ei $n a noua lună' 9i
nu uita, doa#ne, că polonii !unt oa#eni dintre cei #ai apri"i şi #ai ite0i'
Oştenii noştri au câte%o !i#plă că#aşă de ale adăpo!tită !u& +aină' Cu
a!e#enea "reutate #ăruntă, !e or #işca printre duş#ani ca nişte
ieuri' Acu#, când !%au $n#ul-it ar#ele de )oc, o ar#ată "reoaie e !ortită
pieirii' (ăcat, #ăria%ta , că nu a# putut aduce !u! şi tunurile' Ae# nouă
tunuri' Ne%ar )i tre&uit de ece ori pe atâtea, dar nu ae# de unde !ă le
luă#' A!ta e ar#a iitorului' Dacă aş aea o ar#ată cu o #ie de tunuri,
nu #i%ar
atât' !ta ni#eni
Nu #ai !pun că$n#uni-ia
)a-ă' Tre&uie, din păcate,
e !cu#pă, !ă #ă
iar noi a# #ul-u#e!c
prăpădit #ultădoar cu
pentru
pre"ătirea oştenilor' Cu arcaşii e #ai !i#plu' Arcuri ne )ace# !in"uri' Să&ii
"ă!i# #ai uşor, cu toate că şi din !ă&ii a# prăpădit o #ul-i#e' A# or&it
cu un #are pe+lian din /ucureşti' Unul I!aia' .i%a )ă"ăduit o #ie de
!ă&ii, dar nu ştiu de unde o# lua &anii pentru ele' Ta&ăra a!ta $n"+ite
&ani cu lopata' Iar dacă ne #ai in o #ie !au două de tineri, nu ăd cu# o
#ai !coate# la capăt' Încăl-ările au $nceput !ă !e !trice' Ne%ar tre&ui nişte
ci#ari !au alte ci#e $n loc' .âncarea co!tă o aere'
C+irilă $şi condu!e $nal-ii oa!pe-i către o &aracă' Se aşeară pe
!căunele cu trei picioare #eşterite de oşteni' So!iră curând Caraană,
Ducu cel Iute, Cae Indru, (etrac+e cel .ic şi Ni-ă (raştie' *odă le )ăcu
!e#n !ă !e aşee'
8 Iată, )ra-ilor, !pu!e a!pru ace!ta e al doilea !)at de ră&oi' (ri#ul l%
a# -inut cu #arii &oieri' S%ar părea că a# pu-ini oa#eni de $ncredere, dar
nu%i aşa' Alături de noi #ai !unt $ncă trei #ii de oşteni şi alte #ii de
oa#eni care nu şi%au pierdut $ncă !peran-a $n #ine' *o# or&i $n nu#ele
lor' Ar#ata din /uce"i ne%a adu! o datorie de douăeci şi cinci de #ii de
"al&eni, pe care $ncă nu şti# de unde !ă%i luă#' :iecare i ne co!tă &ani
#ul-i' În a)ară de a!ta, $ncă cinci !ute de tineri in de prin păr-ile Olteniei
!ă #ărea!că nu#ărul oştenilor' /ueştii #i%au adu! cinci #ii de "al&eni'
Ca# pu-in pentru aerea lor, or ice unii' Dar !ă nu uită# că )ra-ii
/ueşti au cu#părat pentru ar#ata din /uce"i nouă tunuri, cărate toc#ai
de prin păr-ile /el"radului, şi au $#&răcat şa!e !ute de oşteni' Do#nul
cancelar al Tran!ilaniei, 9te)an Io0ica, ne%a tri#i! patru #ii de "al&eni,
din aerea
ro!t de două lui#ii
per!onală' Eu !unt
de "al&eni' atât de !ărac
Cu un!preece #iia!tăi, $ncât nu
de "al&eni a&ia
nea# )ăcut
pute#
plăti datoriile' Ae# o !in"ură !căpare; !ă $ncepe# lupta cu turcii cât #ai
iute' Nădă0duia# !ă a0un"e# la #ăcar ece #ii de oşteni când o# porni
lupta, dar acu# ăd că nu e c+ip' Totuşi, nu o# )i c+iar lip!i-i de oştire'
Cancelarul Tran!ilaniei ne%a pro#i! două #ii de oşteni $nar#a-i &ine' Al-i
două #ii cinci !ute de ardeleni or trece $n .oldoa' Aron%odă a $ncepe
ră!coala $#potria turcilor $n aceeaşi i cu noi' Ră#âne doar ca Io0ica !ă%l
conin"ă pe principele Si"i!#und /5t+or@ !ă apro&e ace!te oşti' Crede#
că a reuşi' Oştile palatului din /ucureşti cuprind o #ie opt !ute de
oa#eni' /oierul *intilă /ăicoianu a #ai ridica cinci !ute de -ărani $nar#a-i
cu )urci şi topoare, care or aştepta $n pădurile din 0urul /ucureştilor' Cu
aceştia o#
plecare $ncepe
$n orice ră!coala'
#o#ent' CredAr#ata
că nu odin
oi/uce"i a acea!tă
)olo!i $n ră#âneră!coală'
pe loc, "ata de
De ea
a# neoie a&ia $n #area $n)runtare cu oştile turceşti' (ână atunci,
nădă0dui# a #ări nu#ărul oştenilor de aici' Acea!ta a )i !urpria pe care
le%o pre"ăte!c turcilor $n $n)runtarea din ara iitoare; !ă apar $n )a-a lor
cu o oştire de!pre care nici nu au i!at' Dar până atunci, nici alia-ii noştri
din Tran!ilania !au din .oldoa nu tre&uie !ă ştie de!pre ei!ten-a ei'
Iată care ar )i planul #eu de ră!coală' În /ucureşti !unt ca# o #ie
şapte !ute, până la două #ii de ieniceri' 6arnioana turcea!că din 6iur"iu
nu#ără patru #ii de oşteni oto#ani' În /răila !unt şa!e #ii' În ârşoa
cinci #ii, şi $n Sili!tra trei #ii' În total, ca# douăeci de #ii de oa!te
turcea!că' Aceştia nu or porni !pre /ucureşti )ără ordin de la
Con!tantinopol'
!ocotin-a noa!tră,Iarca#
până !ă !o!ea!că
patru ile' Ar )iordinul,
ti#p !ăar$ncepe#
putea !ă duree,lor
ni#icirea după
pe
rând' 9i şti-i de ce%i o# &ate= Turcii !unt prea !e#e-i, prea plini de ei ca
!ă%şi poată $nc+ipui că a# putea $ncerca o ră!coală' Au câşti"at atâtea
&ătălii "rele' Dacă or edea o ră!coală nu%i or da de la $nceput
i#portan-a care !e cuine' Or, cu noi, toc#ai a!ta $i a pierde' Noi !unte#
atât de #ărun-i, $ncât !e or "ândi că ne or $#prăştia nu#ai cu o
$ncruntare a ienicerilor' Când !e or trei a )i prea târiu' Ar#ele noa!tre
de luptă or )i iclenia şi iu-eala' A# +otărât !ă porni# ră!coala $n
şai!preece noie#&rie' În iua aceea $i o# po)ti pe ienicerii din /ucureşti
şi pe to-i că#ătarii la ca!a i!tiernicului Dan, ca !ă%şi pri#ea!că datoriile'
Când !e or !trân"e to-i 8 şi cred că or )i ca# la două #ii 8, o# $ncuia
por-ile şi o# da cu tunurile şi cu ar#ele $n ei, $n aşa )el $ncât !ă nu #ai
ia!ă ni#eni iu de acolo' O "reşeală cât de #ică ne%ar putea duce la
pieranie' Dar nu o# "reşi' A# c+i&uit totul cu #ultă ră&dare' La )el a
)ace şi Aron%odă $n .oldoa' Acei ieniceri care !%ar $ntâ#pla !ă nu ină la
ca!a i!tieriei or )i âna-i de oştenii noştri' (or-ile /ucureştilor or )i &ine
păite' Nici o ştire nu a ieşi dincolo de iduri' La ca!a i!tieriei or
conduce #ăcelul clucerul Iere#ia şi Stroe /ue!cu' Ae# credin-ă că până
!eara nu a #ai ră#âne $n ia-ă nici un pă"ân din cetatea /ucureştilor'
Apoi, o# porni $n #are "ra&ă !ă atacă# pe rând 6iur"iu' /răila, $rşoa,
Sili!tra şi toate $ntăriturile turceşti de la Dunăre'
8 (lanul e şu&red, #ăria%ta, $l $ntrerup!e Caraană'
*odă $l prii #irat şi !pu!e, )ără ur#ă de !upărare;
8 A# enit aici ca !ă ne !)ătui#' Î-i aştept părerea, prietene<

or&i'8 Nu a #ea, )ăcu ânătorul $ntinând #âna !pre Cae Indru' El a

8 Aştept, repetă cal# do#nul ării Ro#âneşti' Unde a# "reşit,
a0uta-i%#ă<
8 .ăria%ta, !e $nclină Cae, nu%i or&a de "reşeală' Turcii ştiu că a )i
ră!coală $n iua de şai!preece noie#&rie'
Oc+ii lui .i+ai !e )ăcură dintr%o dată #ici, ca două âr)uri de cu-it'
Clucerul /ăicoianu !ări de pe !caun' *intilă /ăicoianu )ăcu un "e!t apri"
de #ânie şi di!perare' Do#nul $şi reeni pri#ul şi $ntre&ă cu oce 0oa!ă;
Unde a $ncăput trădarea=
Se pare că la curtea lui Aron%odă, #ăria%ta' Cinea dintre oa#enii
lui a trădat' Cancelarul 9te)an Io0ica #i%a tri#i! ieri o !cri!oare' Iată ce
!crie acel
pornt !pre#are prieten
6iur"iu al no!tru;
o şta)etă GÎnieniceri,
de şa!e iua depurtând
un!preece octo#&rie
o !cri!oare' Aceaa
!cri!oare era adre!ată e#irului I&ra+i#, care e $n trecere de la
Con!tantinopol !pre Ti#işoara' Co#andantul ienicerilor din capitala
.oldoei $i aducea la cunoştin-ă e#irului că !e pre"ăteşte o ră!coală $n
.oldoa şi $n ara Ro#ânea!că, $n iua de şai!preece noie#&rie'H
Cu# o )i a)lat Io0ica de!pre a!ta= $ntre&ă .i+ai, )ără !ă arate prea
tul&urat'
Io0ica e cel #ai in)or#at o# din păr-ile noa!tre, ră!pun!e Cae' Dar
a!ta nu e totul, !c+i#&ă or&a tânărul' (orunci-i%#i !ă%l aduc pe !lu0itorul
#eu aici'
Adu%l de"ra&ă<
Cae
"ra-ie, !e $ntoar!e
#ătură curândcucupălăria
duşu#eaua Sile Ador#itu' Lun"anul
şi !pu!e din !e aplecă plin de
âr)ul &uelor;
8 Sile Ador#itu, #ăria%ta'
8 *or&eşte< "răi do#nul, aruncându%i o priire i!coditoare'
8 Doa#ne, poe!tea e ca# lun"ă' A# !%o !curte pe cât pot' Acu#
trei ile u#&la# prin tot /ucureştiul $n căutarea unor !eritori pentru
Caraană, C+irilă şi Ducu' De )apt, $i "ă!i!e#, şi de &ucurie u#&la# pe
!trăi ca# c+erc+elit' (arcă #ă tră"ea a-a către palatul lui Roco (eri!ini'
.%a# $nârtit o re#e pe la poartă' Era# "ata !ă #ă depărte de un loc
atât de neprielnic' A# ăut $n!ă un ienicer !o!ind $n "oana calului' Dacă
era# trea, $#i edea# de dru#' Dar $n !tarea $n care #ă a)la#, #i%a#
i!; GIa ei tu, Sile, ce caută ienicerul ace!ta aici=H L%a# aşteptat !ă ia!ă'
O#ul nu #ai era "ră&it' 9i cu# !unt curio! din )ire, parte rea, #oştenită
de la tata, #%a# "ândit că n%ar !trica !ă%l tra" ni-el de li#&ă' .%a#
apropiat de el, a# ridicat #âinile $n !u!, #%a# aplecat cu ele până la
pă#ânt şi i%a# i! $n turcea!ca lui; GLu#ină-ia%ta, ştiu un loc unde !%ar
putea &ea o ulcică de in &un şi !%ar putea ciupi o ădană pe cin!teH'
Auind a!e#enea or&e )ru#oa!e din partea #ea, turcul !%a $#păunat
ni-el şi !%a luat după #ine, iar eu i%a# tra! #ereu cu Glu#ină-ia%taH, care
edea# că%l &ucură "roa' Coranul $i opreşte pe ieniceri !ă &ea, dar nu
a# ăut până ai ienicer care !ă )u"ă din )a-a unei ulcele cu in' I%a#
dat !ă &ea, i%a# adu! o pra#atie de )e#eie care ştie !ă%l pro!tea!că pe
o# şi a# a)lat că .e+#ed%paşa, co#andantul ienicerilor din /ucureşti, şi%
a !crântit un picior' Că la 6iur"iu popo!i!e e#irul I&ra+i#, al treilea o#
după !ultan $n Î#pără-ia Turcea!că, şi că e#irul $l po)tea de"ra&ă pe
.e+#ed
dat până lalui6iur"iu'
$n!ărcinare (eri!ini Cu# co#andantul
!ă )acă acel dru#' nu putea
A)lând !ă călărea!că,
a!e#enea lucruri,i%a
#%
a# po!tat lân"ă palatul lui Roco' Spre !eară l%a# ăut ieşind pe poartă,
ur#at de doi +aida#aci' Când !ă plece, !%a $ntor! $n !cări şi i%a !pu!
prietenului !au !eritorului !ău; G.âine la prân !unt $ndărătH'
.%a# luat după ei' Au ieşit prin poarta de !ud a /ucureştilor şi !%au
#i!tuit pe dru#ul către 6iur"iu' A doua i la prân, adică ieri, l%a#
aşteptat pe do#nul (eri!ini $n (ădurea (opilor' .ă $n!o-eau Toroipan,
6ăluşcă şi Tu)ănel, noii !eritori de!pre care a# #ai po#enit' L%a# oprit
din dru# pe Roco (eri!ini şi i%a# i! cu toată u#ilin-a; G.on!eniore, ă
!alut $n nu#ele #eu şi al ace!tor no&ili caaleri' (entru #ântuirea
!u)letului o!tru nu !unt de a0un! nu#ai ru"ăciunile oa!tre' Ar #ai )i
neoie
!ă şi de
dărui-i unele do#ni
ace!tor #ilo!tenii' D%aia ne%a#
caii oştri, "ândit
iar dacă că o !ă ae-i
!e $ntâ#plă &unătatea
!ă ae-i şi o
pun"ă, ă e-i a)la la loc de cin!te $n toate ru"ăciunile noa!tre iitoare'H
Cu toată !itua-ia "rea, .i+ai%odă !lo&oi un +o+ot de #are râ!'
8 Ai cuteat !ă%l $n)run-i pe Roco (eri!ini=
8 (ăi cu#, #ăria%ta= Eu !unt #ai curio! decât o )e#eie'
8 A!ta nu%i rău< Spune #ai departe<
8 Se ede trea&a că Roco (eri!ini nu prea !e "ândea la #ilo!tenii şi la
ia-a de apoi' S%a repeit cu !a&ia a!upra #ea' L%a# -intit cu o piatră ca#
cât un iepure de şa!e !ăptă#âni' A# nişte pietroaie care nu iartă'
6ăluşcă, Toroipan şi Tu)ănel au tă&ărât cu &âtele pe!te !ă&iile celor doi
+aida#aci' Rar a# ăut a!e#enea cio#ă"eală' Când #i%a# dat !ea#a
că !unt a#e-i-i
&uunare' de%a
A# dat &inelea
pe!te cu to-ii,
o pun"ă i%a#o !cri!oare'
şi pe!te căutat ni-el lui (eri!ini
(un"a prin
a# a!i"urat%o
$n &uunarul #eu, iar !cri!oarea a# citit%o, ca orice creştin curio! şi cu
)rica lui Du#neeu' (rin acea !cri!oare, e#irul I&ra+i# $i dădea ordin lui
.e+#ed%paşa !ă pună oştile de ieniceri din /ucureşti $n !tare de alar#ă'
Că ur#eaă a !e )ace o ră!coală $n /ucureşti, la şai!preece noie#&rie' Că
la cinci!preece noie#&rie, adică #ai dere#e de ră!coală cu o i, !ă%l
pună $n lan-uri pe .i+ai%odă şi !ă%l tri#ită la Con!tantinopol' Că nu era
nici o pa"u&ă dacă !e doedea cu#a #ai târiu că n%ar )i )o!t or&a de o
ră!coală' .i+ai nu%şi plăti!e datoriile către (oartă, aşa că punerea lui $n
lan-uri !e doedea nece!ară' Iar dacă $ncăpu!eră cu#a $n #intea
do#nului unele "ânduri de ră!coală, nu putea )i ale! un #o#ent #ai
ni#erit decât cu o i $nainte de acea lucrare când !%ar putea prinde #ai
#ulte )ire care ar arăta, poate, dacă do#nul a )o!t a0utat şi de cine a )o!t
a0utat' Iar !caunul do#ne!c !ă $ncapă $n #âinile lui (er!ini, până când
!ultanul $l a +otăr$ pe noul do#n' A# $#păturit !cri!oarea cu "ri0ă, a#
pu!%o la loc $n &uunarul ene-ianului, &ăie-ii #ei au $ncălecat pe caii celor
cău-i şi ca# a!ta e totul, #ăria%ta' Când !%o )i treit (eri!ini şi o )i ăut
că are !cri!oarea $n &uunar, şi%a $nc+ipuit că a )o!t atacat de nişte lotri
puşi pe 0a)'
8 Cu# iceai că te c+ea#ă= !e intere!ă odă'
8 Sile Ador#itu, #ăria%ta'
.i+ai%odă !coa!e un inel de pe de"et şi%l trecu $n pal#a lun"anului'
Ace!ta trânti un "enunc+i $n duşu#ea, !i#-ind o durere până%n creştet'
Do#nul ră#a!e o clipă pe "ânduri' Curând, ridică )runtea lui #are şi
porunci;
8 Ni-ă (raştie, ia un cal &un< Să nu te opreşti din dru# până la Aron%
odă< Spune%i do#nului .oldoei tot ce ai auit aici< 9i #ai !pune%i că a#
+otărât !ă !c+i#&ă# iua ră!coalei< Ea a porni la pai!preece noie#&rie'

Capitolul 11
La şai!preece octo#&rie 123, principele Tran!ilaniei, Si"i!#und
/5t+or@, $l pri#i $n palatul lui din Al&a%Iulia pe paşa +idr de Ti#işoara'
Erau de )a-ă; cancelarul 9te)an Io0ica, 6a!par orniş co#andantul
ar#atelor ardelene 9te)an /oc!>a@ unc+iul principelui părintele Carrillo
acel preot ieuit, prieten şi &un !)ătuitor al princepelui contele La0o!
Tele>i, &aronul
+idr 9te)an de ?erind
de Ti#işoara şi contele
!e aşea!e pe /ec>e#&auer'
o !o)a lar"ă, $n apropierea
principelui, iar cei pe!te cincieci de $n!o-itori aşteptau $n picioare, la o
&ună di!tan-ă de tronul princiar' +idr nu aea ni#ic din o&rănicia şi
tru)ia co#andan-ilor turci' .ărunt şi $nde!at, a# putea !pune c+iar plinu-,
cu )a-a #ată şi oc+ii ioi, ar )i arătat ca un călu"ăr cucernic dacă şi%ar )i
!c+i#&at +ainele' Se apleca!e cere#onio! $n )a-a principelui, lucru de
#irare la un paşă turc' 9i nu po#eni de la $nceput de!pre !olie,
an"a0ându%!e $n nişte di!cu-ii #enite a !par"e "+ea-a dinaintea
tratatielor' Îi )ăcu c+iar pe curteni !ă râdă, poe!tindu%le o pă-anie +alie,
a!t)el că pe ne!i#-ite !e !tatornici $ntre oa!pe-i şi "ade o at#o!)eră
cal#ă, plăcută' Doar cancelarul Io0ica !e "ândi $n"ri0orat că a aea un
ader!ar
$n ti#pul inteli"ent' .ult
tratatielor' preaceinteli"ent
Lucru $l )ăcu !ăşi)ie
ra)inat caatent
)oarte !ă nulaletoate
dea de )urcă
or&ele
turcului'
.u!a)irul nu !e "ră&ea' A&ia după prân păru cea #ai +otărât, şi
cancelarul "+ici că a !o!it #o#entul tratatielor' Turcul era $ntr%o eră
$ndrăcită' (oe!tea când $n pă!ărea!ca lui, pe care o $n-ele"eau #ai "reu,
când $ntr%o ne#-ea!că )ără cu!ur' 9i lucru ne#ai$ntâlnit până atunci
$#păr-i câtea daruri celor de )a-ă' (rincipele pri#i din #âna turcului un
#edalion &ătut $n ne!te#ate'
8 Dacă ştia# că da-i a!e#enea o!pe-e !trălucite, !pu!e +idr
â#&ind, era# de #ult oa!petele o!tru' De!pre no&ilii ardeleni aui!e# o
#ul-i#e de lucruri &une, dar nu #i%a# $nc+ipuit !ă%i $ntreacă $n or&ele de
du+ pe cei de la (ra"a !au *ene-ia' E adeărat că eu !unt un &iet oştean
care !e &ucură de!tul de rar de un o!pă- ca cel de ai ori de o pri#ire atât
de !trălucită' Noi oştenii nu prea !unte# pri#i-i &ine nicăieri' (e unde
trece# noi, oa#enii !e a!cund ca de ciu#ă' .ă &ucur că a# enit !ă aduc
pace' Cu lu#ină-ia%!a #arele%iir Sinan%paşa te po-i aştepta la orice' Ar )i
putut !ă%#i dea ordin !ă in $ncoace $n )runtea unei ar#ate de cincieci de
#ii de oa#eni' Norocul #eu şi al o!tru că l%a# a)lat $n toane &une'
(rincipele era "ata !ă i&ucnea!că la a!e#enea a#enin-are indirectă
care de!c+idea por-ile tratatielor, dar un â#&et al cancelarului $l opri la
re#e'
8 Ar )i putut !ă dea un a!e#enea ordin, intereni Io0ica, dar
lu#ină-ia%!a #arele Sinan%(aşa e un "eneral prea i!cu!it pentru a porni o
trea&ă )ără !or-i de i&ândă' La $nceput de iarnă, #arii co#andan-i nu
porne!cla un
linişte ră&oidepepopa!'
locurile pă#ântIar!trăin, unde$nnu%i
un ră&oi aşteaptă
a!e#enea nici ali#ente,
condi-ii $-i aducenici
nu#ai pa"u&e' Î-i dă #ai pu-in decât $-i poate o)eri un prieten' Or, după
câte şti#, $ntre noi şi (oarta Oto#ană !unt rela-ii de #are prietenie'
(e )a-a lui +idr nu !e putu o&!era nici cea #ai #ică ur#ă de
dea#ă"ire, iar â#&etul pe care%l a)işa!e nu !cău!e cu ni#ic' Dar
#intea lui a"eră lucra )ără a!tâ#păr' Nu%i reuşi!e pri#a loitură, dar $i or
reuşi altele' Iar o#ul cu care aea de luptat !e doedi!e a )i nu principele,
ci cancelarul'
8 Nu#ai $ncape $ndoială că a-i !pu! nişte #ari adeăruri, !e adre!ă el
direct cancelarului' (ritenia noa!tră cu principatul Tran!ilaniei e un lucru
de netă"ăduit' E o prietenie care ă aduce #ulte )oloa!e' Doar şti-i &ine că
nici"arantă#
ă o )or-ă dinşi lu#e
a!tăinu"rani-ele
!e poate!ta&ilite'
#ă!ura Iar
cu cea
dacăa #arele%iir
I#periului Oto#an' Noi
a aut un
#o#ent de #ânie, acea!ta a pornit de la )aptul că $n au"u!t tre&uia !ă
!o!ea!că la /el"rad un a0utor prietene!c din partea Tran!ilaniei' Un
a0utor !ta&ilit prin tratatie'
8 I#pu!, lu#ină-ia%ta, $l $ntrerup!e cancelarul' Noi ne%a# plătit
tri&utul anul ace!ta cu #ult $nainte de ter#en' A cere #ai #ult $n!ea#nă
a !ărăci un prieten' Oare e $n o&işnuin-a -ărilor #ari !ă%şi 0u#oale
prietenii $n nu#ele prieteniei= E oare dorin-a #arelui !ultan de a%şi !ărăci
prietenii=
8 Nu, nici or&ă de aşa cea, â#&i +idr' .arele%iir a pu! ta&ără
de iarnă la /el"rad' În pri#ăară, oştile lui or porni !pre apu!' În
ederea pre"ătirilor,
Tran!ilania e atât deare neoie$ncât
&o"ată, de ar#e, de dărui
ar putea &ani, prietenilor
de cai şi deturci
trupe'
de Or,
ece
ori pe cât i !e cere' Iar pentru pu-inul pe care l%a# cerut ae# putin-ă de
plată' 9ti# că $#păratul Rudol) şi *ene-ia şi Scaunul (apal dore!c o alian-ă
creştină $#potria noa!tră' E )ire!c !ă )ie aşa' Dar cât de puternică a )i
acea!tă alian-ă= De când e lu#ea, $n toate alian-ele !%a ăut că unul
#er"e +ăi! şi altul cea' Iar la pri#e0die #are, alian-ele !e de!tra#ă de
parcă nici n%au )o!t' 9i )iecare caută !ă tra"ă !pua pe turta lui' Ce
"aran-ii o)eră alian-a creştină Tran!ilaniei= .er"ând cu noi, principatul
are nu#ai de câşti"at' A# #ai !pu! că ae# putin-ă de plată' Ce%a-i ice
dacă $ntr%un iitor apropiat #ăritul principe Si"i!#und ar aea
$ncuiin-area !ultanului !pre a lăr"i +otarele Tran!ilaniei pe!te ara
Ro#ânea!că şi .oldoa=
8 A# ice că I#periul Oto#an nu%şi #ai -ine )ă"ăduielile )ă-ă de
acele -ări'
Turcul păru $ncurcat doar o clipă'
8 De ce= Întinând Tran!ilania, noi nu ştir&i# ni#ic din drepturile
celor două !tate'
8 Nu#ai li&ertatea lor, !pu!e a!pru cancelarul'
8 Li&ertatea= Dar ce e li&ertatea= Un #o)t, do#nule cancelar' Cui
)olo!eşte $n re#urile noa!tre= 9i la ur#a ur#ei, ar trăi ala+ii #ai rău
!u& noi decât !u& oi= $nc+eie el râând'
(rincipele şi /oc!>ai, şi Corniş părură $ncânta-i de a!e#enea
propunere' Io0ica ştia $n!ă că turcul pro#itea uşor toc#ai pentru că un
a!e#enea lucru nu !%ar )i putut $n)ăptui' Tran!ilania ar )i deenit #ult
prea puternică'
Oto#an' .ai ştiaArcă)i -ările
a0un!#ari
un "+i#pe de te#ut
nu dăruie!c $n coa!ta
teritorii, I#periului
ci acapareaă' Iar
turcii n%ar )i dat din #ână &o"ă-iile celor două -ări' /o"ă-ii pe!te care
!tăpâneau cu# credeau ei de cuiin-ă' Se pre)ăcu, totuşi, a crede $n
pro#i!iunile turcului şi $ntre&ă nai;
8 În )a-a ace!tui iitor, dar, nu or )i prea #ari preten-iile oa!tre=
8 Doar !unte# $ntre prieteni, râ!e turcul' Să ice# că aşteptă# la
Ti#işoara pe!te două !ăptă#âni cinci #ii de cai, opt !ute de care cu
#erinde, o !ută de #ii de duca-i şi şa!e #ii de oşteni oa!te alea!ă, cu
ar#e, cu tunuri şi cu plată de la principele Tran!ilaniei'
Auind a!e#enea ci)re, Si"i!#und tran!piră de #ânie' Ar )i rut !ă%l
$n0ure pe turc, !i#-indu%!e la adăpo!tul $#păratului Rudol), dar Io0ica
intereni din nouelaprea
8 Ter#enul ti#p'
!curt, lu#ină-ia%ta, iar cererea oa!tră e #ai pu-in
prietenoa!ă' 9i nu ae# nici c+eăşie de la !ultan că o# putea lăr"i
"rani-ele noa!te'
Dacă nu ar )i ro!tit a!e#enea or&e, turcul ar )i intrat la &ănuială,
ăând #ânia rău a!cun!ă a principelui'
8 9i ce propune-i= $ntre&ă +idr'
8 Să dă# un !)ert din ce a-i cerut, până la douăeci noie#&rie'
8 9i re!tul=
8 Re!tul după pri#irea )ir#anului de la (oartă, care !ă ne per#ită
lăr"irea "rani-elor'
8 (u-in< o&!eră turcul' 9tiu că e!te la oi o icătoare; G(rietenul la
neoie !e cunoaşte<H
8 Adeărat, lu#ină-ia%ta< Dar #ai ae# una; GNu da pa!ărea din
#ână pe cea de pe "ard<H
8 :ru#oa!ă icătoare< o&!eră +idr' .i%e tea#ă $n!ă că acea!tă
icătoare l%ar !upăra )oarte rău pe #arele no!tru iir' Eu a# adu! aici
cuântul lui'
 8 Nu !e a !upăra, intereni cancelarul' Lu#ină-ia%!a e un o# u#&lat
şi $n-elept' Spune%i că #ai ae# o icală, care !ună ca# aşa;
GNe#ul-u#itului i !e ia darul<H
8 Îi !pun' În!ă ar )i &ine !ă nu uita-i că eu a# adu! aici cuântul lui'
8 Dar )ără )ir#an, o&!eră Io0ica â#&ind'
8 E ulti#ul cuânt= !e $ntunecă pe neaşteptate +idr'
8 Nu, lu#ină-ia%ta< Nu e ulti#ul' A# rea !ă ne !)ătui#' (ână atunci,
or eni aici dan!atoare şi pe+liani de%ai noştri !ă lu#inee c+ipul o!tru
$ncruntat'
(rincipele şi cancelarul !e retra!eră $ntr%o că#ăru-ă alăturată' A&ia !e
$nc+i!e uşa $n ur#a lor, că Si"i!#und i&ucni )urio!;
8 Cu# ai putut !ă pro#i-i atâtea daruri, când ştii că e rerea noa!tră
!ă ne tra"e# cu alian-ă către creştini=
Io0ica â#&i, iar principele !e linişti ca prin )ar#ec, ştiindu%i &ine
icleşu"urile'
8 .ăria%ta, +idr ne%a pro#i! ara Ro#ânea!că şi .oldoa, deşi ştia
&ine că nu ni le or da niciodată' Eu i%a# pro#i! $n nu#ele o!tru un !)ert
din ce #i%a cerut şi ştiu că a aea ni#ic de la noi' La iclenie ră!punde#
cu iclenie' Acu#, la $nceput de iarnă, turcii nu pot eni cu ar#ată pe!te
noi' Dar ar putea
Tran!ilania' I%a#!ă)ă"ăduit
&ată #ar"inile
turcului principatului
pu-in, pentrucu pierderi
a nu%l lă!a"rele pentru
!ă &ănuia!că
cea din "ândurile noa!tre'
8 9i cu# ai !ă te de!curci la douăeci noie#&rie=
8 Atunci nu a #ai )i neoie' Turcii !e or lua cu #âinile de păr'
8 Nu $n-ele"'
8 Te oi lă#uri, #ăria%ta' În ara Ro#ânea!că şi $n .oldoa !e
pre"ăteşte o ră!coală ca# $n 0urul lui cinci!preece noie#&rie' Turcii nu%i
or da i#portan-ă $n pri#ele ile' Când !e or trei, a )i de!tul de târiu'
8 Crei una ca a!ta= $ntre&ă !urprin! principele'
8 Nu cred, #ăria%ta' 9tiu'
8 Dar oştile turceşti din ara Ro#ânea!că şi din .oldoa nu or !ta
cu #âinile%n
8 Si"ur, !ân'
#ăria%ta' *or !ta cu ele pe piept'
8 Do#nule cancelar, !e $ncruntă Si"i!#und, ştii #ai #ulte decât rei
!ă !pui'
8 9tiu doar cât tre&uie'
8 De ce nu a# )o!t $nştiin-at #ai de #ult=
8 Eu nu in la principele Tran!ilaniei cu onuri'
8 9i dacă nu reuşeşte ră!coala $#potria turcilor=
8 (rincipele Tran!ilaniei a aea "ri0ă !ă reuşea!că, !e $nclină
cancelarul'
8 Cu#=
8 Tri#i-ând două #ii cinci !ute de oşteni $n a0utorul lui .i+ai%odă şi
tot pe%atâ-ia lui Aron%odă'
8 A!ta $n!ea#nă atac pe )a-ă $#potria turcilor, !e $ncruntă din nou
principele'
8 În!ea#nă pri#ul act #are' (ri#a doadă a lui Si"i!#und /5t+or@
că e de partea creştinilor, ră!pun!e rece cancelarul' Iar acea!tă doadă e
nece!ară la (ra"a, după !cri!oarea din pri#ăară'
 8 Turcii !unt puternici'
8 9i noi, #ăria%ta'
8 Deci, porni# ră&oi $#potria (or-ii=
8 (orni# ictorie $#potria (or-ii'
8 (ri#e0dio!, do#nule cancelar' Alian-a creştină $ncă nu e )or#ată'
8 (ri#e0dio! a )i a&ia la pri#ăară' Căând $ntrea"a Un"arie, a
cădea şi principatul Tran!ilaniei' Turcii ne%au ocolit până acu#, toc#ai
pentru că nu au )o!t de!tul de puternici'
8 :ie< +otăr$ Si"i!#und' Acu# ori #ai târiu, tot tre&uie !ă $ncepe#'
Cancelarul ră!u)lă uşurat'
8 Deci, $i #ai dă# cea lui +idr=
8 Îi #ai pro#ite#, #ăria%ta' (ână la ră!coală nu ae# neoie de
+ar-ă cu turcii'

Capitolul 14
Î#&răcat $ntr%un capot #are, $n)lorat, (eri!ini şedea trântit cu )a-a%n
!u! pe o !o)a din !alonul cel #are al ca!ei !ale' Sa#uel $i de!c+idea cu
"ri0ă
cu o catapla!#ă pe cucuiul cât o nucă, reultat al $ntâlnirii ene-ianului
Sile'
8 Dacă loitura ni#erea cea #ai 0o!, la tâ#plă, o&!eră Sa#uel,
cred că te pre"ătea# la cea!ul ace!ta pentru $#&ăl!ă#at' 6reşeşti, dra"ă
do#nule Roco, &iuindu%te pe i!cu!in-a cu care #ânuieşti !a&ia' Iată că
!a&ia nu -i%a )o!t de nici un )olo!' (ra#atia care -i%a ieşit $n cale nu te%a
po)tit la o luptă de tactică şi de #ăie!trie' Dacă purtai, ca orice o#
cu#inte, unul !au două pi!toale $n)ipte la &râu, ai )i !tat alt)el de or&ă cu
o#ul acela'
8 (e to-i dracii< i&ucni Roco' N%ai de "ând !ă #ă !lă&eşti cu
o&!era-iile tale=
8 Nu, n%a# de "ând< ră!pun!e cal# Sa#uel' Sunte# toarăşi $ntr%o
a)acerea#
acu# $n pri#it
care au )o!t)iupu!e
!ă%-i $n 0ocdeia-a
!lu0itor, şi aerea
ai $nainte eu noa!tră' Dacă
oi )i acela până
care a
porunci' Ai )ăcut atâtea pro!tii $n ulti#a re#e, $ncât #ă ăd !ilit !ă iau
acea!tă #ă!ură'
(eri!ini !e ridică, parcă #uşcat de şarpe'
8 Tu !ă%#i dai #ie porunci= Te%a# !trân! de pe dru#uri şi -i%a# dat
un acoperiş !u& care !ă dor#i' i%a# dat !ă #ă#ânci toc#ai când crăpai
de )oa#e' Ia%-i catra)u!ele, do#nule Sa#uel< Ia%-i catra)u!ele şi du%te
dracului, până nu%#i ie! cu totul din !ărite<
Sa#uel $l a!cultă liniştit' Nici un #uşc+i de pe )a-ă nu trădă #ânia de
care era cuprin!' Un â#&et ironic $i apăru, şi (eri!ini ar )i tre&uit !ă ia
!ea#a la â#&etul acela' Cu o #işcare $nde#ânatică, prin!e &ra-ul
ene-ianului
li&eree, dar şi%l ră!uci .âna
nu reuşi' !curt'lui
Ace!ta $şi $ncordă
Sa#uel părea o toate puterile
#en"+ină, iarcaocea
!ă !elui
&lândă !e aui li#pede;
8 A!cultă &ine, Roco< 7u#ătate din ce a# adunat aici e al #eu' 9tii şi
tu că !unt #ai priceput decât tine' aida#acii nu te iu&e!c' Ai )o!t crud cu
ei' (e cei doi care te%au $n!o-it la 6iur"iu i%ai pu! $n )iare, cu toate că
#arele inoat erai tu' Eu le%a# dat !lo&oenie' Cu .e+#ed%paşa eşti
toarăş de a)aceri' Eu !unt şi toarăş, şi prieten' Aş putea eu !ă%-i !pun
G(eri!ini, ia%-i catra)u!ele şi pleacă<H N%o )ac' .ie%#i place !ă 0oc cin!tit'
7oacă la )el< E !in"ura ta şan!ă'
Îi dădu dru#ul cu un "e!t de !ilă' Roco ră#a!e $n poi-ia aceea #ultă
re#e, recuno!când adeărul !pu!elor lui Sa#uel' :ăcu!e #ulte pro!tii
care puteau !ă%l co!te' La 6iur"iu pleca!e nu#ai cu doi !eritori ca !ă%l
$ntâlnea!că pe e#irul I&ra+i#' Cei care l%au atacat ar )i putut !ă%i ia
!cri!oarea' Norocul lui )u!e!e că nişte !i#pli tâl+ari ca aceia !e intere!au
nu de o !cri!oare, ci de o pun"ă'
8 Deci, ei )i do#n $n locul #eu= $ntre&ă $ntr%un târiu'
Sa#uel $l prii #irat'
8 Eu do#n= De ce= Do#n ei )i tu, iar eu oi )i u#&ra ta' (arcă
!puneai că -i !%a părut a%l cunoaşte pe &anditul care te%a loit cu piatra'
8 Cred că l%a# #ai ăut pe undea'
8 Încearcă !ă%-i a#inteşti< (oate că nici nu e tâl+ar' *reo i!coadă de%a
lui .i+ai%odă te%o )i ur#ărit' O )i citit !cri!oarea şi o )i pu!%o la locul ei $n
&uunar'
8 Nu !e poate' I%ar )i luat re#e' (e #ine #%a a#e-it doar o clipă'
8 Cine
a plecat ştie6iur"iu
de la cât delalun"ă o )i )o!t clipa aceea=< 9i ici că e#irul I&ra+i#
Ti#işoara=
8 Aşa e< A plecat c+iar $n #o#entul $n care ne%a# de!păr-it'
Sa#uel ră#a!e #ultă re#e pe "ânduri, cu )a-a parcă tri!tă, parcă
$ncruntată' Doar când or&i din nou, )a-a lui căpătă li#pei#ea o&işnuită'
8 A# tri#i! acu# un cea! o şta)etă !ă%l c+e#e aici pe .e+#ed%paşa'
O !ă di!cută# $#preună' *a tre&ui !ă luă# toate #ă!urile pentru a%l
!coate pe .i+ai%odă dintre idurile palatului do#ne!c, unde !e !i#te $n
!i"uran-ă' Dacă ştirile a)late de la I&ra+i# !unt adeărate, dacă ră!coala
.oldoei şi a ării Ro#âneşti e plănuită pentru şai!preece noie#&rie,
ti#pul e de!tul de !curt' În a0un de ră!coală, şta)etele u#&lă ca nişte
)urnici' Să prinde# şta)etele' Sunt conin! că Indru şi prietenii lui ştiu
de!pre acea!tă
păcate, ră!coală'
acei ânători Că or pune
au di!părut acu#u#ărul
câtea la de!)ăşurarea
luni ei' ni#eni
şi nu #ai ştie Din
ni#ic de!pre ei'
8 9i dacă nu e or&a de nici o ră!coală= $ntre&ă Roco'
Sa#uel â#&i'
8 Aui, au ro#ânii o icătoare care !ună ca# aşa; G(ână nu )aci )oc
nu ie!e )u#H' 9i #ai au una; G/uturu"a #ică ră!toarnă carul #areH'
8 Ca# #ulte icători au ro#ânii ăştia< o&!eră cu di!pre- ene-ianul'
8 .ulte şi $n-elepte' Dar iată că !o!eşte .e+#ed%paşa' Să trăieşti o
#ie de ani, lu#inate .e+#ed<
8 Ala+ e #are< ro!ti co#andantul ienicerilor'
:a-a lui oac+eşă !trălucea de #ul-u#ire'
8 Ai citit
citi#'!cri!oarea lui e#irii
Trei e!te# I&ra+i#= !e intere!ă
la I#periul (eri!ini'
Turce!c' Ei #are &oieri la noi'
Co&orâtori din :ati#a e!te#' Ei !)at &un dat la !ultan' I&ra+i# or&i#
#ult, cunoaşte# pu-in' 6ândi# la el nu#ai ră!coale' .e+#ed cunoaşte#
&ine "+iaurii ro#âni' Bştia )ricoşi e!te#' Ienicerii !tăpâni# /ucureştii şi
ara Ro#ânea!că' La 6iur"iu, ieniceri e!te#' La /răila, la ârşoa, la
Sili!tra, tot ieniceri e!te#' .i+ai%odă !lu"ă la .e+#ed e!te#' Câine
e!te#' Ră!coală nu e!te#, &re' 6+iaurii pu-ini şi )ricoşi'
8 Crei= $l $ntrerup!e Sa#uel' Acu# o !ută de ani, ro#ânii din
.oldoa au &iruit câtea oşti oto#ane' Ai auit de 9te)an cel .are=
8 Aui#, aui#, râ!e turcul' A!ta atunci'
8 A!cultă, .e+#ed, !pu!e &lând Sa#uel' Tu eşti co#andant pe!te
reo două #ii de ieniceri, dar i!ei !ă conduci o ar#ată #are' Dacă
$ncepe o ră!coală pe care nu o po-i opri şi ai norocul !ă !capi cu ia-ă, ai
!ă )ii )ericit dacă ei a0un"e un !i#plu ienicer' Dacă potoleşti o ră!coală,
po-i a0un"e co#andant de ar#ată, aşa cu# doreşti' Acu#, !ă cântări#
lucrurile' Cei #ai #ul-i dintre do#nii .oldoei şi ării Ro#âneşti au luat
!caunele de do#nie de!tul de !ăraci' Tu ştii cu# !e capătă un !caun de
do#nie' Ei &ine, la pu-ină re#e după $n!căunare au )ăcut aeri #ari'
.i+ai%odă când !%a aşeat pe !caunul de do#nie era &o"at' Acu# e !ărac
lipit' Care e caua=
8 A!ta nu şti#, !pu!e #irat turcul'
8 Si"ur că nu ştii, dar ai )i putut !ă te $ntre&i' Dacă o#ul ace!ta nu
rea !ă !e $#&o"ă-ea!că şi $şi ri!ipeşte aerea pentru tre&urile -ării,
$n!ea#nă că ur#ăreşte cea' A!ta #ă )ace !ă cred că e#irul I&ra+i# a
)o!t &ine
8 Tu,in)or#at'
Sa#uel, "+iaur deştept e!te#< Eu nu "ândi# a!ta'
8 Cred că nu te%ai "ândit' Tu eşti oştean' (entru tine "ândi# eu şi
(eri!ini' Dacă rei !ă a0un"i co#andant #are, nu aştepta prile0ul< S%ar
putea !ă ină târiu !au niciodată' (re"ăteşte%l tu< Să ice# că nu a )i
ră!coală $n iua de şai!preece noie#&rie' În iua de pai!preece
noie#&rie, câ-ia oa#eni de%ai #ei or ieşi $n !tradă şi or !tri"a; G.oarte
turcilor<H *or tra"e cu ar#ele şi or )ace tă#&ălău #are' Tu te duci la
palatul do#ne!c cu o #ie de oa#eni şi%l le"i pe .i+ai' Cine a putea !ă
!pună că nu a )o!t $nceput de ră!coală= .ai ale! că I&ra+i# ştie de!pre
acea!tă ră!coală' Iar dacă .i+ai%odă a plănuit cu adeărat o ră!coală, cu
atât #ai rău pentru el'
8 A)eri#<
protector !tri"ă
e!te# turcul' Dar nu pute#
la Con!tantinopol' (oatele"a la .i+ai%odă'
Sinan%paşa' Sau Nu şti#c+iar
poate cine
!ultanul' Atunci, eu pierde# capul'
8 Ai porunca lui I&ra+i#'
8 Dacă protector #are e!te# la Con!tantinopol, nu &ine'
8 A!e#enea prile0 nu #ai "ă!eşti'
8 .ai "ândi#, $nc+eie turcul'

În iua de 1Q noie#&rie 123, .e+#ed%paşa intră $n curtea palatului
do#ne!c, $n!o-it de cincieci de ieniceri' Cei care%l cunoşteau $i adre!ară
o&işnuitele !aluturi şi te#enele, dar co#andantul nu catadic!i !ă
ră!pundă' .er"ea iute, cu )a-a $ncruntată, cu priirea !cânteietoare de
#ânie'
.i+ai%odă şedea pe un !caun de răc+ită, la u#&ra copacilor #ari' Se
$ntâ#pla!e o i de noie#&rie călduroa!ă şi li#pede, cu# !unt pu-ine la
a!e#enea re#e de toa#nă târie prin păr-ile /ără"anului' 6rupuri de
&oieri !e pli#&au pe aleile răcoroa!e, odi+nindu%!e după o adunare de
Dian prelun"ită până către prân'
 La apari-ia lui .e+#ed%paşa, &oierii !e opriră !i#-ind din priirile lui
că !%ar putea i!ca o )urtună #are'
8 Unde%i câinele= răcni turcul, căutându%l cu priirea pe do#n'
8 Dacă or&eşti de #ăria%!a do#nul ării Ro#âneşti, iată%l< ră!pun!e
a#enin-ător clucerul /ăicoianu'
/anul .i+alcea şi )ra-ii /ueşti du!eră #âinile la 0un"+ere' .i+ai%odă
ridică &ra-ul do#ol, iar oa#enii lui ră#a!eră linişti-i, $n &ună rânduială'
8 Ala+ cu tine, .e+#ed< !pu!e &lând, cu u#ilin-ă' Care e pricina
!upărării tale=
8 :iu de că-ea< ră&u)ni .e+#ed )ără !ă ia $n !ea#ă priirile
a#enin-ătoare ale celor din 0ur' A# !ă te târă!c de &ar&ă pe lân"ă idurile
/ucureştilor'
8 A!cultă, .e+#ed< â#&i do#nul' Un !in"ur !e#n de%al #eu ar )i
de%a0un! ca !ă #ai ieşi iu din palat' N%o )ac, pentru că !unt prietenul
turcilor' Dar nici nu #ă !ili'
.e+#ed prii o clipă $n 0urul lui şi%i păru rău că nu eni!e la curte cu
to-i ienicerii' E#irul I&ra+i# aea doada trădării do#nului' (oate că
ni#eni nu i%ar )i luat $n nu#e de rău #oartea lui .i+ai' E drept că dacă ar
)i enit cu to-i ienicerii nu ar )i putut intra $n palat )ără luptă' Ca ec+i
o!taş, nu lucru,
a!e#enea credea.i+ai
nici ar
o )iclipă
aut$nneoie
pre"ătirea uneinu#eroa!ă'
de oa!te ră!coale' (entru un
Or, de la
$nceputul do#niei ace!tuia nu !e )ăcu!e nici o c+e#are la oa!te' În
/ucureşti ca şi $n re!tul -ării nu !e a)lau oa#eni !u& ar#e' Întrea"a oa!te
a lui .i+ai, $n nu#ăr de reo două #ii şi cea de oşteni, $şi aea locul $n
/ucureşti' 6arnioana ienicerilor, a)lată !u& co#anda lui, era #ai
nu#eroa!ă' Deci, aşa nu putea )i or&a de o ră!coală' Ar )i $n!e#nat
curată !inucidere pentru do#n'
8 Î-i or&e!c prieteneşte, intereni din nou .i+ai%odă după un
#o#ent de c+i&uială' 9tiu că ienicerilor şi că#ătarilor le datore #ul-i
"al&eni' S%a ni#erit !ă ii toc#ai $ntr%o i &ună' Iată că a !o!it re#ea !ă
ă pri#i-i &anii' A# )ăcut ro!t de "al&enii pe care%i datore' Aurul e pe
dru#'datoriile
plăti În c$tea ile aşi)iale
do#niei aici'-ării,
Deci, $n iua
până de pai!preece
la ulti#ul noie#&rie
"al&en' Ni#eni nu aoi)i
uitat'
:a-a turcului !e lun"i de ui#ire, iar $n oc+i i !e !trecură un licăr de
lăco#ie'
8 Tu, .e+#ed, continuă do#nul â#&ind, nu #%ai $#pru#utat cu
ni#ic' Dar, din prietenie, do#nul ării Ro#âneşti te trece pe ră&o0 cu
douăeci de #ii de "al&eni'
8 (ri#i# eu &anii aceştia= $ntre&ă cu ne$ncredere turcul'
8 Te $ndoieşti de cuântul do#nului= !e $ncruntă odă'
8 To-ii &anii dai la #ine=
8 (ână la ulti#ul "al&en, .e+#ed' Ienicerii or pri#i pe!te datorie
câte
&oieriitreieci
#ei şi de "al&eni
#i%a# )iecare'
ândut toate(entru
au-iile'aceşti
*reau,&ani #%a# $ndatorat
$n !c+i#&, la oi
"aran-ii că
aea o do#nie lun"ă' Că $n iitor ienicerii şi co#andantul lor or eni la
do#nul ării Ro#âneşti cu prietenie şi u#ilin-ă'
8 :ace# act< !tri"ă .e+#ed, ştiind că nu%l a re!pecta'
 8 Aşa e &ine< apro&ă .i+ai re-inându%şi un â#&et' Acu#, !pune%#i,
prietene, care e pricina !upărării tale=
8 .ăria%ta, o $ntoar!e co#andatul, un!preece dintre ieniceii #ei cei
#ai &uni ai )o!t o#orâ#, trecut două nop-i'
8 Adică acu# două nop-i au )o!t o#orâ-i un!preece ieniceri=
8 Aşa cu# !pu!'
8 Cine a $ndrănit una ca a!ta= !e $ncruntă do#nul'
8 Cae Indru, Co!tac+e Caraană, C+irilă ?ece ?ece Iata"ane, Ducu
cel Iute şi !lu0itori de la ei'
8 (oe!teşte, co#andante< $l $nde#nă odă aşeându%!e #ai &ine $n
)otoliul de răc+ită'
Turcul nu )u po)tit !ă şadă şi nici nu ău un !caun prin apropiere, dar
trecu pe!te acea!tă necuiin-ă, cu "ândul la cei douăeci de #ii de
"al&eni'
8 (oe!ti#, poe!ti#, $ncepu el do#ol' Ienicerii plecat (loieşti,
petrecere' :ăcut &aira#' Ei du! )e#ei "+iaure la /aira#' :e#ei )ăcut #are
tără&oi' *ânătorii a)lat acolo şi porni# la luptă cu iata"ane &urătoare'
O#orâ# la ei un!preece ieniceri, care oştean #are e!te# la noi' Noi
a)la# şi tri#i! ieniceri prinde# ânători' *ânători di!păre#' *re# #ăria%
ta prinde#
8 Dacăânători şi ai de
au di!părut, preda#
unde la ieniceri'
!ă%i iau=
8 (eri!ini !pu!, #ăria%ta, şti# unde a!cun! ânători'
.i+ai $şi re-inu o tre!ărire şi continuă !ă â#&ea!că prieteno!'
8 :ace# târ", .e+#ed' Eu $i caut pe ânători şi -i%i predau' Tu #i%l
predai pe acel (er!ini, care !e crede do#n al ării Ro#âneşti'
8 A!ta nu pute#' (er!ini prieten de la I&ra+i# e!te#'
8 Dacă nu l%a# le"at până acu# pe acel (eri!ini, a# )ăcut%o nu#ai
din prietenie pentru tine şi pentru e#ir' Uite ce ne%a# "ândit; În iua de
şai!preece noie#&rie -i%i predau pe acei ânători' Tu $l aduci pe acel
(eri!ini le"at' E#irul I&ra+i# a# !ă%i dau treieci de #ii de "al&eni şi are
!ă%i treacă !upărarea'
.e+#ed tre!ări
de şai!preece' ii&il;căGCâinele
În!ea#nă de "+iaur
ştirile e#irului nu !e aor&e
!unt ră!cula deci Î#i
"oale' $n iua
oi
lua &anii $n iua de pai!preece, iar $n cici!preece tunurile #ele or &ate
idurile palatului'H
8 E!te# &un târ"< râ!e .e+#ed'
De la palatul do#ne!c !e a&ătu pe la (eri!ini' *ene-ianul porunci in
rece şi #âncăruri ale!e' Iar turcul poe!ti de!pre cele di!cutate cu .i+ai'
A)lând că do#nul ur#ăreşte !ă%l prindă, Roco !lo&oi nişte $n0urături
pipărate' Când !e potoli, $ncepu !ă râdă'
8 Ia &anii, .e+#ed, $n iua de pai!preece< Apoi, ae# noi "ri0ă de
câinele ace!ta<
Sa#uel, care tăcu!e până atunci, !e a#e!tecă $n or&ă;
8 De de
de #ilion unde are .i+ai%odă aşa, pe nepu!ă #a!ă, aproape o 0u#ătate
"al&eni=
8 Ce ne pa!ă nouă= ripo!tă (eri!ini'
8 Eu cred că ne pa!ă' De ce a plănuit ră!coala pentru iua de
şai!preece= De ce%şi plăteşte datoriile cu două ile $nainte= Aici !e
a!cunde cea'
 .e+#ed $l prii -intă, "uduit de ace!t adeăr' Dar ene-ianul $i dădu
un ră!pun! la )el de tare;
8 Îşi plăteşte datoriile #ai dere#e cu două ile ca !ă adoar#ă
&ănuielile turcilor $n )a-a unor eentuale pre"ătiri de ră!coală' (ri#ind
&anii, turcii $şi or ca# )ace de cap' A!ta e toc#ai ce ur#ăreşte acel
câine' 6al&enii nu%i a pierde' Dacă )ace ră!coală, pe!te două ile $i a
tăia pe turci şi%şi a lua &anii $ndărăt'
8 Îi a lua de la ei; dar de la că#ătari= Între&ă Sa#uel'
8 De că#ătari a #ai aea neoie, râ!e (eri!ini'
8 Nu cred' Întâi; nu cred că .i+ai di!pune de atâ-ia &ani' Do#nul
ace!ta e #ai iclean decât pare' Te !)ă
tuie!c, .e+#ed, !ă c+e#i de"ra&ă două #ii de ieniceri de la 6iur"iu'
8 Ai cerut, dar co#andant de la 6iur"iu nu da# la #ine ieniceri'
Tre&ui# )ir#a# de la (oartă' E#ir I&ra+i# ai tri#i! or&ă eni# la cetate
/ucureşti cu două #ii cinci !ute de ieniceri'
8 9i când a !o!i=
8 A!ta nu şti#' Ala+ şti#'
8 Tri#ite de"ra&ă şta)etă !ă !e "ră&ea!că< Cere a0utor la /răila, la
ârşoa< Ai putea cere c+iar de la Sili!tra'
8 /răila,
GUn ârşoa
a!e#enea şi Sili!tra
i#periu nu da#şia0utor'
de!tră#at plin deNu prieteni decalaace!ta,
ne$n-ele"eri .e+#ed'#ă
#ir cu# de !e #ai #en-ineH, "ândi Sa#uel' Apoi i!e;
8 În ilele de doi!preece şi trei!preece o# edea dacă !o!e!c &anii
do#nului' Dacă nu or !o!i, a tre&ui !ă%l atacă# pe .i+ai%odă de
$ndată' Ienicerii noştri !unt #ai nu#eroşi şi #ai &ine $nar#a-i decât
oştenii palatului do#ne!c' În iua de pai!preece !ă nu te duci la i!tierie,
.e+#ed< Ră#âi $n palatul tău, cu tunurile şi cu ar#ele pre"ătite' Îndată
după $#păr-irea &anilor, $l o# le"a pe do#n' (eri!ini $i a lua locul, iar de
re!t !ă nu te #ai $n"ri0eşti' Dacă toate lucrurile ie! cu# a# plănuit noi, la
o !ăptă#ână după ce !e a aşea $n !caunul do#ne!c, (eri!ini $-i a dărui
o !ută de #ii de "al&eni'

8 Aşa
9i !ăoi
nu)ace, $ncuiin-ă
uit, !pu!e .e+#ed%paşa,
din nou "ânditor'
Sa#uel' Două !ute de ieniceri ar )i &ine
!ă !e in!talee c+iar de ai $n palatul no!tru' A!ta aşa, ca #ă!ură de
preedere'

Capitolul 1
În după%a#iaa de 14 noie#&rie a anului 123 intrară pe poarta de
nord a /ucureştilor patru care, !tră0uite de două !ute de oşteni de%ai lui
odă' /utoiaşele cu "al&eni, rânduite )ru#o!, erau de!coperite, iar !oarele
a!pru de toa#nă dădea !clipiri aurului' Câ-ia !lu0itori coco-a-i lân"ă
&utoiaşe treceau "al&enii
plăteşte datoriile' printre
9i doar ei ştiau de"ete, !tri"ând
că &utoiaşele !unte!eli
pline că
cu do#nul $şi
pietre, că
nu#ai dea!upra lor !e a)lau câtea rânduri de "al&eni' La ederea atâtor
&o"ă-ii, #ul-i#ea !e $n"+e!uia curioa!ă şi laco#ă, iar oştenii luptau din
"reu ca !ă de!c+idă calea li&eră către i!tierie' 9tirea !e ră!pândi iute $n
toate col-urile /ucureştilor' După ce !e #i!tuiră carele $n curtea i!tieriei,
câtea !ute de oşteni urcară pe iduri şi u#plură tunurile, "ata de &ătaie'
Acea #ă!ură nu #iră pe ni#eni, )iind or&a de a!e#enea aere uriaşă'
Oa#enii do#niei &ătură !trăile !tri"ând şi $nde#ându%i pe to-i creditorii
!ă !e $n)ă-işee a doua i di#inea-ă, la cea!urile opt, $n poarta i!tieriei'
Iar eeni#entul acela )u di!cutat prin +anuri, pe !trăi şi $n ca!ele
oa#enilor până după #ieul nop-ii'
În di#inea-a ur#ătoare, de cu# $ncepu !ă !e lu#inee, că#ătarii
eniră "ra&nic şi )ăcură coadă lun"ă, $#&râncindu%!e cu "ălă"ie #are
lân"ă poarta $ncuiată a i!tieriei' 6rupuri #ari de curioşi !e adunară #ai
la o parte, di#preună cu unii care aşteptau !ă le pice reo pleaşcă'
.e+#ed%paşa opri la palatul !ău aproape două #ii de ieniceri, dar pe
#ă!ură ce !e apropia cea!ul plă-ilor, ienicerii di!păreau "ra&nic, )ăcându%
!e a )i uitat de poruncă' A!t)el că, pe la opt, co#andantul !e po#eni că
ră#ă!e!e cu reo ece oa#eni' .e+#ed $n0ură pe toate tainele Coranului,
+otărât !ă%şi pedep!ea!că apri" oştenii' (ână la ur#ă, !e potoli şi aşteptă
liniştit, aând pro#i!iunea i!tiernicului Dan că i !e a aduce partea lui de
"al&eni'
În ca!a lui (eri!ini !e )ăcură unele pre"ătiri de luptă, condu!e de
Sa#uel, !pre +aul ene-ianului' Iar când toate )ură i!prăite cu &ună
rânduială, eşti
aşteptând cei doi
dea!ocia-i
la !pionitrecură
tri#işi$nla!alon şi !eAproape
i!tierie' aşeară de
$n cea!ul
0il-urileplă-ilor
#oi,
!o!i de la palatul lui .e+#ed un o# de le"ătură şi%i e!ti că acolo #ai
ră#a!eră $n 0urul co#andantului reo ece ieniceri credincioşi' Auind
a!e#enea ştire, (eri!ini râ!e cu po)tă' Sa#uel, al& ca arul, porni iute
către odăile +aida#acilor' Le "ă!i "oale' aida#acii pleca!eră şi ei pe la
i!tierie, trecând pe!te poruncă' În clipa aceea, Sa#uel pricepu că iua
ră!coalei e toc#ai iua $n care !e a)lau' Că !e pre"ăti!e cea dia&olic' 9i
că ni#ic nu #ai poate $ntoarce lucrurile' Că nu #ai ei!tă nici o ieşire' Nu
$ncerca !ă !e liniştea!că' 9tia, din păcate, că intui-ia şi lo"ica nu%l
păcăli!eră niciodată' Se loi cu pal#ele pe!te )a-ă de neca şi poate că era
pentru pri#a dată $n ia-a lui când $şi eterioria
a!t)elca
#ai &ună !enti#entele' (ricepu!e
acea!ta' .i+ai $n !)ârşit
$i aea pe că nu
că#ătari !eieniceri
şi pe putea "ă!i o loitură
prinşi $ntr%o
cur!ă )ără ieşire' Nici că !e a)la o iclenie #ai #are, prin care do#nul !ă%
şi adune to-i duş#anii la un loc şi !ă%i do&oare cu tunurile şi !ă%i
$#proaşte cu !ă"e-ile, )ără putin-ă de apărare' Ieşi $n !tradă cu di!perarea
$ntipărită pe )a-ă, urlând;
8 Trădare<
Dar !trada era plină de lu#e e!elă, "ră&ită' 6la!urile lor acopereau
"la!ul lui şi ni#eni nu%l luă $n !ea#ă' Aler"ă $napoi şi !tri"ă din uşa
!alonului;
8 Sute# pierdu-i, (eri!ini< A# $n-ele! planurile lui .i+ai' Nici eu nu aş
!căpa un a!e#enea prile0, când $i ai pe to-i ienicerii $n #ână'
8 Aiurei<
Din !e ră!ti
depărtare Roco'
!e aui De o !ăptă#ână
&u&uitul !pui la pro!tii
tunurilor' *ene-ianul cu carul'
tre!ări' În !c+i#&,
S#auel $şi re"ă!i cal#ul o&işnuit'
Cu pu-in $nainte de cea!urile opt, clucerul Iere#ia /ăicoianu $ntări
"ările de la por-ile /ucureştilor' Iar $ntr%o i ca aceea, ni#eni nu au oc+i
!ă o&!ere a!e#enea #ă!ură' (or-ile )ură ăorâte' Co#andan-ii por-ilor
pri#iră poruncă de a nu le !lo&oi )ără +ârtie de la curtea do#nea!că'
(rintre #iile de oa#eni a)la-i $n )a-a i!tieriei apărură pe neo&!erate
o !ea#ă de &ăr&a-i $ncinşi cu !ă&ii !au cu arcuri atârnate pe u#eri' Su! pe
iduri oştenii lui .i+ai%odă şedeau $n linişte lân"ă tunuri' /oierii şi (reda
/ue!cu !c+i#&au "lu#e $ntre ei şi ni#eni nu le căta $n !ea#ă' Când !e
$#pliniră cea!urile opt, !lu0itorii de!c+i!eră por-ile #ari' .ul-i#ea
creditorilor !e &uluci, !triindu%!e unii pe al-ii, )iecare $ncercând !ă treacă
$naintea celuilalt din tea#a de a nu !e i!prăi aurul $nainte de a le eni
rândul' Cei care apucară !ă intre pri#ii )ură ienicerii lui .e+#ed şi a&ia $n
!patele lor !e adunară că#ătarii' Întrea"a "loată priea neră&ătoare !pre
cerdacurile pu!tii' Câ-ia !lu0itori $ncuiară por-ile pe dina)ară' În curte
părea !ă !e a)le un ie!par dintre cele #ai $ndrăcite' Stroe /ue!cu ridică
&ra-ul dea!upra capului' Când $l lă!ă pe lân"ă corp, tunurile $ncepură !ă
$#proaşte de !u! de pe iduri' În clipa aceea, creditorii şi ienicerii
pricepură că nu #ai $ncape !căpare' Curând, pe dea!upra /ucureştilor !e
ridică un )u# "ro! cu #iro! de pucioa!ă şi de carne )riptă' Iar "roaa şi
!câr&a $i cuprin!eră c+iar şi pe cei de pe iduri'
Auind &u&uitul tunurilor, .e+#ed%paşa porni către i!tierie $n
)runtea
$n celor
)a-ă un "rupece
de ieniceri
călăre-i'credincioşi' Dar a&ia pără!i curtea, când $i apăru
8 (arcă ne căutai, #eştere .e+#ed, !e aui "la!ul lui Caraană' Uite
că a# enit la $ntâlnire' (ână ai te%ai nu#it !i#plu, .e+#ed' De ai
$ncolo te ei nu#i S)ântul .e+#ed%paşa' Dar $nainte de a te trece $n
rândul !)in-ilor nu #ă la!ă ini#a !ă nu%-i dau o e!te &ună' La cea!ul
ace!ta, nu#ai tu şi aceşti ece ieniceri ă #ai a)la-i $n ia-ă' Do#nul ării
Ro#âneşti a pornit lupta $#potria I#periului Oto#an' 9i nu ştiu, ău,
dacă are !ă%i )ie &ine c+iar !ultanului o!tru' (e tine a# )i putut !ă te
lă!ă# cu ia-ă' Dar nu #eri-i, .e+#ed' Tu ai trădat +aina de oştean şi ai
dat%o pe cea de lotru'
.e+#ed $l a!culta doar pe 0u#ătate' Oc+ii lui ur#ăreau #ira-i norii
de )u#
iar care !eecine
pe !trăile ridicau
!edin!pre i!tierie'#ul-i#ii,
auea !tri"ărul Tunurile ca
&u&uiau )ără
un uiet $ntrerupere,
ne$ntrerupt;
8 .oarte turcilor<
Treit parcă din i!are, .e+#ed repei #âna !pre pi!tol' :u cel din
ur#ă "e!t al lui' Cu-itele lui Cae şi C+irilă )ul"erară prin aer şi !e $n)ip!eră
adânc $n pieptul lui' La ece #inute după aceea, clucerul Iere#ia
/ăicoianu eni $n "oana cailor, cu pe!te o !ută de o!taşi' În dreptul celor
un!preece #or-i !e opri $ndelun" şi !coa!e un o)tat de uşurare' De!călecă
)ără "ra&ă şi tra!e cele două cu-ite din pieptul co#andantului, ştiind că
ânătorii trecu!eră pe acolo'
Îndată după prân )u !lo&oită poarta de nord a /ucureştilor' 9iruri
lun"i de care duceau #or-ii departe $n câ#pie, către "ropile !ăpate
proa!păt' .ii de"ânditori
poartă' (rieau târ"oe-i !ei#en!ă
acea aduna!eră $n "rupuri
proce!iune şi nu #ari aproape
ştiau &ine dacădear
)i ti#pul !ă !e &ucure !au !ă tre#ure de "roaă' /ucureştiul !e cură-a!e
de duş#ani $n #ai pu-in de o 0u#ătate de i, dar I#periul Oto#an era
)a-ă de ara Ro#ânea!că a!e#enea unui ele)ant lân"ă un purice'
Ră&unarea turcilor putea !ă )ie cu#plită' Doi călăre-i $n !traie !ărace !e
apropiară de poartă, $ncercând !ă ia!ă di#preună cu acele care #ortuare'
(ăreau "ră&i-i şi !e !trecurau cu #ultă )ereală' Din #ul-i#e !e de!prin!e
un &ăr&at $nalt' *ocea lui li#pede $i )ăcu pe cei doi !ă tre!ară'
8 ei, (eri!ini Sa#uel< O clipă, do#nilor<
O#ul acela era Cae Indru' *ene-ianul !căpă o $n0urătură şi $ncercă !ă
dea &una' .âini puternice prin!eră caii' Încon0ura-i de ânători, cei doi
)ură !ili-i !ă de!calece' *ânătorii $i condu!eră $ntr%un loc #ai liniştit,
departe de #ul-i#e'
8 Î-i a#inteşti, do#nule (eri!ini, de!pre o anu#ită di!cu-ie pe care
a# aut plăcerea !%o purtă# la +anul (rii"+etoarea de Aur= $ntre&ă Cae'
Nu ră!puni' .ă ro"< A# !ă%-i aduc eu a#inte' Atunci !u!-ineai că e o
#inune că un ala+ ştie !ă !e &ată cu !a&ia' Nu ne cunoşti &ine, o#ule'
Eu te%a# cru-at atunci' De data a!ta, do#nul Ducu cel Iute nu te a cru-a'
El e o altă #inune ro#ânea!că' Noi ro#ânii ae# tare #ulte #inuni' Iată%
l pe do#nul Sile Ador#itu' Te%a do&orât de pe cal doar cu o piatră'
Do#nul C+irilă do&oară ra&ia din &or doar cu un cu-it' .i%ar tre&ui
#ultă re#e ca !ă%-i $nşir #ăcar o parte din #inunile ro#âneşti' Ulti#a
#inune ai ăut%o ai' (e .i+ai%odă $l credeai )rico! şi pro!t' Ei, uite că a
o#orât $ntr%un cea! pe!te două #ii cinci !ute de turci, )ără !ă piardă un
!in"ur oştean'
Ducu tra!eDo#nule
!a&ia şi Ducu,
!alută ia%-i o#ul<
!curt, dar cu #ultă polite-e' :a-a lui tânără
cu tră!ături dulci ca de )ată !e de!tin!e uşor $ntr%un â#&et a&ia $n)lorit'
8 (oate că ar #ai )i o cale, do#nilor, $i opri Sa#uel' Nu cere#
$ndurare, ci un !i#plu târ"' Aerea do#nului (eri!ini !e ridică la douăeci
de #ii de duca-i de aur şi opteci şi cinci de #ii de "al&eni' /anii !unt
a!cunşi $ntr%o )iridă din pini-a ca!ei' Îi e-i "ă!i uşor' Acu#, la $nceput de
reoltă, .i+ai%odă a aea #are neoie de &ani' :ără &ani, nu a putea
!ă !trân"ă oşti' Lua-i &anii şi da-i%ne cale li&eră<
8 Trădătorule< !tri"ă (eri!ini, al& de )urie' Cu ce drept ai deăluit
locul a!cunătorii &anilor=
Sa#uel nici nu clipi când ră!pun!e;
8 9tii că%#i
nu aea# place !ăacea!ta
&ani' Aerea 0oc cin!tit'
a )o!tCând a# enit
!trân!ă aici' $n ara
Li !e Ro#ânea!că
cuine ace!tor
do#ni' Dacă a# pierdut, #ăcar !ă pierde# cu ele"an-ă'
8 Turcii or )i pe!te două !ăptă#ân i $n /ucureşti' Din acea!tă cetate
&le!te#ată nu a #ai ră#âne piatră pe piatră, "răi (eri!ini a#enin-ător'
8 La!ă, do#nule (eri!ini, nu ne duce du#neata "ri0a intereni C+irilă'
i%a# o)erit o şan!ă pentru a%-i arăta de ce !unte# $n !tare'
8 În "ardă, do#nule, !tri"ă Ducu<
Să&iile !e #ân"âiară a!pru câtea clipe' Oc+ii lui Roco erau roşii şi răi
ca ai unui câine $ncol-it' Încercă unele
loituri laterale, $nşelătoare' Ducu pară cu pro#ptitudine, )ără !ă dea
un !in"ur pa! $ndărăt' Lupta pe ia-ă şi pe #oarte părea o 0oacă pentru el'
După
Ace!taacele
pară loituri, (eri!ini
cu o loitură !trecură
dată de !u! di&aci
$n 0o!' !a&ia !u&
(e )a-a "arda ânătorului'
ene-ianului apărură
&ro&oane de !udoare' Ader!arul părea de o-el' Câtea clipe, !ă&iile
şuierară a!pru' Roco nu #ai lucra #etodic' Loea la $ntâ#plare' Dădu!e
tot ce ştia' Îşi reeni pe neaşteptate' (e )a-ă $i apăru un â#&et rău'
*ânătorul "+ici ur#ătorul atac $n !clipirea oc+ilor lui Roco' (ară cu
$nde#ânare $#pun!ătura directă, din )a-ă, şi porni pentru pri#a oară la
atac' (eri!ini !e $ndoi do#ol şi cău $n "enunc+i, cu &ere"ata !trăpun!ă'
Cae Indru !e $ntoar!e )ără "ra&ă către prietenul #ortului'
8 Do#nule Sa#uel, eşti li&er !ă pleci< Nu ştiu ce #ă )ace !ă%-i
dăruie!c ia-a' (oate inteli"en-a do#niei%tale' (oate un dra# de
$n-ele"ere' Ai rut !ă%l ei pe Roco do#n al ării Ro#âneşti' i%a# "+icit
0ocul de #ult' N%ai reuşit' U#&lă !ănăto!< Depărteaă%te de pă#ântul
ro#âne!c< A doua oară, dacă te $ntâlne!c, nu oi #ai )i &ineoitor'
Sa#uel nu !coa!e o or&ă' Îşi ridică pălăria, $n !e#n de !alut, şi ru
!ă !e #i!tuie prin poarta de nord a /ucureştilor'
8 O clipă, do#nule Sa#uel< !tri"ă din nou Cae' Nu re# !ă $ncapă
nici o !olie către (oartă $nainte de a ne a!i"ura noi $#potria turcilor'
Ră#âi $n /ucureşti' Ni#eni nu !e a atin"e de do#nia%ta până ce o#
aea putin-a !ă%-i dă# cale li&eră'
8 A-i !ocotit cu #are $n-elepciune, do#nule Indru, !e $nclină Sa#uel'
Dacă aş )i plecat, "arnioana turcea!că din 6iur"iu ar )i a)lat $n câtea
cea!uri de!pre ră!coală'
Străinul !e pierdu curând $n #ul-i#ea târ"oe-ilor'
8 Ai )ăcut rău !lo&oindu%l, do#nule Cae< i!e Co!tac+e Caraană'
Sa#uel a prietene'
8 Nu, a!cunde aurul din nou'
.ă pricep la oa#eni' Către !eară, o# #er"e !ă
ridică# aurul din ca!a lui (eri!ini' Iar dacă Sa#uel ar ră#âne !ă lupte
alături de noi $#potria turcilor, aş )i din cale%a)ară de &ucuro!' E unul
dintre cei #ai i!te-i oa#eni din câ-i a# $ntâlnit până ai'
Din!pre palatul do#ne!c !e aueau urale puternice' .i+ai%odă rupea
$n!e#nele datoriilor şi anun-a poporul că !%a tra! de !u& 0u"ul turce!c'
*or&a lui li#pede şi puternică !e auea până departe;
8 9i a enit re#ea !ă ne ridică# $#potria duş#anilor' Să dărâ#ă#
0u"ul turce!c' Să şti# că tot ce !e a"oni!eşte aici e al no!tru' Să nu #ai
)i# 0u#uli-i şi 0e)ui-i $n nu#ele unei ipocrite piretenii' Să )ie capitala -ării
cu adeărat la /ucureşti, nu la Con!tantinopol' Să nu ne #ai $ne-e ni#eni
cu# şi
-ară !ăde
trăi# şi cu#
li&ertate !ă #ai
!unt ne c+ierni!i#' Să )ace#
puternice decât a !e
tunurile şti că cotropitorilor'
şi oştile dra"o!tea de
Să )ace# a !e şti că na-iunile #ici nu !unt şi nu tre&uie !ă )ie la c+ere#ul
cuia' Iar icătoarea ro#ânea!că !%o $ne-e to-i duş#anii şi !ă n%o uite
niciodată; G/uturu"a #ică tă!toarnă carul #are<H

Capitolul 12
(e!te Câ#pia /ără"anului !e porniră pri#ele !e#ne de iarnă' Era $n
iua de 1M noie#&rie 123' O ploaie !u&-ire, #ăturată de ânt, !e
!pul&era )ără $ncetare, "onind ie-uitoarele !pre a!cunişuri tainice' Către
prân !e po0"+i-a
a!pru pe tran!)or#ă $n #ăăric+e
!u&-ire de $n"+e-cuce &o& #ărunt,
acoperi!e $n-epător,
câ#pia până care !unaÎn
departe'
acea i, a treia după uciderea turcilor, .i+ai porni $n "ra&ă cu oştile !ale
a)ară din cetatea /ucureştilor' Călare pe un cal al&, )oco!, do#nul ieşi!e
prin poarta de !ud, priind cu dra"o!te !pre #iile de oa#eni care%i !tri"au
nu#ele şi%i )ăceau !e#ne prieteneşti' :a-a lui, $ncă tânără, )ru#oa!ă, cu
tră!ături parcă dăltuite, era plină de lu#ină' *ântul rece $i $năluia pieptul
puternic şi%i răcorea )runtea $n)ier&ântată' Un an $ntre", !upuşii $l
creu!eră !la& şi )rico!' :u!e!e un an de căutări' De planuri şi de
c+i&uială adâncă' U#&la!e pri&ea" ca o u#&ră printre idurile palatului
do#ne!c' Nu%i pă!a!e atât de &at0ocura turcilor, cât $l duru!eră acele
căutături #irate şi #â+nite ale unora dintre oa#enii lui' Îl a#ărâ!eră
priirile indi)erente ale #ul-i#ilor' Îl creu!eră trădător şi )rico!' Acu#,
oa#enii $l acla#au şi%l $n-ele"eau, şi parcă $n priirile lor calde !e "+icea
părerea de rău că "ândi!eră alt)el de!pre el' Acu# ştiau că nu lua!e
!caunul do#ne!c $n !copuri de $#&o"ă-ire !au de )ală' 9tiau că e de%al lor'
Că e cu trupul şi !u)letul alături de ei' Îi era cald de atâta &ucurie' Si#-ea
neoia !ă !e de!c+eie la "ât'
În )a-a lui călăreau ânătorii' Îi prii din !pate pe rând, cu toată
dra"o!tea' *ânt Săl&atic, acel cal cu# nu ău!e #ai )ru#o!, !ălta
!printen, ducându%l pe Cae Indru ca pe%un )ul"' Tânărul ace!ta cu #âna şi
#intea a"ere )ăcu!e $ntrea"a le"ătură cu principatul Tran!ilaniei' Dar la
curtea din Al&a%Iulia, nu#ele lui era de ocară' Ce tainice le"ături !e a)lau
$ntre el şi Io0ica= Ce%l #âna pe ace!t #inunat tânăr !ă%şi pri#e0duia!că
ia-a pentru ara Ro#ânea!că= Cine era oare ace!t Cae Indru= Ne"ă!ind
ră!pun!, #are,
&oloan $şi #ută priirile
le"at pe şauacătre Co!tac+e Un
?a#&ilicăi' Caraană' *ânătorul
cal cu nu#e părea
de iapă' Un un
&ăr&at cu )i"ură de &âlci, cu ini#a #are şi iteaă' Era tot ce ştia de!pre
el' C+irilă ?ece Cu-ite nu !e a)la printre $nători' Îl $ntâlni!e cu ani $n
ur#ă, prin #un-i' Nu ştia de unde ine şi $ncotro #er"e' Se le"a!e $ntre ei
o tainică prietenie' Acel o# u!că-i şi !cu#p la or&ă, cu priirea a!pră, $i
po#eni!e pentru pri#a oară de!pre nenorocita !oartă a poporului ro#ân,
$#păr-it şi re!)irat !u& di)erite !tăpâniri' Cine era C+irilă şi din ce locuri !e
tră"ea el, ră#ă!e!e o taină ca şi nu#ele lui de acu#, care nu putea !ă )ie
ace!ta' Îl prii pe Ducu cel Iute' Acea !a&ie apri"ă' Acel &ăie-andru cu
)i"ură de )ată, care roşea din te%#iri%ce până%n al&ul oc+ilor' De unde
ră!ări!e tânărul ace!ta= Iată o "ră#adă de oa#eni de!pre care nu ştia
decât că%i
#unte, cu!unt prieteni'
accent Îşi #utăcu
#oldoean, priirile
oce lanăpra!nică
(etrac+e cel
şi .ic'
oc+i /ăr&at cât un
de copil' Îl
$ntâlni!e cânda la o !tână $n (arân"' Ce ânturi $l purtau oare pri&ea"=
Ni-ă (raştie' Lun"anul cu â#&et nai, care lua ra&ia din &or cu praştia,
nu or&ea niciodată de!pre el'
Do#nul â#&i "ândindu%!e că $ncă nu !e po#eni!e o prietenie ca a
lor $n care !ă nu ştie #ai ni#ic unii de!pre al-ii' O !in"ură tră!ătură
co#ună le "ă!i tuturor; iu&eau nea#ul ro#âne!c #ai #ult decât $şi
iu&eau ia-a' 9i, or&a lui Cae Indru; GErau doar câtea din #inunile
nea#ului no!truH'
*odă !e ridică $n şa' La !patele lui călăreau e!eli Stroe /ue!cu,
clucerul Iere#ia /ăicoianu, &anul .i+alcea, căpitanul Cocea, i!tiernicul
Dan şi &ătrânul
ântul !e i&ea *intilă /ăicoianu,
neputincio! ur#a-i
ca $ntr%un deGDouă
id' două #ii
#ii de
decălăre-i,
călăre-i,$nâ#&i
care
odă' Iată pri#a din cele două ştiri cu care porne!c $#potria unui
i#periu' Să â#&e!c oare pentru naiitatea #ea !au pentru cura0ul #eu=
(entru cura0< (ri#ul +op l%a# trecut )ără !ă pierd un !in"ur oştean' Dar
c$te +opuri a #ai tre&ui !ă trec= Oare câ-i dintre cei care au plecat acu#
cu #ine or #ai apuca pri#ăara= Ce "ânduri năroade< Cu# de%#i eniră
după pri#ul +op= Oare !e !trecoară cu#a )rica $n !u)letul #eu= Si"ur că
!e !trecoară' Adică, nu< Adeărul e că #i%a )o!t )rică de la $nceput' ?ău
că%#i ine !ă râd< Două ar#ate, una din două #ii de oa#eni şi alta de trei
#ii cinci !ute, $#potria unui i#periu= Cui nu i%ar eni !ă râdă= Ei &ine,
#i%e )rică' Dacă nu #i%ar )i )rică, aş )i ne&un' Oare ce%i )rica= Să )ie un
!i#-ă#ânt care !e naşte din !enin !au un reultat al ra-iunii= La #ine e un
reultat al ra-iunii' Cu cât #â "ânde!c #ai #ult, cu atât #i%e #ai )rică'
?ău că #i%e al dracului de )rică< Cinci #ii cinci !ute de ro#âni $#potria
unui i#periu care poate ridica, )ără !ă%i pe!e, !ute de #ii de oşteni' Un
i#periu care a druncinat din te#elii A!ia, A)rica şi 0u#ătate din Europa'
Doa#ne, ce%o !ă #ai clătină# i#periul ace!ta< Se ede că toate na-iunile
#ari au o anu#ită lăco#ie' (rie!c !pre popoarele #ici cu# prieşte lupul
către #iel' Calcă pe!te ele cu# calcă i#&rul o cren"u-ă' A# ăut o dată
un i#&ru care a călcat $ntr%un !pin, şi din !pinul acela i !%a tra! #oartea'
:iecare o# are dreptul la ia-ă, la li&ertate, la dra"o!te, la &ucurii, la
i!uri' Dacă $i iei ace!te lucruri, e pe 0u#ătate #ort' Oare Cae Indru şi
prietenii lui de ce%şi pun ia-a $n pri#e0die= S%a nă!cut oare !ultanul
turcilor cu alte drepturi= Doa#ne, iartă%#ă<H

Oa!tea/ucureştiul ră#ă!e!e
lui .i+ai%odă departe'
!e a)la $n douăI păduri'
!e edeau doarapărură
Din )a-ă turnurile $nalte'
călăre-i'
Erau oştile Tran!ilaniei, condu!e de or5t+ .i+5l@, /e>e! 9te)an şi ir5l@
Al&ert' Cele două oşti !e $ntâlniră curând' /oierii şi ânătorii !e de!)ăcură
$n lături, lă!ând do#nului dru# de $ntâlnire cu co#andan-ii lui Si"i!#und'
Căpitanul ir5l@ Al&ert, nă!cut undea $n proincia 6e#eri din Un"aria de
Su!, !e )ăcu!e e!tit $n ră&oaiele condu!e de 9te)an /5t+or@, re"ele
(oloniei, $#potria #u!calilor' Înalt şi !uplu, cu oc+ii !cânteietori de
inteli"en-ă, cu )a-a de!c+i!ă, prietenoa!ă, plăcu de $ndată lui .i+ai%odă'
Tânărul co#andant $l prii pe do#nul ării Ro#âneşti, &ucuro! că c+ipul
lui )alnic e aşa cu# şi%l $nc+ipui!e' Cu un "e!t )ire!c, de"a0at, $şi !ăltă
căciula #are, &ru#ărie şi )ăcu o plecăciune adâncă $n )a-a o#ului care
$ndrăni!e
/e>e! a&ia acatadic!iră
da atât de #are
!ă%şi !tricăciune
plece trupelor
uşor )run-ile' de ieniceri'
Do#nul, or5t+
neanito! şi
din )ire,
nu dădu i#portan-ă unui lucru atât de #ărunt şi le ră!pun!e la !alut cu
prietenia datorată unor alia-i'
8 :i-i &ineeni-i $n ta&ăra noa!tră< !tri"ă prieteno!'
8 Noi n%a# enit $n ta&ăra do#niei%tale, ră!pun!e acru or5t+'
Stăpânul no!tru, principele Tran!ilaniei, ne%a tri#i! $n ara Ro#ânea!că
pentru a o !căpa de turci' *o# lucra aşa cu# o# crede de cuiin-ă,
pentru )ai#a principelui no!tru' Alt conducător nu ae#'
ir5l@ Al&ert !e !ăltă $n şa !cânteind de #ânie, şi "la!ul !ău !e aui
până departe;
8 Cine a enit pentru )ai#ă poate pleca aca!ă<
8 Ai or&it
Tran!ilaniei &ine,
e la )el prietene< ca!eşi $ncruntă
de a#enin-at .i+ai%odă'
ara Ro#ânea!că' (rincipatul
De nu o# )i
uni-i, turcii ne or &ate pe rând' Iar dacă nu#ai pentru )ai#ă a-i enit $n
păr-ile ace!tea, e #ai &ine !ă ă $ntoarce-i aca!ă' Nu ae# neoie de
a!e#enea alia-i'
8 Ai !ă dai !ocoteală $n )a-a principelui< !e o-ăr$ /e>e!'
 .i+ai $l prii a!pru, iar "la!ul lui aea reonan-e #etalice când $i
ră!pun!e;
8 Do#nul ării Ro#âneşti nu dă !ocoteală decât $n )a-a lui
Du#neeu' (ieri-i din )a-a #ea, alt)el pun !ă ă &ată cu cio#e"ele, ca pe
nişte !lu"i rărătite<
8 Aca!ă, câinilor< urlă ir5l@ Al&ert ducând #âna la !a&ie'
8 *e-i plăti a#ândoi pe loc< !tri"ă or5t+, )ăcând !e#n trupelor,
a)late de!tul de aproape'
.i+ai%odă !e ridică $n !cări şi $ntin!e #âna !pre pădure'
8 (rieşte, or5t+< (rieşte, /e>e!<
Cei doi $ntoar!eră capetele' Din!pre una din păduri !e apropia $n
rânduri !trân!e o ar#ată nu#eroa!ă' În )runtea ei călca #ândru (reda
/ue!cu, $n!o-it de C+irilă ?ece Cu-ite'
*ăând a!e#enea pri#e0die, cei doi co#andan-i #ai lă!ară din tru)ie'
Totuşi, or5t+ !coa!e !a&ia pe 0u#ătate $#potria lui ir5l@' Cu-itul lui
Cae $i cur#ă "e!tul, $n)i"ându%!e adânc $n &ra-, cea #ai 0o! de cot' O
clipă )u pri#e0die de $ncăierare $ntre ar#ate' /e>e! !e uită pe rând la
oa#enii lui *odă' :rica i !e citea pe )a-ă' Cu un "e!t iolent, $ntoar!e calul
şi dădu ordin trupelor lui !ă%l ur#ee' or5t+ )ăcu la )el' Dar, !pre
#irarea
#ul-i lor, a&ia
trecură $i ur#ară$nreo
cu priirile opt !ute
pă#ânt' Cei de oşteni'
o #ie şapte9i !ute
c+iarde
printre aceştia,
tran!ilăneni
de !u& co#anda lui Al&ert )ăcură o #aneră iute şi !e re"rupară $n !patele
dru#ului' Când totul !e ter#ină cu &ună rânduială, ir5l@ Al&ert !e $nclină
adânc şi !tri"ă, !ă !e%audă până departe;
8 Aşteptă# co#anda oa!tră, #ăria%ta<
*odă !e ridică $n !cări, iar co#anda lui )u de!tul
de !curtă;
8 Spre 6iur"iu, prieteni<
La un !e#n al Do#nului, co#andantul ardelenilor trecu $n )a-ă $ntre
Cae Indru şi Co!tac+e Caraană'
8 Ai #$nă iute, do#nule< $i !pu!e Al&ert lui Cae $n loc de #ul-u#ire'
8 9i ini#ă
C+irilă prietenoa!ă,
!e alătură râ!e ace!ta'
Do#nului, din #er!' Ar#ata /uce"ilor !e edea
li#pede pe liiera pădurii'
8 Aştept ordine, #ăria%ta< !pu!e a!pru'
8 Ordine= râ!e *odă' Te oi dea#ă"i' Trei #ii şapte !ute de oşteni
$#i a0un" pentru 6iur"iu' Du%te cu oa!tea $napoi $n /uce"i< *a eni o
re#e când oi aea #are neoie de aceşti oa#eni' (ână atunci nu #ă
atin" de ar#ata din /uce"i'
8 Cu# a )o!t la /ucureşti, #ăria%ta=
8 Cu# a )o!t, ce=
8 Lupta' Câ-i oa#eni a# pierdut= Aud că după plecarea #ea cetatea
/ucureştilor a )o!t atacată de un detaşa#ent de turci a)la-i $n trecere prin
ace!te locuri' nu !tau c+iar aşa, râ!e odă' Alaltăieri #i%a enit ştire că
8 Lucrurile
reo trei !ute de turci trec di!pre Ti#işoara către 6iur"iu' Iere#ia
/ăicoianu i%a $ncon0urat cu o #ie de oa#eni' N%a )o!t nici o luptă' (e turci
i%a# pu! !ă $ntărea!că idurile /ucureştilor'
8 Atunci, te la! cu &ine, #ăria%ta<
 8 Cu &ine, co#andante<
Ar#ata /uce"ilor !e $#păr-i $n pâlcuri #ici şi o luă )iecare $n altă
direc-ie, cu con!e#n de $ntâlnire !u! pe platoul de lân"ă /a&ele' Aşa
)ăcu!e şi la enire, a!t)el că ni#eni nu%şi $nc+ipui o a!e#enea ar#ată'
Oa!tea lui odă $şi ur#ă dru#ul ei către Dunăre' După reo două
cea!uri, apăru $n are cetatea 6iur"iu' .i+ai $şi !truni calul şi%l adu!e $n
)runte, lân"ă ânători'
8 Oraşul are o #ie cinci !ute de ieniceri şi patru #ii de oşteni
pedeştri, $i !pu!e lui ir5l@' Nici o ştire nu a !căpat de la /ucureşti $ncoace'
Dacă%i prinde# nepre"ăti-i, $i dă# uşor pe!te cap' Ne o# !trecura pe
lân"ă pădurea din dreapta' Aşa o# )i ău-i #ai "reu' Când o# a0un"e
la po#ul acela rotat, ne de!păr-i# $ntr%un arc #are' Do#nia%ta $n !tân"a,
eu $n dreapta' I!coadele #ele au adu! ştiri că turcii din 6iur"iu $şi ăd $n
linişte de tre&urile lor' În a!e#enea !itua-ie, cred că o# ră&i uşor' Totul
e !ă ne #işcă# iute, până nu apucă !ă or"aniee apărarea oraşului'
ir5l@ !alută !curt şi%şi adună co#andan-ii de pâlcuri din #er!' Erau
cea!urile două!preece şi 0u#ătate' (oleiul parcă nu #ai arăta atât de
a!pru $n apropierea Dunării' După două cea!uri, oraşul era $n )lăcări' (e!te
trei #ii de turci trecu!eră prin !ă&iile creştine' Încolona-i aşa cu#
eni!eră,
!ute oa#enii
de care lui ar#e
duceau odă turceşti,
luară dru#ul /ucureştilor'
ali# ente şi +aine' În ur#a oa!tei,
(atrueci de #ii trei
de
"al&eni aduna-i din oraş )ură $#păr-i-i )ră-eşte $ntre oşteni, după datină'
Două !ute cinci!preece oşteni nu%şi pri#iră drepturile, ră#ânând !ă
doar#ă pentru totdeauna $n pă#ântul de la #ar"inea Dunării'
9ta)etele iu-i porniră !pre Con!tantinopol, ducând pri#ele eşti
de!pre cele două #ari !tricăciuni )ăcute de .i+ai turcilor, $n #ai pu-in de o
!ăptă#ână' Nu#ele do#nului ării Ro#âneşti, necuno!cut până atunci,
$ncepu !ă circule de%a lun"ul /alcanilor şi c+iar la Con!tantinopol' Iar
ne"u!torii trecători pe la 6iur"iu purtară cu ei nişte or&e care u#plură de
ui#ire #ulte dintre capitalele Eurpei'
Do#nul $şi !păla!e #âinile şi )a-a, dar +ainele $i erau #ân0ite de
!ân"e picat
)ul"er de !u!
dinpână 0o!'6la!ul
!enin' Cei care%l ău!eră
lui #ânio! luptând
părea &u&uit$lde
a!e#uiau cu un nu
tunet' Ni#eni
&ă"a!e de !ea#ă !ă )i loit de două ori $n acelaşi duş#an' O !in"ură
loitură de !a&ie dro&ea orice $#potriire' (ărea un #unte care !e
prăale, dărâ#ând totul $n calea lui' În ti#pul năpra!nicei lupte' Cae Indru
călări la dreapta do#nului' Cu-itele lui &urau rar prin aer, dar de )iecare
dată ele a0un"eau $n clipa $n care ia-a lui odă era $n pri#e0die'
Oştile pu!eră ta&ără #are la #ănă!tirea S)in-ii (etru şi (ael, a)lată
ca# la un !)ert de cea! călare departe de /ucureşti' Do#nul intră $n
palatul do#ne!c, unde i!coade &une $l e!tiră că e#irul I&ra+i# ine
din!pre Ti#işoara cu două #ii trei !ute de ieniceri'
Al&ert ir5l@ !cri!e o lun"ă !cri!oare către Si"i!#und /5t+or@, din
care
/e>e!!picuiră printre
şi or5t+' Raraltele; G iar
#i%a )o!t #ăria%ta
a edea !ă nu
oa#eni cucreadă $n urelile
#ai #are lui şi
necuiin-ă
laşitate' Tactica de luptă a celor din ara Ro#ânea!că !e o!e&eşte de a
noa!tră' Do#nul .i+ai !pune #ereu că aântul şi repeiciunea !unt
ar#ele cele #ai !i"ure' Nu i%a# cuno!cut până acu# pe aceşti oa#eni'
Alături de ei, parcă ai !i"uran-ă dinainte că ei câşti"a lupta' Când !unt
re!pinşi, !e a"a-ă de duş#an de parcă !unt lipi-i de el' Când crei că au
)o!t răpuşi, atunci !cot !tri"ăte #ai #ari de &iruin-ă' 9i !e aruncă unul
pentru celălalt $n pri#e0die, lucru de!tul de rar prin alte păr-i' (e unde a#
luptat eu $nainte era alt)el' Nu#ai prietenii !e a0utau $ntre ei' 9i )iecare
lupta !ă%şi apere ia-a lui' Co#andan-ii şedeau $n ur#ă şi conduceau
atacurile din locuri )erite' .i+ai%odă luptă nu#ai $n )runtea oştilor' În
luptele de la 6iur"iu i%a# or&it de!pre ro!tul co#andantului' A râ!' .%a
lă#urit că el are oşti pu-ine şi nu !e &iuie pe nu#ăr şi pe ar#e'
A!e#enea tactică #er"e nu#ai la ar#atele #ari' Că do#nul tre&uie !ă )ie
$n )runte ca pildă de ite0ie, iar conducerea luptei !e poate )ace şi din
locurile pri#e0dioa!e când ai oşti pu-ine' Acu# $i dau dreptate' E $n-elept
şi itea' În două cea!uri a !pul&erat oştirea turcea!că din 6iur"iu'
Răcnetul do#nului #%a )ăcut !ă #ă cutre#ur 8 şi #ăria%ta ştii că nu !unt
)rico! din )ire' Dar cu# !criu eu aici nu pot cuprinde !u& până cu# !%au
)o!t $ntâ#plat' A# ăut #ul-i#e #are de turci lepădând ar#ele, )u"ind şi
!tri"ând cu "roaă K.i>a%li%o"lu'
Al&ert ir5l@
FQ noie#&rie 123H
.i+ai%odă !e aşeă pe o &ancă tare, de le#n, din odaia lui de lucru'
Era o&o!it'
+op' În oc+i
Ur#eaă i !e citea
al treilea un licăr
şi câte de eni
or #ai #ul-u#ire' GA#
după el' Detrecut
)apt, eşi doar
al doilea
$nceputul' Câinele de I&ra+i# ine a!upra /ucureştilor cu două #ii trei
!ute de ieniceri, nu#ai oa!te alea!ă' Al treilea +op tre&uie !ărit )ără
pierderi din partea oştilor noa!tre' I&ra+i# e iclean' Îl o# &ate prin
iclenie'H
8 Aui, /ăicoiene= !tri"ă după un ti#p de "ândire' Către !eară,
po)teşte%i pe ânători $n o!pe-ie la noi< A# neoie şi de !)atul lor' Să intre
pe poarta cea #are şi !ă &ată to&ele când or intra ei< Acu# nu ne #ai
)eri# prieteniile de ni#eni' O clipă< Era !ă uit; Spune &ucureştenilor !ă nu
#ai u#&le cu )rică pe !trăi' Să doar#ă cu uşile de!cuiate şi !ă%şi !coată
)etele de prin pini-e' Să ră!u)le $n oie, ca "o!podarul $n ca!a lui' Când
crei8că.âine
a a0un"e
către I&ra+i# aici=
prân, #ăria%ta' În dru#ul lui nu a )ăcut !tricăciuni ca
de o&icei' E ulpe icleană ace!t e#ir' Se poartă de parcă nu ar şti ni#ic
din ce !%a petrecut aici'
8 Ne o# purta şi noi la )el, i!e odă' Dacă a )i !ă dă# luptă cu el,
nu o o# da $n oraş' La $nceput de iarnă ar )i "reu !ă dre"e# unele
!tricăciuni #ai #ari' .âine di#inea-ă ne #ută# $n ta&ăra de la
#ănă!tirea S)in-ii (etru şi (ael'

Capitolul 1J
A doua i la prân, e#irul I&ra+i# !e opri cu oştile la #ar"inea
/ucureştilor şi luă cartir acolo, punând $#pre0ur $ntărituri de tunuri'
*ăând a!e#enea
de pe iduri "loatăluide
după oştile turci,
odă locuitorii
plecate !e !periară şi !e uitau #ira-i
$n "ra&ă'
Turcul tri#i!e !olie la do#n, e!tindu%l că rea !ă iernee la -ară, iar
după datină ar aea neoie de cea &ucate pentru ieniceri şi ece #ii de
)orin-i' Solii "ă!iră poarta palatului $ncuiată' Oştenii de paă $i $nştiin-ară
că do#nul nu !e a)lă $n /ucureşti'
 8 Se a!cunde, câinele, $ntre idurile palatului, !tri"ă I&ra+i#' Te di&ui
eu, pui de năpârcă<
(orni !pre palat $ntr%o iită, c+ipurile de prietenie, $n )runtea a două
#ii de ieniceri' Trecând prin oraş !e purtă &ineoitor' Într%o pia-ă aruncă
din #er! câtea #onede de aur pentru #iluirea !ăracilor' Când a)lă că
palatul e cu adeărat pu!tiu de do#n şi de oşteni, tur&ă de #ânie, dar $şi
a!cun!e cu "ri0ă !upărarea !u& un â#&et plin de &unătate' La ieşirea din
oraş $l $ntâ#pinară Cae Indru di#preună cu câ-ia &oieri'
8 Ala+ !ă )ie cu tine, I&ra+i#< $l !alută Cae'
8 9i cu oi, prieteni< Oare prea$n-eleptul do#n al ării Ro#âneşti
popo!eşte cu#a la Târ"oişte= Ala+ !ă%l -ină $n pace<
8 Da de unde, lu#ină-ia%ta=< .i+ai%odă popo!eşte $n ta&ăra de la
#ănă!tirea S)in-ii (etru şi (ael' E )oarte aproape de aici'
8 A-i pu! ta&ără de iarnă a)ară din oraş= !e #iră e#irul'
8 E loc #ai #ult acolo pentru cei ece #ii de oşteni'
8 ?ece #ii= !e $ncruntă I&ra+i#' De ce atât de #are oa!te=
Ae# ştiin-ă, lu#ină-ia%ta, că la pri#ăară #ăritul iir Sinan%paşa
a porni luptă #are cu Apu!ul' Ca !upuşi rednici, ne%a# "ândit !ă intră#
atunci cu oştirea !u& co#anda #arelui%iir' Dar de!pre a!ta $-i a da #ai

a#ulte lă#uriri
poruncit !ă%-ido#nul
prinde#ării
caleaRo#âneşti' *ăând
şi !ă te po)ti# oa!tea$nlu#ină-iei%tale,
de"ra&ă ta&ăra noa!tră'ne%
GNu are el ece #ii de oşteni, "ândi I&ra+i#, dar până a)lu nu#ărul
lor nu #ă $ncu#et la ni#ic'H
8 Să #er"e#< ră!pun!e &ru!c, lepădând ienicerii şi pă!trând lân"ă el
cincieci de !uitaşi'
.i+ai%odă şi I&ra+i# !e $ntâlniră $ntr%o odaie nu prea #are din
clădirea #ănă!tirii' În !o&ele #ari ardea un )oc e!el, dând odăii o
at#o!)eră cal#ă, prietenoa!ă' Luară loc unul $n )a-a celuilalt, $n nişte
0il-uri $nalte şi #oi'
8 Ai #ul-i oşteni, o&!eră I&ra+i#'
8 9i #ul-i duş#ani, lu#ină-ia%ta'

8 (e ti#p
A!ta de iarnă,
#%a# "ânditni#eni nu !e $ncu#etă
şi eu, â#&i odă' Dacăla $iră&oi'
!lo&od pe la ca!ele lor,
$n pri#ăară nu #ai a# putin-a !ă%i adun, din lip!ă de &ani' S%ar putea !ă
)ac ro!t pe!te iarnă de cea &ani, dar acu# nu a# de!tui "al&eni !ă le dau
le)ile din ur#ă' Dacă nu%i plăte!c, la pri#ăară nu #ai pun #âna pe ei'
8 .âine $-i tri#it &anii de care ai tre&uin-ă, pro#i!e e#irul' Nu !e
cade !ă -ii $n lea)ă pe ti#p de iarnă atâta ar#ată' Ea apa!ă "reu i!tieria
-ării' Te po)te!c #ai pe !eară $n ta&ăra #ea, !ă )ace# !ocotelile'
GSă po)teşti pe #utu< "ândi odă re-inându%şi un â#&et' .âine pe
re#ea a!ta aş )i dincolo de Dunăre, cu căpă-âna $n )undul unui !ac' La!ă,
că ai !ă ei tu la noapte pe dracu'H
8 În a!tă%!eară nu a# putin-ă, ră!pun!e .i+ai' Unele lucrări "ra&nice
#ă opre!c
#ultă aici'
cin!tire Dar dacă
pentru #ine'lu#ină-ia%ta #%ar po)ti #âine la prân, ar )i
I&ra+i# apro&ă &ucuro!, "ândindu%!e că #âine la prân $şi a rândui
ienicerii pe picior de plecare' Îl a prinde pe .i+ai şi, până !ă a)le ro#ânii,
!e a adăpo!ti cu do#nul "+iaur $n cetatea 6iur"iului'
 Înnopta!e de #ult' (e!te /ucureşti !e a&ătu o pală de ânt căldu-, ca
un prote!t $#potria iernii' (e cerul $nc+i! #ulte nop-i la rând apărură ici%
colo câtea !tele' În curtea &i!ericii /unae!tire !e !tatornici!e liniştea'
/i!erica )u!e!e ridicată cu câ-ia ani $nainte, $n curtea palatului doa#nei
.arotidi!, acea "recoaică ăduă şi elaioa!ă care de la #ila proniei
cereşti -inu!e reo trei !au patru &ăr&a-i cu &inecuântare şi $ncă reo doi
!au trei pă!tra-i $n reeră pentru unele cauri de tre&uin-ă' 6urile rele
!puneau că "recoaiaca $şi otrăi!e pri#ul !o-' Că unc+iaşul acela 8 care !ă
tot )i aut ca# la opteci de ani !e doedi!e ca# #uieratic' 6urile rele #ai
!puneau că doa#na .arotidi! era $n al douăeci şi cincilea an al ie-ii şi
!e preenta "roa de )ru#oa!ă şi nurlie' A)lând de!pre unc+iaşul ei că !e
ca# a&ate pe la unele ăduioare de prin $#pre0uri#i, tânăra )e#eie $şi
otrăi!e !o-ul $ntr%un #o#ent de "eloie şi lua!e dru#ul către Dunăre' De
atunci nu !e #ai aui!e ni#ic de!pre ea' (alatul, ră#a! cu #ultă #o&ilă
!cu#pă, $ncon0urat de iduri puternice, !lu0i!e $n re#ea din ur#ă ca loc
de popa! !au de iernare unor trupe de ieniceri'
E#irul I&ra+i# dor#ea liniştit $n patul )ru#oa!ei "recoaice, )ără !ă
i!ee #ăcar la pri#e0dia $n care !e a)la' Odăile #ulte şi &i!erica
adăpo!tiră pe cei #ai #ul-i dintre ieniceri' Iar cei care nu $ncăpură $n
nu#eroa!ele
curte odăi ocupară
!e rândui!eră că#ăru-ele
!tră0i' Tunurile )oştilordincolo
ră#a!eră !lu0itori'
de(e la col-uri
iduri, de $n
aşeate
poi-ie de luptă' Alte tunuri )ură aşeate $n )a-a por-ilor "rele, "ata !ă
!lo&oadă )oc $n ca de atac al ro#ânilor'
În !patele palatului !e $ntindea până departe o pădure cu copacii rari
şi cu tu)ăriş #ult' Spre dreapta, idurile palatului co&orau până la #alul
Dâ#&oi-ei' Apa, care prin!e!e $nainte cu câtea ile o po0"+i-ă !u&-ire de
"+ea-ă, cur"ea liniştită, atin"ând idurile de piatră cu clipocit lin' Câtea
tu)e cu rădăcinile ieşite dintre pietrele idurilor $şi aplecau #ult cren"ile
crude, #ân"âind apa'
Trecu!e de #ieul nop-ii' 6ările turceşti !e !c+i#&a!eră de #ult'
*ântul !e #ai $nte-i!e şi )ăcea !ă "ea#ă pădurea' Cae Indru !e ridică de
!u& o draăn
călcă tu)ă' ApapeDâ#&oi-ei $i a0un"ea*$nătorul
Co!tac+e Caraană' până la "enunc+i'
$şi $nă&uşi .işcându%!e,
o $n0urătură şi$l
!e "ândi nu toc#ai !ati!)ăcut; GDacă #%ar edea ?a#&ilica $n ce nă#ol şi
apăraie a# a0un!, !%ar $#&olnăi de ini#ă rea' S%ar putea !ă #ai )ie prin
apa a!ta nişte lipitori #ari cât iata"anele' (arcă e #are lucru !ă !e urce
pe #ine câtea= A!tea !e &a"ă pe unde nici nu crei şi $-i !u" !ân"ele şi te
lă"uie!c' (oate că a# ni-el noroc' Acu#, la !)ârşit de noie#&rie, or )i
intrat şi ele la iernat' (e ur#ă, nu !e ştie dacă ăd ele noaptea prin apă'H
Cae $l i&i cu cotul' De )rica lipitorilor, $ncepu!e !ă &o#&ăne' .ai
şeură un ti#p ne#işca-i' Nu#ai ântul !e auea' La câ-ia paşi de ei !e
a)la o "ură de canal ca o #ică peşteră !ăpată $n id' Cae !e aplecă !pre
canal şi%i pipăi pere-ii' Caraană nu putea trece pe acolo' (ere-ii erau prea
apropia-i'
undea $nRă#ânea
!u&!olul !ăpalatului'
!tră&ată !in"ur dru#ul
Un idar careacela, carecânda
lucra!e ducea pro&a&il
la acea
canaliare !pu!e!e că pe acolo !e poate a0un"e $n palat cu oarecare
uşurin-ă' De reuşita lui Cae depindea $ntrea"a ac-iune din noaptea aceea'
Canalul nu #ai )u!e!e )olo!it de #ultă re#e' (ere-ii lui erau u!ca-i'
Tânărul 0udecă #ult $nainte de a !e )ace neăut pe dru#ul acela
neo&işnuit' Dacă $ntâlnea !urpături pe canal, era neoit !ă !e $ntoarcă' Se
#ai putea $ntâ#pla !ă ni#erea!că $ntr%o &ucătărie !au $ntr%o &aie' Iar
acelea !ă )ie ocupate de turcii care !e odi+neau la a!e#enea re#e' Sau
!e putea ca $ntre" canalul !ă !e ter#ine undea cu nişte tu&uri #ult prea
$n"u!te pentru un loc de trecere' ?idarul de la care lua!e in)or#a-ii
!pu!e!e că nu #ai ştie dacă !e #ai )ăcu!eră cea lucrări la canaliarea
ec+e' Ti#pul era pre-io!' Îi şopti lui Caraană !ă !e $ntoarcă $n pădure şi
!ă aştepte la locul de unde pleca!eră' Intră $n canal cu oarecare "reutate
şi $ncepu !ă !e târa!că' U#erii lui şter"eau pere-ii' Cloa-ele de cără#idă $i
0uleau #âinile' (e #ă!ură ce $nainta, du+oarea era de ne!uportat' În
unele locuri tre&uia !ă%şi adune #ult u#erii' A0un!e curând la o
ra#i)ica-ie' Două canale cea #ai $n"u!te !e continuau $n dreapta şi
!tân"a' Îşi ur#ă dru#ul con!tatând cu neca că pere-ii deeni!eră cea
#ai !trâ#-i' I !e păru o eşnicie de când !e târa pe dru#ul acela' :runtea
lui !e i&i de un id' Tre!ări !periat, &ănuind o pră&uşire #ai ec+e care%i
!tăilea dru#ul' Dar #âna care pipăia nu #ai !i#-i idul' Se ridică $n
picioare' Săltă #âinile dea!upra capului, )ără !ă dea de un acoperiş'
(ere-ii din 0ur erau alunecoşi' Începu !ă pipăie )iecare pal#ă de perete'
Întâlni o nouă "aură de canal, ridicată cea #ai !u!' Se !trecură pe ea şi%
şi continuă
!la&' O raădru#ul târâş'$ncol-i
de !peran-ă Undea $n )a-atânărului'
$n ini#a lui $ntunericul părea
Îşi $ndoi cea #ai
!)or-ările şi nu
#ai luă $n !ea#ă unele "ârieturi' A0un!e, curând, $ntr%un nou că#in'
Dea!upra lui !e ărea cerul' Un cer $ntuneco! şi a!pru' (ere-ii că#inului
erau din cără#idă, pe care !e )or#a!e cu ti#pul o po0"+i-ă de #uşc+i
aluneco!' Un o# $nde#ânatic ar )i putut !ă !e ca-ere pe el cu oarecare
"reutate, #ai ale! că adânci#ea lui nu depăşea două !taturi de o#' (rin!e
$n pal#ă o ieşitură a idului, cătă !pri0in pentru picioare şi $naintă cu #ultă
precau-ie' A)ară, ântul cânta !u&-ire $n cren"ile copacilor' Cae Indru ieşi
$n dreptul unei )o!te &ucătării' Tu)ele #ari, cre!cute $n neorânduială, $l
adăpo!tiră curând' (e idurile $nalte nu !e auea "o#ot de paşi' Stră0ile
dor#eau cu !i"uran-ă $n apărătorile de cără#idă' Su& şoproanele lun"i,
caii nu%şi
Tânărul !e a)lau
#işcă a!tâ#păr'
repede de La unele
lân"ă )ere!tre
idurile !e edeau
palatului' lu#ini
I !e părea că palide'
!e
de!păr-i!e de Caraană cu cine ştie câte cea!uri $nainte' Oc+ii lui a"eri !e
o&işnuiră iute cu $ntunericul de a)ară' Trecu de un nou col- al #a!iei
clădiri' Spre dreapta !e edea de!tul de lă#urit o arcadă, pe !u& care
$nainta o cărare până la un &ain cu apă' Ocoli &ainul' (orti-a de )ier din
idul $#pre0#uitor tre&uia !ă )ie prin apropiere' Dacă nu !e a)lau !tră0i $n
locul acela, $n!e#na !ă ai&ă noroc din plin' Se lă!ă totuşi la pă#ânt şi !e
târ$ !pre id' La cel #ult douăeci de paşi $n )a-a lui, doi oa#eni şedeau de
or&ă' Erau !tră0ile turceşti care păeau uşa aceea do!nică' Acoperit de
tu)ele de!e, $naintă cu #ultă &a"are de !ea#ă' Îl #ai de!păr-eau cel #ult
ece paşi' Tra!e din teacă două dintre )ai#oa!ele !ale cu-ite, dar nu
$ndrăni
palatul $n!ăpicioare'
le arunce' Unaştepta!e
Nu !e !tri"ăt arla )ia!e#enea
)o!t de%a0un! pentru
"+inion' Dacăa turcii
ridicaartot
)i
pu! o !in"ură !tra0ă acolo, trea&a !%ar )i reu#at la o !i#plă 0oacă pentru
el' Ti#pul !e !cur"ea repede' Tre&uia !ă !e "ră&ea!că' Luă de pe 0o! un
&ul"ăre de pă#ânt şi%l aruncă $n id, cea #ai $ncolo' Turcii !e opriră din
or&ă' Spera că, alar#at de "o#ot, a porni nu#ai unul $n direc-ia
aceea' Dar, !pre necaul lui, cele două !tră0i #er!eră $#preună' A&ia !e
depărtară cei doi, când $i $ncol-i $n #inte un plan nou' Lân"ă uşă !e a)la o
adâncitură' Din câtea !alturi, $şi "ă!i adăpo!t acolo' Stră0ile reeniră'
Erau $n dreptul lui la cel #ult un pa!' Tânărul prin!e câte un cu-it $n
)iecare #ână' Cele două !tră0i !e !c+i#&au de pe un picior pe celălalt' O
clipă, !e $ntoar!eră cu !patele !pre id' Era clipa pe care o aştepta!e Cae'
:ăcu un !alt' /ra-ele lui loiră aproape $n acelaşi ti#p' Unul dintre cei doi
"e#u puternic, dar "ea#ătul !e pierdu $n )oşnetul ântului'
De%a cur#eişul uşii !e a)la un dru" #are de )ier, prin! $n nişte inele
)iate $n id' Tra!e dru"ul )ără #ulte e)orturi, !e#n că prin uşa aceea !e
#ai u#&la!e c+iar de curând' Scoa!e din &uunar o c+eie "rea, de )or#ă
ciudată, cu trei col-uri' /roa!ca alunecă, !crâşnind uşor' De!c+i!e uşa şi !e
!trecură a)ară, aproape de #alul Dâ#&oi-ei' O cărăruie pe care nu o
o&!era!e #ai dere#e ducea pe lân"ă idul $#pre0#uitor, direct $n
pădure' Caraană aştepta a!cun! $n $ntunericul pri#ilor copaci' Undea $n
depărtare cântau cocoşii din!pre iuă' O #ie de oşteni $nar#a-i cu topoare
!curte şi "rele păşeau pe âr)ul picioarelor $n ur#a lui Cae Indru'
Când !e lu#ină de iuă, $ntrea"a oa!te oto#ană trecu!e pe !u&
topoarele ro#âneşti' .ai ră#ă!e!e $n ia-ă doar co#andantul, #arele%
e#ir
lui I&ra+i#'
odă, c+iar Acel conducător
$n iua aceea' )ălo!, care i!a!e că a duce cu el căpă-âna
Căură a!t)el $n #âinile ro#ânilor ca# la trei #ii de cai, douăeci de
#ii de "al&eni, cinci!preece #ii de )orin-i, ar#e, nouă tunuri şi #ulte
&a"a0e' Clucerul Iere#ia /ăicoianu $l du!e pe e#ir la paltul do#ne!c, $n
)a-a lui odă' I&ra+i# era $n"roit' Nu%şi putea ierta "reşeala de a nu )i
pu! #are paă $n 0urul palatului' Tru)ia $l ni#ici!e' Încercă !ă%l !)idee pe
do#n, dar !e edea de departe că tea#a e #ai puternică decât aerul pe
care şi%l lua!e'
8 Ai !ă plăteşti cu ia-a, câine, pentru !tricăciunea pe care ai )ăcut%o<
!e ră!ti el' 9tii &ine că !unt !)etnicul !ultanului'
8 *a eni şi rândul !tăpânului tău, ră!pun!e do#ol odă' (re"ăteşte%
te de(ână
#oarte, I&ra+i#<
$n clipa acea Roa"ă%te
!pera!e călui.i+ai%odă
Ala+ al o!tru pentru
nu a păcatele
$ndrăni tale<
!ă%l o#oare'
(e )a-ă i !e aşternu o paloare ca de o# care şi%a pierdut re!pira-ia' Se uită
$#pre0ur, dar nu ău )e-e $ncruntate, ci cal#e, !e#n că nu !e #ai poate
ne"ocia ni#ic' /uele $ncepură !ă%i tre#ure'
8 (lăte!c ră!cu#părare, &ol&oro!i căând $n "enunc+i' Cincieci de
#ii de "al&eni'
8 Nu, I&ra+i#<
8 O !ută de #ii' Sunt #ai &o"at decât #arele%iir' În două
!ăptă#âni ae-i &anii'
8 Nu, I&ra+i#< !pu!e odă din nou' (e oi %a a0un! 0udecata' A-i
călcat nu#ai prin "rădinile ecinilor, )ără #ilă, şi nu pute-i aştepta
$ndurare
8 A#deputea
la cei!ă
pe)ace#
care i%a-i !upu! de
un tratat cu iata"anele'
alian-ă' (uterea #ea e #are la
Con!tantinopol'
8 9tiu, I&ra+i#, dar la ce ne%ar )olo!i= ările #ari nu au re!pectat
niciodată tratatele cu -ările #ici'
8 *oi căpăta pentru tine do#nia pe ia-ă'
 8 .i%a# luat%o !in"ur'
8 9i nu #ai ei!tă altă !căpare=
8 Nu, I&ra+i#< Ni#ic din ia-a ta nu $-i a!i"ură dreptul la #ilă'
8 Dar !unte-i ne&uni de le"at< Cu ce ă ridica-i oi $#potria noa!tră=
Cu o #$nă de oşteni= Aduna-i%ă #in-ile până nu e prea târiu< Ce a #ai
ră#âne din ara Ro#ânea!că la pri#ăară=
8 Nu ne duce "ri0a< *oi nu #ai şti-i de #ult !ă ă &ate-i<
6ările $l târâră a)ară' Se i!prăi!e cu al treilea +op'

Capitolul 1M
La F noie#&rie 123, oa!pe-i de !ea#ă )ură pri#i-i $n ca!telul din
O&re0a' Contele /ec>e#&auer di#preună cu Stela )ăcură onorurile de
"ade lui Si"i!#und /5t+or@' Tânărul principe intră $n ca!tel ur#at de cea
#ai !trălucitoare !uită a Tran!ilaniei, din care nu lip!eau cancelarul
9te)an Io0ica, 65!p5r orni! co#andantul ar#elor ardelene, 9te)an
/oc!>ai unc+iul principelui, contele Tele>i, &aronul 9te)an de ?erind şi acel
e!tit călu"ăr ieuit Carrillo, de!pre care !e ştia că e $#puternicit !ă !e
a#e!tece $n toate
Tânărul tre&urile
Si"i!#und, de !ea#ă
$#&răcat a principatului'
$ntr%un co!tu# de #ăta!e al&ă, pe!te
care purta o pelerină de aceeaşi culoare, căptuşită cu piei #ărunte, nu !e
$#podo&i!e potriit ti#pului rece şi ploio!, dar ştia că al&ul $l prinde de
#inune' Înalt şi !u&-ire, cu )a-a #ă!linie parcă &ronată, cu )runtea lar"ă,
cu oc+ii !trălucitori, inteli"en-i, )ăcea parte dintre acei tineri care plac de
la pri#a edere' Doar "la!ul lui pu-in !trident contra!ta oarecu# cu
$n)ă-işarea plăcută'
8 Te edea# rar la curtea noa!tră, conte, !pu!e principele' Iar tânăra
conte!ă nu ne%a dat până acu# prile0ul !ă%i ad#iră# )ru#u!e-ea'
8 Cred că dra"o!tea )a-ă de !tăpân nu !e #ă!oară prin nu#ărul
iitelor, !e $nclină $ndrăe- /ec>e#&auer'

un o#8 /un ră!pun!,

de !pirit' A!tado#nule<
$n ceea cerâ!e Si"i!#und'
te prieşte .ă conin"pe
pe do#nia%ta, dincare
noute%a#
că eşti
ăut la curte $n câtea rânduri' Dar ce a ră!punde conte!a= 9tiu că nu
a# aut plăcerea !%o ede# până acu#' Oare ne%a #er! un nu#e rău
prin ace!te locuri=
Se $ntoar!e către Stela cu un "e!t iute, $ncercând !ă &raee
ti#iditatea pe care o !i#-ea $n )a-a unei )e#ei )ru#oa!e'
:ata â#&i a&ia percepti&il'
8 9tiu că #ăria%ta iu&eşti #ai #ult ar#ele şi nu ai )i aut oc+i pentru
o &iată copilă ca #ine'
Si"i!#und !e $ncruntă o clipă, "ândindu%!e că Stela )ăcu!e aluie la
pre!upu!a lui i#poten-ă' 6urile rele şopteau că ni#eni n%ar )i aut ştiin-ă
că principele
trecu la )el de!%a culcatcu#
repede cu reo )e#eie'
eni!e' Dar norul
În "la!ul de peei)runtea
şi $n oc+ii lui /5t+or@
nu !e putea citi
decât !inceritate'
8 A-i auit, do#nilor= râ!e principele' Cea #ai )ru#oa!ă )ată a
Tran!ilaniei !e nu#eşte pe !ine o &iată copilă' (e to-i dracii< E pri#a
noa!tră )ru#u!e-e<
 8 A doua, #ăria%ta< Spu!e /oc!>ai rece' (ri#a e principe!a<
8 A+, da< !e $ncruntă principele' Într%adeăr, principe!a e cea #ai
&o"ată<
:u un #o#ent peni&il, pe care cancelarul, cu o&işnuitul lui tact, $l
$nlărură iute, o&-inând o priire de recunoştin-ă din partea lui Si"i!#und'
8 Nu i !e pare, #ăria%ta, că do#nul conte Tele>i e cu!ut la "ură=
Se porni un +o+ot de râ!' Iar contele, care nu #ai roşi!e de pe la
cinci!preece ani, !e po#eni că%i ard o&ra0ii'
8 Aşa e, conte< !e #iră principele' i%au di!părut or&ele de du+ de
cu# ai intrat $n O&re0a' Oare dra"o!tea )ace ca!ă &ună cu pierderea
"raiului=
8 Lucrurile !e arată #ai "rae, â#&i contele' Se pare că #i%a#
pierdut capul'
8 Ce !pui, conte!ă, de nenorocirea a!ta= !e $ntoar!e principele
in!inuant către Stela'
8 Cred că do#nul conte l%a pierdut de #ulte ori' Nu%i a )i "reu !ă%l
re"ă!ea!că'
Se !târni un +o+ot #are de râ!' Nu#ai Si"i!#und ră#a!e
$n"ândurat' La aluiile lui aproape directe, )ata ră!pun!e!e cu un re)u
delicat,
$n ini#ă'cu# nu#ai
Stela Io0ica ar )icu)o!t
$i reproşa!e $n !tare'
#ultă Contele
delicate-e Tele>i !i#-i
trecutul un 0un"+i
lui pre!ărat cu
)e#ei' Nu aea $ncredere $n el' Cel pu-in, aşa putea deduce din or&ele ei'
De )apt, nici el nu creu!e reodată că !%ar putea $ndră"o!ti cu adeărat'
Acu# !e purta ca un &ăie-aş a&ia trecut de âr!ta copilăriei' Nu $ndrăni!e
!ă ceară #âna Stelei' Îl ru"a!e pe principe !%o )acă $n nu#ele lui, !perând
că a!e#enea protec-ie $naltă $l a a0uta'
(rincipele $i "+ici "ândurile şi )ăcu o nouă $ncercare cea #ai directă;
8 Nu crei, conte!ă, că l%ai putea a0uta=
Stela $l prii li#pede cu oc+ii ei cenuşii ca o-elul' Iar $n cuintele ei nu
!e !i#-i nici cea #ai uşoară ur#ă de ironie'
8 /a da< Îl oi a0uta cu plăcere pe do#nul conte, dar căutările cer
ti#p ne
$ndelun"at'
$nc+ipui#'Uneori, #ai #ult decât
Ră!pun!ul ei era $n doi peri' Totuşi, contele !e #ul-u#i cu ace!ta şi
pu!e capăt di!cu-iei prin ră!pun!ul lui;
8 *oi aştepta'
Di!cu-iile trecură pe alte )ă"aşuri, !pre &ucuria celor de )a-ă, care
şeu!eră $ncorda-i cât dura!e pe-itul'
8 Ae# ştiri noi din ara Ro#ânea!că, i!e principele, !ati!)ăcut'
Oa!tea noa!tră a )ăcut #ari !tricăciuni turcilor' În trei &ătălii, !ultanul a
pierdut pe!te opt #ii de oa#eni, nu#ai oa!te alea!ă' De la noi !%au
petrecut doar reo două !ute de oşteni' Al&ert ir5l@ lucreaă &ine pentru
noi'
Io0ica o$l or&ă
po#eneşte a)uri!ide!pre
$n "ând pe principe,
.i+ai%odă o&!erând
şi de!pre ite0ii lui' că
Apoiace!ta
ăândnu
că
Si"i!#und $i tra"e $nainte cu a!e#enea "o"oşi, !e +otăr$ !ă interină;
8 Oştile noa!tre au )o!t &ineenite după #ăcelul de la /ucureşti,
#ăria%ta'
8 Care #ăcel= !e intere!ă /ec>e#&auer'
 Io0ica $l prii #irat' Se ră"ândi' 9tirea nu au!e!e ti#p !ă a0un"ă'
8 În cetatea /ucureştilor !e a)lau reo două #ii şi cea de ieniceri'
.i+ai%odă i%a păcălit pro#i-ându%le cea &ani şi i%a atra! la i!tierie pe
to-i' Ro#ânii au $ncuiat por-ile, au pu! )oc palatului i!tieriei şi au &ătut%o
cu tunurile' Nu a #ai ră#a! $n ia-ă nici unul dintre ieniceri' Ace!ta a )o!t
pri#ul !e#nal de reoltă $#potria turcilor' La câtea ile după #ăcelul de
la /ucureşti, .i+ai%odă şi%a unit oa!tea cu cei o #ie şapte !ute de
oa#eni conduşi de Al&ert ir5l@ şi a atacat cetatea 6iur"iului' S%a )ăcut
ictorie #are la 6iur"iu' Oştile de acolo au trecut pe !u& !ă&iile creştine '
Do#nul ării Ro#âneşti !%a $ntor! de la 6iur"iu toc#ai la re#e' E#irul
I&ra+i# enea către /ucureşti cu două #ii de ieniceri' Ae# ştire
proa!pătă că o #ie de oşteni de ai lui .i+ai%odă au răpu! $ntrea"a oa!te
condu!ă de I&ra+i#'
Se aui un #ur#ur de ne$ncredere' Cancelarul !e pre)ăcu a nu
o&!era şi%şi continuă poe!tirea'
8 I&ra+i# !%a $ncuiat pe!te noapte $n palatul unei "recoaice, a)lat $n
a)ara idurilor cetă-ii' Ro#ânii i%au !urprin! $n ti#pul nop-ii şi i%au tăiat
până la unul' Se crede că I&ra+i# ar )i pro#i! do#nului o !ută de #ii de
"al&eni $n !c+i#&ul ie-ii !ale' Iar do#nul a re!pin! a!e#enea târ"'
.eritul de!i"ure
$nştiin-ări !ea#ăa)lă#
e!te că
al do#nului ării Ro#âneşti,
cele trei &ătălii dar totprin
au )o!t câşti"ate din i!cu!in-a
acele
unor ite0i pe a căror ia-ă noi a# pu! plată $n aur' E or&a de Cae Indru,
Co!tac+e Caraană, C+irilă ?ece Cu-ite, Ducu cel Iute, Ni-ă (raştie şi
(etrac+e cel .ic' Se !pune că aceşti oa#eni )ac i&ândă cât o oa!te
$ntrea"ă' Iată, #ăria%ta, că .i+ai%odă !%a $ncon0urat de luptători pe care
ar )i $ncântat !ă%i ai&ă oricare dintre do#nii Europei'
8 Sunt nişte lotri< !pu!e cu di!pre- Si"i!#und'
8 A!ta a)ir#ă duş#anii lor' 9i au de!tui' Cine ar putea !ă%i $ninuia!că
de tâl+ărie= De!pre Cae Indru !%a !pu! că e tâl+ar la dru#ul #are, dar
ni#eni nu !%a plân! că i%ar )i luat pun"a' Să nu ne luă# după !i#ple
!corneli, #ăria%ta'

e )oc'8 Lu#ea or&eşte, intereni /oc!>ai' 9i nu prea ie!e )u# de unde nu

8 Nu#ai de!pre oa#enii de !ea#ă or&eşte lu#ea' De!pre principele
no!tru !%a !pu! că ar )i $n le"ătură cu acel &andit nu#it unli' Că de aici
!e tra"e aerea lui' De!pre do#nia%ta, do#nule /oc!>ai, !e or&eşte că
ur#ăreşti !caunul principatului' De!pre #ine !e !pune că !unt o#ul
turcilor şi că nu#ai pe )a-ă #ă intere!e de o alian-ă cu creştinii'
8 Eşti &ine in)or#at< râ!e principele'
8 Alt)el nu aş putea )i cancelarul #ăriei%tale'
Ră!pun!ul $i plăcu #ult lui /5t+or@, ceea ce%l )ăcu #ai &ineoitor'
8 (arcă !puneai cea de!pre acei ânători' Continuă, do#nule<
8 Do#nul cancelar are totdeauna o or&ă &ună pentru acei ânători,
in!inuă cu răutate
Cancelarul pro!t&lând'
$l prii a!cun!ă 65!p5r
9tia unde orni!'
&ate orni!' Duş#ănia lor era
ec+e şi &ine a!cun!ă'
8 Aşa e< i!e #irat principele' Le acori prea #ultă aten-ie, do#nule
cancelar' Ai putea !ă ră!puni la in!inuarea lui orni!=
 8 A# ră!pun! #ai dere#e' Iar ca o# de !tat aş #ai adău"a doar că
nu aş #erita !ă #ă nu#ăr printre !lu0itorii oştri dacă #i%ar lip!i $n!uşirea
de a cunoaşte oa#enii care ne )ac #are tre&uin-ă'
8 Crei că ar )i )o!t &ună pentru noi prietenia acelor ânători=
8 Eu nu a# dreptul !ă cred' Sunt !i"ur' 9i #ai ştiu că ne%a# putea
lip!i de 0u#ătate din oa!tea Tran!ilaniei, pe care o conduce cu atâta
pricepere do#nul orni!, dacă i%a# aea prieteni'
8 (ână ai nu a# #ai auit a!e#enea lucruri, #ârâi orni!'
8 Rău, do#nule co#andant< Ca !oldat, ar tre&ui !ă le aui'
8 (oate că ar )i &ine !ă le acordă# iertare, !pu!e Si"i!#und'
8 Nu iertare, #ăria%ta< Noi ar tre&ui !ă le cere# iertare pentru
pri"oana pe care a# )ăcut%o a!upra lor'
(rincipele !e $ncruntă apri"'
8 Ai $ntrecut #ă!ura, do#nule cancelar< (rincipele Tran!ilaniei !ă
ceară iertare unor coate%"oale= Unor ântură%lu#e= aida%de<
8 Se pare că ai uitat că $i or&eşti principelui no!tru, pu!e orni! paie
pe!te )ocul care era "ata !ă i&ucnea!că'
8 Nu principele, #ăria%ta< ră!pun!e cal# cancelarul, )ără !ă ia $n
!ea#ă or&ele co#andantului' Se poate "ă!i o cale' Iar do#nul ării
Ro#âneşti
8 Să lenu !%anişte
dă# !)iit !ă%l
&ani,!ărute pe Cae
propu!e Indru, de )a-ă cu $ntrea"a oştire'
/5t+or@'
8 *ânătorii nu lucreaă pe plată' Acel (eri!ini de!pre care ae# ştire
că ur#ărea !ă apuce !caunul de do#nie al ării Ro#âneşti le%a pro#i!
un!preece #ii de "al&eni pe an pentru )iecare dintre ei dacă or intra $n
!lu0&a lui'
Cei de )a-ă !căpară o ecla#a-ie'
8 Tre&uie !ă )ie )oarte &o"a-i dacă au re!pin! a!e#enea !u#ă'
8 În a)ară de caii, de ar#ele lor şi de $#&răcă#intea de pe ei nu au
ni#ic'
8 6roa< !e entuia!#ă principele' Cu !i"uran-ă că !unt ne&uni'
8 .ăria%ta, !pu!e "ra cancelarul, la 12 noie#&rie l%ai tri#i! pe
do#nul
turci' S%aorni!
$ntor!cu)ără
oa!te #are8!ă
i&ândă şi &ată cetatea
nu !%a luptat Oradiei şi !ă%i
rău' Dacă alun"e
$i aea cu elpepe
acei ne&uni, lua Oradea cu nu#ai 0u#ătate din oa!tea care l%a $n!o-it'
Se aui o ecla#a-ie de ui#ire, dar to-i ştiau că Io0ica nu or&ea
niciodată prăpă!tii' Iar principele intui că nu i%ar !u!-ine cu atâta căldură
pe acei oa#eni dacă nu ar ur#ări un !cop de #ărirea puterii Tran!ilaniei'
8 Ducu cel Iute l%a o#orât pe contele /ind5!< !tri"ă orni!' Un
!pada!in ca el nu #ai "ă!eşti $n tot principatul'
8 9i nici pra#atie ca el, ră!pun!e tăio! Io0ica'
8 A )o!t, totuşi, un o#or'
8 Nu< Luptă cin!tită cu !a&ia' Nu prea eşti &ine in)or#at, do#nule
co#andant'
8 C+irilă ?ece
Iar turcii Cu-ite
au ar! un i%a
!ato#orât pe !olii
de #unteni dinturcilor c+iar $n Al&a%Iulia'
ara Ro#ânea!că'
8 Co!tac+e Caraană l%a 0e)uit pe principe de treieci şi opt de ocale
de aur' A lă!at c+iar o !cri!oare, prin care ne dă de ştire' N%o !ă ici că nu
e adeărat'
 8 Do#nule orni!, !cri!ul nu doedeşte ni#ic' Scri!oarea o pute#
pune pe nu#ele lui Caraană eu !au du#neata, !au un!li' Iar dacă ar )i
adeărat, nu i%a# putea reproşa ni#ic' Era +ăituit de oa#enii noştri pe
nedrept şi putea !ă pună la cale o ră&unare #ăruntă'
8 Treieci şi opt de ocale !unt o ră&unare #ică= aida%de<
8 De!tul, do#nilor< intereni Si"i!#und cu &lânde-e' La 1 dece#&rie
o# da un &al la curtea noa!tră din Al&a%Iulia' (rincipele Tran!ilaniei $i
po)teşte pe ânători la &alul acela'
:a-a lui Io0ica era de nepătrun!' O&-inu!e o ictorie de dra"ul lui
Indru' (e de altă parte, ânătorii, aând #ână li&eră pe ace!te #elea"uri,
ar )i putut lucra #ai &ine $n )olo!ul ro#ânilor' 9tiindu%l pe principe cât de
uşor !e $ncin"e şi că #oare de curioitate !ă%i cunoa!că pe ânători, !pu!e
pre)ăcut;
8 .ăria%ta, !%ar putea ca acei do#ni !ă re!pin"ă no&ila oa!tră
inita-ie'
8 (e to-i dracii< !e $n)urie pricipele' Ia #ă!uri, do#nule cancelar, !ă
nu !e $ntâ#ple una ca a!ta< Scoate%i de !u& ur#ărirea le"ilor noa!tre<
Arată%-i cuno!cuta du#itale di&ăcie<
8 *oi lua toate #ă!urile, !e $nclină cancelarul'
8 A+,Io0ica,
do#nului #ăria%ta<
!e orâ#&i
lua cuciudat orni!'
!i"uran-ă Când
toate e or&a de intere!ele
#ă!urile'
8 Eşti nedrept, co#andante< !e ră!ti Si"i!#und' Oc+ii lui aruncau
ăpăi de #ânie' Ar tre&ui $ntâi do#nia%ta !ă te &ucuri cuno!când
a!e#enea ite0i' Nu%#i plac !lu0itorii care $n a)ara unei duş#ănii rău
a!cun!e nu #ai or !ă ştie de ni#ic' Dacă aceşti oa#eni nu%-i plac
do#niei%tale, $i plac principelui' Căpitanul no!tru, do#nul Al&ert ir5l@, $i
laudă pe ânători c+iar #ai #ult decât o )ace do#nul cancelar' Ei &ine,
co#andante, ard de dorin-a !ă%i cuno!c' Do#nia%ta ştii cu# a )o!t cucerit
palatul $n care !e odi+neau cei două #ii trei !ute de ieniceri ai e#irului
I&ra+i#= Nu ştii' Un !in"ur o# a de!cuiat por-ile' O#ul acela e Cae Indru'
Aud că e oinic şi cu oc+ii li#pei ca un ră!ărit de !oare' Că e şiret ca
ulpea
$n când
)a-a lui pleacă la ânat'
.i+ai%odă, Că e de
apărându%l iuteloitura
ca şoi#ul'
unuiCă la 6iur"iu
topor' !%aa aruncat
9i pu-in lip!it !ă
nu%şi piardă ia-a' Ei &ine, do#nule orni!, câ-i dintre oa#enii #ei şi%ar
pune ia-a $n pericol pentru #ine=
Co#andantul ar#atelor ardelene plecă oc+ii, !tăpânindu%şi #ânia'
(ierdu!e şi acea!tă di!pută cu Io0ica, dar !e "ândi că cine a râde la ur#ă
a râde #ai &ine' (rincipele !e $n)lăcăra iute, dar !e şi !c+i#&a iute' *a
aea "ri0ă el ca la 1 dece#&rie ânătorii !ă )ie are!ta-i c+iar din ordinul
principelui'
Si"i!#und !e $ntoar!e către tânăra ca!telană' :a-a lui $şi recăpăta!e
li#pei#ea o&işnuită' Îi â#&i )etei cu #ultă &unătate' Stela ră!pun!e la
â#&et co&orând uşor )ru#oa!ele ei "ene şi $nclinându%!e cu "ra-ie'
(riirea tânărului
parcă treit principe
dintr%un !o#n'!tărui
6la!ul$ndelun"
lui !una a!upra
atât deei' Se recule!e
!traniu, &ru!c,
$ncât contele
Tele>i tre!ări $n#ăr#urit'
8 Conte!ă /ec>e#&auer, principele o!tru ă po)teşte la &alul din 1
dece#&rie'
 Înal-ii oa!pe-i plecară' Contele Tele>i şi &aronul 9te)an de ?erind !e
răle-iră de !uita principelui' Călăreau do#ol prin pădurea de dincolo de
.ureş' (e )a-a contelui !tăruia când )ericire, când ne!i"uran-ă'
8 Iată%te pe 0u#ătate lo"odit, !pu!e ?erind'
8 Din păcate, nu#ai pe 0u#ătate, râ!e a!pru Tele>i'
8 Crei că )aci o a)acere &ună=
8 Nu o a)acere, prietene' Iu&e!c'
8 Cu atât #ai rău pentru tine' .i%a# a#intit cine e contele an!
/ec>e#&auer'
8 9i eu ştiu' E un &ăiat adora&il'
8 (oate că rei !ă !pui, o lic+ea'
Tele>i !e $ntoar!e ca #uşcat de şarpe'
8 De ?erind, #ă!oară%-i or&ele< Nu #ă )ace !ă uit că !unte#
prieteni'
/aronul â#&i cal#, 0ucându%!e uşor cu craaşa'
8 Toc#ai pentru că !unte# prieteni, reau !ă%-i de!c+id oc+ii'
/ec>e#&auer nu e conte' Se nu#eşte Ion Cri!tu' L%a# $ntâlnit la
Con!tantinopol, unde !u!-inea intere!ele lui .i+ai%odă'
8 .in-i<
:a-a
8 9tiilui
căTele>i
nu a#era al&ă caConte!a
o&iceiul' arul' /ec>e#&auer o )i o &iată )e#eie de
rând'
8 Ea o )e#eie de rând= Dar eu nu #erit !ă%i )iu nici #ăcar !lu0itor' Ai
#ai !pu! cuia lucrul ace!ta=
8 Ni#ănui'
În pri#ul #o#ent, contele !e "ândi !ă%l taie cu !a&ia pe ?erind' Să
ducă taina cu el $n #or#ânt' :irea lui &ună $nin!e'
8 A!cultă, po-i pă!tra o taină=
8 (ot, dar tot !e a de!coperi până la ur#ă' S%ar putea !ă !)ârşea!că
a#ândoi $n lan-uri !au c+iar #ai rău'
8 Nu !e a de!coperi ni#ic' A# !ă%i iau pe cu# ai i! că%l c+ea#ă
pe /ec>e#&auer=
8 Ion Cri!tu'
8 A# !ă%l iau pe Cri!tu cu #ine, departe de aici' El $#i a )i )rate,
prieten şi cu#nat, iar Stela 8 cea #ai )er#ecătoare !o-ie'
8 Cine ştie ce trecut are acea!tă Stela Cri!tu=< â#&i cu $n-ele!
&aronul' S%ar putea !ă te căieşti dacă ei )i pripit'
8 A!cultă, ?erind< Te pricepi la )e#ei cu# #ă pricep eu !ă cânt
popeşte' (e ur#ă, !ă nu ui-i un lucru; Ion şi Stela !unt oa#eni cu #ultă
$nă-ătură' Iar .i+ai%odă nu şi%ar )i $ncredin-at intere!ele de la
Con!tantinopol pe #âna oricui' Cred că nu#ai unele intere!e politice l%au
)ăcut !ă ină aici !u& nu#e de $#pru#ut' (e #ine c+e!tiunile politice nu
#ă intere!eaă' 7ură că ai !ă pă!trei taina<
8 7ur când rei, dar a# o ru"ă#inte<
Spune%o<
8 Tu ai un ca!tel )ru#o! lân"ă De0' Aerul de acolo #i%ar )ace &ine'
8 E al tău< 7ură<
8 Lân"ă /aia%.are ai douăeci de #ii de iu"ăre de pă#ânt ara&il şi
un ca!tel care ar tre&ui reparat' Î#i plac locurile acelea'
 Contele Tele>i tre!ări şi ră!pun!e $n !câr&ă;
8 Sunt ale tale< 7ură<
8 Lân"ă a-e" ai o cre!cătorie de cai'
8 Altcea= $ntre&ă Tele>i cu o notă 0oa!ă $n "la!, pe care celălalt nu o
re#arcă'
8 A# o datorie de trei #ii de duca-i'
Tele>i !i#-i $n tot corpul un #o#ent de !)ârşeală' Îşi prii prietenul cu
anu#ită o&idă, dar nu $ntâlni decât un !urâ! &at0ocoritor' GDoa#ne, "ândi
tânărul, $n ce şi $n cine !ă #ai cred=H Apoi !pu!e, aproape &lând;
8 Te%a# creut prieten, 9te)an de ?erind' Acu# $-i cuno!c !u)letul de
câine' De!calecă, do#nule<
Să&iile lor !cânteiară printre copaci' :runele #oarte parcă prindeau
ia-ă !u& picioarele lor, $#prăştiindu%!e $n ârte0uri' ?"o#otul a!pru al
o-elului ră!una ciudat $n pădurea tăcută' U#ărul lui Tele>i !e roşi de !ân"e
de la pri#ul a!alt' Era din ina lui, )iindcă !e lă!a!e purtat nu#ai de
#ânie' (orni !ă lucree #etodic' (e dru#ea"ul din pădure !e auea tropot
de cai' Călăre-ii intrară $n lu#iniş o clipă după ce ?erind !e pră&uşi cu
pieptul !trăpun!'
8 Ce !%a $ntâ#plat, do#nule conte= $ntre&ă un o)i-er )ără !ă%l o&!ere
pe ?erind' (rincipele
or&ea!că' ne%a Cecilia,
Dar pe !)ânta tri#i! după do#niile%oa!tre'
do#nul Doreşte !ă ă
de ?erind +orcăie<
Aler"ă !pre #uri&und şi !e aplecă a!upra lui'
8 .ă aui-i, do#nule de ?erind= Ce !%a $ntâ#plat=
8 O #ică ne$n-ele"ere cu Tele>i, or&i parcă tea)ăr ace!ta' Contele
/e /ec>e#&auer nu e Se $ntrerup!e &ru!c şi !coa!e un +orcăit uşor'
Sau #ai &ine i! un o)tat'
Tele>i !i#-i că tre&uie !ă )acă cea' Că tre&uie !ă câşti"e ti#p' După
unele !e#ne, ?erind era pe ducă' Scoa!e un !tri"ăt, iar corpul lui !e
ro!to"oli pe un #aldăr de )rune' O)i-erul !ări către el'
8 Doa#ne !)inte, dar aici a )o!t un adeărat #a!acru< A+, drace< *ăd
că u#ărul do#nului conte !%a $nroşit de%a &inelea' Dacă e atin!ă ini#a, !%
a i! Aler"ă
cu el' ei, !olda-i<
din nou Apropia-i%ă
la ?erind şi da-i%#i
şi !e aplecă o #ână
dea!upra lui'de/aronul
a0utor' nu #ai
ră!pun!e' Era #ort' Tele>i &ănui ce !e petrece dincolo şi !coa!e un !u!pin
de uşurare' Apoi au o !ena-ie de "rea-ă şi%şi pierdu cunoştin-a' O
şta)etă porni $n "alop !pre curtea princiară, cu ordine pentru )elcer' Alaiul
$şi ur#ă dru#ul tăcut' (rincipele $şi a#inti de acei ânători' (e )a-a lui !e
$ntipări un aer i!ător' Cancelarul ar )i dat #ult !ă cunoa!că "ândurile lui
Si"i!#und şi cu !i"uran-ă că i%ar )i prin! &ine' Dar principele !e )eri de
data acea!ta !ă%şi con!ulte !)etnicul' Si#-ea că a trece "reu ti#pul până
la 1 dece#&rie' Nu !e "ândi!e niciodată până atunci că i%ar )ace plăcere
!ă%i cunoa!că pe ânători' Îi !ocoti!e #ai #ult nişte lotri' Dacă acei
oa#eni erau cu adeărat atât de puternici, ău că #eritau o oarecare
aten-ie' GA !o!it
Ni!tru, "ândi el' re#ea !ă%#i
O oi )ace, $ntind
c+iar )ără!tăpânirea până laRudol)
oia $#păratului Dunăreşi şi până la
a turcilor'
Turcii trec prin unele #o#ente "rele' Ră&oaiele din A!ia le%au !lă&it
puterile' În pri#ăară or porni ră&oi $#potria .oldoei şi a ării
Ro#âneşti' *oi da a0utor ro#ânilor' Dacă or &irui printr%o #inune
ro#ânii, #ă oi tran!)or#a din aliat $n !tăpân' Iar dacă or &irui turcii, #ă
oi pune la adăpo!t, cerând a0utor $#păratului' (e ânători $i oi atra"e de
partea #ea' Între un principe al Tran!ilaniei şi un &iet do#n al ării
Ro#âneşti, cred că or aea de!tulă #inte !ă )acă o ale"ere care%i
onoreaă'

Capitolul 1
Croitorul &raşoean Iidor Cipai ră#a!e $n#ăr#urit po#enindu%!e cu
ece clien-i dintr%o dată' Nişte clien-i neră&dători care oiau !ă !e $#&race
din cap şi până $n picioare $n nu#ai două ile' ?adarnic le eplică el că nu
ştie !ă )acă pălării şi ci#e' Că pelerinele şi e!toanele şi că#ăşile iau
#ultă re#e de lucru' Nă!truşnicii clien-i o -ineau una şi &ună că $n două
ile or !ă ai&ă totul nou pe ei' Iar pentru a $ntări preten-iile ce le aeau,
trântiră pe #a!a de croitorie o pun"ă &urduşită cu "al&eni'
Ulti#ul ar"u#ent )iind din cale%a)ară de conin"ător, do#nul Iidor
dădu alar#a pe la prieteni, pe la cuno!cu-i, aler"ă cu picioarele lui !curte,
tran!piră, !e certă cu lucrătorii lui şi cu 0u#ătate din #eşterii /raşoului,
iar a treia i de di#inea-ă !e preentă $ntr%o ca!ă din Sc+ei' Îl ur#au ece
lucrători
noi şi nicişi penele
)urniori,
dincu)ru#oa!ele
$ntrea"a co#andă, din care nu
pălării' A!e#enea lip!eau
unui nici pintenii
co#andant de
oa!te, do#nul Iidor Cipai !e oprea $n dreptul )iecăruia dintre darnicii lui
clien-i, o&!erând, corectând pe loc unele cu!ururi, ad#irând şi dând
!)aturi' În )a-a lui Caraană ră#a!e #ultă re#e pe "ânduri' (antalonii
clientului erau "ata !ă crape, acoperind cu #are "reutate picioarele ca
&utucii şi &urta !trân!ă $n !u! ca o "uşă, care !e ră!)ă-a!e $n ec+ii
pantaloni' :olo!ind nişte adao!uri de po!ta, Iidor Cipai reuşi !ă%şi
ter#ine i!praa cu toată lauda, iar la ur#ă nu !e putu re-ine;
8 err Caraană, purtă# !ănăto! nădra"i etra<
Dacă lucrurile !e de!)ăşura!eră &inişor acolo unde )u!e!e or&a de
Co!tace Caraană, la 6ăluşcă Iidor tran!piră de%a &inelea, "ândindu%!e
cu 0ale că !pecie
a!e#enea e #ai uşor
de o#'de $#&răcat un doleac aşeat $n coadă decât
După două cea!uri, cei ece &ăr&a-i, $#podo&i-i cu tot ce "ă!i!e Iidor
#ai )ru#o! $n /raşo, $ncălecară pe caii lor odi+ni-i şi !printeni, ur#ându%
şi dru#ul !pre Al&a%Iulia' În )runte călărea Cae Indru' *ânt Săl&atic o
lua!e $naintea celorlal-i cai cu #ulte lun"i#i' Aea c+e) de "oană $ndrăcită
şi nu#ai or&ele de #u!trare ale tânărului $l #ai do#oleau din aântul pe
care şi%l lua!e' 6ăluşcă, Toroipan şi Tu)ănel $şi loeau din re#e%n re#e
!ă&iile cu pal#a plini de )ală, cu toate că nu prea ştiau !ă u#&le cu ele' Se
!tri"au unul pe altul !u&-iindu%şi ocile şi !e !ăltau $n şa )ioroşi, !pre +aul
celorlal-i' Dar dintre ei, cel #ai al dracului !e doedi Tu)ănel, căruia $i
eni!e c+e)ul pe neaşteptate !ă%şi !c+i#&e nu#ele' De )apt, la pri#ul
popa!
noul !ău$ncepu o adeărată
nu#e' -e!ătură
Iar dacă ceilal-i doide
nucuinte princ+iar
pricepură care pe
căuta
loc,!ă in!inuee
ina nu era
$n nici un ca a lui'
8 ei, do#nule 6ăluşcă< !pu!e cu oce "roa!ă' Eşti !i"ur că po!taul
+ainelor noa!tre e de cea #ai &ună calitate= #< Să nu%#i !pui #ie Tu)an
dacă ne"u!torul acela nu ne%a păcălit cu po!taul' Si#t cu# #ă apucă
#ânia acu#, când a)lu a!e#enea trea&ă' Te a!i"ur, do#nule Toroipan,
!pu!e celuilalt toarăş, că la $ntoarcerea #ea de la do#nul Si"i!#und
/5t+or@, Iidor Cipai nu a #ai !căpa de acea!tă !a&ie nici $n "aură de
şarpe' A# !ă%l $n-ep cu ea până când a cădea $n "enunc+i şi%#i a !pune
cu lacri#i $n oc+i; GDo#nule Tu)an, iartă%#ă<H (oate că atunci !ă #i !e
#oaie ini#a şi !ă%i ră!pund; G(iei din )a-a #ea, !ecătură< Tu)an nu%şi
!purcă #âinile cu tine'H Do#nul Tu)an, no&ilul #eu părinte, aea o or&ă;
GSă%l ier-i, Tu)an )iule, pe cel care -i%o cere< Aşa !unte# noi cei din )a#ilia
Tu)an'H
Auind a!e#enea li#&u-ie, Toroipan nu !e #ai putu !tăpâni şi &ieră
la el din toate puterile, $ncercând !ă%l oprea!că;
8 /ă, Tu)ănele, #ai taci dracului din "ură< Ce te%a apucat de turui ca
o #oară !tricată=
Oc+ii lui Tu)ănel !căpărară de #ânie $n )a-a unei a!e#enea lip!e de
polite-e' Ar )i rut !ă%i ră!pundă tăio!' Cu nişte cuinte care !ă%l )acă pra)
pe Toroipan şi !ă%l pună pe "ânduri pe prietenul 6ăluşcă, dar or&ele
acelea #ari şi )ru#oa!e nu%i eneau $n #inte, oricât !e c+inui el'
/ro&oane de tran!pira-ie $i apărură pe )runte din caua e)ortului, dar nu
putu "ă!i decât un !in"ur cuânt, pe care $l pronun-ă totuşi cu $ntrea"a lui
!ati!)ac-ie;
8 err'
Toroipan $i ur#ări cu aten-ie )a-a c+inuită şi !e $ntre&ă $n "ând; GCe
dracu o )i aând Tu)ănel=H Apoi, când nu "ă!i nici un ră!pun!, i!e;
8 Ai !pu! cea=
8 A# !pu!' Si"ur că a# !pu!' A# !pu! G+errH'
8 err= Ce dracu #ai e şi ace!ta, &ă Tu)ănele=
Tu)ănel $l prii de !u!, di!pre-uitor' O priire ni#icitoare, care%l ului
de%a &inelea pe Toroipan'
8 err $n!ea#nă Gdo#nuleH pe ne#-eşte' De ce ra&dă pă#ântul nişte
oa#eni ca tine care nu%şi &at capul !ă $ne-e #ăcar ne#-eşte= :a#ilia
Tu)an or&eşte $n ca!ă trei !au patru li#&i' Do#nul Tu)an%tatăl ştie c+iar
#ai #ulte'
Toroipan cătă cu #ilă la prietenul lui, "ândindu%!e că !%a -icnit de%a
&inelea de când cu !a&ia şi cu -oalele noi' Nici prin #inte nu%i trecu unde
&ătea Tu)ănel'
8 Ia a!cultă, &ă Tu)ănele< o $ntoar!e #ânio!' Ce tot #ă iei pe #ine cu
Tu)an $n dreapta, Tu)an $n !tân"a= Ce, nu%l ştiu eu pe taică%tu= (e nea
Tu)ănel= Nu inde-i oi lin"uri de le#n $n pia-ă la ?ece .e!e= Care li#&i
şti-i oi=
Tu)ănel c+i&ui $ndelun" $nainte de a%i ră!punde, iar când !i#-i că şi%a
adunat cele #ai &une cuinte, ră!pun!e de !u!;
8 :oarte adeărat, +err Toroipan< :a#ilia #ea a )o!t o )a#ilie de
ne"u!tori' La poarta do#nului Tu)an%tatăl opreau cele #ai arătoa!e tră!uri
cu &oierii care tratau
8 Aui%l, cele pe
6ăluşcă, #aine&unu
de !ea#ăă!ta
a)aceri
ce la$ndru"ă<
noi' !tri"ă Toroipan
crucindu%!e' La care poartă, &ă= Că oi nu a-i aut "ard de când ă ştiu'
Tu)ănel !e ridică dintr%un !alt' Du!e #âna la pălărie, !alută adânc şi
!pu!e;
 8 Do#nule Toroipan, a tre&ui !ă $ncrucişă# !ă&iile' Ni#eni din
)a#ilia Tu)an nu ar putea ierta a!e#enea o&rănicie' În "ardă, do#nule<
8 Stai cu#inte, &ă< !pu!e do#ol Toroipan' Ce te%ai !upărat= Nici nu
şti# !ă ne &ate# cu !ă&iile' Dacă rei cu cio#a"ul, e altă !ocoteală'
8 Nu, cu !ă&iile<
8 Eşti ca# $ntr%o urec+e< Ce, rei !ă ne !coate# oc+ii cu )ierăraiele
a!tea a!cu-ite= Nu #ă &at nici $n ruptul capului<
8 /ineee nu ne &ate#< Dar recunoşti că eu #ă nu#e!c Do#nul
Tu)an=
8 Recuno!c, Tu)ănele, dacă rei tu' (arcă tre&uie !ă )aci atâta tără&oi<
Tu)ănel !e $ntoar!e cu un aer tri#)ător'
8 Ai auit, do#nule 6ăluşcă= Recunoaşte'
8 A# auit, do#nule Tu)an, ră!pun!e 6ăluşcă, #ai i!te- decât ei'
*ânătorii popo!iră către !eară la +anul /utoiul Tă#ăduirii, a)lat $ntr%
un col- de pădure nu toc#ai departe de cetatea Si"+işoarei' A)ară
$ncepu!e !ă plouă #ărunt' În !u)ra"eria #are a +anului ardea un )oc e!el
$ntr%un că#in #are cât o că#ară' *ăând că%i !o!e!c #u!a)iri, +an"iul
$nte-i )ocul' În 0urul unei #e!e, câ-ia !olda-i de%ai principelui $şi !or&eau
inul din cara)e #ari, or&ind "o#oto!' Cae Indru $l recuno!cu printre cei
de laiar#a!ă
lui, dupăpe
ce /altaar şi%şi re-inu
!e )oi o re#e un â#&et'
!e apropie Oşteanul
ti#id şi $ntre&ă;tre!ări la rândul
8 Înăl-i#ea%ta, nu ă )ie cu !upărare, ae-i cu#a o !oră=
Cae Indru ră!pun!e cu &unătate;
8 A#' A# c+iar #ai #ulte'
8 Dar una )ru#oa!ă, cu părul ni-el cărunt= Care icea că e de nea#
#are şi cu oala aia de in
Cae !e pre)ăcu a%l prii #irat, iar oşteanul !i#-i că !e pierde cu totul'
8 Care icea că no&ilii care a# aut cin!tea
8 *or&eşti de doa#na Cociu&an=
/altaar !e lu#ină la )a-ă'
8 C+iar aşa, $năl-i#ea%oa!tră< Dacă o ede-i, !ă%i !pune-i că eu,
adică do#nul /altaar, a aut cin!tea !ă%i tri#ită cele #ai re!pectuoa!e
o#a"ii'
8 Îi !pun, prietene, când #ă $ntorc $n /ucureşti'
8 Acolo !tă doa#na=
8 Acolo'
/altaar nu #ai ştiu ce !ă $ntre&e' Sau poate ştia, dar $i lip!ea
$ndrăneala' Salutând ca# $n doi peri, ne!i"ur pe picioare, oşteanul !e
retra!e $ntre ai lui, "ândindu%!e că nu i%ar )i prea "reu !ă )acă un dru#
până $n cetatea /ucureştilor cu pri#a ocaie care !%ar ii'
an"iul nu era #ai pu-in !urprin!, dar tră"ând cu urec+ea la di!cu-ia
dintre Cae şi /altaar !e lă#uri iute' În priin-a lui Ducu nu )u prea
!urprin! ăându%l printre acei !i#andicoşi oa!pe-i, ştiind că pe ânător
nu%l paşte
!tin"ea nici o pri#e0die'
ur#ărirea (e uşa +anului era lipit un ordin prin care !e
lui şi a prietenilor'
La un !e#n al +an"iului, !lu0itorii alăturară câtea #e!e' Din!pre
&ucătărie !e !i#-eau nişte #iro!uri $#&ietoare' Cae porunci #âncare şi
&ăutură şi pentru #a!a oştenilor' Aceştia $i #ul-u#iră "o#oto!, iar oalele
cu in apucate de #$ini +arnice a&ia $şi tră"eau !u)letul $ntre două urări de
!ănătate'
Curând, 6ăluşcă, Toroipan şi Tu)ănel trecură la #a!a oştenilor, unde
!e !i#-iră #ai $n oie' Cuprin! de o #are )ericire, 6ăluşcă o&!eră câtă
i#pre!ie )ăcu!e $#&răcă#intea lor a!upra acelor oşteni' Se !c+i#&ară
$ntre ei o !ută de "in"ăşii şi aten-ii' Iar când toate a!tea !e do#oliră,
6ăluşcă au "ri0ă !ă le re$nnoia!că' Si#-ind că /altaar e şe)ul lor, !e
aplecă tainic !pre el şi%i şopti, a!t)el $ncât !ă audă toată lu#ea;
8 Îl ei pe do#nul acela $nalt, cu )a-a )ru#oa!ă=
8 Îl ăd'
8 Du#nealui e do#nul Cae Indru' E pri#a !a&ie din lu#e' Alături e
un do#n #ai #ărunt, cu )i"ură de &ăie-aş' L%ai ăut=
8 Da, do#nule< tre!ări /altaar, a#intindu%şi de noaptea $n care
pierdu!e patru oa#eni $ncercând !ă%l ia prionier'
Ordinul de pe uşa +anului $l )erea de necauri' GA dracului e politica<H
"ândi el'
8 El e a doua !padă din lu#e, continuă 6ăluşcă' Oştenii !coa!eră
ecla#a-ii de #irare, !pre !ati!)ac-ia celor trei'
8 Du#nealui e do#nul Tu)an' În ordine, ar )i a treia !padă din lu#e'
Tu)ănel
$l prii !i#-i cu#
pe 6ăluşcă plin ide
!e adâncă
#oaie picioarele pe laIar
recunoştin-ă' $nc+eieturi, de plăcere
când "ră!unul şi
dori !ă
continuie $i luă or&a din "ură;
8 De )apt, lu#ea !pune că eu, do#nul 6ăluşcă şi do#nul Toroipan a#
)i ca# de )or-e e"ale şi de #ulte ori !%a $ntâ#plat ca $ntr%o $ncăierare unde
eu nu a# apucat !ă $#pun" #ai #ult de trei%patru inşi, do#nii aceştia !ă
ia $n âr)ul !ă&iilor câte%o duină' De #ulte ori, do#nul Tu)an%tatăl, no&ilul
#eu părinte, !punea că ar )i &ine !ă ne a!tâ#pără# până nu lip!i# -ara
de dincolo de Dunăre de partea &ăr&ătea!că' 9i te ro" !ă #ă crei,
do#nule /altaar, că do#nul Tu)an%tatăl a )o!t un #are !pada!in la ia-a
lui'
8 Care !pada!in, &ă Tu)ănele= $ntre&ă Toroipan, cea #ai "reu de
cap' A pu! tale<
#inciunile nea Tu)ănel #âna reodată
Care ai !trăpun! tu cincipe
inşi!a&ie= Dă%te, #ă, $n câşti" cu
cu !a&ia=
Tu)ănel şi 6ăluşcă $l priiră eninoşi' Iar dacă priirile lor ar )i putut
!ă ucidă, &ietul Toroipan ar )i trecut $n lu#ea drep-ilor )ără !ă #ai ai&ă
ti#p de o ru"ăciune cât de !curtă'
8 Te%ai $#&ătat, prietene< !pu!e 6ăluşcă râând' Nu%i ni#ic< Do#nii
aceştia ştiu de "lu#ă'
Toroipan cătă !pre el cu oc+ii $nce-oşa-i'
8 Care $#&ătat, &ă 6ăluşcă= Nea Tu)ănel no&ilu p)ui< Ai, că !unte-i
"rei< No&ilu Aui, nea ace!ta /altaare= Nea Tu)ănel no&ilu, care cu
lin"urile de le#n la pia-ă La ?ece .e!e :ir%aş al nai&ii< .or, &re< Bştia
a#ândoi $n"+ea-ă apele când le u#&lă #orişca' Cu !a&ia Cu cinci inşi
care cinci inşi, &ă Tu)ănele= Aui &re, /altaare ăştia au !a&ie de ai%
di#inea-ă'
8 Scua-i, do#nilor< intereni 6ăluşcă' No&ilul no!tru prieten, do#nul
Toroipan, !%a ca# +# a ca# $ntrecut #ă!ura' Al nai&ii in<
Oştenii i !e !cuară din toată ini#a' Se ca# $ntrecu!eră şi ei cu
$nc+inatul cănilor' Totuşi, pe )e-ele lor !e !trecură o oarecare $ndoială'
Tu)ănel, o&!erând că or&ele lui Toroipan !e#ăna!eră ne$ncredere, !e
ridică de!tul de ne!i"ur pe picioare' Când $şi re"ă!i cât de cât ec+ili&rul,
tra!e !a&ia şi o ridică dea!upra capului ca pe%un cio#a", )andă de reo
câtea ori $#pleticindu%!e, apoi !e opri cu acel cal# plin de #ăre-ie pe
care -i%l dă puterea inului #ult şi i!e;
8 Do#nule /altaar, #i%ai plăcut< Să #ă ară )ocu dacă te #int< Eşti
un o# de ia-ă, &re< Uite $-i arăt o )i"ură' Aui, nea /altaare= A!ta e
)i"ura do#nului Tu)an%tatăl şi a #ea' /ă, /altaare, ia )ii atent la #işcarea
a!ta< Ridici cio#a"ul a!ta !a&ia dea!upra capului când ader!aru rea
!ă te dilea!că la &ilă' Aşa !e apără loiturile de cio#a" adică de !a&ie' Îl
apuci cu a#ândouă #âinile de capete, şi ader!aru nu #ai are !por' La
loiturile laterale $l duci drept pe lân"ă corp, -inându%l tot de a#ândouă
capetele'
/altaar şi oştenii )ăcură oc+ii #ari, )apt care%l o&li"ă pe 6ăluşcă !ă
interină de"ra&ă;
8 (ână acu#, tactica la !a&ie a )o!t cu o !in"ură #ână' *ede-i şi
do#niile oa!tre că $ntr%o !in"ură #ână nu ai putere ca $n a#ândouă'
8 9i nu ă tăia-i la #âini $n propria !a&ie= !e intere!ă /altaar uluit'
8 Nu, do#nule< (urtă# #ănuşi' Nişte #ănuşi de )ier' :iecare #ănuşă
cântăreşte
 cât un cap de acă'
Înnopta!e dere#e' (e la cinci cea!uri după%a#iaă, !e lă!a!e
$ntunericul' Un $ntuneric de iarnă urâtă, )ără ăpadă, cu ânt a!pru, tăio!'
În curtea palatului princiar de la Al&a%Iulia !o!eau pri#ii inita-i' Tră!urile
ele"ante, purtate de cai de ra!ă, opreau pe rând la peron, puternic
lu#inat de opai-ele #ulte' /alul principelui aduna $n !eara aceea elita
no&ili#ii ardelene şi ni#eni nu !e "ândi!e o clipă la un re)u al inita-iei,
)ie că nu dorea !ă !e pună rău cu Si"i!#und /5t+or@ !au nu#ai din !i#plă
curioitate' (reen-a ânătorilor, pe a căror capete !e pu!e!e cânda pre-
$n aur, )ă"ăduia !ă )ie !area şi piperul acelei !eri' Curtenii şi inita-ii !e
uniră iute $n cercuri, după )elul $n care !e cunoşteau $ntre ei, $ntre&ându%
!e dacă ânătorii
doa#ne c+icoteauor aea
$ntre de!tulă
ele pe !ea#a$ndrăneală
principelui!ă !e $n)ă-işee'
"ândindu%!e .ândrele
că principele
a trece prin #o#ente de!tul de "rele când or apărea acei neciopli-i
care, cu !i"uran-ă, dor#i!eră #ai #ult prin coli&e şi nu erau $n !tare !ă
deo!e&ea!că o doa#nă de un cer& şi poate că nici nu ştiau !ă or&ea!că'
Stela Cri!tu )u $ncon0urată iute de un "rup #are de ad#iratori' Se
!pri0ini!e palidă de #ar"inea unei canapele, iar or&ele pline de du+ ale
tinerilor no&ili &urau pe lân"ă urec+ile ei )ără !ă le prindă $n-ele!ul'
Curând, aea !ă pornea!că &alul' Aşteptau doar !o!irea principelui' După
!pu!ele cancelarului, ânătorii nu erau dintre aceia care !e la!ă prea #ult
aştepta-i' Tânăra )ată arunca #ereu priirile către uşă' Aea !ă%l
$ntâlnea!că pe Cae Indru după doi ani' Se $ntre&a dacă $n)ă-işarea lui !e
!c+i#&a!e'
prindea atât Dacă nu%şi
de &ine' pierdu!e
Tinerii cu#a
curteani aeruldinacela
ridicară u#eri!o#noro!, carei !e
#ira-i' Stelei $l
du!e!e e!tea nu nu#ai pentru )ru#u!e-e, ci şi pentru i!te-i#e' Or, nu
prea re#arca!eră aşa cea la ea' Sau poate că aerul ei a&!ent !e datora
unei caue pe care $ncă nu o $n-ele"eau' Îi ur#ăriră priirile' Acele priiri
)urişate !pre uşă' Contele Tele>i era parcă #ai )ru#o! ca oricând' (aloarea
căpătată după rana de la u#ăr $l prindea de #inune' Oc+ii lui ne"ri şi ii
arătau adânci, "ânditori' Re#arca!e şi el că Stela nu !e a)lă $n apele ei'
A&ia $i arunca!e o priire $n treacăt' (e cine aştepta ea oare=
(rincipele $şi )ăcu apari-ia pe una din uşile laterale' Se )or#ă repede
un culoar de trupuri ii' În ur#a principelui călca uşor acel popă ieuit
Al)on!o Carrillo, prietenul, da!călul şi !)ătuitorul !ău' În dreapta lui Carrillo
trecu "ânditor cancelarul Io0ica, $#&răcat $n nelip!itele lui +aine ne"re'
(ărea #ai "ânditor ca de o&icei'
/aronul Al&ert de Senti5ni di!păru!e la &ra-ul doa#nei &aroane
.aria%:loren-a de Senti5ni, $ncurcat $n dantelele ei #ulte'
8 N%au cura0ul !ă ină, şopti &aronul' .ă #ir că principele no!tru a
putut !ă )acă a!e#enea inita-ie unor lotri'
8 Să crei do#nia%ta că nu or eni< ră!pun!e $n-epată .aria%
:loren-a' Ce i%ar opri !ă ină= Tea#a= aida%de< Bştia nu ştiu ce e tea#a'
S%ar putea ca la cea!ul ace!ta !ă !e a)le c+iar printre noi' În atâta lu#e
câtă e aici, cine i%ar #ai recunoaşte=
Auind a!e#enea or&e, Senti5ni !e $ntoar!e de"ra&ă şi%şi pli#&ă
priirile prin #ul-i#e'
(rincipele !e aşeă pe tronul lui aurit, $#podo&it cu nenu#ărate
pietre de !ă
a#ândoi pre-' Carrillo
audă ră#a!e
dorin-ele $n picioare, În
lui Si"i!#und' alături
)a-a de cancelar'
tronului, Aşteptau
pă!trând o
oarecare di!tan-ă, !e "rupară no&ilii, aând $n )runte pe cei #ai de !ea#ă
dintre ei' /i0uteriile doa#nelor !cânteiau $n lu#ina puternică' Tăcerea !e
aşternu atât de adâncă, $ncât cel #ai uşor )oşnet de roc+ie părea de
ne!uportat' (rincipele $şi prii !upuşii "ânditor' (rintre cei #ai de !ea#ă $i
re#arcă pe co#andantul orni!, pe contele Tele>i, pe /ec>e#&auer, pe
contele :ranci!c Te>e, alături de !lă&ănoa"a lui doa#nă şi cele trei )iice,
una #ai )ru#oa!ă ca alta' (riirea lui !e opri o clipă a!upra Stelei, şi )a-a i
!e lu#ină de plăcere'
8 Crei că or eni ânătorii aceia= !e $ntoar!e &ru!c !pre cancelar'
8 Cu !i"uran-ă, #ăria%ta' A!eară au )o!t ău-i la +anul /utoiul
Tă#ăduirii,
acolo' la una !)ert
O şta)etă "onitde cea! călare
$ncoace pe!te de cetatea
noapte Si"+işoarei'
şi ne%a Au $nnoptat
adu! acea!tă e!te'
8 Do#nule Io0ica, râ!e pentru pri#a oară $n !eara aceea principele,
!unt !i"ur că eşti o#ul cel #ai &ine in)or#at din $ntrea"a Tran!ilanie'
8 Adeărat< ră!pun!e ace!ta !i#plu' 9i odată cu #ine, şi #ăria%ta<
8 Aşa e!te< $ntări principele' Ce #%aş )ace )ără do#nia%ta=
Co#andantul ar#atelor ardelene, do#nul orni!, tre!ări auind lauda
lui /5t+or@' Dacă principele o -inea aşa, erau pu-ine şan!e !ă%i poată
are!ta pe acei ânători' Doar Carrillo o&!eră tre!ărirea lui orni!' Ca !ă%l
liniştea!că, $i )ăcu un !e#n di!cret' Dar acel !e#n tainic nu !căpă oc+iului
a"er al lui Io0ica'
8 .ăria%ta, $ndrăni contele :ranci!c Te>e, a# auit că ae# oa!pe-i
de !ea#ă
ânători +#căror
pe ale din căpă-âni
ara Ro#ânea!că'
!%a pu! pre-Să de
)ie aur=
oare Nu
or&a de!pre
cu#a a# acei
pu!
a!e#enea pre- pe nişte )anto#e=
8 Nişte )anto#e de!pre care căpitanul no!tru, do#nul Al&ert ir5l@,
ne !crie că au )ăcut #ari !tricăciuni turcilor, â#&i Si"i!#und'
 8 Se cade oare !ă%i pri#i#= $ntre&ă cu #ultă $ndrăneală contele'
Dacă nu !unt )anto#e, cu atât #ai rău pentru ei' A# auit că ne%ar )i
pă"u&it de nişte aur' 9i #ulte lucruri rele !%au pu! $n !ea#a lor' Oare
pute# !ta la &alul #ăriei%tale alături de nişte lotri=
8 Eu !tau, !e $ncruntă Si"i!#und' Cine !ă !i#te o)en!at e li&er !ă
plece' C+iar dacă oi ră#âne !in"ur, tot $i aştept'
:u rândul contelui !ă !e $n)urie' :a#ilia lui !e &ucura de unele
drepturi pe care nu le aeau ceilal-i şi +otăr$ !ă !e )olo!ea!că de ele'
8 Ae# dreptul la unele lă#uriri, i!e #ândru' ine# două #ii de
oşteni $n ar#ata Tran!ilaniei' Oşteni pe care $i $#&racă )a#ilia noa!tră'
Unele le"i #ai ec+i ne $#puternice!c !ă cere# lă#uriri $n toate
pro&le#ele le"ate de &unul #er! al principatului'
8 Aşa e, do#nule Te>e< !ări cancelarul $n !pri0inul principelui' Dar aici
nu%i or&a de!pre pro&le#ele Tran!ilaniei, ci de nişte inita-i ai
principelui, ceea ce nu%i totuna'
8 Să ae# iertare< intereni orni!' Nouă şi do#nului conte nu ne
e!te indi)erent &unul renu#e de care !e &ucură curtea din Al&a%Iulia'
Cancelarul )ăcu un !e#n $#păciuitor cu #âna, iar din "e!tul acela,
orni! $şi dădu !ea#a a" că Io0ica pre"ăteşte un ră!pun! tăio!' Îl
cunoşteacancelarul'
!pecula &ine şi ştia cu preciie că )ăcu!e reo "reşeală pe care o a
8 To-i ne intere!ă# de &unul renu#e al cur-ii noa!tre, i!e Io0ica
parcă din âr)ul &uelor' Do#nul orni! a uitat, !e pare, că nu di!pune de
drepturile pe care le are do#nul Te>e' Iar pentru )aptul că a $ndrănit !ă%l
$n)runte pe #ăria%!a principele, cred că $l o# c+e#a curând $n )a-a unui
tri&unal' Recunoaşte-i, do#nule co#andant, că a-i )ace la )el dacă un
căpitan de%al o!tru ar $ndrăni=
orni! păli' :ăcu!e o pro!tie din care nu prea aea !căpare' Îl prii
ru"ător pe Carrillo' Ieuitul !e doedi!e #eşter $n #ulte c+ic+i-e şi%l
$n)runta!e de nenu#ărate ori c+iar pe Io0ica'
8 *ă cer iertare, do#nule cancelar< !e ridică "reoi Carrillo' Do#nul
orni! nu pricipelui'
!ocoteală are drepturile pe care
A a)ir#at le are
doar do#nul
că nu%i e!te conte, dar &unul
indi)erent nici nurenu#e
i%a cerut
al
cur-ii noa!tre' Ca &un patriot şi ca &un !upu! al principelui, era nor#al !ă
!pună un a!e#enea lucru'
Cancelarul ră#a!e pe "ânduri' (rincipele $l prii #irat' Iar ceilal-i
a!cultători creură că ieuitul $l &ă"a!e $n co)ă pe tăio!ul Io0ica' Carrillo
â#&i ironic' În !c+i#&, principele i&ucni neră&dător;
8 Aşteptă# părerea oa!tră, do#nule cancelar'
8 O ae-i, #ăria%ta< Întâi nu oia# !ă%i ră!pund do#nului Carrillo,
)iind conin! că do#nia%!a a re#arcat tonul cu care a or&it do#nul
orni!' Dacă nu l%a re#arcat nici el şi nici onora-ii oa!pe-i pe care ae#
cin!tea !ă%i "ădui#, nu #ai a# ni#ic de !pu!'

tonulCarrillo
#ânio!tăcu' Nu aea ce !ăÎlră!pundă'
al co#andantului' a)uri!i $n Întrea"a a!i!ten-ă
"ând pe Io0ica, )ărăre#arca!e
a !e putea
re-ine !ă%i ad#ire inteli"en-a !clipitoare' orni!, !i#-ind că toate priirile
!unt a-intite a!upra lui, tra!e !a&ia cu un "e!t teatral şi o aşeă la
picioarele principelui' Dar Si"i!#und dorea !ă )ie "enero! $n !eara aceea'
O prii din nou pe Stela Cri!tu' O&ra0ii ei erau palii' (oate din caua
acelui incident neplăcut' (entru ea +otărâ!e !ă )acă un "e!t #ăre-' Dacă
ar )i ştiut adeărata cauă a palorii tinerei )ete, poate că #ulte din
planurile lui !%ar )i !c+i#&at $n !eara aceea'
8 Ridică%te, do#nule orni!< !pu!e &lând' (une !a&ia la locul ei< De
!a&ia do#niei%tale #ai ae# #ultă neoie' Iar du#neata, do#nule conte
:ranci!c Te>e, cred că ai dreptul la un ră!pun!' Îl ei aea' În !eara
acea!ta a )i aici un loc de 0udecată' Îi o# 0udeca pe acei ânători
di#preună cu to-i #u!a)irii noştri şi nu cred că ei or aea cea de
pierdut' .ai de"ra&ă cred că au )o!t nedreptă-i-i de noi'
În ti#p ce erau aştepta-i cu atât de $n!e#nată neră&dare, cei ece
ânători intrară $n cetatea Al&a%Iulia' În )runte călărea de data acea!ta
Co!tac+e Caraană, a&!or&it cu totul de "ândurile lui' Nu%i plăceau
a!e#enea iite' Do#nii şi principii !e 0ucau prea uşor cu pro#i!iunile'
Dacă principele ur#ărea prinderea lor, nici nu !e putea o capcană #ai
&ună ca acea!ta' O nelinişte ciudată !tăruia a!upra lui' 9i cu cât !e
apropia de palat, cu atât $i creştea neliniştea'
În ur#a lui Co!tac+e călărea Ducu' /ănuitor şi precaut, $ndrăne- şi
curio! din )ire, tânărul !pada!in nu ar )i renun-at la iita aceea pentru
ni#ic $n lu#e' C+iar dacă principele ar )i ur#ărit prinderea lor, o
a!e#enea
rău $n0o!ire
prin toate pe careEuropei'
capitalele ar )i căpătat%o
Un o# deSi"i!#und
talia lui i%ar
nu !e)i purtat un nu#e
putea )ace de
râ!'
C+irilă ?ece Cu-ite era ne#ul-u#it' (rincipele şi curtenii lui nu%l
intere!au' 6ândurile lui ră#ă!e!eră $n cetatea /ucureştilor, acolo unde
.i+ai%odă aea #are neoie de ei' Nu renun-a!e la dru#ul ace!ta, nu#ai
cu "ândul că !%ar putea le"a o #ai #are prietenie $ntre curtea lui
Si"i!#und şi cea a lui odă'
Cae Indru nu aea nici el #otie !ă )ie prea e!el' Io0ica $l $nştiin-a!e
$n !cri!oarea tri#i!ă drept inita-ie că Stela Cri!tu şi contele La0o! Tele>i
!unt pe cale !ă !e lo"odea!că' 9tirea o !trecura!e printre rânduri,
$ncon0urată de alte eeni#ente petrecute $n Tran!ilania' Tânărul &ănuia
acu# că
nu#e de Io0ica intui!e
rău Stelei că $n!ereun )el ec+ea
pre"ătea lui prietenie
de lo"odnă' cu nu
De )apt, Stela'
aeaNu%i
nicilua
un$n
drept a!upra )etei' Cu !i"uran-ă că $l şi uita!e' Au !tat atât de pu-in
$#preună< (oate că Tele>i i !e potrieşte #ai &ine' Îl ştia pe conte' Ace!ta
$i putea o)eri &o"ă-ie şi !trălucire' Îi putea a!i"ura o ia-ă liniştită' El era
un &iet ântură%lu#e, )ără aere şi )ără căpătâi' S#uci, puternic de
căpă!tru' *ânt Săl&atic !e ridică $n două picioare' Se !cutură din
a#ărăciunea lui şi%şi #ân"âie calul cu dra"o!te' (ri#i!e inita-ia nu#ai la
"ândul că o a reedea pe Stela' 9i din acea!tă cauă, dru#ul de la
/ucureşti până la Al&a%Iulia i !e păru!e de două ori #ai lun"' Dreptul !%o
adă nu i%l putea lua ni#eni' 9i poate că era pentru ulti#a oară' Se "ândi
la iitoarele $n)runtări cu turcii' Îi aşteptau lupte #ari şi "rele' Se a
pre)ace că n%o cunoaşte,
.a0ordo#ul ră#ânându%i
cur-ii anun-ă cu o oce!ati!)ac-ia
puternică;unei priiri de%o clipă'
8 Do#nul C+irilă ?ece Cu-ite'
*ânătorul călcă pe dalele de piatră )ără !ă pară cât de pu-in tul&urat'
De la uşă la tronul principelui, curtenii !e $#păr-iră iute, lă!ând un culoar
iu $ntre ei, şi nu !%ar )i putut !pune că no&ilii aceia cu nu#e atât de #ari
şi de cuno!cute nu !e $n"+e!uiră, $#pin"ându%!e "ra-io! şi călcându%!e pe
picioare' Statura $naltă şi )alnică a renu#itului ânător !#ul!e un #ur#ur
de ad#ira-ie' Oc+ii lui ca 0ăraticul atra!eră priirile doa#nelor ca un
#a"net uriaş' Ace!ta era deci o#ul care u#&la!e ani $n şir prin
Tran!ilania ca o u#&ră, $#păr-ind #oartea $n rândul acelora care !căpau
de !u& 0udecata le"ilor părtinitoare' El era acel teri&il ânător care
conda#na!e la #oarte o $ntrea"ă !olie turcea!că şi $ndeplini!e !entin-a
c+iar $n cetatea de !caun, iar oştile principelui l%au căutat neputincioa!e'
În 0urul lui !e -e!u!eră le"ende unele #ai aproape de adeăr, altele
$n)lorite $n )el şi c+ip' C+irilă nu luă $n !ea#ă #ur#urele din 0urul lui'
Înaintă +otărât !pre principe, )ără !ă !e uite $n dreapta !au $n !tân"a' Se
opri la câ-ia paşi de tron, !coa!e pălăria cu un "e!t a!pru şi !alută !curt'
(oate prea !curt, ca $n )a-a unui e"al al !ău'
Si"i!#und /5t+or@ $şi a!cun!e #ânia !u& un â#&et #ali-io!, )apt
care nu%i !căpă lui Io0ica' Iar cancelarul nu !e &ucură deloc o&!erând că
$n !ală apăru!eră pe neaşteptate #ai #ul-i oşteni decât !e o&işnuia'
8 Do#nul Co!tac+e Caraană, !tri"ă #a0ordo#ul'
O#ule-ul acela rotund, cu oc+ii ni-el &ol&oşa-i, parcă a #irare, !târni
printre priitori câtea â#&ete de $n"ăduin-ă' Nu prea arăta a luptător,
iar pe $i)a-a
doar lui "ră!u-ă
#er!e!e nu !e
)ai#a puteaşiretenia
de!pre citi #ăcarlui'
o ur#ă de inteli"en-ă'
Nu#ai 9i
/oc!>ai tre!ări,
şoptindu%le ecinilor că $l ău!e pe ace!t "ră!un, care u#&la pe un cal cu
nu#e de iapă, do&orând $ntr%o ocaie patru oa#eni e!ti-i luptători cu# ai
do&or$ nişte pui de "ăină' A!t)el, cre!cură din nou ac-iunile lui Co!tac+e,
iar dintre to-i, cea #ai $ncântată de a!e#enea e!te păru a )i &aroana
.aria%:loren-a de Senti5ni'
8 Do#nul Ducu cel Iute, !e aui din!pre intrare'
Tânărul păşi printre curteni uşor $#&u0orat' Ace!ta !ă )i )o!t oare
#arele !pada!in care%l tri#i!e!e $n lu#ea drep-ilor pe Roco (eri!ini= (arcă
era "reu de creut' Să )i )o!t oare ace!ta o#ul care $l "ăuri!e cu !a&ia pe
contele /ind5!, acel !pada!in )ără e"al $n Tran!ilania=
8 Do#nul
La Cae Indru<
auul ace!tui nu#e, Stela /ec>e#&auer $şi re-inu cu "reu un -ipăt'
:a-a $i păli &ru!c, dar !pre norocul ei, cei din 0ur nu aeau oc+ii pentru ea
$n acele #o#ente' Doar 9te)an Io0ica o&!eră tul&urarea )etei şi !e
conin!e de)initi că%l iu&eşte pe Cae' Apari-ia tânărului !târni #ur#ure
de ad#ira-ie' O#ul ace!ta cu )a-a prelun"ă, dulce, parcă lucrată din
#ar#ură, cu !tatura $naltă şi ela!tică, plină de tinere-e, cu priirea ni-el
!o#noroa!ă, nu arăta nici pe departe a tâl+ar, aşa cu# $i #er!e!e nu#ele'
(e ace!t o# $l !ăruta!e .i+ai%odă, de )a-ă cu $ntrea"a oştire' Cae !e opri
o clipă lân"ă uşă' Nu !e arăta "ră&it, ca ceilal-i' (riirea lui cuprin!e )ără
"ra&ă acea #ul-i#e curioa!ă' O )rac-iune de !ecundă, oc+ii lui ă&oiră
a!upra Stelei, ca din $ntâ#plare' :ata căută !pri0in şi !e ree#ă de Tele>i,
a)lat 8alături'
Do#nul Ni-ă (raştie'
Înalt şi !u&-ire, cu pălăria #are uşor tra!ă pe )runte, cu priirea
)urişă, parcă la pândă, )ai#o!ul aruncător de praştie trecu a&!ent printre
rândurile no&ililor'
8 Do#nul (etrac+e cel .ic<
 Se auiră din nou #ur#ure' (etrac+e cel .ic arăta cât un #unte
clădit nu#ai din #uşc+i'
8 Do#nul Sile Ador#itu<
Sile păşi $n !ală cu acea ele"an-ă !peci)ică unor caaleri din Apu!'
Doar ini#a lui !e )ăcu!e #ică, a)lându%!e pentru pri#a oară $ntr%o !itua-ie
de #are cin!te'
8 Do#nii 6ăluşcă, Toroipan şi Tu)an%)iul<
Cei trei oinici, cu #utrele lor ca# ipocrite, păşiră $n !ală u#ăr lân"ă
u#ăr, ăn"ănindu%şi !ă&iile şi pintenii, călcând apă!at şi !e#e-, +otărâ-i
!ă nu%şi cedee unul altuia $ntâietatea, )ăloşi cu# $i $nă-a!e do#nul Sile,
i&ind cu coatele $n trecere pe no&ilii curioşi' A0unşi $n apropierea
principelui, !coa!eră un picior #ult $nainte, $şi prin!eră pălăriile cu un "e!t
lar", !e aplecară #ult pe piciorul din )a-ă şi !alutară adânc, #ăturând
podeaua cu penele pălăriilor, eecutând cel #ai de!ăârşit !alut
caalere!c'
8 :i-i &ineeni-i, do#nilor, 6ăluşcă, Toroipan şi Tu)ănel< !pu!e
principele citindu%le nu#ele de pe un &ile-el a)lat alături'
8 Tu)an< $l corectă Tu)ănel'
8 Tu)an< apro&ă principele'
#ur#ură
8 :iul< )u de acordTu)ănel'
Si"i!#und'
Curtenii !e apropiară, curioşi !ă a!culte di!cu-ia dintre principe şi
ânători, pă!trând totuşi o di!tan-ă re!pectuoa!ă de reo ece paşi'
8 Iată, do#nilor, i!e principele â#&ind, ani de ile trupele #ele nu
au putut !ă ă aducă $n )a-a noa!tră, iar o !i#plă inita-ie ne dăruieşte
acea!tă plăcere'
8 Ceea ce doedeşte, #ăria%ta, că &una $n-ele"ere aloreaă #ai
#ult decât )or-a ar#elor< ră!pun!e a!pru C+irilă'
8 /una $n-ele"ere !au i!cu!in-a, â#&i principele'
Caraană !e $ncruntă uşor' Cae Indru păru dintr%o dată #ai !o#noro!
dec$t )u!e!e' Ducu prii $n taan, căutând parcă un punct anu#e' Sile $şi
pipăi
!e &uunarul
de!)ăcură $n de
ni-el carelân"ă
purtacorp'
o !in"ură piatră'dintre
Dar ni#eni Coatele lui )ăcu
ei nu (etrac+e cel .ic
o #işcare
#ai aparte $n )a-a acelor cuinte care !e#ănau a trădare' (rincipele
ur#ări atent )e-ele ânătorilor şi%i !ocoti #ai pu-in inteli"en-i decât le
#er!e!e )ai#a'
8 Oare dra"o!tea !au ad#ira-ia pentru curtea noa!tră %a )ăcut !ă
ră!punde-i at$t de iute acelei inita-ii= ?ău că nu e de "lu#ă !ă )aci un
a!e#enea dru# din cetatea /ucureştilor până la Al&a%Iulia, doar pentru
un &al<
8 A# ră!pun! inita-iei unui principe, ră!pun!e tăio! Cae Indru'
Do#nul ării Ro#âneşti ne%a $n!ărcinat !ă aduce# #ăriei%tale or&e de
!ănătate' /aluri ae# şi $n cetatea /ucureştilor, şi nici acolo nu prea ne
$#&uli# la ele'Iar
planul al doilea' Unele
dacălucrări "ra&nice
$n aten-ia şi pri#e0dioa!e
#ăriei%tale la!ă
a )o!t nu#ai &alurile
inita-ia pe
la un
&al, atunci cu adeărat di!tan-a $ntre /ucureşti şi Al&a%Iulia e!te )oarte
#are'
 Cae or&i!e a!t)el, +otărât !ă li#peea!că lucrurile' În !c+i#&,
principele $şi #uşcă &uele de !upărare auind in!inuantul ră!pun! al
ânătorului şi nu !e putu opri !ă ră!pundă #ai a!pru decât ar )i rut;
8 Do#nul ării Ro#âneşti e !lu0itorul no!tru, iar oi, do#nilor, !unte-i
a&ia !lu0itorii lui' Orice !lu0itor are datoria !ă !e $n)ă-işee $naintea
!tăpânului la pri#a poruncă'
Cae $şi dădu !ea#a de !itua-ia "rea $n care intra!eră' Nu#ai un
ră!pun! plin de $ndrăneală ar #ai )i putut $ndrepta lucrurile' 9i, !pre
ui#irea #ul-i#ii de curteni, â#&i candid'
8 Do#nul ării Ro#âneşti e !lu0itorul lui Du#neeu şi al -ării !ale< Alt
!tăpân a!upra noa!tră' Câtă re#e ne%a-i poruncit, nu a# enit la curtea
din Al&a%Iulia, #ăria%ta' 9i nici cu )or-a nu ai putut !ă ne aduci'
În !ală !e produ!e #işcare' A!e#enea $ndrăneală deeni!e cu totul
pri#e0dioa!ă'
8 Ui-i unde te a)li< !tri"ă principele, #ânio!'
8 Nu uit' .ăria%ta şi%a uitat datoriile de "adă<
O&!erând #ânia principelui, orni! !e repei şi pu!e #âna $n pieptul
lui Cae' O clipă, oc+ii tânărului !e $n"u!tară' .âinile i !e #işcară parcă
leneş, iar co#andantul !e i&i puternic cu )runtea de dalele de piatră'
Solda-ii )ăcură un pa!' Dar ocea cancelarului $i opri !ă%l )acă şi pe%al
doilea'
8 Să nu%i atin"ă ni#eni<
(rincipele ru !ă dea ordin de are!tarea cancelarului di#preună cu
ânătorii, dar Io0ica i%o luă $nainte'
8 Aceşti oa#eni !unt #u!a)irii principelui' Ridică%te, do#nule orni!<
Cu# ai $ndrănit !ă ne!ocoteşti oin-a principelui= Ai pri#it reo poruncă
din partea #ăriei%!ale= .i !e pare că pentru a doua oară $n acea!tă !eară
#eri-i !ă )ii 0udecat'
Îi $ntoar!e co#andantului !patele cu o #işcare a!pră şi continuă $n
)a-a lu Si"i!#und;
8 .ăria%ta, #ă ro" pentru iertarea do#nului orni!, care prin
purtarea lui ar
Ro#ânea!că' )i putut
Aceşti )ace
oa#eni !unto tri#işii
rupturălui$ntre noi şi La
.i+ai%odă' curtea dinnoa!tră
curtea ara
nu !%au #ai $ntâ#plat a!e#enea lucruri de ocară'
(rincipele $n-ele!e aluiile cancelarului şi%i )u recuno!cător că%l
!co!e!e dintr%o #are $ncurcătură' Cu câtea clipe $nainte, era "ata !ă%i
are!tee c+iar el, cuprin! de )urie' Dar )uria tre&uia !%o reer!e a!upra
cuia, iar -ap i!păşitor ni#eri orni!'
8 Co#andante, !e pare că nu te !i#-i prea &ine $n acea!tă !eară'
Cred că ar )i #ai &ine pentru !ănătatea do#niei%tale !ă te retra"i şi !ă te
odi+neşti' Nu o# uita !ă te c+e#ă# când !e a ii prile0ul ni#erit' Eşti
li&er, do#nule, !ă #er"i !ă te cau-i de !ănătate'
orni! !alută palid ca un #ort şi !e retra!e' (ierdu!e &ătălia cu Io0ica
şi, peTot
dea!upra, intra!e
cancelarul )u cel$ncare
di"ra-ie'
)ăcu !ă treacă acel #o#ent neplăcut, ştiind
cât de #ult iu&ea Si"i!#und #eşteşu"ul ar#elor'
8 .ăria%ta, a# auit că aceşti do#ni au adu! #ari )oloa!e creştinilor
pă"u&indu%i pe turci prin i!cu!in-a ar#elor şi a "ândului' (oate că ar
tre&ui !ă%i ră!plăti# aşa cu# nu#ai principele Tran!ilaniei ştie !%o )acă'
Iar aceşti do#ni ar putea !ă ne dăruia!că o !eară deo!e&ită arătându%ne
cea din i!cu!in-a lor $n #ânuirea unor ar#e care le%au )ăcut #are )ai#ă
c+iar până $n capitalele din apu!ul Europei' Cred că re"ele :ran-ei, care
iu&eşte ca şi pricipele no!tru ite0ia şi i!cu!in-a, ar da #ult ca !ă adă un
a!e#enea !pectacol'
La auul ace!tor or&e, principele !e do#oli cu totul, reuşind c+iar !ă
râdă e!el' Tre&uia !ă nu !cape )ericitul prile0' Nu#ai dacă acei ânători
erau cu adeărat pricepu-i'
8 (oate a# or&it ca# a!pru, do#nilor, !e $ntoar!e către oa!pe-i' A#,
totuşi, conin"erea că #erita-i a!e#enea or&e, de re#e ce nu a-i "ă!it
de cuiin-ă !ă ă $n)ă-işa-i #ai dere#e $n )a-a noa!tră şi !ă ne arăta-i că
a-i )o!t ur#ări-i nu totdeauna pe drept' Dar !ă lă!ă# ace!te lucruri< Ideea
do#nului cancelar e cu# nu !e poate #ai &ună< (oate că $n )elul ace!ta
o# reuşi !ă aduce# printre noi pu-ină căldură'
Curtenii apro&ară "o#oto! propunerea' *ânătorii priiră $ntre&ători
!pre Cae, con!iderându%l pe tăcute conducătorul lor' Tânărul !e "ândi că
pri#e0dia $ncă nu e cu ni#ic $nlăturată' Iar o de#on!tra-ie de i!cu!in-ă şi
)or-ă nu !trică' /a di#potriă; e &ună totdeauna, )iindcă inti#ideaă' Îşi
croi!e $n #inte un plan de ac-iune şi poate că propunerea enea toc#ai la
ti#p'8 (lăcerea ar )i de partea noa!tră< +otăr$ el' Cu ce ar dori #ăria%ta !ă
$ncepe#=
8 Cred că o luptă cu !a&ia ar )i un $nceput &un' Din păcate, nu ae#
ader!ari pe #ă!ura oa!tră, do#nilor'
8 Ae#< !pu!e repede Carrillo' 9tiind că i%ar plăcea #ăriei%tale un
a!e#enea !pectacol, ne%a# $n"ri0it din ti#p' (ărintele 6ra!a a )o!t un
renu#it pro)e!or de !cri#ă, iar caalerul 7an Silo>@ !e pare a )i cea #ai
&ună !padă a Tran!ilaniei'
8 Aşa e< apro&ă Si"i!#und, $ncântat'
Carrillo )ăcu un !e#n' Dintr%o $ncăpere alăturată $şi )ăcură apari-ia
părintele 6ra!a şi 7an Silo>@, ur#a-i de un !lu0itor care purta patru !ă&ii
cu âr)urile
de!c+i!e &oante'
propria Caeşi )ăcu
!a&ie un$n"e!t
o lă!ă de inita-ie
#âinile !pre Înaintă
lui Tu)ănel' Ducu' Tânărul $şi
apoi reo
câ-i paşi, )ăcu o reeren-ă adâncă $n )a-a celor doi !pada!ini şi $ntre&ă
politico!;
8 Cine dintre do#niile%oa!tre $#i )ace cin!tea !ă $ncepe#=
Corrillo +otăr$ $n locul lor;
8 Do#nule Silo>@, )ă%ne plăcerea şi arată%i do#nului Ducu #ăie!tria
do#niei%tale<
Cuno!când &ine di&ăcia lui 6ra!a, $l pă!tră pentru Cae Indru, conin!
prin !i#plă i#pre!ie că poate #ai #ult decât Ducu, aând a!t)el prile0ul
de a a!i!ta la un !pectacol cu# nu !e $ntâlne!c #ulte' Dar după pri#ele
!c+i#&uri de loituri dintre Ducu şi polone, ieuitul ecla#ă $n "ând; G(e
to-i dracii,
tot ce i !e Doa#ne
tri#ite, şiiartă%#ă,
$ncă nu )lăcăul
a atacatace!ta
pânăpare un Dar
acu#' pui de
iatădiaol' (areaă
că Silo>@
pre"ăteşte o loitură #are' A+, Ducu a parat loitura< Totuşi, ăd că dă
$ndărăt $n )a-a poloneului'H
Cei doi !e #işcau repede' :ul"erau !curt, lucrând #etodic, $ncercând
ici%acolo, căutând punctele !la&e, pre"ătind atacul deci!i prin #işcări
$nşelătoare' Din !ală !e aueau #ur#ure de ad#ira-ie' În )a-a unui Silo>@
delăn-uit, ânătorul para cal#, retră"ându%!e pa! cu pa!' Iar când pe
)a-a poloneului apăru un â#&et de !uperioritate, Ducu porni un dan!
$ndrăcit $n 0urul lui' O loitură dată năpra!nic, lân"ă u#ăr, aruncă !a&ia
poloneului cât acolo, punând capăt luptei'
(oloneul râ!e prieteno! şi o&!eră )ără !upărare;
8 Do#nule, !unte-i #ai &un< A# !i#-it ace!t lucru de la pri#ul
!c+i#& de loituri' Nu #i%a# $nc+ipuit că ar putea !ă #ă &iruie cinea $n
partea acea!ta a Europei' 9i ău că nu prea a# o&iceiul !ă #ă laud< A-i
atacat o !in"ură dată' În re!t, do#nia%ta ta te%ai 0ucat cu #ine, parând
parcă $n "lu#ă tot ce -i%a# tri#i!'
8 .ai $ncerca-i o dată< !tri"ă Si"i!#und entuia!#at'
8 De pri!o!, #ăria%ta< ră!pun!e poloneul' Do#nul ace!ta e tot ce a#
ăut #ai &un $n !cri#ă până ai<
La un !e#n al lui Carrillo, părintele 6ra!a !e apropie de Indru,
purtând cele două ar#e !u& &ra-' 9i nu !%ar )i putut !pune că ieuitul ar )i
)o!t o )i"ură toc#ai co#ună' Întrea"a lui )ăptură era )or#ată din linii
parcă $ntrerupte pe undea' Cu toată $năl-i#ea re!pecta&ilă, #âinile $i
atârnau până aproape de "enunc+i' :runtea -u"uiată, !tră0uită de nişte
urec+i clăpău"e,
triun"+i, !cotea parcă
cu "ura !u&-ire #ai #ult pierdută
!uptă $năuntru, $n eiden-ă
!u&)a-a oac+eşă,
na!ul calun",
coroiat şi un
$n )or#ă de pli!c' O )i"ură #ai şuie decât a părintelui 6ra!a cu "reu !%ar )i
putut di&ăci cale de o !ută de #ile $#pre0ur'
8 Do#nilor, luă cuântul Carrillo, părintele 6ra!a a )o!t #ul-i ani
pro)e!or de !cri#ă' Nu#ele lui a a0un! cuno!cut la (ari!, la *ene-ia şi la
.adrid' Din şcoala !a au ieşit !pada!ini cu #are )ai#ă' Cred că #ăria%!a
principele şi do#niile%oa!tre e-i aea un !pectacol rar dacă şi do#nul
Cae Indru !e a ridica la aceeaşi $năl-i#e'
6ra!a $l !alută adânc pe Indru' *ânătorul $i ră!pun!e cu polite-e'
Ale!eră ar#ele şi !e aşeară $n "ardă' Ieuitul !e doedi pe cât de #are
!pada!in, pe atât de #are or&ăre-' Spre deo!e&ire de 7an Silo>@, nu lucra
iute' Sa&ia
preciie lui de!criaA!alturile
#ili#etrică' cur&e #ari,
de laleneşe, dar pieptului
$năl-i#ea )iecare loitură aea ope
!e !c+i#&au
neaşteptate $n loituri laterale, $ntrerupte &ru!c prin $#pun"eri cu )andări
lun"i' După reo cinci #inute de luptă, ieuitul â#&i #ul-u#it şi i !e
adre!ă lui Cae cu ocea lui cati)elată;
8 Si"nor Indru, a# aut plăcerea !ă ă o)er $ntre"ul al)a&et al !cri#ei
şi rar #i%a )o!t dat !ă ăd un ader!ar ca do#nia%ta, care !ă cunoa!că
toate literele' *o# trece acu# la co#&ina-ii de litere' Adică la cuinte'
Dacă şi aici e-i aea ră!pun!uri tot atât de ele"ante, nu ne #ai ră#âne
decât !ă a&ordă# )raa' Dincolo de cuinte au trecut pu-ini !pada!ini, iar
nu#ele lor a ră#a! #are' Dar )raa, unde !unt atâtea co#&ina-ii de
cuinte, triaă )ără #ilă' Spada!inii care trec de )raă nu #ai au ni#ic de
$nă-at'
do#nule,Dara# dintre
intrat $naceştia !e na!c unul
)aa cuintelor< Sa&ialaluidouăeci de ani'
6ra!a capătă Aten-ie,
iu-eala pe
care nu o au!e!e la $nceput' ?eci de #işcări $nşelătoare şi iu-i, date la
$năl-i#ea capului !au co&orâte la pântece, pre"ăteau de )apt adeărata
loitură lucrată #etodic' Cae apăra #a"i!tral şi nici o clipă !a&ia lui 6ra!a
nu reuşea !ă !e de!prindă $ntr%o loitură clară' Curtenii şi inita-ii
ur#ăreau cu !u)letul la "ură acea "i"antică de!)ăşurare de #ăie!trie, iar
principele uita!e pur şi !i#plu unde !e a)lă şi !tri"ă $n "ura #are cuinte
de !ati!)ac-ie'
8 E un !pectacol "randio!, $i şopti Carrillo' A# colindat, #ăria%ta,
Europa $n lun" şi%n lat, dar nu a# ăut a!e#enea !pectacol' (rieşte%l pe
Indru< (arcă i%ar !pune cinea care a )i ur#ătoarea loitură a părintelui
6ra!a' O#ul ace!ta nu !e apără ca toată lu#ea' Si#te dinainte loitura
ader!arului'
Ti#pul trecea iute şi ni#eni din !ală nu !e "ândea la el' (e )runtea lui
6ra!a, tran!pira-ia apăru!e $n &ro&oane #ari' Ceru o clipă de ră"a,
apro&ată cu #ărini#ie de Cae Indru' Ieuitul $şi şter!e )runtea cu o &ati!tă
o)erită a#a&il de ânător' (riirile lui cătară cu ad#ira-ie !pre tânărul
ader!ar'
8 :raa, do#nule' :raa a decide< i!e 6ra!a, pre"ătindu%!e de noi
a!alturi'
De data acea!ta, !a&ia lui !e #işcă atât de iute, $ncât era "reu de
ur#ărit' Scula aceea !clipitoare parcă !e tran!)or#a!e $ntr%o iperă al
cărei şuierat pre"ătea #uşcătura' Loiturile iu-i !e rupeau &ru!c, )iind
continuate cu a!alturi lar"i, #ai #ult laterale, pentru a di!tra"e aten-ia lui
Cae'
un A0un!eră
dra# a#ândoi $ntr%un col- al !ălii' (e )a-a şuie a ieuitului apăru
de lu#ină'
8 Să nu tre!ari, do#nule Indru, la ceea ce $-i oi !pune< ?â#&eşte,
do#nule< (e to-i dracii Doa#ne, iartă pe ro&ul tău, $#i placi din ce $n ce
#ai #ult< S%ar putea !ă ai neplăceri cu principele' Cu el nu ştii niciodată
cu# !e ter#ină o di!cu-ie' S%ar putea !ă ă pună $n lan-uri'
8 9tiu< ră!pun!e Cae, la )el de $ncet'
8 i%ai luat unele #ă!uri=
8 Da'
8 Atunci, e &ine, do#nule< Să le o)eri# ace!tor nătărăi tot ce poate
da !cri#a #ai )ru#o!< Unul ca do#nia%ta !e naşte o dată la douăeci de
ani' Dacă rei !ă !capi !in"ur, la!ă%te $#pin! către coridorul din !pate'
AcoloCae
ei â#&i
"ă!i o ciudat'
)erea!tră' Dacă$şi
Ieuitul !ari prin!ea#a
dădu ea, a0un"i $n parc'
că nu%şi a pără!i toarăşii'
Din clipa aceea !i#-i pentru ânător una din acele !i#patii care !e na!c
!pontan şi nu #or niciodată' Îşi a#inti că !e )ăcu!e preot dintr%o pornire
pe care nu şi%o putu!e eplica #ai pe ur#ă' Du!e!e o ia-ă a!e#ănătoare
cu a ace!tui tânăr' Li&er ca un ultur' Încon0urat de prieteni deota-i'
Renun-a!e la toate pentru &o"ă-ie şi con)ort' (entru o #oarte lentă
!pirituală şi )iică' Cu "ândurile aiurea, )ăcu unele "reşeli' Tânărul
ader!ar nu pro)ită de ele şi%i )u recuno!cător pentru acea #ărini#ie'
(u!e capăt luptei printr%un !e#n cu pal#a' Îl !alută pe Cae #ai adânc
decât pe principe' Iar $n or&ele lui !e putea o&!era o !inceritate de
netă"ăduit'

#are8cin!te'
La curtea Spanieicin!te
A!e#enea !au a!e:ran-ei,
pare cădo#nul ace!ta
a o&-inut%o ar la
de0a putea trăidin
cur-ile $n
/ucureşti şi Al&a%Iulia' Sunt )ericit că a# aut prile0ul !ă $ntâlne!c
a!e#enea !a&ie, care !e naşte o dată la douăeci de ani' Adică una $ntr%o
"enera-ie'
 8 Se pare că &alul no!tru !%a tran!)or#at $ntr%o $ncercare de ar#e,
râ!e principele' Ce propun no&ilii #ei inita-i= Să continuă# !au !ă
de!c+ide# &alul=
8 Să continuă#< !tri"ară inita-ii'
8 De!pre )ai#oa!ele oa!tre cu-ite !%a or&it #ult, do#nilor, intereni
Carrillo adre!ându%!e lui C+irilă şi lui Cae' (ropun !ă aşeă# două
lu#ânări la ece paşi' Sper !ă ni#eri-i a!e#enea -inte !u&-iri'
8 (u-in< o&!eră C+irilă'
8 Atunci, la cinci!preece paşi ă conine=
8 Cu o condi-ie, #on!eniore< $l $ntrerup!e Cae' intele !ă )ie
#işcătoare'
:a-a lui Carillo !e lun"i de ui#ire' Iar $n !ală !e aui un #ur#ur de
ne$ncredere'
8 Nu e prea "reu, do#nilor=
8 Nu< ră!pun!e a!pru C+irilă' Cine !e o)eră !ă pli#&e lu#ânările=
În !ală nu !e #işcă ni#eni' (ericolul era din cale%a)ară de #are'
Co!tac+e Caraană şi Ducu )ăcură un pa! $nainte' Li !e alăturară $n "ra&ă
contele Tele>i, părintele 6ra!a, 7an Silo>@, ceilal-i ânători şi c+iar contele
/ec>e#&auer' Cura0ul ace!tor oa#eni $l #işcă pe Si"i!#und /at+or@' Într%
un elan care%l
8 *oi )i şi ui#i pe Carrillo,
eu unul !e ridică
dintre aceia de pe
care or tron -intele'
#ânui şi !tri"ă;
Iar dacă do#nul
cancelar ar rea !ă%#i dea o #ână de a0utor, n%ar )i rău'
Se auiră prote!te' (ână la ur#ă, principele )u neoit !ă renun-e $n
)aoarea lui Tele>i şi /ec>e#&auer' Se )ăcu o linişte de #oarte' Cae $l prii
pe conte â#&ind' Iar Tele>i au norocul, )ără !ă ştie, că $ncăpu!e $n )a-a
cu-itului unui o# cin!tit' O cât de #ică neaten-ie oită i%ar )i cur#at ilele
)ru#o!ului conte' Dar lui Cae nu%i trecu prin #inte aşa cea' Stela Cri!tu
deeni!e "al&enă şi, )ără !ă%şi dea !ea#a, )ăcu un pa! $naintea celorlal-i'
No&ilii din 0ur creură că !e te#e pentru ia-a lui Tele>i' Nu#ai cancelarul
ştia adeărul' Stela &ănuia că Indru a)la!e de!pre o eentuală lo"odnă
$ntre ea şi conte şi !e te#ea pentru Cae' *a rei!ta Cae oare unei tenta-ii
atât de
La #ari=
trei paşi unul de altul, /ec>e#&auer şi Tele>i porniră din!pre
peretele lateral, purtând )iecare dintre ei câte%o lu#ânare pu-in ridicată
dea!upra capului' Două #işcări )ul"erătoare, ele"ante şi două cu-ite
!cânteiară prin aer' Din !ală, care aştepta cu !u)letul la "ură, i&ucniră un
ropot de aplaue şi !tri"ăte de ad#ira-ie' Cele două cu-ite tăia!eră
lu#ânările'
(rincipele $şi re-inu cu "reu un tre#ur nero!, dar ni#eni nu luă $n
!ea#ă un lucru atât de )ire!c' :u!e!e o $ncercare de i!cu!in-ă )ăcută pe
iu şi !%ar )i putut ter#ina cu un accident re"reta&il' În ti#p ce !lu0itorii
purtau pe tăi #ari de aur pocale cu e!titul in de Târnae, cei doi
ânători $şi pu!eră nepă!ători cu-itele la &râu'
8 Cred că do#nul
În !c+i#&, C+irilăIndru aruncă
are )or-ă #ai
#ai repede,
#are, !pu!eCae'
co#pletă Si"i!#und'
8 Nici or&ă< â#&i C+irilă' Ai şi iteă, şi )or-ă #ai #are decât #ine'
.ode!tia lor )ăcu #are i#pre!ie a!upra celor preen-i, iar de undea
din !ală !e aui o oce;
 8 Dacă principele no!tru nu are ni#ic $#potriă, !ă &e# $n cin!tea
ace!tor ite0i<
8 În !ănătatea lor< !ări principele'
At#o!)era rece de la $nceput !e $ncăli!e ii&il' Cae $ncepu !ă !pere
că or ter#ina !eara cu &ine' (riirile curtenilor erau &ineoitoare' Cât
de!pre principe, ace!ta uita!e cu de!ăârşire di!cu-ia aceea' C+iar Carrillo,
care co#plota!e cu orni!, $şi !c+i#&a!e $n #are #ă!ură "ândurile, )iind
şi el un #are a#ator de a!e#enea !pectacole' :i"urile ipocrite ale lui
6ăluşcă, Toroipan şi Tu)ănel $l atră"eau' (re"ăti!e şi pentru ei trei
ader!ari de aloare, iar o partidă de !cri#ă cu trei perec+i odată nu era
toc#ai de lepădat' 6ândindu%!e a!t)el, $şi ro!ti inita-ia cu cea #ai
de!ăârşită polite-e;
8 Dacă do#nii 6ăluşcă, Toroipan şi Tu)ănel ar dori !ă ne o)ere o lec-ie
de !cri#ă, le%a# ră#âne $ndatora-i'
8 Tu)an%)iul< intereni a!pru Tu)ănel'
8 *ă cer iertare, do#nule Tu)an%)iul< !e $nclină ieuitul' Ae# pentru
do#niile%oa!tre ader!ari pe #ă!ură' Iar dacă nu#ele o!tru nu a
căpătat )ai#a pe care%o #erită, ae-i prile0ul !%o câşti"a-i $n acea!tă
!eară'

IndruAuind a!e#enea
!e pre"ătea propunere
toc#ai nă!truşnică,
!ă interină, dar lui cei trei $n"+e-ară
Tu)ănel de "roaă'
$i trecu prin #inte
una din acele idei )or#ida&ile care !e na!c $n #intea unui o# o&işnuit o
dată la o ia-ă'
8 .on!eniore, !pu!e i#itându%l pe Indru, do#nul Tu)an%tatăl, no&ilul
#eu părinte, de!pre al cărui #eşteşu" $n #ânuirea !a&iei cred că a-i auit
$n #ulte rânduri, are o or&ă; GNu te arăta puternic $n ar#ele pe care le
ştiu prietenii şi duş#anii< Arată%le ce po-i cu ar#e pe care nu le cuno!c
ei<H
Toroipan tuşi năpra!nic' Tu)ănel $l prii apri" o clipă, apoi â#&i
!u&-ire şi !e $ntoar!e către Carrillo'
8 A# !ă ă arăt o luptă cu# n%a-i #ai ăut' Să )iu al nai''' !ă dea
&oala%n'''
nu pe cin!tea
a #ai )o!t #eacurte<
la acea!tă de caaler, do#nilor,
Cu !ă&iile că e-i edea
%au #ul-u#it o luptă
do#nii Indrucu#
şi
Ducu' La nai&a cu !ă&iile< *re# cea #ai nou<
Toroipan tre!ări #ul-u#it, a#intindu%şi de cio#e"e' Cu !i"uran-ă că
Tu)ănel )ăcu!e aluie la ele' Era dat nai&ii Tu)ănel ă!ta' Aicea &ătea Tu)ănel
cu or&a' Al nai&ii lin"urar<
8 Aşa e< !ări cu "ura, prinând cura0' Tu)ănel ştie ce !pune' Tat%!u,
nea Tu)an, no&ilu''' ăla de indea lin"uri la ?ece .e!e şi !ucitoare şi
&laturi de lipii'''
8 .ai taci dra''' Opri-i%ă, do#nule Toroipan< !ări 6ăluşcă #ânio!'
Apoi !e $ntoar!e către principe şi â#&i "aleş'
8 Do#nul Toroipan pe cât e de itea pe%atâta e lip!it de darul
or&irii' Cu oia
Tră!ni%l%ar''' do#niei%!ale,
Du#neeu a# Care
!ă%l -ină< !ă ăa
!pun ce totTu)an%tatăl
!ă ică, $ndru"a el no&ilu'''
acolo'
ăă''' loea cu cio#a"u la lin"urică' Adică i!e, ăând că ceilal-i nu pricep
la capătul pieptului' Cu o !in"ură loitură dărâ#a ece #e!e' Înârtea
cio#a"ul pe !pinările duş#anilor ca pe !ucitor şi cădeau oa#enii $n )a-a
lui la-i ca nişte lipii' A!ta e<
 Toroipan nu putu !ă ra&de a!e#enea neo&răare şi )u "ata !ă
interină' Dar un cot $n !to#ac dat pe neo&!erate de 6ăluşcă $i luă piuitul
şi re!ta&ili ordinea $ntre ei'
8 (orunci-i, #on!eniore, !lu0itorilor continuă Tu)ănel !ă caute la şeile
cailor noştri' *or "ă!i acolo trei cio#e"e' A# !ă #ă &at !in"ur $#potria
do#nilor 6ăluşcă şi Toroipan şi ni#eni nu a putea !pune că nu a )i o
luptă pe ia-ă şi pe #oarte' (ăcat că nu !e a)lă aici do#nul Tu)an%tatăl< Ar
)ace o ânare de lin"uri''' adică ar )i $n !tare !ă &ată $ntrea"a !u)lare din
acea!tă $ncăpere'
După pu-ină re#e, !lu0itorii adu!eră cele trei cio#e"e draene, din
le#n de corn' Se )ăcu loc #ult !pre )undul !ălii' :iecare dintre cei trei $şi
prin!e cio#a"ul cu a#&ele #âini' Toroipan loi cu toată puterea !pre
căpă-âna lui Tu)ănel' :e#eile din !ală $nc+i!eră oc+ii' /ăr&a-ii #ai !la&i de
)ire !coa!eră ecla#a-ii de !pai#ă' Cu o #işcare uluitor de iute, Tu)ănel
)ăcu un pa! $nainte !pre #âinile lui Toroipan $n ti#p ce ridica dea!upra
capului propriul lui cio#a", -inut draăn de capete' În )elul ace!ta,
loitura $şi pierdu aproape $ntrea"a )or-ă' 6enunc+iul lui Tu)ănel i&i $n
!to#acul lui Toroipan ca $ntr%un !ac şi tot $n aceeaşi clipă !ări $ntr%o parte
şi du!e cio#a"ul pe lân"ă corp, )erindu%!e de loitura lui 6ăluşcă'
Lin"urarul
!tare părea un titire
!ă o#oare $ntreşi%ar
&ou dacă cei doi' Se !c+i#&au
)i atin! loituri
-inta' (riitorii năpra!nice,
erau $n
coninşi că
o a!e#enea di!pută nu !e poate $nc+eia )ără o icti#ă' Nu #ai a!i!ta!eră
la o a!t)el de luptă şi nici nu &ănui!eră că &ătaia cu cio#e"ele ar putea )i
c+iar #ai !pectaculoa!ă decât !cri#a' :iecare loitură aplicată de unul
dintre cei trei putea aduce #oartea dacă nu era parată la ti#p şi cu #are
i!cu!in-ă' 9i )iecare loitură !#ul"ea celor preen-i ecla#a-ii de !pai#ă
!au de #irare'
Toroipan $ncercă o loitură de $#pun"ere cu âr)ul cio#a"ului'
Lin"urarul !ări apri" $ndărăt, parând $n acelaşi ti#p o loitură dată la
picioare de către 6ăluşcă' :u rândul lui Tu)ănel !ă atace' Câtea #işcări
$nşelătoare $i derutară pe cei doi' Cio#a"ul lui 6ăluşcă &ură $n !ecunda
ur#ătoare6ăluşcă
tencuială' $n peretele
ru a)lat
!ă !elarepeadă
câ-ia paşi'
dupăDin perete
ar#ă, dar cău o &ucată
lin"urarul, #aide
iute,
pu!e piciorul pe cio#a"ul căut' Cu un "e!t de re!e#nare, 6ăluşcă !e
retra!e lân"ă ânători' Ră#a! de unul !in"ur, Toroipan !uportă din ce $n
ce #ai "reu a!alturile lui Tu)ănel' Lin"urarul !e pre)ăcu a !e $#piedica şi%i
$ntoar!e !patele' Ace!ta era unul dintre trucurile lui pre)erate' Toroipan
loi năpra!nic $n direc-ia capului' De data a!ta, !tri"ătele de !pai#ă )ură
de!tul de puternice' Tu)ănel !ări !printen cu !patele !u& &ra-ele lui
Toroipan' O #işcare !curtă şi $nde#ânatică $l aruncă pe &ietul Toroipan ca
pe%un !ac de "răun-e'
Lupta !e i!prăi!e' Aplauele pentru Tu)ănel ră!unară #ultă re#e'
Doar principele nu luă parte la ele' Oa#enii aceştia erau cu adeărat nişte
irtuoşi' Acu# $şi
prinşi $n atâtea eplicade)oarte
rânduri către &ine caua
oa#enii lui'pentru
Nu !e care
$ndoianuo putu!eră
clipă că şi)i
ceilal-i ânători care nu%şi arăta!eră #ăie!tria $şi aeau nu#erele lor' Dacă
şi inteli"en-a le era la )el cu #ăie!tria, oa#enii aceştia repreentau o )or-ă
ne#ai$ntâlnită' Io0ica şi iral@ nu ea"era!eră cu ni#ic $n laudele lor'
Aându%i $n !lu0&a lui pe aceşti ece oa#eni ar )i putut $ndrăni #ai #ult
decât până acu#' Le a dărui &ani şi aur cât n%au i!at ei !ă ai&ă' Dar
$nainte de a şi%i )ace !lu0itori $i a are!ta' Întâi, pentru a le doedi lor şi
altora i!cu!in-a şi puterea lui' Apoi, pentru a le arăta că e un !tăpân
"enero!, iar o#ul acceptă #ai uşor o !itua-ie de #ărire $năl-ându%l direct
din #ieria $nc+i!orii' Îi a !coate din $nc+i!oare după trei ile' Ei or )i
"arda lui per!onală şi poate c+iar oa#enii lui de taină' Nici unul dintre
#arii no&ili ai Tran!ilaniei nu a #ai $ndrăni !ă cârtea!că' *a da !entin-ă
$#potria oricui de aici din palat pe tăcute şi tot pe tăcute a )i şi
eecutată, )ără ca cinea !ă a)le reodată adeărul' *a $n0"+e&a o ar#ată
cu# nu a #ai )o!t' .oldoa şi ara Ro#ânea!că or )i $n"lo&ate
principatului' O ar#ată uriaşă !%ar putea ridica din cele trei -ări' Cu
a!e#enea ar#ată, ar )i o 0ucărie !ă ocupe Un"aria şi (olonia' Să%i
!triea!că pe turci şi pe tătari' Iar el !ă deină un )el de ar+an"+el al
creştinilor' Se căni o re#e !ă a)le un nu#e potriit unei -ări atât de
$ntin!e' Nu "ă!i ni#ic de !ea#ă şi !e po!o#or$ &ru!c'
Ceru o cupă cu in şi%şi #uie &uele $n licoarea "ăl&uie' Când !e
+otăr$ !ă le or&ea!că ânătorilor, "la!ul lui era deo!e&it de &lând'
8 Ne%a-i arătat lucruri )ru#oa!e, do#nilor' În ilele şi !ăptă#ânile
ur#ătoare cred că o# edea la do#niile%oa!tre alte lucruri de
#ăie!trie'
C+irilă $şi prin!e #u!ta-a !u&-ire cu &uele' Co!tac+e $şi &ol&oşă oc+ii
#ai #ult decât o )ăcea de o&icei' Ducu pipăi in!tincti cu cotul #ânerul
!a&iei' Indru â#&i ironic'
8 Ne pare rău că nu ă pute# $#plini oia, !pu!e #olco#' Lucruri
"ra&nice ne c+ea#ă $n ara Ro#ânea!că' *o# pleca #âine $n ori'
8 *e-i pleca atunci când oi +otăr$ eu< !e $n)urie Si"i!#und'
8 *%a# #ai !pu!, #ăria%ta, că noi nu ae# !tăpân, i!e C+irilă'
8 *e-i aea de ai $nainte<
8 Doar cu oia noa!tră< râ!e Caraană'
8 Sau )ără oie'
8 .ul-i !%au căit $ncercând !ă ne i#pună oia lor, â#&i Cae'
E o a#enin-are=
8 Nu< !tri"ă principele'
o poa-ă, #ur#ură Ni-ă (raştie'
8 GSunt da-i nai&ii< "ândi Si"i!#und, )ără !ă%şi arate e!elia' Au
cura0ul !ă #ă $n)runte c+iar $n #i0locul oa#enilor #ei'H
(re)ăcându%!e "roa de !upărat, !e ridică de pe tron şi !tri"ă;
8 6ări, are!ta-i%i<
O)i-erii şi oştenii a)la-i pe lân"ă pere-i )ăcură un pa! $nainte'
Cancelarul, al& la )a-ă de #ânie şi ruşine, ru !ă interină ener"ic, dar $n
clipa aceea !e petrecu un lucru de necreut' Una din acele )apte care aduc
a !#inteală la pri#a edere' O )aptă de!pre care !e or&i #ultă re#e $n
$ntrea"a Tran!ilanie şi c+iar #ai departe'
Dintr%un !alt, Cae $l prin!e $n &ra-e pe principe' C+irilă $i propti âr)ul
cu-itului
a)lat #ailân"ă &ere"ată'
aproape, ru !ăCeilal-i ânători
interină, dar un)ăcură
pu#ncerc $n 0urul aplicat
)or#ida&il lor' Carrillo,
de
Co!tac+e $l aruncă cât colo' :u un #o#ent de uluire "enerală, de care
pro)ită Indru, !tri"ând puternic;
8 Toată lu#ea !ă treacă la pere-i< Li&era-i ieşirea< Dacă $ncerca-i o
#işcare duş#ănoa!ă, principele a #uri $n aceeaşi clipă'
 De undea !e aui un -ipăt puternic;
8 Aten-ie, Cae<
*ânătorul !e aplecă &ru!c, di#preună cu principele' Un )oc de pi!tol
ră!ună $n apropiere' Cel care tră!e!e cău !trăpun! de !a&ia lui Ducu'
Indru recuno!cu !tri"ătul' Era al Stelei Cri!tu'
8 De $ndată ce !unte# $n !i"uran-ă $l li&eră# pe principe, i!e C+irilă'
Do#nule cancelar, porunceşte !ă )ie aduşi caii noştri lân"ă treptele de la
intrare<
8 Ce "aran-ii ne da-i că%l e-i li&era pe principe= $ntre&ă cancelarul'
8 Cuântul no!tru, ră!pun!e Cae'
8 Î#i a0un"e, do#nilor< !e $nclină Io0ica'
(oruncile lui )ură adu!e "ra&nic la $ndeplinire' În !ala de &al do#nea
o linişte de #oarte' Dar, !pre !urprinderea tuturor, Si"i!#und, care nu era
un )rico!, â#&ea "aleş, uitându%!e pieiş !pre cu-itul lui C+irilă'
*ânătorii porniră $ncet către uşă' Tu)ănel, Toroipan şi 6ăluşcă
$nc+eiau acel corte"iu ciudat $nârtind !ă&iile ca pe nişte cio#e"e' Uşa !e
$nc+i!e $n ur#a lor, iar "o#otul ei, de!tul de o&işnuit, păru $n !ală ca o
detunătură de ar#ă' Din!pre curte !e aui răpăit de copite' *ânătorii nu
$ntâlniră pe !trăile cetă-ii nici un o&!tacol' A0un!eră la por-i' Un o)i-er cu
o )ăclie $n #ână !e
8 De!c+ide< apropie
ordonă de călăre-i'
principele'
O)i-erul !ăltă )ăclia şi%l recuno!cu pe Si"i!#und, aşeat pe *ânt
Săl&atic $n )a-a lui Cae'
8 .ăria%ta''' ăă''' $ndată'
Ieşiră $n câ#pie' ?ăpada căută proa!păt cre!cu!e de o pal#ă' *ântul
adia #olco#' :ul"ii #ari le răcoreau )e-ele $ncin!e' A0un!eră ca# la o #ilă
depărtare de cetate'
8 Opri-i< !tri"ă Cae' .ăria%ta, eşti li&er<
Si"i!#und !ări !printen $n ăpadă' Cu un "e!t iute, !#ul!e de pe
de"et un inel'
8 Iată, do#nule Indru, un !e#n de pre-uire din partea principelui
Tran!ilaniei'
!u)letul Dacă
prietenia a-i aea
oa!tră' $ncredere,
A&ia acu# ă%aş po)ti&ine'
cuno!c $ndărăt' Dore!c
A-i aea din tot$n
$ncredere
cuântul #eu=
8 Nu, #ăria%ta< ră!pun!e Cae' (oate că ti#pul a reuşi !ă ne apropie'
8 Ce%#i reproşei=
8 Ne+otărârea' Eşti !c+i#&ător, #ăria%ta<
8 Atunci, !ă +otăra!că ti#pul, do#nilor< $nc+eie tri!t Si"i!#und
/at+or@'
*ânătorii di!părură $n noapte' (rincipele $i aui o re#e cu# !e
depărteaă $n "alopul cailor' Apoi !e $ntoar!e do#ol către cetate, !i#-ind
cu# l%a cuprin! )ri"ul'
8 Săr#ană anitate o#enea!că< ro!ti el' A# pierdut nişte oa#eni
ite0i
#ei cudatorită )irii#ea'
i!cu!in-a #ele Săr#ană
uşuratice'i!cu!in-ă<
A# rut !ă #ă di!pre-uit
L%a# )ăle!c $n )a-a curtenilor
pe .i+ai%odă'
Dar el a ştiut !ă%şi apropie a!e#enea oa#eni' Ce a# realiat eu până
acu#= Ni#ic' .ă -in de &aluri şi de petreceri $n re#e ce .i+ai !e apără
cu# poate de ienicerii !ultanului' Dacă pierde el, oi pierde şi eu' Turcii nu
or $ntâria !ă calce Tran!ilania' Iar Rudol) al doilea''' Du#neeu ştie ce
ur#ăreşte ace!t Rudol)' Sunt un principe !la&' Ce oa#eni a# pierdut<
(oate că prin cancelar a# !ă le câşti" prietenia' 9i dacă le oi cere !ă #i%l
aducă le"at pe !ultanul turcilor, pe cin!tea #ea că ăştia !unt $n !tare !%o
)acă< Aea dreptate cancelarul când !punea că do#nul orni! ar )i cucerit
cetatea Oradei dacă%i aea alături pe ânători'
Tre!ări' Din )a-ă !e auea tropot de cai #ul-i'
8 Îndărăt, nătărăilor< $ncepu !ă !tri"e cât $l -inea "ura'
Curând, pri#ii călăre-i !e opriră lân"ă el' Un o)i-er de!călecă şi%i o)eri
calul şi pelerina' (e!te un !)ert de cea!, Si"i!#und !e $ntoar!e $n !ala
tronului şi, !pre ui#irea curtenilor, !e aşeă cal#' (orunci !ă i !e !c+i#&e
$ncăl-ările, iar când lucrarea )u i!prăită cu &ună rânduială !tri"ă e!el;
8 Să pornea!că &alul<
No&ilii !e priiră #ira-i, neştiind ce !ă #ai creadă'
(e dru#ul care ducea !pre /la0, un!preece călăre-i alunecau prin
noapte ca nişte năluci' Indru !e apropie de cel de%al un!preecelea toarăş
de dru#'
8 Do#nule, cred că tre&uia !ă te $ntorci de #ult, o&!eră el'
8 Tre&uia, dar nu #ă #ai $ntorc< râ!e părintele 6ra!a'
8 Te or re"reta la curte'

8 Nu
E uncred' (e unde
)el curio! de trec eu nu
a edea ră#ân re"rete'
lucrurile' Ce ai de "ând !ă )aci=
8 Încă nu ştiu'
8 E şi ă!ta un ră!pun!<
8 Nu a# altul #ai &un la $nde#ână'
8 .i !e pare că eşti pe cale !ă pără!eşti o ia-ă de &elşu"'
8 La nai&a< !tri"ă preotul ieuit' (entru una de li&ertate'
8 Li&ertatea e #ai !cu#pă decât &o"ă-ia< â#&i Cae'
8 Îi cuno!c pre-ul'
8 9i te $ncu#e-i=
8 Te cred' *oi dor#i de #ulte ori călare' Toată aerea #ea a )i calul,
ar#ele şi ce a# pe #ine' *oi )lă#âni de #ulte ori' Trăia!că ia-a li&eră<
Dacăpoate
doi, nu ăcăedea# pe oi, ră#ânea#
%aş !tin"+eri, in!inuă el'#ai departe
Unde unde al
!unt ece, era#' Dacă a-i )i
un!preecelea
trece neo&!erat' A# trăit ia-a acea!ta, do#nule Indru' Acu# #ă $ntorc
la ea' .%a# !ăturat !ă #int şi !ă lin"uşe!c' Să%#i plec !pinarea şi !ă
!uport ironii pentru o #âncare alea!ă, o pun"ă plină şi un pat &un' Dacă
#ă pri#i-i, !unt al o!tru' S%ar putea !ă%#i treacă ne&unia de acu#' Sau
!ă%#i )ac alte planuri' (ână atunci $n!ă, ă o)er prietenia şi !a&ia #ea' Le
pri#i-i=
8 .ai $ncape or&ă= râ!e C+irilă, care tră!e!e cu urec+ea'
Co!tac+e Caraană călărea cea #ai $n ur#ă, a)lându%!e $ntr%o #are
di!cu-ie cu ?a#&ilica' 9i c+iar dacă ântul )ura #ulte din or&ele lui, calul
era #ul-u#it că%i aude ocea pi-i"ăiată, care !u!ura dulce ca #ierea de
#ai' 8 Ai ăut%o pe &aroana .aria%:loren-a de Senti5ni= De unde nai&a
!%o ei, dacă erai $n "ra0d= Dai din cap ca pro!tul şi când tre&uie, şi când
nu tre&uie' Doar un !)ert de cea! #i%a# $ncrucişat priirile cu ea'
Stra0nică #uiere, ?a#&ilico< .ă #ai $ntorc eu pe aici' Cred că şi ea #%a
plăcut ni-el' /aronul= Dă%l nai&ii< Cu un do! de la&ă $l )ac #arc+i'
 Sile Ador#itu călărea a&!ent' Aea !u)letul "reu, $ncărcat de păcate,
a!t)el că n%ar )i )o!t de #irare !ă%l audă cinea or&ind !in"ur'
8 Cinci pun"i de!tul de dolo)ane, două &ră-ări "rele de aur şi un
piaptăn cu pietre pre-ioa!e' Cred că n%o !ă #ă tri#ită do#nul Indru cu ele
$ndărăt' Nici nu #ai ştiu de la cine le%a# luat' În $n"+e!uiala aia nu a#
aut re#e !ă #ă uit la cin!titele )e-e ale pă"u&aşilor' La nai&a< (rincipele
nu aea ni#ic $n &uunare' (rea ne%a# "ră&it !ă plecă#' Aea
#on!eniorul Carrillo un lan- #are de aur, cu o cruce cât un #âner de
!a&ie'
(e dealul din dreapta al .ediaşului !e a)la o &i!erică ec+e, cu turnuri
#ulte şi iduri $#pre0#uitoare puternice' *ăută din a)ară, părea de!tul de
#ăruntă şi !ărăcăcioa!ă' /i!erica )ăcea parte din ordinul ieui-ilor şi tot
din partea aceea $i eneau şi eniturile'
8 După #ine, do#nilor< !tri"ă părintele 6ra!a, $ndreptând calul către
por-ile #ari, cu)undate $n $ntuneric'
8 Crei că e &ine !ă ne opri# aici= $ntre&ă Cae'
8 Te cred' Aici o# dor#i $n !i"uran-ă ca $n )undul pă#ântului'
Tainele &i!ericilor !unt #ulte şi #ari' Du#neeu !ă le -ină<
/ătură $n poarta de )ier' Un călu"ăr cu o )i"ură de şo&olan de!c+i!e o
)ere!truică'!e
)ere!truica Ieuitul
$nc+i!e!ela apropie şi di!cutară
loc, iar )oarte curând$n!eşoaptă' După de
aui dincolo o re#e,
poartă un
ornăit #are de c+ei' inută de călu"ăr, poarta !e de!c+i!e atât cât )u
nece!ar pentru intrarea celor un!preece călăre-i' Dincolo de poartă,
ăpada acoperea iute ur#ele cailor' Călu"ărul%şo&olan !e #i!tui undea
printre clădirile !cunde' Reapăru pe neaşteptate, $n!o-it de al-i doi călu"ări
ca# !o#noroşi' Aceştia #ânară caii către "ra0durile &i!ericii' Cel cu )i"ura
de şo&olan $şi condu!e oa!pe-ii !pre o clădire cu $n)ă-işare i#punătoare,
$ncon0urată de &rai $nal-i' Intrară $ntr%o $ncăpere lun"ă, $ntunecoa!ă şi
caldă' 9o&olanul aprin!e $n "ra&ă nişte lu#ânări şi #ai dic+i!i tactico!
câ-ia &uşteni $n că#inul uriaş' (ocnetul le#nului $ncin! de )oc ră!una
plăcut $n $ncăpere' :lăcările e!ele $ntăreau lu#ina !la&ă din odaie,
de!criindrece
)riptură )i"uri ciudatecană
şi câte%o pe pere-i'
cu in,A)ară urlanoaptea
$nc+eie ântul' aceea
O cinăde!curtă, cu
po#ină'
Ieuitul, !i#-indu%!e ca la el aca!ă, $#păr-i unele ordine, po#enind #ereu
nu#ele lui Carrillo'
Se deşteptară a doua i de!tul de târiu' A)ară !e opri!e nin!oarea,
dar cerul era $nc+i! şi 0o!' Caii, odi+ni-i şi !ătui, ca şi !tăpânii lor, aşteptau
"ata $nşăua-i !ă pornea!că la dru#'
La curtea din Al&a%Iulia, &alul !e de!)ăşura!e $n toată !plendoarea lui,
c+iar dacă inita-ii aşteptau cu neră&dare !ă !e $ntoarcă pe la ca!ele lor şi
!ă co#entee $n oie acele $ntâ#plări cu totul ieşite din co#un'
Stela Cri!tu dan!a!e plină de "ra-ie cu contele Tele>i, dar după )a-a ei
a&!entă !e edea cât colo că "ândurile i !e călătoreau cine ştie pe unde'
Nici contelepentru
aertiare nu eraCae
$n apele
Indru'lui'
UnOa!e#enea
aui!e pe !tri"ăt
)ată !co-ând
putea !tri"ătul acela de
)i !co! nu#ai
o #a#ă pentru )iul ei !au de o )e#eie $ndră"o!tită care%şi ede iu&itul $n
#are pericol' 9te)an de ?erind $i atră!e!e aten-ia a!upra )al!ei conte!e'
9te)an de ?erind nu !e pricepea la )e#ei, dar el !e pricepea oare= Îşi
$n)ip!e un"+iile $n pal#e' Dar când o prii din nou $i "ă!i $n priiri acea
puritate pe care o au nu#ai tinerele cu !u)letul curat ca lacri#a' (urtările
ei ale!e şi epri#area $n"ri0ită doedeau din plin o ori"ine no&ilă'
În-elepciunea ei şi or&a liniştită arătau un interior ec+ili&rat' Toate ace!te
$n!uşiri i le cunoştea )oarte &ine Tele>i, dar de!pre trecutul ei, de!pre
le"ăturile ei şi "ândurile ei nu ştia ni#ic' Îl !tri"a!e pe Cae, te#ătoare
pentru ia-a lui' Ei!ta oare o le"ătură $ntre ea şi acel )alnic ânător= Ce
$ntre&are< Alt)el, ce ro!t ar )i aut !ă%l !tri"e pe nu#ele lui #ic= Sau
)u!e!e doar o !i#plă $ntâ#plare= (oate o !i#patie de #o#ent, pe care
ânătorii o câşti"a!eră $n ini#ile #ultora dintre no&ilii a)la-i acolo' GÎncerc
!ă #ă #int, â#&i el' De ce nu au !tri"at alte )e#ei nu#ele lui CaeH= 9tia
că din #o#entul acela nu a #ai aea linişte' O iu&ea prea #ult pe Stela,
iar ace!t lucru $l $nde#na !ă a)le totul de!pre tânăra )ată' GSau poate că e
#ai &ine !ă nu ştiu ni#ic'H Ce #ă intere!eaă pe #ine le"ăturile ei din
trecut= Dar preentul= (reentul !tă pe te#elia trecutului' *oi cerceta
acea!tă te#elie, ca !ă pot $n-ele"e preentul' Iar pri#ele ur#e a tre&ui
!ă le iau de la curtea lui .i+ai%odă, dacă e adeărat că /ec>e#&auer !e
nu#eşte Ion Cri!tu' Se #ai "ândi #ultă re#e la Cae Indru, conin! că e
cel pu-in un prieten &un al Stelei' Dar nu era !in"urul care !e "ândea la
tânărul ânător' Cancelarul, )ără !ă ştie cea din "ândurile principelui,
!ocoti
din cu a#ărăciune
Al&a%Iulia eşua!e'că $ntre"ul
Totuşi, plan de&alului,
$n ti#pul apropiere $ntre ânători
purtarea şi curtea
lui Si"i!#und
)u!e!e de!tul de &iară' S%ar )i aşteptat !ă%l adă )urio!' Dar principele
â#&ea din când $n când şi nu arăta !ă )ie pornit' Nici Stela Cri!tu nu%şi
#uta!e "ândurile de la Cae' Îl ău!e de aproape doar $n trecere, dar
)u!e!e de a0un! pentru a%i re-ine )iecare tră!ătură $n parte' Tră!ături pe
care au!e!e de #ulte ori credin-a că le%a uitat' Doar cutele a!pre, a&ia
ii&ile, din col-urile "urii erau noi' Ele doedeau că tânărul trecu!e prin
#ulte "reută-i din iua $n care !e ău!eră ulti#a oară' Spera!e că
lucrurile !e or de!)ăşura $n linişte' Îşi $nc+ipui!e $n )el şi c+ip clipa $n care
tânărul o a inita la dan!' *ău!e $n i!ările ei )iecare "e!t pe care l%ar )i
)ăcut $n #o#entul acela' Trăi!e clipele acelea şi )u!e!e )ericită pentru
)iecare "e!t $nde parte'
apropiindu%!e ea' Se În
uitaodaia ei lui
$n oc+ii dinşi O&re0a
$ncerca şi%l
!ă%i $nc+ipui!e pe Cae
!pună din priiri
ceea ce nu ar )i $ndrănit alt)el' Îşi $nc+ipui!e #o#entul $n care !e a
ridica !ă pornea!că alături de el pe dalele de piatră din !ala &alului'
:ăcu!e eci de plecăciuni $n )a-a unui !)eşnic ec+i, care -inea locul lui
Indru, şi )iecare plecăciune i !e păru!e că are nea0un!ul ei' 6ândurile o
du!e!eră c+iar #ai departe' Dacă ar )i ieşit din !ala de &al şi ar )i ră#a!
nu#ai ei doi' Dacă Indru ar )i $ncercat !ă o !ărute' Uită pentru o clipă
unde !e a)lă şi !trân!e puternic #âna lui Tele>i' Se de#etici iute şi%i dădu
dru#ul' O prin!e din nou, !periată de "e!tul ei' Iar Tele>i citi $n !u)letul ei
&uciu#at' 9i nu $ncercă nici un #o#ent de "eloie !au de !upărare, lucru
care%l ui#i pe!te #ă!ură' Stela !e pierdu iar $n "ândurile ei' Trecu!e atât
de aproape
"âtul lui' 9idecu
ea,#are
$ncât i%ar )i )o!treuşi!e
"reutate de a0un!!ăunnupa!)acă
ca !ă !e atârne
pa!ul acela'deSe
#aturia!e Indru' (arcă #ai cre!cu!e, iar u#erii lui deeni!eră cea #ai
lar"i' Nu#ai ocea, pu-in tără"ănată, ră#ă!e!e aceeaşi' Când trecu!e pe
lân"ă ea, oc+ii lui )u!e!eră a!pri şi reci' Doar #uşc+ii )e-ei parcă $i
tre#ura!eră uşor, ca la #ânie !au la e#o-ie' Si#-i!e totuşi, cu acel
in!tinct )e#eie!c )ără "reş, că priirile lor nu !%au $ntâlnit $ntâ#plător' Că
oc+ii lui o căuta!eră' Că "ândurile lui o $#pre!oară' GSunt ne&ună, !e
$ntri!tă ea' Un !e#n cât de #ic, tot ar )i putut !ă%#i )acă' Sau dacă #ă
iu&eşte ar )i putut !ă dea oc+ilor pu-ină căldură' Aş )i $n-ele!' Dar dacă
Indru ştie că a# )o!t pe-ită de contele Tele>i= În caul ace!ta, l%a#
pierdut cu !i"uran-ă' Dar nu po-i pierde cea ce nu ai aut niciodată' Că
#ă iu&eşte o ştiu nu#ai din pre!upuneri' A+, Doa#ne, cât !unt de
nenorocită< Oare e !u)icient !ă te ai-i= La ce &un= O)tatul nu aduce ni#ic'
Tre&uie !ă lupt' A# !ă aler" după el' A# !ă%l caut acolo $n ara
Ro#ânea!că' .ă oi arunca la picioarele lui de a )i neoie' .ă oi u#ili,
dar oi a)la adeărul' Alt)el nu a# linişte'H ?â#&i $n !)ârşit'
.ul-i !e "ândi!eră $n !eara aceea la Cae Indru' Nu#ai &aroana .aria%
:loren-a de Senti5ni )ăcu!e notă aparte' Surprin!e!e $n câtea rânduri
priirile $n)lăcărate ale lui Co!tac+e Caraană' Re#arca!e c+iar o oc+eadă
a ânătorului' O !upăra!e oc+eada doar pe #o#ent' La drept or&ind, nu
o !upăra!e' O !urprin!e!e' Un a!e#enea lucru nu i !e $ntâ#pla!e
niciodată' În )ond, $i plăceau "roa oa#enii care u#&lau )ără ocoliş' G.%a
plăcut, "ândi ea' Intere!ant &ăr&at< Doa#ne, ce oc+i )ocoşi are< 9i ce
pu#n< Dacă loea cea #ai tare, #âine purta# +aine de doliu după
#on!eniorul
!%a Carrillo'
$ndră"o!tit (ăcat
de #ine< Decă au plecat
)apt, nu !untatât
nicideeurepede<
c+iar deTelepădat<
po#eneşti
Uniică
&ăr&a-i !e dau $n ânt după "ră!ane' E drept că nici eu nu a# !tat c+iar
cu #âinile%n !ân' I%a# ră!pun! priirilor cât a# putut de &ine' (utea# !ă%
i ră!pund la oc+eadă' Nai&a !ă #ă ia, că nu #ă pricep la ni#ic< Te
po#eneşti că #i%a !căpat printre de"ete< Acu# !unt $n dru# !pre cetatea
/ucureştilor' Cine ştie când ne o# #ai $ntâlni=< (oate niciodată' Aiurea<
(arcă eu #ă la! după noroc= Îl "ă!e!c şi $n "aură de şarpe' Să%l )erea!că
Du#neeu pe ăla de care #ă $ndră"o!te!c< A nai&ii dra"o!te< .%a prin! ca
o )ul"erare !curtă' Ce #ai= Sunt $ndră"o!tită ca o toantă< (arcă e #are
lucru o iită $n ara Ro#ânea!că= Nu#ai de n%ar cădea prin! la turci' Dar
şi acolo dau eu de el' (e #ine când #ă apucă, !unt dată nai&ii' Dar până
când plec după
iteaului el ce un
ânător )ac= răaş
(ână atunci, un o# de%al
de dra"o!te' Să #eu
nu ar putea că
creadă !ă%i!unt
ducă
ne!i#-itoare' (oate că el nu are a!e#enea cura0' *ite0ii ăştia când dau de
dra"o!te adeărată $ncep !ă &ată $n retra"ere' Ei, cu #ine nu%i #er"e' Cu
toate că, dacă !tau !ă #ă "ânde!c &ine, nu prea arată el ca unul care ar
da &ir cu )u"i-ii' Oricu#, e #ai &ine !ă%#i iau eu #ă!urile #ele' (oate că
nu e &ine !ă%i dau prea #ulte aan!uri de la $nceput' De ce !ă%i arăt că
!unt o pradă uşoară= Îi !criu doar câtea rânduri prietenoa!e' Să ice#;
GDra"ul #eu Co!tac+e CaraanăH' Aiurea< .ă atârn de "âtul lui c+iar de la
$nceput cu a!e#enea rânduri' E prea inti#' .ai &ine KNo&ile itea' Nu
ău< Nici nu a şti cui $i e!te adre!ată !cri!oarea' (oate ar )i #ai ni#erit
KDo#nule Co!tac+e Caraană' Nu !ună rău, dar e ni-el ca# rece' Ei, şi=
Doar
"ă!it<n%o !ă%i !pun
KDra"ă că !unt
(rietene ne&unăCaraană'
Co!tac+e după el' A!ta
.aiodeparte,
!ă adă el
!ăpe ur#ă'KTe%
ice#; A#
a# ăut la &alul principelui' (ro!t< Doar ştie şi el că nu l%a# ăut $n
âr)ul #untelui' Să ice# #ai &ine Ki%a# !i#-it )ocul oc+ilor''' La nai&a<
(arcă #ă #iorlăi pe lân"ă el' Cea #ai calculat, nu !trică $ntr%o !cri!oare'H
Si#-i cu# o ia cu tran!pira-ie' GDeci, KAten-ia pe care a# aut cin!tea !ă
#i%o acorda-i #i%a )ăcut #ultă plăcere Ei, nu ău< În!ea#nă !ă%i !pun de
la o&ra că #i%a plăcut oc+eada' Doa#ne,
dar "reu e !ă co#pui o !cri!oare de dra"o!te< .ă $n)urii de"ea&a' O
!cri!oare nu !e )ace cât ai &ate din pal#e' O !ă #ă "ânde!c eu $n ilele
ur#ătoare' De a!e#enea, o !ă%i dau poruncă o#ului #eu !ă a)le ce +ra#
poartă do#nul Caraană' Cred că nu e $n!urat' Care ne&ună ar !ta cu un
a!e#enea ântură%lu#e= De do#nul Senti5ni #ă de!part, dacă reau,
$ntr%o clipă' Nu #işcă el $n )a-a #ea' De )apt, a# !ă%i !pun de la o&ra că
#ă de!part de el )iindcă e un papă%lapte' Că reau !ă%#i re)ac ia-a din
dra"o!te' Care nătărău de &ăr&at !%ar opune când e or&a de )ericirea a
două )iin-e=H
8 Ce tot &o#&ăni acolo= !e intere!ă &aronul Senti5ni'
8 .ă "ânde!c, do#nule, tre!ări ea' Unul dintre noi doi tre&uie !ă
"ândea!că' Iar după cu# ei, nu do#nia%ta eşti acela care e !ortit !ă
)acă a!e#enea lucruri'
/aronul au una din rarele lui !clipiri ironice'
8 :oarte &ine, doa#nă< 6ândeşte< Cu re#ea, ai putea a0un"e la
reultate &une'
.aria%:loren-a i%o $ntoar!e enino!;
8 Nu cred $n !)atul ace!ta< Do#nia%ta )aci "lu#e proa!te de douăeci
de ani'
(orniră !ă !e certe #etodic' Cu un anu#it dic+i!, acu#ulat $ntr%o
eperien-ă $ndelun"ată' Cearta !e de!)ăşura do#ol ca un ritual' :raele şi
reproşurile ră#ă!e!eră aceleaşi de%a lun"ul anilor' Dar căpăta!eră o
anu#ită şle)uire' Iar cuintele de pri!o!, care nu loeau direct, )u!e!eră
eli#inate $n )olo!ul !c+i#&ului de păreri conci! şi !o&ru' A!t)el că cearta
lor de acu# era #ult !uperioară $n con-inut uneia $ntâ#plate cu ece !au
cinci!preece ani $n ur#ă, când eperien-a ca!nică nu !e de)initia!e $n
a#ănun-i#e' 9i tonul era altul' Epitetele nu nu #ai erau $n!o-ite de acea
eploie de #ânie tinerea!că de la $nceputul că!niciei' Acu# câşti"a!eră $n
aloare toc#ai prin &lânde-ea cu care $şi aruncau epitetele, ca nişte
oa#eni de ştiin-ă
ar"u#enta-ia, )ărăcare a)ir#ă un adeăr
!ă )olo!ea!că răcnetulcu!au
toată conin"erea
#ăcar şi cu cu
!ăltarea ocii toată
un
!e#iton' A0un!e!eră c+iar $n !itua-ia !ă%şi â#&ea!că &lând, a#intindu%şi
unul altuia cu!ururile ca $n )a-a unui )apt $#plinit din care nu #ai ei!tă
ieşire' Or, toate lucrurile ace!tea !e $na-ă nu#ai după o $ndelun"ată
actiitate de ceartă con0u"ală' Se cunoşteau atât de &ine, $ncât )iecare ştia
ră!pun!urile celuilalt' /a #ai #ult; erau ca doi #edici p!i+iatri care ştiu
cu# a reac-iona celălalt $n #o#entul ur#ător' Lucrul ace!ta $l a0uta #ult
pe Senti5ni şi%l !căpa de o eentuală ătă#are a )iicului !ău din partea
doa#nei &aroane' Aea el cunoştin-ă de unele intona-ii )oarte 0oa!e $n
or&ele doa#nei' Ace!ta era pentru el !e#nul că nu -ine !ă $ntindă coarda
prea #ult' Se oprea prudent, $i dădea dreptate, #ai !uporta unele
#ărun-işuri,
ră#ă!e!eră, "ândindu%!e
aând re#e că data iitoare
de!tulă a inau"ura
!ă !e cearta
"ândea!că de unde
la noi !ă"e-i
eninoa!e, care ar putea !%o !urprindă nepre"ătită'

A doua !cri!oare a lui Al&ert ir5l@ către principele Tran!ilaniei'

 GA!tăi, din +arul Do#nului, la FM dece#&rie 123, din cetatea
/ucureştilor'
(rin "ri0a #ăriei%tale !%au $n)iin-at $n )a-a noa!tră alaltăieri căpitanul
7an Silo>@ di#preună cu o #ie de oşteni din cetatea /raşoului' A!t)el că
oa!tea Tran!ilaniei pe lân"ă .i+ai%odă !%au ridicat la trei #ii de oa#eni'
Dar nici do#nul ării Ro#âneşti nu au !tat $n ră"a' După cele #ari
&iruin-e a!upra pă"ânilor, !%au c+e#at la oa!te $n lea)ă, iar acu#a oştirea
lui odă nu#ără ca# la cinci #ii de oşteni tot unul şi unul, c+iar dacă
$ncape cea lip!ă din partea ar#elor' Alaltăieri a# )o!t aut cin!tea !ă
petrece# !)ânta !eară a Crăciunului di#preună cu .i+ai%odă şi cu acei
e!ti-i ânători la care !%au #ai adău"at, !pre #irarea noa!tră , părintele
6ra!a, de!pre care cred că !%au ca# lepădat de cele !)inte' *inurile &une
au cur! din &elşu" şi #ulte cupe au )o!t $nc+inate $n !ănătatea #ăriei%tale'
S%au cântat colinde cu# n%a# #ai auit şi !%au )ăcut )ocuri #ari $n curtea
palatului do#ne!c' Căpitanul Silo>@ ne%au adu! ece le"ături cu câte trei
!ute de "al&eni )iecare, !punându%#i că din oia #ăriei%tale acei &ani or
trece $n !tăpânirea ânătorilor, adică )iecăruia câte%o le"ătură' A# )ăcut
aşa după cu# a# pri#it poruncă' (ărintele 6ra!a a)lându%!e pă"u&it,
.i+ai%odă a luat trei !ute de "al&eni de la i!tiernicul Dan şi i%a )ăcut şi
lui parte'
Tot alaltăieri, către prân, oştile noa!tre au )o!t c+e#ate la palatul
do#ne!c, unde li !%au plătit le)urile $n cea #ai &ună rânduială' Iar pe!te
lea)ă a dat .i+ai%odă câte cinci "al&eni pentru )iecare din aceşti oşteni ai
#ăriei%tale' În altă parte a cur-ii !%au plătit oştile lui odă, iar cei care au
intrat $n oa!te doar de câtea ile au pri#it lea)a pe o lună, ca şi oştenii
ec+i' S%au #ai dat, #ăria%ta, !lo&oenie pe trei ile oştenilor !ă petreacă
după po)ta ini#ii şi #ultă #âncare &ună a $ncăput pentru )iecare'
În noaptea de Crăciun !%a -inut !)at de taină $n că#ara de lucru a lui
odă' Acel ânător pe nu#e Co!tac+e Caraană i%a poe!tit do#nului
de!pre pă-ania petrecută la curtea din Al&a%Iulia' Do#nul a râ! #ult şi !%a
e!elit' Noi a# creut că%i a cădea cu !upărare, $n!ă nici "ând de%aşa
cea'
de "ândDo#nul
a )acea!tricăciune
!pu! că #ăria%ta eşti prea
unor oa#eni $n-elept
ite0i' şi nu crede
.ai de"ra&ă că ai că
ar crede aut
!%a
petrecut o "lu#ă, iar #ăria%ta le%ai )i arătat până la ur#ă toată pre-uirea
care !e cuine' 9i dacă oştile Tran!ilaniei nu !%au pornit la ur#ărirea
ânătorilor, a!ta $ntăreşte şi #ai #ult părerea lui'
După a!e#enea or&e a# ăut că .i+ai%odă nu e!te nu#ai un
#are itea, ci şi un )oarte priceput "ânditor' Lă!ând la o parte acele
lucrări, .i+ai%odă a "răit #ult de!pre unele c+eltuieli de oa!te şi $ntărirea
celor două cetă-i ale /ucureştilor şi T$r"oiştei' S%au #ai po#enit şi
de!pre unele lucrări de #ărire a !atului (loieşti, de!pre de!c+idere a unor
ateliere de -e!ut lână, de tă&ăcit piei, de căciuli şi co0oace şi unele ateliere
de cioplitură $n le#n, care au plată &ună la /raşo şi Si&iu' :iind or&a
de!pre a!e#enea
.i+ai%odă tre&uri
ne%au i! ale ării
că pentru Ro#âneşti,
prieteni a#nici
el nu are rutun!ă)elnederidică#, dar
a!cunişuri'
(e ur#ă au #ai arătat că toate acele c+eltuieli au lă!at i!tieria
aproape "oală, iar de la popula-ia !ărăcită nu%i putin-ă a !e #ai aduna
cea &ani' Atunci !%au ridicat de pe !caunul !ău do#nul Cae Indru, care i%
au or&it lui odă ca# aşa; K.ăria%ta, !unte# $n plin ră&oi cu turcii' Să
nu aşteptă# pri#ăara, când or $ncepe ei !ă !e #işte' Atunci or eni
pu+oi a!upra noa!tră' Nu !e !upără !ultanul că i%a# tăiat câtea #ii de
turci' Se a !upăra nu#ai atunci când $i or lip!i acei trei !ute de #ii de
"al&eni pe an pe care $i pri#ea de la noi, di#preună cu şapteeci şi cinci
de coră&ii cu )ăină, cu unt şi cu #iere' De acei două #ii de cai, douăeci
de #ii de #iei, trei !ute de )lăcăi pentru ar#ata ienicerilor şi o !ută de
)ecioare +ărăite +are#urilor' De cele o !ută de coră&ii cu le#n de &rad pe
ale!e şi de alte ciu&ucuri' Acu# nu e de!tul de !upărat, !ocotind că o !ă
ne dea pe!te cap cu un !in"ur &o&ârnac, $n pri#ăară ori $n ară' 9i c+iar
dacă ar tur&a de #ânie nu poate arunca la ti#p de iarnă oştiri #ari
a!upra noa!tră, iar dacă !tau ei pe loc, nu tre&uie !ă !tă# noi' Slă&indu%i
pe turci, căpătă# noi #ai #ultă putere' /o"atele cetă-i $rşoa şi Sili!tra
parcă ne $#&ie' 6arnioana din $rşoa nu#ără ca# la şapte #ii de oştire
turcea!că' La Sili!tra ar )i ca# tot pe%atâta' Cu prada pe care o "ă!i#
acolo pute# plăti oştile noa!tre pe toată re#ea de iarnă şi c+iar pe
pri#ăară' *i!tieria ar putea !ă pri#ea!că şi ea un )olo! #are, iar prada
o&işnuită de cai, de ar#e şi de +aine ar prinde &ine oştenilor noştri' Aşa
că noi, ânătorii, a# )ace &ine dacă ne%a# tra"e c+iar de #âine către
cetatea $rşoei' Iar dacă #ăria%ta pri#eşte !)atul no!tru, !ă ină $n )a-a
cetă-ii nu#ai
#ulte, pentru cu
a !ecinci #ii#ai
#işca de oa!te uşoară,
uşor' În )ără de
di#inea-a ar#e
Anul"rele
Nou,şi#ăria%ta
&a"a0e !ă%
i atra"ă pe turci către "+ea-a de pe Dunăre' Noi o# aea "ri0ă !ă le
)ace# !tricăciune din !pate, )ără e!te' Iar &ă"ând oarecare "roaă $n ei,
$i o# !par"e )ără pierderi prea #ari'
.ult !%au &ucurat .i+ai%odă la a!e#enea or&e $n-elepte' 9i a dat
poruncă !ă porni# de poi#âine două #ii de oşteni de la noi şi trei #ii din
oa!tea ării Ro#âneşti, c+iar !u& conducerea do#nului'
După acele #ulte !)aturi, )ecioare #ândre de &oieri au enit şi ne%au
prin! #âinile şi ne%au târât după ele $ntr%o $ncăpere unde era c+e)ul $n toi'
Au ră#a! nu#ai odă cu &oierii şi acei ânători' A# &ă"at atunci de
!ea#ă că .i+ai%odă a ştiut cu# !ă !cape de noi )ără !ă $ncapă !upărare'
Aeau de
ar#ată taină
#are nu#ai pe
a!cun!ă $ntre ei' .ai
undea ştiu,
şi că #ăria%ta,
acea ar#ată că odă ar de
e condu!ă aea o
#arele
&oier (reda /ue!cu' A# ăut acea!tă ar#ată, când au )o!t !co! .i+ai
cetatea /ucureştilor de !u& turci' Dar a# ăut%o nu#ai de departe' Să )i
tot )o!t atunci ca la două%trei #ii de oşteni $#&răca-i unul ca altul' A#
$ncercat a di&ui locul unde !tă aşeată acea ar#ată, dar nu a )o!t c+ip !ă
a)lu cea' La curtea lui odă nu şopteşte ni#eni o or&ă de!pre a!ta' A#
!ă #ai $ncerc pentru a%-i da de ştire'
Dacă #ila lui Du#neeu ne a #ai -ine cu ile după luptele "rele care
ne aşteaptă, oi tri#ite pradă din cele două cetă-i şi răaş de!pre
!ănătatea oştenilor' (arcă a# #ai #ultă creare de i&ândă acu#, când
ştiu că do#nul Indru şi prietenii lui pleacă la $rşoa' Cu a!e#enea
oa#eni nu $ncape
Al&ert ir5l@H'o cetate necălcată de noi'

?ăpada /ără"anului !câr-âia a!pru !u& picioarele cailor' Soarele col-at
după atâtea ile noroa!e $şi ca# da aere ca $n ti#pul erii, dar nu reuşea
decât !ă )acă ăpada !cânteietoare de%-i lua oc+ii' *ântul adia uşor, dar
$n-epat, iar cerul $nalt #ărea parcă ne#ăr"inirea /ără"anului' Ur#ele de
ani#ale $n"+e-a!eră $n ăpadă şi !e aruncau ca un aier lun" către +ăurile
cerului' (rin cătune !e !i#-ea #iro! ade#enitor de #âncare caldă, iar din
coşurile ca!elor !cunde !e ridica )u#ul $n )uioare lun"i' Ur#ele de !ănii !e
$ncrucişau pe ăpadă' Cea #ai departe de !ate, ele !e a#e!tecau $ntr%
una !in"ură, $ncolăcindu%!e printre păduri, prin locuri ştiute nu#ai de
localnici'
Ca# la două cea!uri de aşearea /răilei, cei un!preece ânători
opriră caii $ntr%o pădure &ătrână, cu copacii rari şi "roşi de pe #ar"ini' O
"o!podărie !in"uratică, de!tul de arătoa!ă $şi trăia eacul ei $ntr%o poiană
lar"ă' În 0urul ca!ei, câtea cote-e, un "ra0d de!tul de $ncăpător, o i-ă%de%
ie a"ă-ată până la acoperiş, o cocină din care !e auea "ro+ăit de porci
aduceau o notă de &ună!tare' Curtea, $#pre0#uită cu "ard )ru#o! de
nuiele, #ai cuprindea unele clăi cu )ân, iar #ai !pre )und !e edeau cea
po#i, ale căror tulpini, prote0ate $#potria iepurilor cu $#pletituri de
nuiele, lă!au !ă !e adă că proprietarul ar )i un &un "o!podar, c+iar dacă
!e aentura!e $n a!e#enea pu!tietate, departe de alte locuin-e' *reo şa!e
câini, unul #ai #are decât altul, ieşiră de !u& clăile de )ân, ridicând
pădurea $n picioare cu lătratul lor' 6o!podarul, o #ata+ală de o# $ntre
două
un âr!te,
topor ieşi din
cât toate ca!ă:a-a
ilele' nu#ai
lui $n că#aşă,
roşie cu de
ple!nea #ânecile !u#e!e,
!ănătate, purtând
iar pieptul lui
#are şi păro! a&ia $ncăpea $n că#aşa de!)ăcută la "ât' *ăând #u!a)irii,
tre!ări &ucuro!' Aruncă o &ucată de le#n după câini, $#prăştiindu%i, şi !e
&uluci de"ra&ă
la poartă'
8 Nici că !e putea !ă pica-i #ai &ine, do#nule Caraană< !tri"ă
#ul-u#it' Ne&unele a!tea de #uieri au )ăcut !ar#ale de Crăciun, !ă -ină
un an' Săptă#âna trecută #i%a picat un cu!cru de prin păr-ile :ocşanilor
cu două !ănii, dar nu "oale' Alt)el, $l alun"a# de la poartă şi a!#u-ea#
0arele pe el' Cu două &utoaie pântecoa!e pe !ănii, #ari şi rotunde, parcă
"ata !ă na!că' (e cu!cru l%a# alun"at a doua i' A!e#enea pra#atie #i%
ar )i &ăut
pune tot inul
"ăleata $nainte
la "ură de /o&oteaă'
!e al&eşte la )a-ă deAlici
dracului
că i%a#oldoean<
!unat cea!ulCând
din
ur#ă< Când o la!ă din #ână "oală ca# pe 0u#ătate, !i#-i cu# !e )ace )ri"
$n ca!ă' Câinii !e ridică de pe unde !unt aciua-i şi urlă a pa"u&ă' (e ur#ă i
!e $#&u0oreaă u#erii o&ra0ilor ca #erele noa!tre roşioare cule!e toa#na
târiu' Îşi şter"e #u!tă-ile #ari, #ănâncă o &ucată de !lănină cât o
cără#idă, un târn de ceapă, cură-ă şi re!tul din "ăleată, )ace o cruce #are
de%un !tân0en, duce o ru"ă !u&-ire lui Du#neeu şi ciupeşte nurorile de
)und' Iar după ce%l căptuşe!c nurorile de !catoalce, !e $ntinde pe pat şi !e
aită că la cei şapteeci şi cinci de ani, petrecu-i $n #ila Do#nului, !e
!i#te !lă&it de puteri şi că nu#ai printr%o #inune cerea!că #ai apucă
reo treieci%patrueci
de pri#ăeri'
6ada $şi luă !ea#a de la poeştile lui şi !tri"ă !pre ca!ă;
8 Niculae, *a!ilee< (une-i #âna pe cai, nei!prăi-ilor, şi duce-i%i $n
poiată<
 Doi &ăr&a-i !u& treieci de ani, cu părul căut pe oc+i, dădură năală
$n curte' :e-ele lor aprin!e şi +ainele !u&-iri, ca# $n neorânduială, arătau
că !e +âr0oni!eră $ntre ei !au cu cea parte )e#eia!că'
*ânătorii o&!era!eră că interiorul e #ai $ncăpător decât părea de
a)ară' (atru )e#ei cu o droaie de copii $n 0urul lor priiră #irate pu+oiul de
#u!a)iri'
8 A!tea%! nurorile #ele, Du#neeu !ă le -ină< !pu!e "ada' Nepo-i
a# nouă' Trei au #urit, iar doi !unt pe dru#' O !ă%i &oteă# după (aşte'
Ne&unele a!tea )ac la copii de te%apucă durerea de cap' Nu%i c+ip !ă #ă
$n-ele" cu ele' Când le !pun !%o la!e #ai do#ol cu $n#ul-itul, !ar toate
patru cu "ura pe #ine şi%#i !pun că aşa le%a poă-uit popa din !atul
ecin' Că porunca !)ântă !pune; GCreşte-i şi ă $n#ul-i-i ca pă!ările
cerului<H Se $#preună de%a al#a cu nătărăii #ei de )eciori' Noaptea
u#&lu după ei prin poduri, prin )ânul din poiată şi%i de!part şi $i !tri"
GNiculae<H GDa, tăicu-ă'H GTu eşti $n!urat cu .ărioara' *ei că e lân"ă
*a!ile< Ia%o, nătărăule<H G*a!ile<H GDa, tăicu-ă'H GTu eşti $n!urat cu /ălaşa'
Dă%i%o, Du#itre<H G6+eor"+e<H GDa, tăicu-ă<H GIa%-i pra#atia de lân"ă
Niculae<H GIoane, unde%i Leana, urliule=H G:ă lu#ină, tăicu-ă, !%o ăd la
)a-ă<H GEi, cu# e=H GE cu #ine, tăicu-ă'H G/ine< Duce-i%ă Dracului<H

placeNurorile râd cuace!tui

şi lor "lu#a pu#nii+âtru'
la "ură' Au )e-ele
6ada nici nuroşii şi pline de
#u!tăceşte !ănătate'
#ăcar' Le
Se uită
$ncruntat de parcă ar )i toate adeărate' Iar ocea lui pare a!pră, deşi nu
conin"e pe ni#eni'
8 Dar po)ti-i, do#niile%oa!tre, $n odaia de alături< Leano, unde%i #ă%
ta=
8 Dă #âncare la porci, tăicu-ă'
8 .ărioară<
8 Da, tăicu-ă'
8 .ai adu o #a!ă şi pune )e-e curate< Nu pe ăla, toanto< Bla e patul'
Nu#ai cu oc+ii după pat !unte-i'
*ânătorii !e aşeară pe lai-e lun"i, "al&ene, !clipitoare de cură-enie'
A)ară
!e )ul"uia
&ătură pe uşor,
lân"ăiar ântul parcă
!treaşina ca!ei' !e #ai $nte-i!e' Câtea ră&ii !periate
8 Iat%o şi pe !oa-a noa!tră< !e a"ită "ada' Nea!tă dra"ă,
du#nealor !unt oa!pe-i de !ea#ă' Când a# ăut un!preece cai la
poartă a# creut că au dat năală turcii' Dar nici aşa nu !unte# #ai
câşti"a-i' Au tă&ărât a!upra noa!tră un!preece "uri de oinici )lă#âni'
(une de #âncare şi de &ăutură aşa cu# te pricepi tu<
Apoi !e $ntoar!e către oa!pe-i'
8 Nu ştiu cu# nai&a !%a #ăritat ea cu o pra#atie ca #ine' Se ede
trea&a că păti#eşte cine ştie ce păcate #ai ec+i ale #oşilor noştri'
:e#eia â#&i prieteno! şi !pu!e )ără ur#ă de !)ială;
8 De treieci de ani #ă tot "ânde!c !ă%l la! şi !ă iau unul #ai pu-in
ur&a"iu'
#unceşte Darcât nu #ăIarna
ece' $ndur'&ea,
Cine#ănâncă
ştie pe ceşi#âini ar putea
!e uită !ă $ncapă=<
după #uierile *ara
altora'
Când $l !cap din )râu, pleacă după pri#a catrin-ă care%i ie!e $n cale, cu#
pleacă #ielul după oaie' Seara potrieşte cuintele şi le pune pe cântec'
:lăcăii şi )etele de prin !ate in la el !ă $ne-e cântece noi, !cornite de el'
Când !unt $n ca!ă, inde )iecare cântec )lăcăilor pe o adră de in' Când
lip!e!c, le inde nu#ai )etelor, pe câte%o !ărutare'
8 9i nu ă e "reu traiul $n #i0locul pădurii= !e inte%
re!ă Cae'
8 Nu< ră!pun!e "ada' Iarna, turcii nu !e a&at prin păduri' De pe la
$nceputul lui !epte#&rie până $n aprilie nu ei picior de turc prin pădure'
(ri#ăara $n"ropă# tot autul no!tru' :e#eile, itele, oile iau dru#ul !pre
#unte, prin locuri necălcate de picior o#ene!c' Eu şi &ăie-ii ră#âne# aici'
La #ar"inea pădurii ae# lanuri #ari de "râu' (ă#ântul e &un şi "ra!' Ne
dă #ai #ult decât ne tre&uie' Dacă in oa#enii !tăpânirii după &iruri ori
turcii după 0a), n%au ce !ă ne ia' Ca!a e "oală, iar noi $n dren-e' Cu# ine
toa#na, de"ropă# lucrurile, pune# +aine &une pe noi, aduce# aca!ă
)e#eile, pruncii şi ani#alele şi o -ine# pe +uur toată iarna' Dacă nu ne%
ar a#enin-a a!e#enea pri#e0dii, a-i edea aici ca!e şi acareturi de %a-i
cruci' O#ul poate #ulte când e li&er şi lă!at $n pace !ă%şi adă de tre&uri'
8 (oate că ar )i #ai &ine $ntr%un !at, o&!eră părin%
tele 6ra!a'
8 Nu e rău nici $n !ate' (e unde u#&lă turcii şi oa#enii !tăpânirii, !ă
tot trăieşti< Ca!ele !cunde din c+irpici ple!ne!c de !ănătate' 9i te ui-i prin
crăpături)iedecăa)ară
lip!e!c, $n ca!ălorşi le%au
proprietarii din ca!ă a)ară'
&ă"at 6ardurile
pe )oc pentru a$#pre0#uitoare
nu le #ai purta
de "ri0ă !au nu#ai din preedere, ştiindu%!e că "ardurile la re#e de
pli#&are pe neaşteptate #ai #ult $l $ncurcă pe o#' Cote-e de porci nu !e
ăre!c prin apropiere, !e#n că acei "o!podari ori au !câr&ă de a!e#enea
ani#ale, ori le%au #âncat cu cote-e cu tot' 6ăinile $şi "ă!e!c locul de !o#n
prin corcoduşii din curte' 6ăinile din !oiul ace!ta !unt !lă&ănoa"e, cu
picioarele lun"i şi !u&-iri, parcă $nşuru&ate pe corp' A!e#enea !lă&iciune
ar putea !ă )ie #ai #ult un #o)t #uiere!c, de po!turi lun"i pentru !lă&ire,
a)lat la #odă $n ace!te ti#puri, când c+iar cocoşii cu !caun la cap -in !ec
până pe la #i0locul erii'
6ada !e ridică şi !e uită a)ară'
8 Se porneşte
$ndărătnici' i!col
A!culta-i< Urlă#are, !pu!e
pădurea' la oere#e'
(arcă Copacii
un aier lun"' !e apleacă
(ână la iuă o
!ă a0un"ă ăpada la &urta cailor' A!e#enea i!cole -in câte%o !ăptă#ână
şi c+iar #ai #ult' /ine că a-i ni#erit la noi $nainte de i!col' (e a!e#enea
potop, nici ani#alele !ăl&atice nu #ai ni#ere!c la culcuşurile lor'
8 (lecă#< +otăr$ Cae' .âine !%ar putea !ă nu #ai ae# putin-ă de
plecare'
8 *ă rătăci-i cu# ă ăd şi #ă ede-i< !e alar#ă "ada' Lupii u#&lă
$n cârduri #ari' O !ă ă ia ur#a şi nu e c+ip !ă !capi de ei' La re#ea
a!ta !unt )lă#âni şi răi ca diaolii'
După un !)ert de cea!, cei un!preece călători pără!iră o"rada acelei
"ade pri#itoare şi !e $ndepărtară !pre !ud, #âna-i din !pate de ântul
a!pru'
În di#inea-a de Anul Nou apărură pe neaşteptate la por-ile $rşoei
ca# la o #ie de călăre-i' Cu o !eară $nainte, !e oni $n oraş, nu !e ştie de
unde, că .i+ai%odă cu o #ie de călăre-i ar o&lici !ă )acă unele !tricăciuni
la $rşoa' Carai#an%paşa, co#andantul oraşului şi al cetă-ii, ridica!e
pe!te noapte ca la şapte #ii de oşteni, "ata de luptă' Un duş#an care
nu#ăra doar o #ie de oa#eni tre&uia loit !curt, )ără +ăr-uială
aducătoare de pa"u&e' 6erul a!pru a#u-i!e !u!urul Dunării' Cea-a de
di#inea-ă acu# !e ridica $n )uioare lun"i, acu# !e lă!a "reoaie la ra!ul
pă#ântului' Oştenii lui Carai#an%paşa ieşiră prin poarta din!pre Dunăre'
(âlcul celor o #ie de ro#âni acu# !e edea li#pede, acu# !e a!cundea $n
ro!turile ce-ii' Carai#an%paşa aşteptă liniştit $n )runtea oa#enilor !ăi
#o#entul $n care călăre-ii lui odă or ieşi iar din cea-ă' Când eni acel
#o#ent prielnic, dădu poruncă de năală #are' Ro#ânii, atât de pu-ini la
nu#ăr, păreau pierdu-i' Se edea li#pede că or )i da-i pe!te cap' .ai
ră#ă!e!eră ca la o !ută de paşi $ntre cele două oştiri, când !e auiră din
!patele turcilor unele &u&uituri #ari' O parte a idului cetă-ii !ări $n !u!,
ca aruncat din praştie' Acea!ta )u clipa de pieranie a turcilor' Creând că
!unt ataca-i din !pate, unii $ntoar!eră caii şi !e ciocniră cu cei care nu
apuca!eră a )ace acea #aneră' ?ăpăceala $i pierdu pe turci' Alte
detunături ră!unară parcă din toate păr-ile' (rintre oa#enii lui Carai#an
!e oni că $ncăpu!e trădare' Căpitanul Cocea, conducătorul celor o #ie
de călăre-i, $ncepu !ă taie cu ai lui şi nu a)lară #ultă $#potriire' Ienicerii
şi re!tul de oa!te alea!ă !e răle-iră, !e rup!eră' După un cea!, lupta era
$nc+eiată' Trei #ii de turci ăceau pe "+ea-a Dunării nepă!ătoare !au pe
ăpada ir5l@
Al&ert din )a-aa0un!eră
por-ilor, trecu-i prin !ă&iile
la tunurile turceştiro#âneşti' Iere#ia
şi con!tatară cu /ăicoianu
ui#ire căşi
!eran-ii lor erau cei un!preece ânători' De cu# !ări!eră idurile $n aer,
turcii lă!a!eră tunurile $n plata Do#nului, creând şi ei că ro#ânii
pătrun!eră $n cetate prin alte păr-i şi%i atacau din !pate' Iar tunurile
$ncăpute pe #âini +arnice do&orâră !patele ar#atei lui Carai#an' Se
adunară lucruri şi !cule de pre-' O #ie de !ănii luară dru#ul /ucureştilor'
Către !eară, !e !tri"ară nu#ărătorile' Ar#ata lui .i+ai nu#ăra la apel
#ai pu-in cu două !ute şi cea de oa#eni' Ca# la o !ută de răni-i )ură
urca-i $n !ăniile #ari'
A treia i pe la prân, cău Sili!tra' A)lând cu !pai#ă de )ul"erătoarea
cădere a ârşoei, turcii pără!i!eră de"ra&ă cetatea şi oraşul, pornind
către !ud'
!tăteau Cei douăcu!au
$#potriă trei #ii
tea#ă, de oşteni
priind $ndărătcercară o oarecare
la idurile cetă-ii'+ar-ă' Dar
Iar după
cea !c+i#&uri de pi!toale şi !ă&ii, !e $ncuiară $ntre iduri' Alte patru !ute
de !ănii cu pradă porniră !pre /ucureşti, $n ur#a oştirii lui odă' ?ăpada
!câr-âia a!pru !u& copitele cailor' (ro#oroaca !e prin!e pe &ăr&ile ite0ilor
oşteni, dar ini#ile erau calde, iar oioşia ră&unării $nin"ea o&o!eala
acelor a!pre $ncercări' În 0o!, către pra"ul .un-ilor /alcani, şi c+iar #ai
departe, nu#ele lui .i>al%o"lu $şi )ăcu #are ră!unet atât pe &uele
turcilor, cât şi pe ale creştinilor' Turcii $l &le!te#au pe odă, $n"roi-i'
Creştinii $i ro!teau nu#ele cu dra"o!te' Apăru!e la Dunăre o !a&ie
năpra!nică' O !a&ie care #uşca tot #ai adânc din trupul I#periului
Oto#an'
(lecând
oştirii, de la
$ncon0urat de Sili!tra, do#nul
#arii &oieri' ării !e
Din !pate Ro#âneşti călărea
aueau "lu#e $n )runtea
şi cântece' Ar
)i )o!t prile0 de &ucurie pentru el' Dar nu â#&ea' Se !i#-ea doar uşor ca
atunci când ai !căpat de un +op şi te pre"ăteşti pentru altul' Cele patru
ictorii o&-inute atât de uşor, $#potria acelor e!ti-i oşteni oto#ani $i
dădură prile0 de $ntre&ări şi ră!pun!uri' GOare nu#ai ite0ia şi i!cu!in-a
ro#ânilor au adu! câşti"ul acelor lupte= Nici or&ă< .ai era cea' De prea
#ul-i ani, turcii nu au cuno!cut $n)rân"eri' S%au o&işnuit !ă do#ine şi !ă
$nin"ă' Au uitat !ă u#&le cu "ri0ă' Nu tactica de luptă le%a )o!t )ai#a, ci
nu#ai "roaa pe care o ră!pândeau' Ar#atele care le !tăteau $#potriă !e
!păr"eau de cu# $i edeau apărând' Când !e or trei turcii, atunci a )i
#ai "reu pentru ro#âni şi pentru to-i cei care le !tau $#potriă'
Co#andan-ii lor !unt $ncă plini de ei' Nu#ai aşa !e poate pricepe că e#irul
I&ra+i# a )o!t $n !tare !ă !e culce liniştit când #ă ştia doar la un !)ert de
cea! călare departe de el' Nu#ai aşa pricep că un co#andant &ătrân cu#
e Carai#an%paşa a )o!t $n !tare !ă plece or&eşte $n luptă, )ără a !e "ândi
la cine ştie ce şiretlicuri din partea noa!tră' Iar $n cetatea câr#uită de el
!ă poată pătrunde cei un!preece ânători cu atâta uşurin-ă şi !ă arunce
$n aer idurile cu pra) de puşcă luat din depoitele turceşti' Ar )i putut !ă%i
$#proaşte pe ro#âni cu tunurile de la adăpo!tul idurilor "roa!e, )erindu%
!e de o năală a noa!tră prin cea-a $nşelătoare' A# aut pierderi pu-ine'
Dar şi noi !unte# pu-ini' La re#e de iarnă e "reu pentru oto#ani !ă
ridice oşti, dar nici pentru noi nu e uşor' O călcare #ai adâncă $n /alcani
pare de!tul de pri#e0dioa!ă' :ri"ul şi ăpada, lip!a de ali#ente şi de
adăpo!t #acină #ai #ul-i oşteni decât duş#anul' Oa!tea din /uce"i e
uşoară
prin şi iute'#ăcar
/alcani, (oate!ă%i
că reo #iepe
!cuture dinturcii
ei ardin
putea )i $ncerca-i'
Do&ro"ea' ApoiDacă nu $n
a eni 0o!
ara'
Turcii pot pune pe picioare pe!te o !ută de #ii de oşteni, c+iar nu#ai
oa!te alea!ă' Ar#ele lor de ră&oi !unt #ulte şi &une' La ară !e a +otăr$
iitorul no!tru' (arcă #i%e tea#ă de ară' Nu a# prieteni &uni $n a)ara
"rani-elor' Turcii pot pierde ece &ătălii' Noi nu ae# dreptul !ă pierde#
#ăcar una' Aş putea ridica ar#ata din /uce"i până pe la reo opt #ii de
oa#eni !au poate c+iar cea pe!te' *oi edea de unde oi !coate &anii de
tre&uin-ă' În ar#ata aceea !tau toate !peran-ele noa!tre' *oi )i cu atât
#ai tare cu cât turcii or crede că #ă &iui nu#ai pe oştirea cu care a#
luat $rşoa şi Sili!tra' Si"i!#und /5t+or@ "ândeşte şi el !ă%şi $ntindă
puterea pe!te ara Ro#ânea!că, c+iar dacă acu# !unte# alia-i' Oştirea
din /uce"i
#i%e ar )i #irarea
dra" Al&ert ir5l@' şi pierania
Un"urul lui' În
ace!ta areel$nnuela# credin-ă'
irtu-i În !c+i#&,
de itea şi de
#are cin!te !u)letea!că'H
Înturnându%!e $n cetatea /ucureştilor, do#nul ării Ro#âneşti au
&ucuria !ă a)le că o #ie de oşteni #oldoeni a)la-i !u& co#anda
căpitanului Soare aşteaptă cu !upunere ordinele lui odă' .ai eniră de
prin păr-ile Ser&iei ca la cinci !ute de tineri cu ini#ile apri"e, conduşi de
e!titul +aiduc /a&a Noac' Un lă0"an #are şi "ro!, cu #u!ta-a ca
ra&ia, cu na!ul puternic şi cu oc+ii &lâni ca de copil'
*i!tiernicul Dan căptuşi!e i!tieri a cu "al&eni, cu a!pri, cu duca-i, cu
)orin-i şi c+iar cu cea aur' Dar la a!e#enea ar#ată care !e apropia de
şapte #ii de !u)lete şi $ncă o alta de aproape cinci #ii a!cun!ă la poalele
/uce"ilor, &anii
Tran!ilaniei, careerau de!tul
!ta pe platădela nepotrii-i,
odă, cât şi lă!ând
toanele lado#nului
o partedear#ata
a )ace
daruri oştenilor, !periindu%l $n )iecare clipă pe &ietul i!tiernic'
A)lându%!e prile0 de odi+nă, Tu)ănel porni $ntr%o di#inea-ă către pia-a
?ece .e!e, purtându%şi calul cu #are )ală pe !trăile atât de cuno!cute'
Do#nul Tu)ănel%tatăl, $#&răcat ca# !u&-ire pentru o iarnă atât de
"eroa!ă, u#&la cu paşi #ici $n 0urul ro"o0inei, $ntin!ă direct pe ăpadă, şi
!tri"a cât $l -inea "ura;
8 (o#ană< Ia po#ană, nea#ule< Ia lin"uri< Ia !ucitoare<
8 Cu# dai lin"urile= $ntre&ă o "o!podină'
8 De po#ană le dau< !ări Tu)ănel%tatăl, $n"roit că nu ându!e ni#ic
toată di#inea-a' ?ece la un a!pru şi una pe dea!upra, cu#ătră'
8 Scu#p< o&!eră )e#eia'
8 Ai i! !cu#p= !e #iră Tu)ănel%tatăl' A)lă, cu#ătră, că )ir#a noa!tră
inde lin"uri care -in din nea# $n nea#' Noi )ier&e# le#nul de tei $n
#irodenii' Ia ei cu# #iroa!e< Cu o lin"ură din a!tea po-i #ânca ea#ă
c+ioară, dar cape-i $n "ură "u!t de &ucate &oiereşti'
8 Ia !lă&eşte%#ă, #ăi nea Tu)ănele, cu )ir#a şi cu "u!turile du#itale<
!e o-ăr$ )e#eia' Care )ir#ă=
Tu)ănel%tatăl nu%i #ai ră!pun!e' :a-a lui !lă&ănoa"ă !e lun"i de un
cot priind !pre &oierul acela cu !a&ie, cu +aine !cu#pe şi cu podoa&e, cu
cal )alnic, de ra!ă &ună'
8 /ă Ciripoi, !e adre!ă do#nul Tu)ănel%tatăl concurentului de alături,
nu crei că &oierul ă!ta ar ca# !e#ăna cu Tu)ănel al no!tru=
8 Ce !ă !e#ene, &re= -âştui ânătorul de lin"uri'
E c+iar el'
Tu)ănel%tatăl prii $n 0ur cu tea#ă după oa#enii !tăpânirii' Dar nu
ău oşteni de rând' Cea #ai $ncolo, şedeau linişti-i pe caii lor, ca nişte
$#păra-i, doi &oieri cu #utre parcă nu toc#ai !trăine' Tu)ănel%)iul !e
$nclină cu ele"an-ă pe "âtul calului $n )a-a părintelui !ău' Lin"urarul !i#-i
că !e $nnă&uşă de !pai#ă şi !tri"ă a!pru;
8 Dă%te 0o!, pa"u&ă< Co&oară după cal până nu te di&uie oa#enii
!tăpânirii<
8 Do#nule Tu)an, â#&i Tu)ănel%)iul, $n )a#ilia noa!tră nu !%au
po#enit până ai or&e de ocară' Doar )aptul că !unt no&ilu o!tru )iu #ă
opreşte !ă pun #âna pe !a&ie'
8 A tur&at, !ăracu< or&i cu #ilă Tu)ănel%tatăl, uitând !ă%şi #ai )rece
#âinile
9i -oalele$#potria "erului'
a!tea !cu#pe de De când
unde #ăpal#at=
le%ai c+ea#ă pe #ine Tu)an, nărodule=
Tu)ănel%)iul !e $ncruntă şi !e $ntoar!e )ălo! către ânătorul de alături'
8 Do#nule Ciripoi, crei că do#nul Tu)an, părintele no!tru, ar )i
cu#a &olna=
Lin"urarul nu ră!pun!e nu#aidecât' (ână $n iua aceea nu%i #ai
!pu!e!e ni#eni do#nule' Era )oarte !i#plu că tânărul dădu!e $n #intea
copiilor !au poate c+iar #ai rău' *reo dra"o!te ne)ericită !ă%l )i !co! din
#in-i' Îşi reeni iute şi )ăcu de"ra&ă o !ocoteală $n "ând' Calul o #ie de
a!pri, !a&ia cel pu-in reo !ută, dacă nu #ai #ult, +ainele tot ca# pe%
atâta, "+iulurile din de"ete nu#ai dracu ştia cât pre-uiau' (i!toalele de la
&râu a0un"eau la trei%patru !ute de a!pri'

nu !e8 !trân"e
/ă, Tu)ănele,
lu#earo!ti a!pru
$n 0urul Ciripoi,
no!tru' A#ia%oeu din
un loc #ai pe
!a#!ar de lacaido!uri, până
pe uli-a
?lătarilor' Acolo inde# totul, cât ai clipi' Ce dracu, rei !ă dai de &ocluc=
A# )urat şi eu cai la ia-a #ea, dar nu u#&la#, ca nătărăii, călare prin
oraş' Întrea&ă%l pe tat%tu cu# ne )urişa# de nu ne ştia nici ântu, nici
pă#ântu'
 8 Nea Tu)ănele, $#i dai lin"urile= !e a#e!tecă )e#eia'
/ătrânul !e uită pe lân"ă ea cu "ândurile aiurea'
8 Ia%le, &re< Se o-ăr$ el' Ai e ineri' Eu $#part de po#ană inerea, că
!â#&ăta e "loată' ?i şi #atale !ă trăia!că do#nul Tu)an%tatăl< Tu)an''' dă%
te, #ă, 0o! după cal, pa"u&a nai&ii< *rei !ă intră# la &elea= Să te di&uie
!tră0ile= Că ăştia te #iroa!e şi când lucrei #ai cu cap' Didino'''< :ă,
Didino, n%aui= Dar%ar &oala''' in !ă%l ei pe ne&unu de )rate%tu<
Auindu%!e !tri"ată, )ata ieşi din #ul-i#e' Era oac+eşă şi cu oc+ii
u#&lăre-i ca de ieure' Când dădu cu oc+ii de Tu)ănel, )a-a ei !e lun"i
&ru!c'
8 Tii, da )ru#o! eşti, )rate< !e #iră ea' (arcă ai )i un &oier din ăia
#ari'
Tu)ănel !i#-i că !e $neacă de plăcere' Îi â#&i !urorii cu to-i din-ii lui
al&i şi a!cu-i-i ca de roătoare' Apoi, cu un "e!t nu lip!it de ele"an-ă, !e
$ntoar!e $n şa, !tri"ând din âr)ul &uelor;
8 ei, do#nilor 6ăluşcă şi Toroipan, apropia-i%ă< Acea!ta e!te
do#nişoara Tu)an, !urioara noa!tră'
Cei doi !e aplecară pe cai cu toată ele"an-a de care erau $n !tare, )ără
!ă ia $n !ea#ă $ncăl-ările #ari şi !u#anul peticit, $n care tânăra părea
a!cun!ă ca !upărătoare'
o&!era-ie $ntr%o claie cuÎi)ân' :ata era
cunoştea pe a"eră la #inte
6ăluşcă şi !e )eri ca
şi pe Toroipan a )ace reo
pe nişte
&reaie' De când di!păru!eră ei, nu #ai şterpelea ni#eni $n pia-ă la ?ece
.e!e' Ră!pun!e la !alut cu &unăoin-ă şi continuă ideea )ratelui cu cea
#ai )irea!că oce;
8 Ai !pu! do#nişoara Tu)an, )rate= Tu eşti un o# $n-elept< Cu
!i"uran-ă că ai di&ăcit nu#ele no!tru adeărat' 9i !ă dea &oala%n''' aş<
B!ta e nu#ele no!tru<
Tu)ănel $i !or&i cuintele ca un o# $n!etat' Se "ă!ea $n !)ârşit cinea
care !ă%i ate!te !c+i#&area nu#elui' 9i cine= Ta#an !urioara Didina de a
cărei "ură !e te#ea el cel #ai #ult' O 0u#ătate de #a+ala $i ştia de )rică,
atât era de &ătăuşă şi rea de "ură' :u!e!e !lu0itoare la >ir (anaioti!, ăla
de indea
e!tea că ecooare !cu#pe
#uieratic' pe Uli-a
La reo câtea.are' Luila(anaioti!
ile de an"a0are,$i ca# #er!e!e
"recul a aran0at
a!t)el lucrurile !ă ră#ână $n prăălie la re#ea prânului nu#ai cu Didina'
9i !%a #irat al dracului (anaioti! când a ăut că )ata nu !e prea !)ieşte !ă
ră#ână !in"ură cu el' Celelalte ar )i $nceput !ă urle şi !ă &ocea!că'
8 *re# cercei )ru#oşi= o $ntre&a!e "recul'
8 *re#<
8 9i #ata!ica=
8 9i<
8 /a!#alu-a re#=
8 *re#<
8 9i )ata ce dai la 0upân=
8 La!ă,
Dacă arcă
)i ei
aut tu pe ur#ă'"ândul ăla &un !ă de!cuie uşa şi !%o ia la
(anaioti!
!ănătoa!a, ar )i )o!t lucrul cel #ai $n-elept din ia-a lui' Dar $n loc de
a!e#enea pornire de i&ăire !i"ură, #ai )ăcu un pa! şi pu!e #âna pe
&lua Didinei' .ai către !eară, l%au "ă!it !lu0itorii pe 0upân (anaioti! le"at
)edeleş $ntr%un ra)t' Îi lip!eau to-i din-ii din )a-ă' O urec+e $i )u!e!e !#ul!ă
cu totul, iar din &ar&a lui rotundă şi )ru#oa!ă #ai ră#ă!e!e ca#
0u#ătate'
Tu)ănel tre!ări auind ocea neră&dătoare a Didinei;
8 Ai de "ând !ă $nle#neşti aicea, )ră-ioare=
8 A!ta i!ei şi eu, !e a#e!tecă Ciripoi' O luă# iute pe la do!uri, până
nu apucă potera !ă ne dea de ur#ă'
Dar ca un )ăcut, !e $ntâ#plă !ă treacă toc#ai atunci prin pia-ă un
detaşa#ent de oşteni din "ările /ucureştilor' Ciripoi prin!e de"ra&ă $n
&ra-e ro"o0ina cu lin"urile şi !e )o)ilă prin #ul-i#e, pierând #ai &ine de
0u#ătate din #ar)ă'
8 ei, )lăcăule, !e adre!ă Tu)ănel co#andantului, eu !unt unul dintre
ânători'
8 *ă cunoaşte#< !pu!e cu re!pect oşteanul' Iar do#niile%lor !unt
do#nii Toroipan şi 6ăluş că' Cine nu cunoaşte nişte oa#eni atât de
e!ti-i=
Tu)ănel !coa!e din pun"a doldora un "al&en şi%l dărui oşteanului' Iar
Tu)ănel%tatăl !i#-i cu# i !e #oaie picioarele $n )a-a atâtui &ănet' Dar $n
)a#ilia Tu)an !lă&iciunile erau trecătoare' /ătrânul !ăltă )runtea şi i!e
cu i#portan-ă;

!pre 8ca!ă'
/ă, .ă%ta'''
Tu)ănele''' ăă'''
adică Tu)aneTu)an,
doa#na tată, a&ia
cred aşteaptă
că e re#ea
!ă te!ăadă'
ne uşc+i#
Dacă n%
o )i cu#a c+erc+elită o !ă%i crea!că oc+ii cât cepele când o !ă te adă'
:ace a)uri!ita nai&ii nişte a)aceri de te doare #intea' *inde lin"urile nu#ai
pe &ăutură' Didino, ce !tai ca proa!ta= Adică do#nişoară Tu)an, ia de la
)iul no!tru un "al&en< Sau po-i !ă iei doi ori reo ece, !ă )ie< Du%te $n
Uli-a .are după cu#părături, că aici nu are cine !ă !c+i#&e un "al&en<
Adică, la!ă< .ă duc eu' Că eu #ă pricep la )ine-uri d%alea &oiereşti'
Tu)ane, )ru#o!ule, ia dă tu la tata pun"a aia< Ce te c+iorăşti aşa= Sunt
tac%tu, nărodule< Dă &anii până nu pun #âna pe un reteei< ai, #ânca%l%
ar tata<
So!iră la re#e de !eară $n cetatea /ucureştilor doi !te"ari aducând
e!tea
cu că oa#enin-are'
#ultă !ea#ă de oştire turcea!cărepei
.i+ai%odă !e tra"e prin /alcani
de"ra&ă către
i!coade Dunăre,
iu-i, care
cercetară )ără ă&aă acele eşti' La reo două ile, tot către !eară,
i!coadele !e $n)ă-işară $naintea do#nului cu #ulte lă#uriri de !pai#ă'
Oştirea turcilor !ă tot )i aut ca la pai!preece #ii de !u)lete, $ntre care şi
două #ii de ieniceri' Conducătorul oştirii purta după el do#n nou, pe un
oarecare /o"dan%&eiade, )iul )o!tului do#n al .oldoei Iancu Sa!ul' .ai
$ncăpură alte eşti care arătau !o!irea la 6iur"iu a treieci de #ii de tătari,
conduşi c+iar de #arele%+an' anul adă!ta!e la 6iur"iu aând "ânduri de
$#preunare cu oştile turceşti' A!e#enea eşti picate ca tră!netul
$n)iora!eră poporul' C+iar şi &ătrânii căpitani de aă plecară capetele $n
pă#ânt cu #are tul&urare' Ni#eni nu !e aştepta!e la o loitură atât de
iute
lucrudina partea turcilor'
do#nului Când $ncepu
$ntre"ul !)at ala !e $ntuneca
oştirii' !e !trân!e
O parte $n că#ara
din #arii de
&oieri
ră#ă!e!eră $#&u)na-i pe la ca!ele lor, )iindcă nu !e a)la!e ni#eni a%i po)ti
la acel $n!e#nat !)at de taină' În apropierea lui odă lua!eră loc cei
un!preece ânători, clucerul Iere#ia /ăicoianu, )ra-ii /ueşti, &anul
.anta, &anul .i+alcea şi tânărul &oier Radu Calo#)ire!cu' Niciodată ara
Ro#ânea!că nu au!e!e un !)at al oştirii atât de tânăr' Niciodată parcă nu
clocoti!eră atâtea ener"ii tinere $n 0urul do#nului' Nu !e "ă!eau printre ei
acei &oieri )ără la"ă, care !ă propună a !e )ace unele daruri &o"ate
duş#anilor, eitându%!e lupta' *odă citi $n oc+ii tinerilor aceleaşi "ânduri
pe care le aea şi el' 9i #ai ştiu odă că $n acele ini#i tinere de ite0i nu
$ncăpea "ândul de trădare ori de )u"ă' Se !i#-i dintr%o dată #ai
$#&ăr&ătat şi dornic a !e $ntâlni #ai de"ra&ă cu duş#anii' :ără cine ştie
ce introduceri, .i+ai%odă arătă li#pede !itua-ia "rea $n care $ncăpu!e
ara Ro#ânea!că'
8 *a tre&ui !ă dă# luptă cu tătarii $n plină câ#pie, !pu!e a!pru' Dar
cunoaşte# cât de &ine ştiu !ă !e &ată tătarii $n câ#pie, unde !e !i#t la
lar"ul lor' Iar nu#ărul tătarilor e de şa!e ori #ai #are decât al no!tru'
Turcii !unt conduşi de .u!ta)a%paşa, acel a"ă care a luptat de #ulte ori
$#potria noa!tră şi ne cunoaşte puterea şi !lă&iciunile' Alături de el !tă la
pândă /o"dan, "ata !ă $nc+ine din nou -ara turcilor' Dacă nu i&ândi#,
0a)urile or )i atât de #ari, $ncât nea#ul no!tru !e a orop!i cu totul' Noi
tre&uie nu !ă%i &ate#, ci !ă%i dro&i#' Aştept părerile !)atului'
8 Ne $#păr-i# $n cete< propu!e &anul .anta' Cetele !ă atace pe rând
nu#ai la luptă de +ar-ă' La un atac direct nici !ă nu ne )ie "ândul' Cel
#ult !ă%i
tătari' porunceşti
Oştile #ăria%taştiu
lui Si"i!#und lui !ă
Al&ert
!teair5l@ !ă )acă de
la toc#eală )a-ăar#e'
cu oa#enii
Noi !ălui la
atacă# nu#ai pe de lături'
8 Nu, .anta< â#&i do#nul' Ar )i pierania noa!tră' Cu lucrările de
+ar-ă i%a# da +anului apă la #oară' Lucrările de +ar-ă !e potrie!c la
oştile "reoaie, $ncete' Or noi şti# că tătarii !e &iuie toc#ai pe
repeiciune' Cât de!pre ir5l@, ei &ine, el !%ar a)la $ntre tătari ca un &iol
#are, $#pun! din toate păr-ile' Oa!tea lui a !ta la toc#eală de ar#e
nu#ai cu turcii' Tu ce ici, (reda=
8 ?ic, #ăria%ta, că prietenul .anta e un #are itea, dar !trate"ia n%
a prea )ăcut ca!ă &ună cu el şi nici cu #ine' La !u&-iri#i din a!tea cred că
e &ine !ă%i a!cultă# pe ânători' Ei ne%au a0utat $n toate luptele cu
i!te-i#ea
"ândi şi priceperea
pentru to-i; lor' Iar acolo unde !e )ace lu#ină, #ăria%ta ei
8 După datină, $ntâi !ă or&ea!că #arii &oieri, ră!pun!e a!pru C+irilă'
8 .arii &oieri %au dat $ntâietate, i!e do#nul la )el
de a!pru'
8 (rea &ine, doa#ne< continuă C+irilă' .ăria%ta ştii că $ntre noi
ânătorii !e a)lă unul care ne $ntrece pe to-i $n i!te-i#e şi di&ăcie' E or&a
de!pre Cae Indru'
Toate priirile !e $ntoar!eră către tânărul ânător şi ni#eni nu !e a)lă
#ăcar o clipă !upărat auind lauda lui C+irilă'
8 Do#nul -ării e #ai $n #ă!ură decât #ine !ă +otăra!că, â#&i Cae'
Noi ne o# ocupa de a#ănunte'
8 Aici
!in"ur o# nunu #ai +otărăşte
poate *odă< unui
+otăr$ !oarta $l $ntrerup!e .i+ai' S)atul
popor' *or&eşte, +otărăşte<
prietene< UndeUn
"reşeşti ne o# o!teni cu to-ii !ă "ă!i# calea cea &ună' Nu e re#e !ă ne
codi# ca nişte #uieri'
8 Atunci, !ă porni# de la tătari, !e $ncruntă Cae !i#-ind ar!ura din
cuintele lui *odă' Totdeauna oştile #ari !%au &iuit pe nu#ăr, #ăria%ta'
.ă!urile de apărare şi le iau nu#ai oştile #ici' Dacă -ine# !ea#ă de ace!t
lucru, eu cred că tătarii or cădea $ntr%o cur!ă de%a noa!tră' Să nu ne
lă!ă# ataca-i' Să%i atacă# noi, dar nu iua, ci noaptea, la loc de popa!'
Atunci nu#ărul oştenilor nu #ai are aloare'
8 /un plan< !tri"ă do#nul entuia!#at' *a ră#âne doar !ă%l di!cută#
$n a#ănunt' O $ncăierare de!c+i!ă cu tătarii nu ne%ar aduce i&ândă' Iar
oi şti-i că noi nu ae# dreptul !ă pierde# o &ătălie, )iindcă !unte#
pu-ini' Sunte# pu-ini c+iar dacă a# aea lân"ă noi ar#ata /uce"ilor' A+,
#are păcat că nu o ae# aici< :ără ea a )i şi #ai "reu' Nu #ai e ti#p !%o
aduce#'
8 Din contră, #ăria%ta< Stri"ă (reda /ue!cu' C+irilă a adu! patru #ii
de oşteni, care aşteaptă "ata de luptă $n pădurile de la 0u#ătatea
dru#ului către 6iur"iu'
8 ai !ă te $#&ră-işe, C+irilă< !pu!e do#nul plin
de &ucurie'
8 Nu pe #ine< !e apără ânătorul râând' /oierul (reda /ue!cu #i%a
dat poruncă !ă aduc oa#enii, de cu# !%au ră!pândit pri#ele onuri
de!pre călcarea de la Dunăre'
8 (redo< (redo, râ!e odă, eşti #ai $n-elept decât rei !ă !e adă'
Continuă, C+irilă<
8 Nu #ai a# ni#ic de !pu!, #ăria ta'
8 /ine< .ai are cinea de adău"at la părerile lui Indru= Nu= Atunci, e
ti#pul !ă +otărâ#' Căpitanul /a&a Noac a #ai adu! din Ser&ia ca la o
#ie cinci !ute de oşteni' Cu cei dinainte şi cu aceştia, a luat dru#ul către
Dunăre $ncă de alaltăieri şi !tă la +ar-ă cu turcii' Alt)el nu aea# ti#p !ă
le ieşi# $nainte la +otar' Dar !ă%i lă!ă# pe ei< Ae# neoie de trei oştiri'
(ri#a ar )i a tran!ilănenilor, care e "ata de luptă !u& co#anda iteaului
ei căpitan, ir5l@ Al&ert' Ea a !ta la toc#eală de ar#e nu#ai cu turcii' A
doua a )i )or#ată din ite0ii care au cucerit 6iur"iu, $rşoa şi Sili!tra' Iar
conducător a )i do#nul -ării' Oştirea a doua a da piept cu turcii, dar nu
a intra $n luptă de la $nceput, ci nu#ai când or $ncepe !ă !e clatine
oa#enii
loc' Dupăluiceir5l@'
!e aEi!ta
!unt $nce-i, darde
la toc#eală tariar#e
ca )ierul' Suntoa#enii
$n ceată, "reu de #ei
urnitor
din
porni ca o i0elie' A treia a )i oştirea /uce"ilor, iar conducător (reda
/ue!cu' (reda, ânătorii or #er"e cu tine< *ă dau $n !ea#ă pe!te
treieci de #ii de tătari' Să%i tăia-i )ără #ilă<
8 6reu, #ăria%ta, doar cu patru #ii de oşteni, !e $nclină /ue!cu'
8 Dar cine !pune că e uşor= â#&i do#nul' Tare aş )i rut !ă !c+i#&
cu tine, dar !oarta ră&oiului !e +otărăşte
cu turcii'
8 Nu de nei&ândă #ă te#, doa#ne, ră!pun!e /ue!cu' (ierderile
or )i #ari' La neoie, #ăria%ta ştii că o# #uri până la unul'
8 9tiu, (redo, dar c+i&uiala ta şi i!cu!in-a ânătorilor or )ace #ai
#ult decât
i&ândă' ite0ia'
Totul atârnăS)ătui-i%ă<
de )elul $nLupta la câ#p
care e-i )olo!ide!c+i! nului
planurile ăCae
poate aduce
Indru'
8 Aşa e, doa#ne< (lec totuşi cu ini#a !trân!ă' E pri#a luptă #are, la
care nu !tau alături de #ăria%ta' Să%-i păeşti ia-a, doa#ne<
8 *ia-a #ea= râ!e do#nul' Dar ce $n!ea#nă ia-a #ea pe lân"ă ia-a
poporului= .i%o păe!c, (redo, !ă n%ai "ri0ă< Iar dacă #or, o #ie de ite0i
pot !ă%#i ia locul' (oate că nici o do#nie nu a ăut atâ-ia ite0i, câ-i au
$ncăput la do#nia noa!tră' Adică, nu< 6reşe!c' *ite0i au )o!t şi or )i
totdeauna' Ei !e ridică la edere nu#ai atunci când "ă!e!c $n conducătorul
lor aceeaşi dra"o!te de nea# şi de pă#ânt'
Îndată după ridicarea !)atului, Al&ert ir5l@ pri#i poruncă după
plecare' Do#nul -ării $l a0un!e din ur#ă cu oştile pe la 0u#ătatea
dru#ului' *iteaul căpitan ir5l@ pu!e!e ta&ăra $n picioare cu acea iu-eală
şi preciie pe care o au nu#ai #arii co#andan-i' În ini#a lui &raă nu
$ncăpu !upărare că nu )u!e!e po)tit la !)atul de ră&oi' El &ănuia de #ultă
re#e că odă -ine a!cun!ă pe undea o ar#ată puternică' Nu%i lua $n
nu#e de rău do#nului )aptul că nu%i deăluie taina acelei ar#ate' În
locul lui .i+ai ar )i )ăcut şi el la )el' Si"i!#und şedea #ereu şi de #ultă
re#e cu oc+ii a-inti-i pe ara Ro#ânea!că' 9i nu#ai unele te#eri şi
piedici trecătoare $i !ili!eră !ă nu o !upună'
În noaptea de 14 !pre 1 ianuarie 1232, +anul tătarilor )ăcu!e două
ta&ere, la 9erpăteşti şi la (utinei' Cea-a dea!ă din ti#pul ilei $l
$#piedica!e a !e uni cu oştirea turcea!că' Dar nu nu#ai cea-a' anul era
prea #ândru pentru a !e apleca la co#andă !trăină' Către #ieul nop-ii !e
retra!e $n ulti#a de!păr-itură a cortului' Un )oc &un de le#ne $ncălea
$ncăperea'
#olco# Două
lân"ă )ocul)e#ei tinere,
$ncin!, $#&răcate
aruncând $n #ătă!uri
pe!te căr&uni uşoare,)ru#o!
unele ier&uri cântau
#iro!itoare' Corturile celor douăeci de #ii de oa#eni care%l $n!o-eau
cuprindeau câ#pia până departe' .iile de creştini lua-i pradă )u!e!eră
$n"+e!ui-i lân"ă nişte )ocuri #ari, )ără !ă ai&ă acoperă#ânt dea!upra lor'
*itele şi prăile #ulte !tăteau de%a al#a la #i0loc de ta&ără' .arele
conducător !e !i#-ea o&o!it şi #ul-u#it de prăile &o"ate' Concedie
)e#eile cu un "e!t şi !e $ntin!e $n culcuşul de &lănuri calde'
În ta&ăra de lân"ă (utinei, nepotul +anului şeu de taină până târiu
cu câ-ia tineri de%o !ea#ă cu el' Erau $ncărca-i de &i0uterii şi de +aine
!cu#pe adu!e din Un"aria, pe!te care trecu!eră ca o "rindină' A)ară,
cea-a părea #ai adâncă decât $n ti#pul ilei' (rietenii !e de!păr-i!eră
după #ieul
cortului' nop-ii'
Sutele Tânărul
de )ocuri co#andant
#ari $şi condu!e
a&ia pâlpâiau #u!a)irii
prin cea-ă' până la uşa
Era !o#noro! şi
#ul-u#it' 6ă!i!e un loc #inunat de popa!' Cei un!preece #ii de tătari
care )or#au ar#ata lui !e $n"+e!ui!eră $ntr%o âlcea #are, )erită de
curen-i' Spre dreapta, ta&ăra era #ăr"inită de un pârâu $nc+i!tat $n cru!ta
"roa!ă de "+ea-ă' În !tân"a, pă#ântul )or#a o cută $naltă de cinci%şa!e
!taturi de o#, care !e prelun"ea ca un arc de cerc până către !ud' Tânărul
co#andant !e culcă liniştit' Lupta cu ro#ânii putea eni oricând, ştiind că
a )i o &iruin-ă uşoară'
Noaptea !e arăta adâncă şi cal#ă' Departe $n câ#pie, Cae Indru
dădea ulti#ele !)aturi )ra-ilor /ueşti;
8 Întrea"a oa!te a /uce"ilor !ă !tea pe loc până când e-i pri#i
c+e#area
Rândul dinnoa!tră<
a)ară areTătarii
!tră0ileauaran
pu!, ca de o&icei, două rânduri de !tră0i'
0ate ca# din cincieci $n cincieci de paşi' La )iecare )oc e"+eaă
câte%un oştean' La rândul dinăuntru, !tră0ile !unt #ai de!e' Ca# la
treieci de paşi' *a tre&ui !ă )ace# o !părtură #are $n cele două rânduri
de !tră0i, alt)el nu%i c+ip !ă aduce# oa!tea $n ta&ără $nainte de a !e da
alar#a' O #ie de oşteni !ă de!calece şi !ă la!e caii aici' Ei or eni cu noi
până la 0u#ătatea dru#ului către ta&ără'
*ânătorii pieriră curând $n cea-a adâncă' Lă!ară şi ei caii $n "ri0a lui
Tu)ănel, Toroipan şi 6ăluşcă' Nec+eatul cailor i%ar )i dat de "ol' Cu cât !e
apropiau de ta&ăra no"ailor, cu atât păşeau cu #ai #ultă )ereală' :ocurile
de la pri#ul rând de !tră0i nu !e edeau lă#urit' Doar cea-a arăta $n
locurile acelea cea #ai roşcată' C+irilă ?ece Cu-ite, Co!tac+e Caraană,
Ducu cel Iute, Cae Indru, (etrac+e cel .ic, părintele 6ra!a şi Ni-ă (raştie
!e depărtară unii de al-ii ca# la cincieci de paşi, după cu# erau aşeate
!tră0ile' Noaptea nu era prea rece şi, dacă nu ar )i )o!t u#eeala ce-ei, !%
ar )i putut nu#i c+iar caldă'
Cae !e târ$ uşor pe crea!tă la deal' ?ăpada $ntărită doar pe 0u#ătate
nu pocnea !u& "reutatea corpului' Alături de )oc !e a)la un po# răle-'
Stra0a nu dor#ea' 9edea ree#at cu !patele de po# şi $n"âna o #elodie
tri!tă, cu i de c+e#ări de !tepă ne!)ârşită' Se !i#-ea $n #elodia aceea un
dor adânc !au poate doar o părere de rău' Cae !e #işcă din nou' Tătarul
$şi cur#ă cântecul parcă neliniştit' Îl reluă curând' Cu-itul lui Cae nu loi'
Era pentru $ntâia oară când nu $ndrănea !ă loea!că' Nu putea cur#a
prin #oarte un cântec' Se ridică do#ol şi lipi cu-itul de &ere"ata no"aiului'
O#ul
de tre!ări,*ânătorul
!pai#ă' oprindu%şi un -ipăt'
$i )ăcu !e#n:lăcările )ocului
!ă co&oare $i lu#inară
)ără "o#ot' c+ipul
A0unşirăăşit
la
picioarele colinei, Cae $l păli pe tătar cu #ânerul cu-itului $n creştet' Apoi
!coa!e de"ra&ă nişte cureluşe !u&-iri, $l le"ă draăn $n co0ocul #are şi%i
pu!e un căluş $n "ură'
Trecu #ai &ine de un cea! până când ânătorii !e $ntâlniră $n locul din
care !%au de!păr-it' Întrea"a aripă de nord a tătarilor ră#ă!e!e )ără !tră0i'
Cu-itele ânătorilor lucra!eră iute' O #ie de oşteni din ar#ata /uce"ilor
porniră cu #ultă )ereală !pre ta&ăra no"ailor' Erau $nar#a-i nu#ai cu
topoare !curte' Curând, !e auiră !tri"ăte puternice' .ul-i dintre )iii
pu!tiului porniră &uluc !pre ieşirea din âlcea, dar acolo $i aştepta (reda şi
Stroe /ue!cu şi Calo#)ire!cu, $n )runtea a trei #ii de oşteni'
Se lu#ina
pă#ântului, de iuă'
dren-uită Cea-a
şi cu !e ciudate
#işcări ridica do#oală !au Tătarii
ca de ritual' )u"ea ieşiră
la ra!ul
din
$ncercuire cu e)orturi şi pierderi "rele' Lă!a!eră $n ta&ără #ai &ine de
patru #ii de #or-i, două #ii de creştini aduna-i "ră#adă şi $n!păi#ânta-i
şi toată prada purtată de ei atâta a#ar de dru#' Nepotul +anului "onea $n
)runtea +oardei, )ără "ând de oprire' Ro#ânii eneau din ur#ă, răcnind
!ăl&atic, ciopâr-ind #ar"inile +oardei )ără $ncetare' Când !e ridică cea-a
de%a &inelea, nepotul +anului cătă $ndărăt la nu#ărul ur#ăritorilor' Era
li#pede că ro#ânii erau #ult #ai pu-ini' Tânărul co#andant $ncercă o
#aneră de $nturnarea cailor către ro#âni' Dar #anera acea!ta $i dădu
cu totul pe!te cap' Oa!tea /uce"ilor $i prin!e din coa!tă, )ără a le da
putin-a !ă%şi ter#ine #anera' Iureşul ro#ânilor $i rup!e $n #ai #ulte
"rupuri'
no"ai nu(reda /ue!cu
!e dădu $ndărăt!ede
po#eni )a-ă%n
la luptă' )a-ă cu
Se porni nepotul
a!t)el +anului'cu#plită
o $ncercare Tânărul
de &udu"ane' *ăându%şi căpetenia $n pericol, câtea eci de tătari
"ră&iră către cei doi' (rea târiu' Nepotul +anului !e prăăli de pe cal, cu
-ea!ta dro&ită' .oartea căpeteniei cur#ă orice $#potriire' Iar oştenii
ro#âni nu !e initară la loituri' Din cei pe!te un!preece #ii de tătari
a)la-i pe!te noapte $n âlcea, pieri!eră #ai &ine de 0u#ătate'
După o re#e, ar#ata /uce"ilor !e $nturnă din dru# şi%şi petrecu
noaptea la (utinei, $n ta&ăra pără!ită de tătari' Cu #ult $nainte de a !e
lu#ina de iuă, oştirea porni $n trap $ntin! către 9erpăteşti, de unde
6+ai%6+irai, +anul cel #are al tătarilor, #ai ducea unele tratatie cu turcii
şi cu pretendentul la !caunul de do#nie al ării Ro#âneşti, "ândindu%!e
de!tul de pu-in la $n)runtarea cu oştile lui .i+ai%odă' Spre $n!erat !e
oni prin ta&ără de!pre căderea +oardei de la (utinei' Auind a!e#enea
eşti, care !e#ănau a cine ştie ce "lu#ă proa!tă, +anul dădu poruncă !ă%i
&iciuia!că pe )lecari' A&ia când $i )u adu! dinainte trupul )ără la"ă al
tânărului nepot, 6+irai cătă $#pre0ur cu nelinişte' C+e#ă la el pe unii
dintre cei care !căpa!eră cu ia-ă $n luptele de la (utinei' Aceştia !e 0urară
$n )el şi c+ip că ro#ânii !unt atât de #ul-i şi de puternici, $ncât nu#ai
printr%o #inune ar #ai putea !ă !cape de !u& loiturile lor +oarda de la
9erpăteşti'
Cu# !e lu#ină &ine, +anul dădu poruncă de plecare' Întrerup!e
toc#elile cu turcii' Nu%l #ai atra!eră nici cele cincieci de poeri de a!pri
o)eri-i de /o"dan $n !c+i#&ul !caunului do#ne!c şi nici unele pro#i!iuni
i!pititoare aleprăile
$#pac+etară lui .u!ta)a%paşa, co#andantul
#ulte, şi $ntrea"a turcilor'
oa!te porni Strân!eră
la dru#, corturile,
le"ănându%!e
do#ol prin câ#pia )ără !)ârşit, călcând ăpada !u&-ire !u& copitele cailor,
lă!ând $n ur#ă o dâră #urdară de noroi'
/anul .anta rătăci!e pe!te noapte cu reo două #ii de oşteni'
U#&la!e pe ur#ele unor cârduri de tătari pleca-i după pradă de +rană'
Cercând !ă treacă !pre ulu&eşti, unde .i+ai%odă pândea #işcările
turcilor, .anta !e po#eni pe neaşteptate $n )a-a +oardei lui 6+ai%6+irai'
Ocol nu !e #ai putea )ace' anul $şi de!)ăcu de $ndată oştenii pe rânduri
de &ătaie, !perând !ă dea iute pe!te cap #ica oştire' .anta !e a)la $n clipa
aceea la #are !trâ#toare' Nu !e "ândi nici un #o#ent la reo $ncercare
de )u"ă' Ar )i $n!e#nat !ă care toată +oarda după el până $n ta&ăra lui
.i+ai%odă'
!pre centrul Îşi toc#i oa#enii
+oardei' $ntr%un triun"+i
Era o $ncercare uriaş,
di!perată, )ărăcu unul#ul-i
prea dintre âr)uri
!or-i de
reuşită' Ro#ânii !e $n)ip!eră adânc $n rândurile no"ailor, $ncercând !ă taie
pârtie printre ei' Lupta !e $ncin!e din toate păr-ile' Curând, călăre-ii lui
.anta $ncepură !ă !e $n"+e!uie unii $n al-ii !u& loiturile no"ailor' Douăeci
de #ii de tătari !e !trân"eau pe!te triun"+iul acela iu ca nişte cleşte
#ari, din care nu !e #ai a)la ieşire' Cu )a-a plină de !ân"e, &anul .anta
răcnea cuinte de $#&ăr&ătare, dar ele !e pierdeau ne$n-ele!e !u& !tri"ăte
de #oarte' Deodată, .anta !i#-i că !pre dreapta !%au !lă&it c+in"ile
tătarilor' Din partea aceea !e auiră !tri"ăte #ari' Intra!e $n luptă
căpitanul /a&a Noac, $n )runtea a reo #ie cinci !ute de oa#eni' :o!tul
+aiduc pândi!e de departe plecarea tătarilor, )ără a $ncerca !ă !e apropie'
*ăând
ro#âneşti'$năl#ăşeală, &ănui!e
În )elul ace!ta, pica!ecătoc#ai
no"aiila!ere#e'
$ncăiera!eră cu !ăcea
Se apucă taie oşti
!printen, cercând a !e uni cu oştile lui .anta' Lucrările de ar#e !tătură o
clipă $n cu#pănă la )lancul drept al tătarilor, dar 6+irai tri#i!e de"ra&ă
)or-e proa!pete şi din nou +anul !e &ucură prea dere#e' (e )lancul !tân"
apăru din!pre o liieră de pădure ar#ata /uce"ilor' La $nceput, ieşiră din
pădure ca# la o #ie de călăre-i' anul )ăcu )a-ă şi $n partea aceea' Dar
a&ia !e $ncin!e lupta #ai apri", când ieşiră al-i o #ie de călăre-i' 9i la
pu-ină re#e, +anul ău cu #irare altă #ie' Iar când apărură ulti#ii
cinci%şa!e !ute de călăre-i, 6+irai nu #ai şeu la toc#eală de ar#e' El nu
aea de unde !ă ştie că nu #ai erau şi al-i ro#âni $n &le!te#ata aceea de
pădure' Îşi a#inti de or&ele celor !căpa-i cu ia-ă din #ăcelul de la
(utinei, cu# că ro#ânii ar )i câtă )rună şi iar&ă la re#e de ară'
Întoar!e calul şi porni $ntin! $n direc-ia Sili!tre i' No"aii !e de!prin!eră din
luptă câ-i dintre ei putură şi !e aşternură la )u"ă după +anul lor' oarda !e
aduna "reu, ca un ani#al #are, lă"uit de loituri' Ro#ânii lip!i-i de
&a"a0e călăreau !printen, #ânând din ur#ă acea ar#ată uriaşă' (e
#elea"urile Dunării nu !e #ai po#eni!e a!e#enea luptă din "oana cailor'
No"aii lepădară prăile &o"ate, dar ni#eni nu !e uită la ele $n a!e#enea
cea!uri de #ânie' Ar#ata /uce"ilor !ecera #ar"inile tătarilor' .anta şi
Noac eneau din ur#ă, cu !tri"ăte #ari' (e ăpada !u&-ire, leşurile
păreau de departe #ii de #uşuroaie de cârti-ă' Lupta ine"ală !e de!)ăşură
pe cale de reo poştă' Iar când ră#a!eră ro#ânii $n ur#ă, ni#eni din
+oardă nu%şi $n"ădui o clipă de ră"a' Atât de cu#plită !e arăta "roaa lor'
(ieri!eră ca# la şapte #ii de tătari' Ar#ata /uce"ilor nu#ăra #ai pu-in cu
reo două
oa#enii lui!ute de oşteni'
cău!eră 6reul $lno"ailor,
!u& ar#ele !uporta!edar.anta' Aproape
&iruin-a )u!e!e one!perat
#ie din de
#are'
/anul .anta şi căpitanul /a&a Noac !e de!păr-iră de oa!tea
/uce"ilor, $ndreptându%!e către ulu&eşti' .er"eau iute, dornici !ă%i ducă
do#nului o e!te atât de #are' Ar#ata /uce"ilor $nnoptă la 9erpăteşti'
Oa#enii şi caii trecură la odi+na atât de dorită după o i ca aceea' Doar
co#andan-ii !e adunară $n !)at la re#e de !eară târiu' Lucrările de ar#e
cu tătarii nu erau $nc+eiate' (oate că #ai u#&lau pe undea pâlcuri #ari,
după 0a)' otărâră cu to-ii !ă pornea!că a doua i de%a lun"ul Dunării la
ânătoare de tătari'
Du#inică, la F4 ianuarie 1232, .u!ta)a%paşa )ăcu unele #işcări de
ra0&ă
de ar#e!pre
cu ar#ata
ro#ânii,lui.u!ta)a
.i+ai%odă'
ale!e Co#andant ec+i după
un loc de &ătaie şi priceput
"u!tullalui'
lucrările
Îşi
de!)ăşură oa#enii pe pâlcuri ca# de două #ii de călăre-i' 9tia că ar#ata
do#nului nu trece de reo un!preece #ii, c+iar $#preuna-i cu
tran!ilănenii' El di!punea de
şai!preece #ii de oşteni şi ca# la patru #ii !au cinci #ii de tătari
răle-i-i de +oarda cea #are' .i+ai !e #işca do#ol către duş#an, pipăind
cu "ri0ă )iecare &ucă-ică de pă#ânt' Cele patru #ile care%l de!păr-eau de
turci le )ăcu $n reo trei cea!uri' Nu%i conenea locul de &ătaie' Ar )i rut
!ă%l atra"ă pe .u!ta)a printre păduri, dar ştia că nu%l a putea urni din
loc' Iar a#ânare de &ătălie nu !e putea )ace, #ai ale! că $n ta&ăra turcilor
!o!eau #ereu alte $ntărituri' .u!ta)a era unul dintre pu-inii co#andan-i
turci care!au
oto#ane luptau cuaplece
!ă%şi c+i&uială,
ini#a)ără
!pre!ătru)ie'
pună Aşeat
&aă peperenu#ele
crea!ta ar#atelor
unei coline
#ai ră!ărite, .u!ta)a do#ina câ#pia cu priirea până departe' Când
ro#ânii !o!iră de!tul de aproape, turcul porni la +ar-ă un pâlc de tătari şi
cea oa!te alea!ă' Al&ert ir5l@ )ăcu )ront $n"u!t cu oa!tea "reoaie şi
!olidă' Tătarii !lo&oiră un !tol de !ă"e-i neputincioa!e $n )a-a alelor şi
ală#urilor care $#podo&eau caii şi călăre-ii' Se aui curând ăn"ănitul
)ierului' .i+ai priea liniştit, !pre #irarea turcului, care a)la!e că do#nul
ării Ro#âneşti lucreaă la ră&oi nu#ai cu năală #are' Îşi )ră#ânta
#intea !ă a)le ro!tul unei !c+i#&ări atât de neo&işnuite' (âlcul de tătari !e
clătină o clipă ca un copac #are, iar când )u "ata !ă !e ră!toarne, .u!ta)a
ridică #âna $n !u!' (orniră la atac şi ulti#ii tătari, $n!o-i-i de două pâlcuri
de turci' Al&ert ir5l@ nici nu $nainta, nici nu !e tră"ea $ndărăt' (ărea idit
$n locul unde $ncepu!e lupta' Doar unele pâlcuri #ici )ăceau #işcări
!trate"ice $n !patele pri#elor rânduri' Erau !c+i#&ările de $#pro!pătare,
care !e eecutau ordonat şi preci!, ca la o !i#plă #aneră' Turcii
$ncercară o #işcare de $năluire pe !tân"a' .i+ai )ăcu !e#n căpitanului
/a&a Noac !ă le taie dru#ul' (e centru, Al&ert ir5l@ o&o!i!e' Oştenii lui
!e clătinau pentru pri#a oară' *iteaul căpitan trecu $n )runtea lor, şi
lucrările de ar#e !e $ndreptară, dar nu -inură #ult' Apoi, !e $ndreptară din
nou' Intra!e $n luptă şi .anta cu oa#enii lui' /ătălia !e răle-i!e oarecu#'
Era toc#ai ce aştepta do#nul ării Ro#âneşti' ir5l@ !i#-i dintr%o dată o
#are uşurare' Stri"ătele ro#ânilor cuprindeau câ#pia' .i+ai "onea $n
)runte' Oştirea !e #işca după el ca un tăălu" uriaş, $n ur#a căruia nu
#ai ră#ânea ni#ic $n picioare' Soldat ec+i şi priceput, ir5l@ de!)ăcu
de"ra&ă aripi
$ncercuire' lar"i#ai$nera
Dar nu 0urul tăălu"ului
neoie ro#âne!c,
de a!e#enea te#ându%!e
#ă!ură' de o
Oştirea /uce"ilor
!e apropia $n "oana #are a cailor, ca o )urtună' Cae Indru "onea #ult
$naintea celorlal-i' Nu !e "ă!ea $n toată câ#pia un cal care !%ar )i putut
#ă!ura cu *$nt Săl&atic' În ulti#a clipă apărură lân"ă odă /ueştii şi cei
un!preece ânători' Caii lor păreau !coşi dintr%un cuptor $ncin!' .i+ai !e
ridica!e $n şa' *ec+ea lui &ardă nu loea de două ori $n acelaşi duş#an'
?adarnic pu!e .u!ta)a !tailă #are de oa#eni pe partea do#nului'
?adarnic $ncercau !ă%l do&oare' *ia-a lui $ncăpu!e pe #âna unor panici
de !ea#ă' Cu-itele lui Cae şi C+irilă &urau rar, dar )ără "reş' Cea #ai
#ică a#enin-are !pre do#n era cur#ată prin #oarte' Ducu şi 6ra!a
)ăceau pârtie pe de lături' Ieuitul !e !purca!e la unele $n0urături
a#e!tecateiarpepi!toalele
?a#&ilica, #ai #ultedinli#&i' Co!tac+e
#âinile Caraană
lui !curte di!cuta
nu aeau linişte'de?a#&ilica
or cu
)ăcea şi el ce putea, !periind caii turcilor cu !lu-enia lui şi #ai ale! cu
ră"etul, care nu era nici de cal, nici de #ă"ar şi nici de catâr, ci #ai
de"ra&ă de ani#al picat de pe altă lu#e' (etrac+e cel .ic i!prăi!e de
#ult #uni-ia pi!toalelor lui )ără "reş' Încăpu!e $n #âinile lui uriaşe o
"+ioa"ă cât toate ilele şi nu !e a)la iata"an !ă%i !tea $#potriă' Clucerul
/ăicoianu, cu )a-a plină de !ân"e, $ncât nu !e ştia unde ar )i locul de rană,
!e arunca parcă or&eşte $nainte şi ni#eni n%ar )i priceput cu# !căpa de
!u& !uli-e şi iata"ane' Tu)ănel, Toroipan şi 6ăluşcă intra!eră pentru pri#a
oară $n luptă' Se pricepeau ei cea şi la !ă&ii, dar nu le tra!eră din teacă'
Cio#e"ele lor "+intuite lucrau #ai &ine' Oştenii din ar#ata /uce"ilor tăiau
#etodic şi cu o anu#ită
lepăda ader!arul până nuele"an-ă, $nă-ată
!e $nc+eiau de la$ntr%un
!ocotelile ânători' Ni#eni
)el' Iar acolonu%şi
unde
!e )or#a )ront or"aniat, oştenii !e co#pletau unii pe al-ii ca nişte
eterani ai ră&oaielor' Ca# la o 0u#ătate de cea! după năală, cele două
oştiri !e clătinară o re#e' Atunci intrară $n luptă şi ienicerii, )ala
ar#atelor turceşti' Apoi, când nu !e #ai aştepta ni#eni la uşurare, când
o&o!eala cri!pa!e c+ipurile ro#ânilor, $#potriirea !e rup!e' 6ro!ul turcilor
!e tra!e către Dunăre, lă!ând +ar-ă #are $n !pate' Ro#ânii !tătură la
+ar-ă cea #ai $niora-i, dar le lip!i puterea de a da năală cu to-ii pe!te
cei care !e retră"eau' Luptele răle-e !e i!prăiră cu totul către !eară'
Turcii trecură "+ea-a Dunării şi !e $ncuiară $n cetatea Ru!ciucului'
A doua i de di#inea-ă, oştile ro#âneşti !e $n)ă-işară dinaintea
Ru!ciucului' .u!ta)a%paşa !coa!e de"ra&ă oştile din cetate, dar cele
turceşti, )or#ate din #ultă adunătură )ăcută pe!te noapte, !e #işcară
$ncet' .i+ai%odă năăli de data acea!ta năpra!nic' Trupele lui .u!ta)a !e
re!)irară )ără a #ai aea ti#p de unele #işcări !trate"ice' Turcii erau,
totuşi, luptători )alnici' Stătură la toc#eală de ar#e c+iar lip!i-i de
or"aniare' :u neoie de !trădanie #are din partea ro#ânilor' După reo
două cea!uri, apărătorii Ru!ciucului cedară şi porniră la )u"ă $n
neorânduială #are, lă!ând $n )a-a por-ilor pe!te opt #ii de #or-i' Oraşul )u
trecut prin )oc' (e lân"ă prăile de ră&oi $ncăpură şi cea 0a)uri, iar #ulte
dintre )ru#oa!ele turcoaice cre!cute $n +uur aler"ară !pre a!cunători,
pe 0u#ătate de&răcate' .u!ta)a lupta!e pe ia-ă şi pe #oarte' Ră#ă!e!e
printre ulti#ii apărători' Ce #ai !căpa!e din )alnica oştire turcea!că !e
!trecura $n "oana cailor !pre !ud, către $năl-i#ile /alcanilor, căutând
!căpare
!e din )a-a la
$n)ier&ânta!e celor carea!t)el
dru#, nu luau ro&i şicurând
că )oarte !e#ănau
Cae#oarte'
Indru !e*ânt Săl&atic
po#eni $n
#i0locul unei "loate de cincieci până la şaieci de oto#ani' Loiturile
cur"eau din toate păr-ile, şi nu#ai +ărnicia ar#ă!arului $l )eri pe ânător
de unele necauri' Calul !e #işca iute ca o !ă"eată dintr%o parte $n alta'
Cu-itele lui Cae &urau nu#ai $n clipele de #are cu#pănă' (e neaşteptate,
apăru $n )a-a lui acel co#andant apri" care era .u!ta)a, poreclit
Ne&iruitul' Săltă iata"anul !pre tânărul ânător, dar calul cău !u& el' În
acelaşi #o#ent eniră şi ceilal-i ânători' (âlcul de turci !e re!)iră iute,
ur#ându%şi "oana $n care !e a)la !in"ura !căpare' Doi dintre o)i-erii turci
ră#a!eră !ă%şi apere co#andantul' :ură lua-i prionieri di#preună cu
.u!ta)a'
Ro#ânii
Do#nul ăriierau o&o!i-i' .ul-i
Ro#âneşti aeau
do#oli tre&uin-ă
atacul' de $n"ri0iri
*re#ea !tăea lacătre
rănile prân'
#ulte'
.u!ta)a%paşa )u adu! dinaintea do#nului' Era #are de !tatură şi !u&-irel'
Se apropia de cincieci de ani, dar părul !ău ne"ru şi a!pru nu !e apleca
!pre !lă&iciune' Oc+ii erui !e $ncruntară !u& !prâncenele &o"ate,
aruncând priiri tăioa!e, de ură' Când a0un!e la reo ece paşi, !e opri cu
o #işcare apri"ă şi%i !tri"ă lui odă $n cea #ai curată li#&ă ala+ă;
8 O#oară%#ă, câine< A# apucat iua !ă ăd !lu"ile căând dea!upra
!tăpânilor'
(e )a-a lui odă, nici un #uşc+i nu tre!ări a #ânie' În-ele"ea tot
&uciu#ul unui #are co#andant care pierdu!e acolo unde nu !%ar )i a)lat
nici o tă"adă a!upra ictoriei' Îl cunoştea de #ult pe .u!ta)a' A0un!e!e
#are co#andant
#ilitară dinale!ele
nu#ai prin !i#pluluiienicer,
$n!uşiri!ăltându%!e pe acele
de ră&oinic' treptede!pre
Se !punea de ierar+ie
el că
ar #ânui iata"anul cu #ultă pricepere' Că $n toată oştirea oto#ană nu ar
aea e"al' Că printre co#andan-ii de oşti ar )i )o!t cel #ai de !ea#ă
!trate"' *odă $i prii +ainele dren-uite cu aer de cuno!cător' După
tăieturile #ulte !e edea că !e &ătu!e pe ia-ă şi pe #oarte, c+iar atunci
când nu #ai erau !peran-e de ictorie' Era plăcut !ă prieşti un o# itea,
)ie că el !e a)la $n rândurile duş#anului' .ai ştia odă că .u!ta)a era unul
dintre pu-inii co#andan-i care după o ia-ă de lupte nu a"oni!i!e nici un
)el de aere, !trecurând printre de"etele lui #ari prăile &o"ate, adunate
$n ră&oaie lun"i, pentru a )ace parte #ai #are oştenilor'
8 Eşti li&er, .u!ta)a< "răi cu &lânde-e do#nul' Noi ae# adâncă
pre-uire pentru ite0i, iar do#nia%ta eşti unul de !ea#ă'
Auind a!e#enea or&e, turcul tre!ări din tot corpul, de parcă l%ar )i
&iciuit carea' Îl #ă!ură pe do#n cu #ultă aten-ie, ca pe%o #ar)ă de
cu#părat' (riirile i !e #uiară trecător, parcă a â#&et' Dar ocea lui
deeni şi #ai a!pră;
8 Eu nu a# neoie de #ilă< Dăruieşte ia-a ace!tor ite0i o)i-eri care
au ră#a! "ata !ă $n)runte #oartea
alături de #ine<
8 Sunt li&eri, di#preună cu do#nia%ta< (rieteni, !e $ntoar!e odă
către Cae Indru, do#nia%ta părintele 6ra!a şi Ducu cel Iute, ae-i
&unătatea şi $n!o-i-i pe aceşti oa#eni până dincolo de ta&ăra noa!tră<
Din prada #are de ră&oi )ură aduşi trei cai pentru prionieri' De
a!e#enea, $şi pri#iră şi ar#ele' .u!ta)a $ncălecă )ără !ă%l #ai
$nrednicea!că
cei pe odă cucuinte'
şa!e nu !e !c+i#&ară reo priire'
Călărea(orniră
)iecarealături de ânători'
cu "ândurile Între
lui' Ta&ăra
lui .i+ai%odă ră#ă!e!e $n ur#ă cu reo două #ile'
8 Aici ne de!păr-i#, do#nilor< +otăr$ Cae'
8 Nu $nainte de a $ncrucişa ar#ele< i!e #ânio! co#andantul' Ae-i
cea $#potriă=
8 Nu ăd nici o piedică $n acea!tă priin-ă, â#&i Cae' (urta-i reo
pre)erin-ă pentru carea dintre noi=
8 Nici una' Totuşi, dacă !tau !ă #ă "ânde!c &ine, do#nia%ta #%ai luat
prionier' Cău!e# cu "loa&a pe care călărea# din !i#plă $ntâ#plare'
8 Atunci, e li#pede, co#andante' Ne o# &ate $#preună' Do#nii
care te $n!o-e!c ar putea )ace o partidă cu prietenii #ei'

pentru8 Nu #aioară
pri#a $ncape
#ai$ndoială< apro&ă
prietenoa!ă' Ar )i.u!ta)a, iarpiedecă,
o !in"ură ocea lui#ărturi!i
deeni!ecu
!inceritate' Noi luptă# cu iata"anele' Do#niile%oa!tre nu ae-i decât
!ă&ii' Or, !e ştie că !a&ia nu are !por $n )a-a unui iata"an'
8 În priin-a a!ta !ă nu te $n"ri0orei prea #ult, e)endi .u!ta)a< râ!e
Cae' Ae# noi "ri0ă !ă )i-i #ul-u#i-i pe deplin'
.ai !c+i#&ară unele a#a&ilită-i, şi din a!e#enea di!cu-i e cu "reu !%
ar )i "+icit că !e pre"ăteşte o luptă pe ia-ă şi pe #oarte' De!călecară'
.u!ta)a !e doedi un o# )er#ecător' Spu!e câtea "lu#e, de parcă nu ar
)i pierdut o &ătălie' (e toată câ#pia din 0urul lor nu !e ărea -ipenie de
o#' Turcii !alutară cu iata"anele' Ro#ânii ră!pun!eră cu ec+ile lor !ă&ii'
8 Nu#ele o!tru, e)endi< !e intere!ă co#andantul'
8 Cae Indru'de do#nia%ta' Se !pune că eşti un #are !pada!in' Iar
A# auit
nu#ele &un, ca şi cel rău, !e ră!pândeşte #ai iute decât ar crede cinea'
Să te aperi cu năde0de, tinere do#n< (ână ai nu a# $ntâlnit ader!ar care
!ă%#i !tea $nainte după trei !au patru atacuri' Te #ai anun- că oi ri!ca
#ult' Eu nu #ai a# ni#ic de pierdut' Dacă #ă o#ori, !cap de ruşinea
$n)rân"erii' Dacă te o#or, $#i răcore!c ini#a' Aten-ie, e)endi, $ncepe#<
După câtea !c+i#&uri de loituri, tânărul ânător $n-ele!e că aea $n
)a-ă un ader!ar deo!e&it de puternic, iar !a&ia !e doedea #ai )ra"ilă
decât iata"anul' În !c+i#&, .u!ta)a, care lucra ad#ira&il cu loituri
laterale şi de !u! $n 0o!, nu $ncerca $#pun!ături' Iata"anul nu !e putea
arăta )olo!itor $n a!e#enea tactică' .u!ta)a lucra de!tul de $ncet, dar
loiturile erau atât de puternice, $ncât apărarea cu !a&ia )ără #işcările
!printene ale corpului i%ar )i dat putin-ă lui .u!ta)a !ă%i rupă ar#a şi !ă%l
taie cu uşurin-ă' Din acea!tă cauă, Indru !e depla!a cu repeiciune, iar
la#a !a&iei #ai #ult !e $#pletea cu iata"anul decât !ă%i !tea $n cale'
Turcul !e du#eri la rândul lui după câtea a!alturi că are un ader!ar de
#are cla!ă' Oc+ii $i luciră plini de #ul-u#ire' Loiturile lui căpătară dintr%o
dată #ai #ultă i"oare, $ncercând $n !pecial o priă a!upra ar#ei
tânărului ânător' Cae !e pre)ăcu a apăra cu #are "reutate ulti#ele
a!alturi date de !u! $n 0o!' Turcul !i#-i $ndată !lă&iciunea şi in!i!tă' Dar pe
neaşteptate, ânătorul nu #ai apără loitura cu a0utorul !a&iei şi !ări $ntr%
o parte' .u!ta)a !e deec+ili&ră o clipă' Su)icient pentru a pri#i âr)ul
la#ei lui Indru $n piept' Scăpă iata"anul cu oc+ii parcă #ira-i' Îndoi uşor
"enunc+ii şi cău
co#andantului $ntr%o $ncet
alunecă parte'!pre
Cae&râu,
!e aplecă
către"ri0uliu dea!upra
locul unde lui' .âna
!e odi+neau $n
tecile lor două pu#nale cu #ânerele )ru#o! lucrate' Oc+ii $l trădară' O
!clipire ciudată $l aertiă pe tânăr de pericolul $n care !e a)la' Sări $ntr%o
parte, iar pu#nul lui i&i $nc+eietura #âinii co#andantului' Ace!ta !căpă
un !tri"ăt care nu era de durere, ci #ai #ult de )urie'
Tânărul !e $ntoar!e către ceilal-i luptători' Acolo !e $nc+eia!eră
!ocotelile cea #ai rapid, cu răni uşoare pentru a#ândoi turcii, care !e
pricepeau cea #ai pu-in la #ânuirea iata"anelor'
8 Co#andantul o!tru e #ort, do#nilor, !pu!e pe un ton plin de
polite-e' Lua-i%ă #ortul< După cu# ăd, ni#ic nu ă $#piedică !ă călări-i'
În câ#pia pu!tie cu #ar"inile uşor ălurite, ăpada arăta pătată din
loc $ntrecu!eră
care loc de petice
#ulte#ici de pă#ânt
)urtuni, pe 0u#ătateici%colo,
#ai ră#ă!e!eră $n"+e-ate' Ciulinii,
dând o notăpe!te
de
tri!te-e locurilor' O)i-erii turci călăreau do#ol, ducând $ntre ei un cal pe
care !e odi+nea trupul )o!tului co#andant' *ânătorii $i ur#ăriră cu priirile
#ultă re#e' Apoi, cu un o)tat de uşurare, porniră $n trap $ntin! către
ta&ăra lor' Se $nc+eia!e acolo $n câ#pie ulti#ul act al acelei ca#panii du!e
de turci şi de tătari pentru cotropirea ării Ro#âneşti' Un !)ârşit 0alnic
pentru (oarta Oto#ană, care aştepta eşti de ictorii #ari'
Cei doi o)i-eri turci $ntâlniră curând unele re!turi de trupe care căutau
!ă !e re"rupee $n ederea unor noi lupte !au poate nu#ai $n ederea
or"aniării unei ta&ere de iarnă' A!t)el, tinerii o)i-eri aură prile0ul !ă%şi
$n"roape co#andantul cu cin!tea care !e cuenea' Întâlniră cuno!cu-i
cărora le poe!tiră
ini#ile celor de )a-ă' lupta dintre
(ărintele Caeşi Indru
6ra!a şi Iute
Ducu cel .u!ta)a'
aurăUi#irea u#plu
acelaşi tain de
laude, iar nu#ele lor !e )ăcu iute cuno!cut printre oştenii turci #ari
iu&itori de ite0ii' (ână către !eară, cei cu i#a"ina-ie &o"ată !corniră o
!ea#ă de $n)ăptuiri ne#aipo#enite, pu!e pe !ea#a ânătorilor'
 A doua i, o)i-erii !e de!păr-iră de "adele re#elnice şi !e tra!eră
do#ol, $n trapul #ărunt al cailor, către Con!tantinopol, cărând cu ei
poara unor ştiri cutre#urătoare' Se $n)ă-işară !ultanului arătându%!e din
nou cura0oşi' *e!tea $n)rân"erii !e !trecură ca un şarpe, ducându%!e târâş
de%a lun"ul coridoarelor palatului, pătrunând până $n !eraiurile tăinuite
pentru #uritorii de rând' 9tirea ieşi din palat şi )ăcu ocolul
Con!tantinopolului' Iar de acolo plecă #ai departe şi !e ră!pândi pe!te
-inuturi ca o #oli#ă' De eci de ani, a!e#enea eşti nu #ai !purca!eră
urec+ile )iilor lui Ala+' Cei doi tineri o)i-eri $şi a)lară liniştea !u& $nelişul
apelor /o!)orului' Atâta ră&unare $ncăpu!e $n puterea !ultanului'
Între"ul i#periu turce!c trecea, de )apt, printr%o criă econo#ică,
!ocială şi politică ale cărei ur#ări erau "reu de preăut' Sultanul .urad
al treilea #uri!e la F ianuarie, )ără !ă #ai apuce acele eşti de necreut'
Îi lua!e locul )iul cel #ai #are, .o+a#ed al treilea, poate cel #ai crud
!tăpân al )iilor lui Ala+' După $n#or#ântarea tatălui, )ăcută cu #ult )a!t şi
!trălucire, .o+a#ed $i po)ti la un o!pă- pe cei nouă!preece )ra-i şi
douăeci şi şapte de !urori' Adică atâ-ia câ-i #ai trăiau din cei o !ută de
copii câ-i au!e!e .urad' Noul !ultan $şi plân!e tatăl di#preună cu )ra-ii'
Le $#păr-i c+iar unele dre"ători i de !ea#ă, !târnind &ucuria şi dra"o!tea
lor' Dupăcălăii
aşteptau o!pă-, dădu poruncă
cu lan-urile !ă )ie duşiNoua
lor de !u"ru#at' $n odăi !eparate,
do#nie $ncepu!eunde $i
printr%
un #a!acru $n)ricoşător' Oştile din Con!tantinopol !e ră!culară $#potria
crudului !ultan, care lua!e do#nia )ără $ncuiin-area lor' În proinciile
apropiate i&ucni ciu#a' În)rân"erile de la Dunăre deor"ania!eră
tran!porturile de ali#ente din /alcani către Con!tantinopol' .o+a#ed
c+i&ui $ndelun"' Un !in"ur o# ar )i putut pune ordine $n +ao!ul care
do#nea' Era or&a de #arele%iir şi "eneral Sinan%paşa, a)lat la re#ea
aceea $n Un"aria cu un corp de oa!te' :u c+e#at $n "ra&ă' Cuno!cut ca
#are !trate" şi o# plin de $n-elepciune, toate !peran-ele !e $ndreptară
către el' Sinan plecă din Un"aria $n )runtea a pe!te trei #ii de !olda-i,
nu#ai oa!te alea!ă' Tăie /alcanii )ără ă&aă, a0un"ând la Con!tantinopol
$ntr%o#ult
#ai !eară urâtă
ini#a cu ploaie .arele%iir
!ultanului' şi ânt, iar a!e#enea ti#p palatului
lă!ă $n curtea neprielnicreo
a!pri!e şi
patru
!ute de oşteni, câ-i #ai !căpa!eră dintr%o cur!ă $ntin!ă de ânători' Se
$n)ă-işă dinaintea !ultanului, te#ându%!e că nu a #ai ieşi din palat'
(ierdu!e aproape trei #ii de oa#eni $ntr%o noapte cu cea-ă şi nu putea
!pune #ăcar câ-i )u!e!eră duş#anii' Nişte prieteni de !ea#ă intereniră
pe lân"ă !ultan cu daruri &o"ate şi unele or&e de iertare' Lu#ină-ia%!a
a#ână o pedeap!ă crudă pentru altă ocaie, #ai prielnică, #ul-u#indu%!e
!ă%l tri#ită pe Sinan $n eil la .al"ara' Acel #are%iir şi "eneral $n )a-a
căruia tre#ura!eră trei continente porni $n !ur"+iun, părând a !)ârşi acolo
o ia-ă tu#ultuoa!ă' Aea opteci şi trei de ani' Noul #are%iir :er+at%
paşa, poreclit C+araclan şarpele ne"ruV, a0un!e de potoli ră!coala
!)ătuindu%l
c+i&uit şi pe !ultan a:er+at
ener"ic, )ace unele
adună$n!e#nate
de"ra&ăăr!ări
la !)atdepe
aurto-i
şi deiirii,
&ani' O#
pe
co#andan-ii ienicerilor şi pe toate căpeteniile de !ea#ă' La propunerea
lui, !e di!cută acolo un plan de contopire de)initiă a ării Ro#âneşti, a
.oldoei, a Tran!ilaniei, a onei /el"radului, pierdută re#elnic, şi
reluarea o)en!iei de !upunere a -ărilor din apu!ul Europei' :er+at
o&-inu!e la acea $ntâlnire două ictorii de !ea#ă' (rin +otărârea de a porni
la ră&oi, ar#atele $şi #utau "ândul de la reoltă, )iind preocupate din nou
de pre"ătirile nece!are' Reuşi!e apoi prin câtea pro#i!iuni !ă%şi apropie
cele #ai $n!e#nate căpetenii, a!i"urându%şi a!t)el o &ună or"aniare
ar#ată $n ederea o)en!iei de pri#ăară' :olo!indu%!e de unele ec+i
prietenii şi rela-ii, adu!e pe coră&ii unele ali#ente, $nlăturând )oa#etea
din Con!tantinopol #ăcar pe câtea luni'
(e la !)ârşitul lui #artie !e porniră nişte călduri cu# !e arată prin
păr-ile /ără"anului doar la ter#inarea anoti#pului de pri#ăară' Câtea
ploi repei !pălară pă#ântul de "ura iernii' Cerul !e arăta $nalt şi
li#pede' În 0urul cetă-ii /ucureştilor ieşi!eră plu"urile' Din pă#ântul
reaăn !e ridicau a&urii cali' Iar&a !e !ălta!e de reo două pal#e, iar
"âele ieşeau de prin culcuşurile lor, păşind la $nceput cu ne$ncredere' (rin
cur-i $n)lori!e liliacul, ră!pândind o #iro!nă dulce' Căldura nu era
lipicioa!ă, ca $n #i0locul erii, ci #ai de"ra&ă o #ân"âiere' (e la col-uri de
!trăi, &ucureştenii ă&oeau de taină şi !e a#e!tecau $n or&ă cuno!cu-i
şi necuno!cu-i' 9tiau că #o#entele de linişte !unt nu#ărate' Că luptele cu
turcii or i&ucni #ai "rele ca niciodată' Încercau !ă "u!te ilele de linişte
clipă cu clipă, conştien-i că nu or #ai apuca #ultă re#e a!e#enea ile
)ru#oa!e'
#ulte' Copiii !tăteau
Iar "âele #ă!urau#ira-i ca $n de
"ardurile )iecare
la unpri#ăară şi ur#ăreau
capăt la altul, )olo!ind "âele
rare
clipe de ră"a' /elşu"ul cărat de pe!te Dunăre u#plu!e "olurile lă!ate de
turci de%a lun"ul anilor' Câ#pia /ără"anului $şi recăpăta!e puderia de
ite' *ânătorii prin!e!eră $n /alcani un conoi de pe!te patrueci de #ii de
capete #ânate de câtea pâlcuri de turci' Încă reo treieci de #ii de
capete adu!e!eră oa#enii lui .anta !au ai lui /a&a Noac' (rin pădurile
#ari, topoarele lucrau cu !por' Se tăiau le#ne de lucru pentru ca!e şi
acareturi noi'
Într%o di#inea-ă, pu-in după ră!ăritul !oarelui, ieşiră prin poarta de
!ud a /ucureştilor patru călăre-i $#&răca-i ca de dru# lun"' Ca# la un
!)ert de cea! #ai ieşi un călăre-, cu o )i"ură ca# şuie, care căuta !ă nu%i

l!cape din oc+i

$n )runte pe cei
pe Cae patru'
Indru, iar6rupul din )a-ă
cea #ai $nainta
$n !pate pe$nec+ile
trapul cunoştin-e
cailor, aându%
Tu)ănel, Toroipan şi 6ăluşcă' Dacă tânărul ânător !e cu)unda!e $n
"ândurile lui şi ace!tea nu erau toc#ai pu-ine, cei trei toarăşi de dru# !e
şuşoteau $ntre ei, cătând #ereu $n !pate, către călăre-ul !in"uratic al cărui
!cop de!tul de ii&il era !ă le -ină ur#a' La pu-ină re#e de la plecarea
din /ucureşti, $n !patele ur#ăritorului !e $ncin!e la dru# un călăre- $nalt şi
!lă&ăno", cu )a-a şireată ca de ulpe' O#ul era Sile Ador#itu' Atent la
#işcările celui din )a-a !a, Ador#itu $ncepu !ă%şi )acă tot )elul de idei' Să )i
)o!t o !i#plă $ntâ#plare !au cel din )a-a lui era reo i!coadă a turcilor=
Doar turcii aeau intere! la a!e#enea re#e !ă pândea!că #işcările
ânătorilor' Sile $#pin!e calul la "alop şi nu trecu #ult până a0un!e lân"ă
acel călăre- !in"uratic'
8 Încotro, prietene= $ntre&ă Ador#itu #iero!'
8 Către Dunăre, "răi cu !)iiciune !trăinul'
Sile păru ca# dea#ă"it' O#ul purta un cu-it la &râu, iar la şaua
calului un cio#a" a!e#ănător cu cele ale lui Tu)ănel, Toroipan şi 6ăluşcă'
8 Ca# $n ce loc la Dunăre=
 8 Unde !%o ni#eri, i!e !trăinul !enin'
8 (oate că te pli#&i ni-el, in!inuă Ador#itu, iar $n ocea lui !e !i#-i o
uşoară undă a#enin-ătoare'
8 S%ar putea şi a!ta'
O#ul nu era cine ştie ce oinic' (e )a-a lui a!cu-ită !e edeau li#pede
câtea ur#e ec+i de ăr!at' Oc+ii $i u#&lau nea!tâ#păra-i ca la ieure'
Straiele &unicele arătau de la o poştă că !unt de $#pru#ut !au !tăpânul
lor le $#&răca!e pentru pri#a oară, după )elul $n care $l !tân0eneau' Calul
$nalt, cu picioarele lun"i, neroa!e ar )i dat poate acelui !trăin o -inută #ai
alea!ă dacă nu l%ar )i trădat pal#ele o#ului' Nişte pal#e #ari cu pielea
crăpată cu &ătături ec+i şi "roa!e' Un o# cu a!e#enea pal#e nu !e
putea tra"e din rândul &oierilor'
8 Aui, prietene= re$ncepu Sile' (rin pădurile a!tea u#&lă lotrii iua%n
a#iaa #are ca la ei aca!ă' Un o# cu !tarea do#niei%tale ar )i tre&uit !ă
plece la dru# $n!o-it de cea !lu0itori' .ă #ir că nu -i%e tea#ă de o
a!e#enea pri#e0die'
8 (ăi ăd că nici do#niei%tale nu -i%e tea#ă'
Sile $şi #uşcă &uele de neca, dar când or&i din nou, ocea lui )u la
)el de #ieroa!ă'
8 Toc#ai d%aia #ă "ândea# !ă ne $n!o-i# la dru#' Care e nu#ele
do#niei%tale=
8 Ciripoi%)iul, do#nule'
8 Ciripoi= !e #iră Sile' Nu cu#a eşti prieten cu Tu)an=
8 C+iar aşa, do#nule< A# )o!t ecini'
8 9i $ncotro, tinere Ciripoi=
8 .ă -in după nişte prieteni, do#nule Sile'
8 .ă cunoşti=
8 Si"ur'
8 De ce nu #i%ai !pu! de la $nceput=
8 Dacă nu #%ai $ntre&at<
8 Dar te%a# $ntre&at unde #er"i'

aea8de!tul
Crei cura0
că eu!ăştiu=
#ă Tu)ănel
preinte#i%a i! !ă #ă -in după ei, până când o
do#nului
Cae Indru'
8 .ăi, !ă )ie< Deci a!ta era' Dă pinteni calului, prietene<
După reun cea!, cei şa!e călăre-i !e a&ătură de la dru#ul 6iur"iului,
călărind $n 0o!ul Dunării !pre locul nu#it pe atunci C$rna .ică' Îi aştepta
acolo o plută' Locurile erau pu!tii de lu#e' (atru plutaşi ieşiră din
culcuşurile lor' Caii şi călăre-ii !e $n"+e!uiră pe plută' Dunărea picotea
do#oală' Doar #ai pe )irul ei $ncercă oarecare !tailă, cănindu%!e a%i
tra"e la ale' .alul celălalt era la )el de pu!tiu' Oa#enii şi ani#alele
co&orâră pe u!cat' Cae Indru dărui )iecărui plutaş câte ece "al&eni'
8 9ti-i ce ae-i de )ăcut= $ntre&ă el'
8 Da,
noapte' do#nule,
Câte ră!pun!e
unul dintre noi aunul
)ace#ai
paăâr!tnic'
la #al' *o#
Când !ta de e"+e
a apărea i şi
carea
din do#niile%oa!tre aici, e de!tul !ă ne !tri"e nu#ele pe rând' Atunci,
o# !coate pluta a!cun!ă pe !u& !ălcii şi o# ori $ncoace' Dar le"ătura
noa!tră de căpetenie a ră#âne cu do#nul 6ăluşcă' I%a# potriit o coli&ă
printre !tu)ărişul de aici' C+iar şi pentru du#nealui a# toc#it un acoperiş
cu )rune de !ălcii, la cauri de ploaie' Ni#eni nu poate &ănui că !e poate
a)la a!e#enea a!cunătoare prin locurile a!tea' Din trei $n trei ile, o !ă
duce# la re#e de noapte #erinde pentru do#nul 6ăluşcă'
(orniră cu to-ii !ă recunoa!că a!cunătoarea, a)undându%!e adânc
printre oc+iurile de apă şi !#ârcuri, printre !ălcii şi păpuriş' Cu "reu l%ar )i
putut di&ui cinea pe 6ăluşcă $n a!e#enea la&irint natural'
(lutaşii trecură curând pe #alul ro#âne!c' Cei cinci călăre-i !e
de!păr-iră de 6ăluşcă, !trunindu%şi caii !pre !ud' După reo patru cea!uri,
ă&oiră $ntr%o pădure $ntin!ă, cu copacii &ătrâni' (orniră la deal pe #alul
unui pârâu #ăr"init de tu)e de!e de alun' A0un!eră la nişte râpe do#inate
de copaci $nal-i' Între râpele acelea !e a)la o locuin-ă o#enea!că de!pre
care !%ar )i putut !pune cu oarecare &unăoin-ă că e o ca!ă de "o!podari'
După cu# arătau $#pre0uri#ile era "reu de pre!upu! că !tăpânul !au
!tăpânii ca!ei ar )i "ă!it acolo nişte #i0loace de trai cea #ai acătării' Din
ca!ă ieşi un &ăr&at #ărunt, $#&răcat $ntr%o +aină de oaie cu &lana
$ntoar!ă $năuntru' (urta pe cap un )e! $nalt cu ciucuri, iar picioarele $i erau
apărate de nişte ci#e !curte, lucrate de!tul de "ro!olan' Na!ul #are şi
roşu părea !ă )ie !in"urul !e#n de oinicie al ace!tui o#' Cât de!pre
âr!tă, putea !ă ai&ă patrueci de ani !au tot atât de &ine şaieci de ani'
/ar&a #are,
lu#inată doar $nol&urată, a!cundea
de !clipirea ioaie pe treiDupă
a oc+ilor' !)erturi o )a-ă
#er!ul ne"ricioa!ă,
târşâit arăta #ai
de"ra&ă cea de%a doua âr!tă' Se opri $n )a-a lui Indru ni-el !periat,
$ncercând !ă%i câşti"e &unăoin-a cu plecăciuni adânci' Tânărul ânător
!coa!e din &uunar un inel de ar"int, pe care un #eşter
priceput "raa!e cu #are artă o )rună de !te0ar' La ederea inelului,
&ătrânul deeni dintr%o dată #ai a"er, apropi
indu%!e de pri#a âr!tă' Oc+ii lui !trăluciră e!eli'
8 De!căleca-i, do#nilor< $şi po)ti oa!pe-ii $ntr%o ro#ânea!că la )el de
&ună ca a oricărui &ucureştean' Începu!e# !ă #or de urât $n pu!tietatea
a!ta' ?ău, !ă !tai iulica toată şi !ă nu ai altă trea&ă decât !ă &ei o poşircă
de a)ine care%-i $ntoarce !u)letul pe do!, cred că nu !e a)lă #ai #are
o!ândă'
Intrară $n ca!ă' 6ada le arătă lai-ele din lun"ul pere-ilor' În #i0locul
uneia dintre cele două $ncăperi !e a)la o #a!ă ca# şc+ioapă, care !e#ăna
)oarte &ine cu lai-ele' Alt #o&ilier nu !e a)la $n acea locuin-ă !in"uratică'
Nişte co0oace atârnate pe pere-i, o atră pentru )oc şi un culcuş #are de
)rune părea !ă )ie $ntrea"a a"oni!eală a o#ului' *a!ele de lut aşeate
lân"ă atră arătau "oale, pree!tind nea0un!uri pentru nişte călători
)lă#âni' 6ada o&!eră priirile tri!te ale celor cinci şi $ncepu !ă râdă;
8 (entru a!e#enea oa!pe-i de !ea#ă !e a "ă!i până la ur#ă cea
de%ale "urii' Ce%a-i ice de nişte a)u#ătură de porc= Dar !ă nu ne răci#
"ura de po#ană'
Începu !ă u#&le iute ca o !)ârleaă' (u!e pe!te căr&unii din atră
cea !coar-ă
!e $ne!eli u!cată
)ocul, de copac'
pe atât )u#ul:ocul !e!ă
$ncepu $nioră'
ia oc+iiAdău"ă &uturu"i'
#u!a)irilor' 9i cu
Ieşiră peto-ii
cât
din ca!ă'
8 Aşa e la $nceput, !e !cuă "ada' Se $#prăştie olecu-ă de )u#' (e
ur#ă de!c+id uşa, ie!e )u#ul a)ară şi ie!e şi căldura' Dar nu #ă opreşte
ni#eni !ă $nte-e!c )ocul de la $nceput'
 Între ti#p, caii !e tra!eră !pre o căpi-ă cu )ân' .u!a)irii #ai ă&oiră
prin curte, dar nu #ultă re#e' *eneau din ca!ă nişte #iro!uri care nu
#ai lă!au nici o $ndoială a!upra calită-ii &ucatelor' *ânătorii $nnoptară
acolo' Când !e lu#ină &ine de iuă, porniră #ai departe, !pre !ud, patru
dintre ei' Toroipan ră#a!e !ă%i -ină de urât "adei' După patru cea!uri de
#er! a!pru, ânătorii ă&oiră din nou $ntr%o onă de!tul de !ăl&atică a
.un-ilor /alcani' Noua "adă $i pri#i la )el de &ine ca şi pri#a, iar le"ătura
dintre călători şi "adă o )ăcu ec+iul inel de ar"int' Acolo ră#a!e Tu)ănel'
A doua i către prân, Cae Indru şi Ciripoi !e de!păr-iră de Sile
Ador#itu, lă!ându%l pe #âini &une, la "adă !i"ură'
Către !)ârşitul lui aprilie, căldura !e aşea!e de%a &inelea şi la
Con!tantinopol, dar !trăile capitalei nu #ai arătau e!ele şi "ălă"ioa!e ca
$n al-i ani' (răăliile #ulte şi &aarurile !e "oli!eră de #ăr)uri, iar altele
proa!pete $ntâriau !ă !e arate $n ra)turi' .arele%iir :er+at%paşa !e
pre"ătea !ă pără!ea!că oraşul $n )runtea a pai!preece #ii de ieniceri,
treieci şi şapte de #ii călări#e !trăină cu plată şi $ncă reo cinci!preece
#ii de !pa+ii' La FJ aprilie, :er+at ieşi din Con!tantinopol cu oştile, )ăcând
pri#ul popa! la ca!telele din Daud' ?ece coră&ii #ari $ncărcară şaieci şi
două de tunuri, #ultă #uni-ie şi cea +arnaşa#ente, di#preună cu
corturile de
continua ar#atei' Coră&iile
acolo, pe )ură $ndreptate
o rută lun"ă !preC+ilia,
şi !i"ură, !pre *arna' Dru#ul
apoi lor !e
pe Dunăre $n
!u! până la Ru!ciuc, unde ur#a !ă%şi de!carce pre-ioa!a $ncărcătură'
:er+at !e doedi &un or"aniator al uriaşei epedi-ii $#potria ării
Ro#âneşti' El )olo!i calea apelor pentru &a"a0ul "reoi' Încredin-a!e
tran!portul unor ar#atori "reci, #ari !pecialişti $n a!t)el de a)aceri'
De $ndată ce coră&iile di!părură $n are, de pe c+ei !e de!prin!eră din
#ul-i#ea de curioşi doi &ăr&a-i $n ca)tane &o"ate, cu inele #ulte pe
de"ete' Caii arătoşi, $#podo&i-i cu !cule de #are pre-, porniră $n trap uşor'
Oa#enii de rând !e tra!eră $ndărăt din )a-a acelor di!tinşi călători,
lă!ându%le pârtie #are de trecere' A&ia când !e ăură departe de "loată,
cei doi di!tinşi &oieri turci $ncepură !ă di!cute $ntre ei $ntr%o li#&ă care i%ar
)i !urprin! pe #ul-i
8 Dra"ul dintre )iiii!e
#eu Ciripoi, lui cel
Ala+'
#ai $nalt, pre!i#t că #ăcar una dintre
ace!te )alnice coră&ii nu a #ai a0un"e $n portul de la C+ilia'
8 Sunte-i un o# cucernic, do#nule Indru' Nu#ai oa#enii cu )rica lui
Du#neeu au a!e#enea pre!i#-iri' Eu !unt un păcăto! şi #ă a)lu lip!it de
acele +aruri' Dacă aş căpăta cea lă#uriri, ar )i nu#ai !pre &inele #eu'
8 Toate la ti#pul potriit, prietene, â#&i Cae priind ad#irati unul
dintre inelele #ulte care%i $#podo&eau de"etele'
În !eara de F3 aprilie, căpitanii celor ece coră&ii !e !ocotiră cu
adeărat #ul-u#i-i' Înc+eia!eră ulti#ele $ncărcături' *reo două !ute de
&utoiaşe cu pul&ere care%i aştepta!eră pe c+eiul *arnei, din porunca lui
:er+at%paşa' Înainte de a#ur", &utoiaşele, !tiuite )ru#o! şi )erite unul de
altul prin şo#oioa"e
(e puntea (enelopei,#ari de paie,
>ir Iani !e odi+neau
Wi)ando!, $n coră&iei%co#andant,
căpitanul pântecele acelor coră&ii'
$şi
)ăcea !ie!ta aruncând rotocoale de )u# din pipa lui uriaşă' Ec+ipa0ul
căpăta!e o $noire de câtea cea!uri şi !e ră!pândi!e prin uli-ele ec+iului
port' Încă nu $nnopta!e' Din &ucătăria coră&iei ieşeau #iro!uri
ade#enitoare' ir Iani ur#ărea $n #inte unele !ocoteli &ăneşti' (ărea !ă
ai&ă cel #ult cincieci de ani' :ără acele !ocoteli !%ar )i plicti!it !traşnic' Îi
plăcea !ă pălără"ea!că, !ă $n0ure şi !ă &ea' Cui oia !ă%l a!culte $i
poe!tea cu plăcere peripe-iile lui prin .area .editerană, ale cărei
col-işoare le cunoştea cu# $şi cunoaşte &uunarele' (rii c+eiul aproape
pu!tiu cu o oarecare !câr&ă' (e u!cat deenea un !i#plu >ir Iani' Dar !u!,
pe puntea coră&iei, !e !i#-ea tot atât de puternic pe cât !e arăta a )i
!ultanul turcilor' Îşi cur#ă "ândurile &ru!c' Lân"ă &a&alele din apropiere
!e opri!eră doi &ăr&a-i, #ult prea di!tinşi pentru a trece neo&!era-i de el'
Cel #ai $nalt eni c+iar până la puntea de le"ătură cu u!catul' Aea o )a-ă
â#&itoare, plină de &unăoin-ă' ir Iani uită !ă #ai tra"ă din )ai#oa!a
lui lulea'
8 .ă a)lu oare $n )a-a acelui e!tit căpitan >ir Iani Wi)ando!= $ntre&ă
turcul $ntr%o turcea!că de!tul de $ndoielnică'
Ge o )i rând de la #ine peeen"+iul ă!ta de turc de #ă ia a!a
!u&-ire=H !e $ntre&ă Iani'
8 Oare !ă )ii do#nia%ta acel ne$n)ricat căpitan al (enelopei, care
cunoaşte toate apele (ă#ântului= Nu !pera# nici $n i! că oi a0un"e !ă
cuno!c un a!e#enea erou'
G.a#ă, -e pan"licar< B!ta ori rea !ă #ă roa"e -ea, ori $#i propune
o a)a-ere
pe a)a-eri,!tra!nică' Cu ru"ă#in-ile şi cu lin"u!irile o $ncurcă' Dacă e pornit
e o#ul #eu'H
8 Cu plecă-iune, e)endi< !pu!e cu oce #ieroa!ă' (o)ti-i #ai aproape<
De #ultă re#e nu a# #ai !tat la taclale cu oa#eni de aă ca do#nia%
ta'
Cae Indru păşi pe puntea (enelopei ur#at de Ciripoi' Căpitanul le
)ăcu !e#n !ă şadă, pre-uindu%le din priiri inelele #ulte'
8 De unde #ă cunoaşte lu#ină-ia%ta= $ntre&ă preăător "recul'
8 (u-ini oa#eni !unt aceia care !ă nu )i auit de!pre >ir Iani Wi)ando!,
i%o $ntoar!e tânărul' Nu#ele #eu e +idr'
8 Rudă cu paşa de Ti#işoara=
8 :rate'
6recul
8 cătă la do#n
Dar #ăritul Indru care
cu #ult re!pect, apoi $ntre&ă u#il;
ă $n!o-e!te=
8 O, i!e Indru â#&itor, $ntre&a-i de ărul no!tru= E !urd, !ăr#anul'
E !urd şi #ut' A ră#a! aşa dintr%o luptă'
ir Iani !i#ulă oarecare #â+nire, dar trecu repede pe!te ea şi porni
la atac'
8 Cu -e pute# )i de )olo! lu#ină-iei%oa!tre=
8 Nu e #are lucru, !pu!e Indru' *ărul no!tru rea !ă a0un"ă la C+ilia,
dar nu !in"ur' E #are iu&itor de )e#ei' Îl or $n!o-i un!preece tinere )ete'
GA+a< "ândi Iani' (ăcăto!ul ace!ta le%a ândut cuia de acolo şi nu%#i
!pune adeărul de tea#ă !ă nu%i cer parale #ulte'H
8 N%a# loc, #ărite +idr !e ăită el' (enelopa e $ncărcată cu tunuri,
cu #uni-ie#ai
dea!upra şi cu altele' patru
"ădui# Ec+ipa0ul nu#ără
o)i-eri tri#işi douăeci de #arinari,
de prea!trălucitul iar #are%
no!tru pe
iir'
8 (ăcat< !e $ncruntă Cae' Aş )i plătit câte douăeci de -ec+ini pentru
)iecare'
 6recul ciuli urec+ile' Câte douăeci de -ec+ini pentru un dru# aşa de
!curt= Dar a!ta era o #ică aere'
8 N%a# loc, !e tân"ui de%a &inelea Iani'
8 Atunci, o !ă "ă!e!c altă cora&ie' O !ă dau acolo la neoie câte
treieci de -ec+ini' Iar pentru ărul no!tru, #ă "ândi!e# !ă o)er o !ută de
-ec+ini'
8 N%a# loc, &âi"ui #ai #ult de )or#ă >ir Iani'
8 Ei, !ă nu #ai or&i# de!pre a!ta< O !ă #ă de!curc eu' (ăcat< .ă
ca# "ră&ea#' Iar do#nia%ta #i%ai plăcut #ult' D%aia #ă "ândi!e# !ă%-i
o)er câte cincieci de -ec+ini pentru )iecar e dintre )e#ei şi $ncă două !ute
pentru ărul no!tru'
G(entru atâta &ănet, "ândi Iani ca# a#e-it, aş putea !ă o#or
0u#ătate din ec+ipa0, iar eu !ă dor# !pânurat de catar"ul cel #are'
(eeen"+iul ă!ta câşti"ă #ulte "ră#ei de aur cu )e#eile' Alt)el, nu #i%
ar )i o)erit atâta &ănet' Adică şapte !ute cincieci de -ec+ini pentru treieci
şi cea de cea!uri de dru#'H
Cae "+ici "ândurile căpitanului şi !e ridică, "ata de plecare' Dar
"recul !e aruncă dinaintea lui, )ăcând te#enele adânci, şi !tri"ă;
8 O #ie de -ec+ini, !trălucitorule< 9i aşa o !ă a# necauri cu o)i-erii
lui :er+at' *a tre&ui
8 S%a )ăcut< !ă le
+otăr$ dau
Cae şi lor
)ără cea'
!ă clipea!că'
GDo&itoc -e !unt< $şi i!e "recul' Eu !unt cel #ai de !ea#ă nătărău din
câ-i a nu#ărat )a#ilia Wi)ando!' I%a# cerut pu-in' B!ta ar )i )o!t $n !tare !ă
#ai adau"e la acea!tă !u#ă uriaşă' Dacă nu #ai iau cea de la el pot !ă
#ă )ac #a+o#edan, că $n 6re-ia nu #ai a# căutare'H
8 Ar #ai )i #âncarea'
8 /ine< Încă o !ută de -ec+ini'
8 9i apa'
8 Î-i #ai dau ece -ec+ini'
8 Dar e apă proa!pătă, $n-eleptule< !tri"ă Iani'
8 Nu #ai dau ni#ic'

8 Nici
Nici'dor#itul= ilu!tru co&orâtor din Ala+'
8 Nici #irodeniile= iitorul #are%iir'
8 Nici'
8 .ăcar un &acşiş, iitorule !ultan'
8 :ie< Încă o !ută de -ec+ini' Iată două !ute de -ec+ini arună'
8 Sunt al tău, nepre-uitule< !e $nclină Iani'
8 Aş rea !ă ăd că#ara pe care o ei pre"ăti pentru ărul no!tru,
porunci ânătorul'
8 Îndată, &iruitorule< *a dor#i $n ca&ina noa!tră' Iar doa#nele !ă nu
ai&ă "ri0ă, lu#ină-ia%ta< (e+lianii #ei or putea dor#i la )el de &ine pe
puntea (enelopei'
8 :oarte
Nu cu#a &ine,!ădar
aştep-i undeun
cape-i $-i ec+ipa0=
!unt oa#enii= !e ace!ta,
În caul intere!ăaa!pru
duraânătorul'
#ult' O
!ă%#i iau aruna $ndărăt'
Auind a!e#enea or&e, >ir Iani !ări ca #uşcat de şarpe'
8 Nu, )ăcătorule de #inuni< Ec+ipa0ul e $noit' A# ră#a! nu#ai eu şi
&ucătarul' .ie nu%#i place u!catul'
 Cae $i )ăcu un !e#n di!cret lui Ciripoi' Ace!ta ră#a!e ni-el #ai $n
ur#ă şi !e tra!e do#ol către &ucătărie' ir Iani de!c+i!e uşa ca&inei cu un
"e!t lar", #ândru de locuin-a lui, dar $n clipa aceea !i#-i o loitură $n
cea)ă de parcă !%ar )i pră&uşit pe!te el, catar"ul cel #are al (enelopei' Din
&ucătărie !e aui o &u)nitură !urdă, ur#ată de "la!ul lui Ciripoi;
8 .a#ă, "roa cap are ă!ta<
:ocul din &ucătărie trecu de"ra&ă $n pântecele (enelopei' (aiele dintre
&utoaiele cu pul&ere !e aprin!eră cu )lacără #are' A)ară $nnopta!e' Doi
turci, cărând cu ei două &aloturi "rele, pără!iră puntea' .er"eau "ră&i-i'
În ur#a lor, o )lacără uriaşă lu#ina #area şi u!catul până departe' Cei doi
lă!ară poerile ii şi !e #i!tuiră $n $ntuneric' (enelopa co&orâ!e $n
adâncuri, ducând cu ea opt tunuri şi toată $ncărcătura de corturi şi
+arnaşa#ente' ir Iani Wi)ando! şi &ucătarul dor#eau )ără "ri0ă pe c+ei,
care !e u#plu!e de lu#e'
La 4Q aprilie, :er+at%paşa a)lă de!pre dea!trul (enelopei' .ânia lui )u
cu#plită' 9i cu cât 0udeca #ai &ine, cu atât !e conin"ea că adeăratul
autor al acelei i!prăi era Sinan%paşa, duş#anul lui de #oarte'
Nenorocirile lui !e -inură lan- de atunci $ncolo şi cu )iecare nenorocire $l
&le!te#a tot #ai apri" pe )o!tul #are%iir' Iar !ultanul !e conin"ea
"reu, dar
#are' !i"ur căi,:er+at
În aceeaşi :er+atnu e $ncu
porni !tare !ă conducă
trupele o epedi-ie
!pre Ciurli, atât de
apropiindu%!e tot
#ai #ult de -inta călătoriei'
La 4Q aprilie plecă !pre ara Ro#ânea!că pri#a !cri!oare a lui Cae
Indru' Nicicând nu &ura!e prin /alcani un #e!a0 cu a!e#enea iteă'
Seara târiu, .i+ai%odă, di#preună cu ceilal-i ânători, citi rândurile lui
Cae'
G.ăria%ta, poate că niciodată ara Ro#ânea!că nu a )o!t atât de
a#enin-ată ca acu#' :er+at%paşa !e doedeşte a )i un #are conducător
de oşti' A plecat la FJ aprilie din Con!tantinopol, $n )runtea a şaieci şi
cinci de #ii de oşteni nu#ai oa!te alea!ă' La Daud a )ăcut un popa! de!tul
de !curt, dar a #ai adunat $ncă reo douăeci de #ii de oşteni' La 4Q
aprilie !%a apropiindu%!e
or"aniat, pornit la dru# către#ult
tot #ai Ciurli' Ar#ata Nu
de Dunăre' lui !e!e#ută
#işcă $ncet
pripit şi
dintr%
un loc $n altul' El ştie că #er"ând $ncet, $şi a!i"ură şi locurile de popa!, şi
ali#entele #ulte, până la a#ănunt' L%aş )i rut pe Sinan%paşa' El e
năalnic şi pripit' 9i%ar )i !leit ar#ata pe dru#' :er+at nu cară după el
&a"a0e "rele' Tunurile, corturile şi #uni-ia au )o!t $ncărcate pe ece
coră&ii, ur#ând !ă intre din .area Nea"ră pe Dunăre la deal până la
Ru!ciuc, unde ar )i locul de de!cărcare' Cu a0utorul noului #eu prieten
Ciripoi, a# !cu)undat $n port la *arna una dintre cele ece coră&ii' Dacă
&unii #ei prieteni Caraană, C+irilă şi Ducu !e a)lă acolo, ar )i &ine !ă
pândea!că dru#ul celor nouă coră&ii' Ace!te coră&ii nu tre&uie !ă a0un"ă
la Ru!ciuc' Acu# !unt $n dru# !pre C+ilia'
La co#ploturi
Ace!te Con!tantinopol
!unt !e ure!cdeunele
condu!e co#ploturi
oa#enii $#potria
lui Sinan' Sultanullui!%a
:er+at'
)ăcut
)oc şi pară auind de!pre !cu)undarea coră&iei şi tot necaul a căut
a!upra #arelui%iir' Ni#eni nu &ănuieşte că ar )i )o!t acolo #ână
ro#ânea!că' Noi o# $ncerca !ă%i #ai )ace# unele ile )ripte iirului'
Dacă !e +otărăşte !ultanul !ă%l !c+i#&e, #%aş !i#-i #ai uşurat'
 Al o!tru !upu!, Cae Indru'H

Oştile lui :er+at ă&oiră la Ciurli' O aşeare pito%

rea!că, $ncon0urată de $năl-i#i $#pădurite, cu ca!ele a!cun!e printre
&o!c+ete şi ar&ori $nal-i, cu câtea ca!tele $n ale căror con!truc-ie !e
$#pletea arta &iantină cu noută-ile ar+itectonice ale noilor !tăpânitori'
Aşeare co!#opolită, unde )iii #ultor popoare !e a#e!tecau $ntr%o
popula-ie pe!tri-ă, de dată nu prea ec+e, pă!trând )iecare cea din
tră!ăturile nea#ului !ău' Turcii !e re#arcau prin i"oarea unui popor $n
plină a!cen!iune' /ul"arii !e deo!e&eau prin capacitatea lor de #uncă'
6recii aduceau inentiitatea cu care !e puneau pe picioare din ni#ic'
Ereii conduceau cu $n-elepciune co#er-ul şi )inan-ele la concuren-ă cu )iii
Eladei' Ar#enii !e re#arcau prin !piritul lor aplecat !pre cu"etare adâncă'
Sâr&ii aduceau atuurile lor de de#nitate şi cin!te' Italienii purtau cu ei
!eninul locurilor de &aştină, cu )irea e!elă, aplecată !pre cântec şi poeie'
Din Ciurli, :er+at $şi +otăr$ ur#ătoarea etapă de popa!' Tot din Ciurli
tri#i!e o !olie către +anul 6+irai, prin care $i poruncea !ă intre $n .oldoa
şi $n ara Ro#ânea!că, la $nceputul lui iunie'
Cae Indru eni la Ciurli cu un car plin de #ărun-işuri tre&uincioa!e
oştenilor' $nCiripoi
$#&răcat ca)tanşedea pe potriit
!i#plu, capră, -inând caii la
unui a!t)el de pa! do#ol'o)erea
ne"u!tor, *ânătorul,
piepteni
şi o"lini, e!en-e de par)u#uri şi po#ei, cercând a%şi )ace prieteni #ai
ale! printre !pa+ii, credincioşii lui Sinan%paşa' Acei )ai#oşi oşteni $şi
arătau pe )a-ă ne#ul-u#irea de a #er"e la luptă !u& co#anda lui :er+at'
Curând, ca!a $n care !e adăpo!tea re#elnic tânărul )u iitată de câ-ia
o)i-eri dornici !ă a!culte un cântec )ru#o! de!pre Sinan, interpretat de
Ciripoi, care nu ştia o &oa&ă turceşte' Dar ni#eni nu lua $n !ea#ă la
or&ele !tâlcite, le"ănându%!e $n alintarea cântecului' Iar dacă Ciripoi nu
!tătea prea &ine cu li#&a lui .a+o#ed, $n !c+i#& ocea lui !una caldă,
plină de dulcea-ă' Cântăre-ul de ocaie dădea oc+ii pe!te cap, !e poticnea
oit pe alocuri, trecea de la şoaptă la ră"et, de la #i#are la "e!turi a!pre
şi iu-i, a!t)el că
interpretare, &ie-ii a!cultători,
a!cultau $ntâlnind
cu intere! ori pentru
c+iar cu $ntâia
elaie oară acela
c$ntecul o a!t)el
atâtdede
cuno!cut'
Cae Indru a0un!e curând !ă !e #işte $n ona !pa+iilor ca la nişte
prieteni' 6ările !pa+iilor $l $ntâlneau noaptea pe dru#uri şi rar !e
$ntâ#pla !ă nu !e a)le printre ei un o)i-er cuno!cut' .ărun-işurile din carul
$ncărcat la $nceput !e tran!)or#a!eră $n daruri $#păr-ite cu pricepere' Într%
o noapte cea #ai a!pră, !cuturată de un ânt !cornit din !enin, două
&utoaie cu pra) de puşcă a0un!eră $n locuin-a lui :er+at%paşa' Eploia
puternică !e aui până departe, punând $n alar#ă $ntrea"a oştire' .arele%
iir !căpă tea)ăr' .uri, $n !c+i#&, unul dintre a"+iotan-ii lui, de!pre care
!e ştia că e!te )iu de e#ir' Stri"ătele $ndreptate $#potria lui :er+at
cuprin!eră Con!tantinopolul
oa#enii credincioşi lui Sinanca un cutre#ur'
arătară Sultanul
că :er+at -inu
e "reoi' Că!)at
a&iade!etaină,
#işcăiar
!pre Dunăre' Că oştenii )u" de !u& co#anda lui' E#irul, rău !)ătuit, ceru
!ultanului !ă !e )acă dreptate, punând #oartea )iului pe !ea#a #arelui%
iir' Era $nceputul căderii lui :er+at' La câtea ile, un alt &utoiaş cu
pul&ere eplodă $n ca!a ocupată de câ-ia o)i-eri de !pa+ii' O)i-erii pieriră
)ăcând ra0&ă #are $ntre ca#araii lor şi :er+at' Se ştia că #arele%iir
nu%i iu&eşte pe oa#enii lui Sinan'
La 11 iunie, :er+at popo!i $n Ru!ciuc, ducând după el o !ută patrueci
şi cinci de #ii de oşteni' O ar#ată uriaşă cu# rar !e $ntâ#pla prin păr-ile
de la Dunăre' .eşteri de !ea#ă porni!eră la )acerea podului de a!e pe!te
Dunăre' .arele%iir )u $ntâ#pinat de &eiler&eiul Ru#eliei, a!an%paşa,
care intră cu #are )ală $n ta&ără, ducând cu el cinci !ute de ro&i şi patru
#ii de creştini lua-i $n pradă din Un"aria' Satâr"i .e+#et%paşa )u nu#it
&ei"ler&ei al ării Ro#âneşti' El !e $n)ă-işă curând, purtând după !ine reo
nouă #ii de călăre-i'
(e #alul ro#âne!c şedeau la pândă i!coadele lui .i+ai%odă,
cercetând cu "ri0ă )iecare #işcare a lui :er+at' (odul pe!te Dunăre $nainta
$ncet, dar !i"ur' Ordinea din ta&ăra turcea!că era )ără cu!ur'
Aproiionarea cu #erinde #ul-u#ea $ntrea"a ar#ată' Se !i#-ea pe!te
tot #âna de )ier a iirului' Ni#ic nu !e #işca )ără ştirea co#andantului
!upre#' A#enin-area arăta cu atât #ai cu#plită pentru ara
Ro#ânea!că, cu cât :er+at !e doedea #ai !tăpân pe!te acea i#en!ă
ar#ată'
Cae Indru $şi $nc+eia!e #i!iunea din /alcani' Datorită curierilor !ăi,
.i+ai%odă
Cuno!cu a)la!e la+oardei
şi dru#ul ti#p de!pre !olia
no"ailor' tri#i!ă
/anul de şi
.anta :er+at +anului
căpitanul 6+irai'
/a&a Noac
$i aşteptară pe no"ai la #ar"ini de pădure, ca# $n dreptul :ocşanilor'
*eni!eră #ult prea repede şi nu apuca!eră #oldoenii a pre"ăti cea
rei!ten-ă' Într%o di#inea-ă, tătarii !e po#eniră )a-ă%n )a-ă cu oştile lui
odă' Surpria )u atât de #are, $ncât nu #ai aură ti#p nici a da &ir cu
)u"i-ii, nici a !e rândui de &ătaie' După o 0u#ătate de cea! de $ncleştare !e
rup!eră unii de al-ii, căutând !căpare $ndărăt' (ierdură pe!te cinci #ii de
oşteni'
*e!tea $n)rân"erii tătarilor $l #â+ni "roa pe :er+at, dar din "ura lui
nu !e auiră !tri"ăte de ocară şi ni#eni nu%i ău #ânia de care era
cuprin!'
În re#e
/ueştii, ce #arele%iir
Cae Indru pre"ătea
şi .i+ai%odă şedeau#etodic călcarea
de taină printreării Ro#âneşti,
!ălciile de la
#alul Dunării, c+i&uind şi luând unele #ă!uri care "ră&iră !)ârşitul puterii
lui :er+at'
La 1F iunie, .i+ai trecu Dunărea pe a!e $n dreptul Nicopolului, aând
alături de el reo cinci #ii de oşteni din e!tita ar#ată a /uce"ilor' Nu#ai
tineri $ncerca-i şi iu-i' Sprinteni la ar#e şi c+i&ui-i la lucrările de ră&oi'
Do#nul ării Ro#âneşti ur#ărea nu câşti"area unei &ătălii, ci ră!unetul ei
la Con!tantinopol' De cu# a0un!eră la #al, oştenii porniră +ar-ă #are cu
reo două!preece #ii de turci, oa!te nu prea de !oi, adu!ă de :er+at
pentru paa podului de a!e şi pentru unele tran!porturi' Aând lucrare de
ar#e proa!tă, turcii !e tra!eră $ndărăt din ta&ără lă!ând #or-i dintre ei o
#ie şa!eSă!ute'
turceşti' tot )i Oştirea
)o!t ca la/uce"ilor pu!e
reo #ie de de"ra&ă
&ucă-i' !tăpânire
Ro#ânii pe luntrile
$ncărcară luntrile
cu &ucate şi trecură Dunărea $ndărăt, !pre #area #irare a lui :er+at, care
!o!i #ai apoi cu cea oşti ale!e' C+iar un co#anda nt preăător ca el nu
!e "ândi!e la a!e#enea $ndrăneală'
 Atât aştepta!e Sinan' Oa#enii lui lucrară pe lân"ă !ultan, arătând că
:er+at purta!e lupta )olo!ind $ntrea"a ar#ată de pe!te o !ută cincieci de
#ii de oa#eni $#potria a patru până la cinci #ii de ro#âni' Că pierdu!e
lupta din nepricepere, iar pierderile turceşti treceau cu #ult pe!te
douăeci de #ii de #or-i' Din clipa aceea !e +otăr$ #ailirea lui :er+at'
Oştile Siriei, credincioa!e lui Sinan, a0un! din nou #are%iir, porniră ca un
ârte0 !ă%l prindă pe :er+at' .arele co#andant !e $ntâlni cu ele şi%şi
lepădă toate &o"ă-iile $n )a-a lor' Laco#i de a!e#enea aere uriaşă, pe
care )o!tul co#andant o purta!e după el, o)i-erii tă&ărâră pe pradă, uitând
de !tăpân' :er+at $i prii de pe un deal cu# !e $ncăierau pe aurul lui şi !e
depărtă !câr&it $n direc-ia #un-ilor'
Sinan 0ură $n )a-a !ultanului pe căpă-âna lui de ec+i "eneral că a
!pul&era ar#ata lui .i+ai%odă' (orni )ălo! din Con!tantinopol cu #ult
alai, !ă ia $n pri#ire oştirea uriaşă !trân!ă de :er+at cu atâta trudă'
În !tepa /ără"anului !e !tatornici!e o ară călduroa!ă, cu ploi #ai
pu-ine ca $n alte dă-i' (ă#ântul crăpat de !ecetă re!pira "reoi' *e"eta-ia
tânără !e #aturia!e $nainte de re#e, luându%şi culoarea "al&enă, ca de
toa#nă'
(e dru#urile de care, ur#ele ro-ilor !e &ătu!eră $n pă#ânt cu o
!trălucire
parcă #ai aparte, ca ara#aDoar
#ultă ani#a-ie' proa!pătă' În răcoarea
la re#ea pădurilor
prânului, !e !i#-ea
când cerul !e apă!a
"reu de căldură, până şi ie-uitoarele cele #ai !printene !e aşeau !ă
leneea!că $n locurile unde u#&ra arăta #ai dea!ă' Nu#ai pe dru#ul
dintre /ucureşti şi 6iur"iu ietă-ile pără!i!eră pădurile, tră"ându%!e $n
lături cu#in-i' Lă!ând la #i0loc o pârtie lată de o poştă' (oate pre!i#-i!eră
cea' Sau le !peria!e #ul-i#ea oa#enilor'
Din!pre 6iur"iu !e târa către *adul Călu"ărenilor o ar#ată uriaşă de
pe!te o !ută opteci de #ii de oa#eni' Un #on!tru !au un tăălu" care !e
ro!to"olea #olco#, )ără $ncetare' Capătul oştirii a0un!e!e la Călu"ăreni,
iar coada ei, )or#ată din pede!tri#e, a&ia ieşi!e din 6iur"iu' Unele
i!coade $l $nştiin-ară pe Sinan că oştile lui .i+ai%odă !%ar a)la $n
!trâ#toarea
era dru#ul celde#ai
la Călu"ăreni' .arele%iir
!curt !pre cetatea nu aea De
/ucureştilor' ti#p de a&ia
)apt, ocol'aştepta
Ace!ta
!ă dea piept cu oştile ro#âneşti' Aând a!e#enea ar#ată nici nu putea
!pune că a )ace ră&oi cu .i+ai, ci #ai de"ra&ă că eni!e !ă%l !pul&ere
cu totul' Era "ră&it, aşa cu# $l ştia lu#ea' Dru#ul !pre apu! $i şedea $n
)a-ă' În )runtea unei a!e#enea ar#ate aea de )ăcut doar un !i#plu #arş
până la *iena şi c+iar #ai departe' Supunând acele teritorii la care râni!e
toată ia-a, putea apoi !ă !e retra"ă liniştit'
De partea cealaltă a *adului Călu"ărenilor apăru ca# pe la cea!urile
două după prân călări#ea uşoară a lui Sinan' Oştenii de!călecară $n ăul
ro#ânilor' Caii porniră !ă pa!că prin $#pre0uri#i' Solda-i ec+i, pricepu-i
$n ră&oaie, turcii nu $ndrăniră a !e apropia de podul $n"u!t de pe!te
Nea0lo'
)i a)lat unCuloctoate că nu ăură
de capcană cu# nuni#ic din oa!tea
!e poate lui .i+ai%odă,
#ai &un' acolope!%ar
Sinan o!teni!e un
deal din apropiere' (rii "ânditor locurile de dincolo de !#ârcurile
Nea0loului' A)la!e că do#nul $şi a!cun!e!e oştile $n pădurea de pe!te pod'
.i+ai ale!e!e pe!e#ne poi-ia de apărare undea prin apropierea
pode-ului de le#n' Era cald' Ar )i putut $ncă !ă )acă un ocol' În
!trâ#toarea Călu"ărenilor nu aea loc de!tul !ă%şi de!)ăşoare ar#ata'
A&ia dacă $ncăpeau $n )ront de luptă ece%două!preece #ii de oa#eni'
Căldura $l #oleşi!e' Că!că şi !e tra!e, di#preună cu !uita nu#eroa!ă,
către locul de popa!'
Noaptea !e lă!a $ncet' Turcii ocupa!eră pe lu#ină de i un deal
$#pădurit' Cea pede!tri#e !e aşea!e $n !trâ#toare, )ăcând unele
pre"ătiri pentru atacul din iua ur#ătoare' 9ai!preece tunuri #ari )ură
cărate pe o $năl-i#e prielnică' De acolo puteau !ă loea!că dincolo de pod'
(rin câtea $ncercări de +ar-ă, Sinan !e conin!e de)initi că do#nul
ro#ân a )ace apărare $n prea0#a podului'
Când !e !tatornici de%a &inelea $ntunericul, un!preece oa#eni ieşiră
din ta&ăra lui odă' :ăcură ocol #are, purtând cu ei unele poeri' Erau
ânătorii' A0un!eră curând $ntre !ălciile din #ar"inea Nea0loului'
Trecu!eră până acolo prin &ăl-i şi !#ârcuri cercetate de ei la re#e de i'
Se lă!ară do#ol prin păpuriş, a)undându%!e uneori $n apa nă#oloa!ă până
aproape de u#eri' Co!tac+e Caraană călca $n ur#a lui Cae $n)ricoşat de
#oarte' G(e ?a#&ilica #ea, "ândi el, dacă nu u#&lă lipitorile pe #ine ca
)urnicile< În &ăl-ile a!tea necălcate, lipitorile pot a0un"e #ari de%un cot' O
a!e#enea lipitoare !e apropie !curt de o# şi%i !u"e o căciulă de !ân"e cât
ai clipi' dată
dintr%o Au elecăunnu)el#ai
al lor
ai de a !e apropia
!ân"e'H Ră#a!ecăo nici
clipănulocului,
le !i#-i' Te po#eneşti
$n!păi#ântat'
C+irilă, care enea $n ur#a lui, !e $#piedică de el'
8 Ce !%a $ntâ#plat= $l $ntre&ă $n şoaptă ânătorul'
8 E de rău< Aui, C+irilă, lipitorile ăd noaptea=
8 De unde dracu !ă ştiu eu= ai, dă%i dru#ul $nainte<
8 Nu #ai pot #er"e' A# ră#a! )ără !ân"e'
8 Atunci, $ntoarce%te<
8 Ai căpiat, !ăracu de tine< Cu# o !ă #ă $ntorc !in"ur%!in"urel cu o
&altă de lipitori pe #ine=
(u-in după #ieul nop-ii, a0un!eră pe #alul din!pre turci' Se #işcau
do#ol printre tu)ele #ari, către $năl-i#ea pe care !e a)lau rânduite )ru#o!
cele şai!preece
câ-ia tunuri'
paşi departe Două Dincolo
de tunuri' !tră0i şedeau de or&ă
de tunuri pe oreo
dor#eau &uturu"ă,
treiecilade
oşteni' Cae şi C+irilă !e ridicară pe &ua $năl-i#ii şi priiră o re#e
ne+otărâ-i' Întunericul !cău!e #ult' Noaptea era deo!e&it de li#pede'
Cele două !tră0i !tăteau cu )a-a !pre ei' Dacă ar )i $ncercat !ă $naintee,
!tră0ile i%ar )i ăut cu !i"uran-ă' Cu-itele lor puteau ni#eri &ine până
acolo, dar un -ipăt de #oarte ar )i ridicat $n picioare o #ul-i#e de turci'
:ăcură a#ândoi un ocol #are târându%!e pe &ua ridicăturii' A0un!eră
curând la oştenii care dor#eau' Dincolo de ei, doar la cincieci de paşi, !e
edea li#pede o #ul-i#e de corturi' Trecură târâş printre cei care
dor#eau' Se te#ură a#ândoi doar de un !in"ur lucru; !ă nu !e a)le
printre cei care dor#eau pe $năl-i#e oşteni care intrau $n luptă pentru
pri#a
!c+i#&,oară' A!e#enea
eteranii oa#eni
dor# $n nu pre#er"ătoare
noaptea pot $nc+ide oc+ii toată ca
atacului noaptea' În
nişte prunci'
Stră0ile !e #uta!eră $ntre ti#p de pe &uturu"ă, ree#ându%!e cu !patele
de -eaa unui tun' Co!tac+e !coa!e )runtea pe!te &ua ridicăturii şi%şi
căută prietenii' În !patele !tră0ilor !e ridicară două u#&re' Cu-itele
)ul"erară !curt' Stră0ile )ăcură unele "e!turi deordonate, dar #âinile
ânătorilor lucra!eră iute, prinându%i !trân!'
Trecu un !)ert de cea!' De !u& tunuri !căpărară nişte a#nare'
Noaptea era cal#ă' (arcă tri!tă şi apă!ătoare, cu toată lu#ina ei' De pe
#ica $năl-i#e i&ucni pe neaşteptate o )lacără uriaşă, ur#ată de unele
eploii, care !e auiră până departe' Cele şai!preece tunuri #ari nu #ai
erau &une de ni#ic'
Se apropiau orile' În cortul lui Sinan intrară pe rând, cu te#enele
adânci, #arii co#andan-i Satâr"i%.e+#et%paşa, a!an%paşa, Se"&an%
&aşi, Carai#an%paşa, eider%paşa, &eiul de Sia! 8 care conducea oştile
Siriei 8, şi u!ein, &eiul Nicopolului' .arele%iir $i prii $ncruntat' Era
#ânio! cu# nu%l #ai ău!eră de #ult' Iar când $l ări pe Se"&an%&aşi 8
co#andantul artileriei 8, Sinan $l ocăr$ cu#plit;
8 (entru cele şai!preece tunuri pierdute a# !ă pun !ă te "âtuie de
$ndată ce o# !)ârşi lupta, )iu de că-ea<
8 .ai a# $ncă nouă turnuri la )el de &une, pe care le oi urca acolo,
$ndrăni Se"&an'
8 (e celelalte de ce nu le%ai păit=
8 Le%a# păit, lu#ină-ia%ta' A# aut acolo de paă treieci din cei
#ai
n &uni tunari'
a#iaa Aud!ăcă)ie.i+ai%odă
#are )ără ar aea
ău-i de oc+ii nişte !lu0itori care u#&lă iua%
oa#enilor'
Sinan tăcu' Aui!e şi el #ulte lucruri de!pre ânători' Le !i#-i!e
puterea $n iarnă, când pierdu!e din caua lor pe!te trei #ii de oşteni, şi tot
ânătorilor aea !ă le #ul-u#ea!că pentru pierderea iiratului' Nu#ai
a!e#enea oa#eni ar )i putut intra printre tunurile lui Se"&an'
8 .i+ai%odă a #ai )i do#n până #âine di#inea-ă' Aud că ar#ata
lui ar nu#ăra ca# la treieci de #ii de oşteni' Noi ae# o !ută opteci de
#ii' Oa#enii lui !unt de adunătură' Ai noştri !unt $ncerca-i $n eci de
ră&oaie' A# putea #er"e !pre /ucureşti )ăcând un ocol cea #ai #are,
căutând aduri &une de trecere pe!te Nea0lo' Ar )i o "reşeală de neiertat'
Oştile ala+ilor ne%ar !ta #ereu $n !pate' *o# ter#ina cu ei aici' Tu,
a!ane,
de eiCarai#an<
ieniceri, cerca !ă treci &ăl-ile #ai 0o! de pod' Î-i dau cinci!preece #ii
8 A!cult, lu#ină-ia%ta'
8 *ei trece apa din !u! pe pod' Î-i dau cinci!preece #ii de !pa+ii'
Satâr"i<
8 Aici, lu#ină-ia%ta'
8 Tu ei !ta lân"ă #ine< Aşaă oa#enii pe "rupuri de câte
două!preece #ii< Când a o&o!i un "rup, $l o# $nlocui cu altul, din #er!'
Tre&uie !ă ră&i# pe!te pod' Se"&an<
8 Aştept, lu#ină-ia%ta'
8 Urci nouă tunuri pe $năl-i#ea aceea< Aten-ie !ă nu loi-i podul<
Ae# neoie de el' Aşei treieci de tunuri #ici din 0o! pe pod şi alte
treieci #ai !u!
Acu# pleca-i< Sede pod< Cu
apropie atâtea "uri de )oc tre&uie !ă ră&i# de"ra&ă'
orile'
La #ar"ine de pădure, .i+ai%odă $şi adună co#andan-ii' ?â#&ea'
?ile $ntre"i )u!e!e $ncruntat' Aea acu# puterea !ă â#&ea!că $n
a!e#enea clipe' Ni#ic din ocea lui nu arăta $n"ri0orare'
8 ir5l@<
 8 (orunceşte, #ăria%ta<
8 Ae# şapte!preece tunuri' Sinan a $ncerca năală #are pe!te
pod' Aşaă trei!preece tunuri $ntre copacii din dreapta< Aten-ie !ă nu
loi-i podul< Nu#ai aici ne pute# &ate cu #arele%iir' Sinan e un "eneral
#are' 9tie !ă !e &ată' *a $ncerca !ă ne +ăr-uia!că prin &ăl-i' (une două
tunuri #ai !u! de pod şi două #ai 0o!< Cocea<
8 (orunceşte, #ăria%ta<
8 Ae# şapte!preece #ii de oşteni' Turcii au o !ută opteci de #ii'
*a tre&ui !ă le )ace# )a-ă' Iei două #ii de oşteni şi aperi #alul #ai 0o! de
pod< .anta<
8 (orunceşte, #ăria%ta<
8 Ai două #ii de oşteni' Apără #alul din !u! de pod< (reda<
8 Aici !unt, #ăria%ta<
8 Oştile /uce"ilor nu#ără opt #ii de oa#eni' Ră#âi cu patru #ii $n
pădure< ir5l@, ai cinci #ii de oa#eni' Două #ii or !ta la pri#a toc#eală
de ar#e cu turcii< Trei #ii ră#ân cu /ăicoianu $n pădure< Noi i%a# #ai
&ătut pe turci' Îi o# &ate şi ai<
Soarele !e ridica do#ol pe!te &ăl-i' Se lă!a!e o linişte ca $n prea0#a
)urtunii, când $ntrea"a natură parcă $şi -ine re!pira-ia' (e coa0a unui copac
ră!turnat
şi !e târa un #elc' În ur#a lui ră#ânea o dâră !u&-ire, al&icioa!ă
!trălucitoare'
.i+ai ieşi din pădure' Se opri pe o #ică $năl-i#e, $ncon0urat de &oieri'
Era #ăre- $n lu#ina di#ine-ii' În)ipt $n şaua calului !ău oinic, părea
turnat $n &ron' Că#aşa de ale de pe pieptul lui lar" !clipea $n &ătaia
!oarelui'
Tunurile lui Se"&an porniră !ă !lo&oadă )oc' Erau pri#ele !ale de
$ncercare şi poate c+iar !e#nul lor de atac' (u+oiul turcilor !e urnea
do#ol către pod' Caii !e aliniau $n )or#a-ie, #er"ând la pa!' Î#pre0ur !e
ridica o pul&ere dea!ă' .ai !u! şi #ai 0o! de pod, turcii ieşi!eră din !patele
copacilor şi aruncau !cânduri pe!te &ăl-i' În )a-a podului, ir5l@ $şi rândui
ca# la două #ii de oşteni $#&răca-i $n ală#uri #ulte' În !patele lor, patru
#ii de tineri din
dră"ă!toa!e' ar#ata
Tunurile /uce"ilor
turcilor $şi do#oleau
porniră !ă &ată dincaii neroşi
toate cu or&e
păr-ile' O !ută de
tran!ilăneni $ncepură +ar-a la #i0locul podului' După cea toc#eală
uşoară de ar#e, Satâr"i porni năalnic !ă )or-ee trecerea, cu
două!preece #ii de oa#eni' În )a-a pu+oiului, tran!ilănenii nici nu !e
clintiră #ăcar' A&ia după reun !)ert de cea!, oa#enii lui ir5l@ porniră !ă
!e retra"ă pa! cu pa!, )ără !ă%şi !trice reo clipă )or#a-ia' (ăreau le"a-i
unii de al-ii' Turcii trecură podul şi creură dintr%o dată că au câşti"at
&ătălia, #ai uşor decât !e aştepta!eră' .i+ai%odă ridică #âna' Tunurile
lui ir5l@ &ătură năpra!nic dincolo de pod, rupându%i pe cei care trecu!eră
de cei care $ncercau !ă !e apropie' Atunci intrară $n luptă cei patru #ii de
oşteni din ar#ata /uce"ilor' Se năpu!tiră atât de i0elioşi pe!te turci, $ncât
$idouă!preece
rup!eră $n "rupuri #ici' Sinan
#ii de ieniceri ău podul
!ă treacă pericolul şi%l tri#i!e
cu orice pe Satâr"i
pre-' (rea cu
târiu; cei
din )a-a oştirii /uce"ilor dădură do!ul şi !e i&iră de oa#enii lui Satâr"i,
c+iar $n locul $n care $#proşcau tunurile ro#âneşti' Căură #ul-i dintre
oa#enii iirului, dar şi $ntre ro#ânii de la pod !e )ăcu o !părtură' Tunurile
lui Se"&an a)late pe acea #ică $năl-i#e loeau nu#ai $n plin' .i+ai ău
pri#e0dia şi #ută oştile cea #ai 0o! de pod' Doar ca la reo #ie de tineri
!e aântară de partea turcea!că' Turcii $i lă!ară !ă treacă podul, )iind
coninşi că%i or #ătura iute din dru#ul lor' Două !ute dintre ro#âni !e
rup!eră !pre !tân"a, şi până !ă !e de#eticea!că Se"&an%paşa, a0un!eră
pe #ica $năl-i#e, unde $n 0urul celor nouă tunuri nu !e a)la "loată prea
#are' Trei dintre tunuri )ură adu!e $n "ra&ă pe partea ro#ânea!că'
Celelalte şa!e erau #ult prea "rele' Tinerii atacatori le tra!eră până pe
&ua $năl-i#ii, iar de acolo le năpu!tiră $n &alta de la piciorul colinei'
(ierderea celor nouă tunuri #ari şi a celor şai!preece din noaptea trecută
$i de!cu#păni rău pe turci' :u un #o#ent de ră"a dinaintea #âniei lui
Sinan' Oştile din pădure !e !c+i#&ară cu cele de la pod' Tunurile lui ir5l@
)ăceau prăpăd #are' Din !u! de pod, pe partea lui .anta, câtea #ii de
turci ră&iră prin &ăl-i' (ericolul $ncepu !ă crea!că, #ai ale! că din 0o! de
pod Cocea nu #ai putea )ace )a-ă #ultă re#e cu cei două #ii de oa#eni
pe care%i co#anda' Sinan !i#-i că ictoria nu #ai poate !ă%i !cape şi )or-ă
trecerea podului tri#i-ând $n )oc al după al, din oştile lui cele #ai &une'
.i+ai !coa!e reerele din pădure' Lupta -inu !c+i#&ătoare $ncă reo trei
cea!uri' Apoi !e #uta!e pe partea ro#ânilor' Oştile lui .i+ai !e rupeau
$ncet de turci şi !e tră"eau către adăpo!tul pădurii' A&ia $n clipa aceea
trecu Sinan $n din
Tran!ilănenii )runtea ienicerilor,
)a-a lui !ocotind
!e rup!eră că eni!e
$n pâlcuri #o#entul +otărâtor'
#ici, neputincioa!e' Câtea
#ii de ieniceri $ncon0urară tunurile lui ir5l@' *iteaul un"ur lă!ă tunurile şi
porni $n )runtea a reo patru !ute de oa#eni către pu+oiul care !e !cur"ea
de pe pod' Ce $ncerca el era #oarte !i"ură' .i+ai%odă nu !e clinti!e până
atunci' Cuprin!e dintr%o rotire a oc+ilor $ntrea"a onă de luptă' (e!te tot
!e ăreau nu#ai tur&ane şi )e!uri' Tra!e de la şaua calului &arda lui #are'
În !pate !e aui un ăn"ănit !curt' Oa#enii lui odă !e aplecară pe cai, cu
ar#ele pre"ătite' Erau ulti#ele reere' Ca# la reo cinci !ute din cei #ai
&uni oa#eni din ar#ata /uce"ilor' De o parte şi de alta a do#nului,
ânătorii $şi #ânau caii intrând pentru pri#a oară $n luptă' A0un!eră la pod
$n aceeaşi re#e cu ite0ii lui ir5l@' Cele două "rupuri !e uniră $ntre ele'
Înaintau
!e )ăcu!enăalnic $n rândurile
pârtie' /arda turcilor
lui odă )ul"eraa!e#enea unui &ur"+iu'
!curt' Do#nului (e de &ar&a
i !e &ârli!e lături
!tu)oa!ă, oc+ii $i erau roşii şi răi' 6la!ul lui $ntrecea &u&uitul tunurilor'
A0un!eră !ă calce pe pod' Carai#an%paşa le ieşi $n )a-ă' Ridică iata"anul
dea!upra do#nului, dar &arda !e a&ătu "rea pe!te iata"an' /ra-ul cu
iata"an cu tot &ură $ntr%o parte' Din "âtul lui ne"ricio! -âşni un şuoi de
!ân"e' Sinan !e a)la ca# la 0u#ătatea podului' Săltă a#ândouă pi!toalele
!pre odă' Cu-itul lui Cae $i ni#eri calul $ntre oc+i' Ani#alul !e ridică $n
două picioare, or&it de durere, şi !e pră&uşi $n #laştină, di#preună cu
!tăpânul' În rândurile turcilor !e aui un !tri"ăt de "roaă' a!an%paşa,
care toc#ai !e pre"ătea !ă intre $n luptă, dădu do!ul, $n!păi#ântat' Se
i!că $năl#ăşeală dincolo de pod' I&i-i din coa!tă şi din !pate, ienicerii şi
!pa+ii ur#ară
al-ii' *odă pilda
a0un!e pe deliilor, prăălindu%!e
neaşteptate $ndărăt'
$ntre corturile Călcându%!e
turcilor' uniierde
Stea"ul cel pe
al !ultanului cău $n #âinile lui Ducu' *ăând a!e#enea prăpăd, Satâr"i%
paşa !e năpu!ti, $n )runtea a două până la trei #ii de ieniceri, !ă apere
!tea"ul' Lupta !e $nte-i din nou, c+iar printre corturi' .i+ai%odă !e
po#eni răle-it de ai lui' Un pede!traş rătăcit $n locul acela $l $#pun!e pe
odă cu !uli-a $ntre coa!te' .i+ai lă!ă &arda şi apucă !uli-a cu a#ândouă
#âinile' Cae !e a)la departe, la #ai &ine de treieci de paşi' Cu-itul lui
&ură prin aer şi !e $n)ip!e adânc $n !pinarea pede!traşului' *ânt Săl&atic
$l purtă ca o nălucă !pre do#n' De două ori loi!e u!ein%paşa cu
iata"anul !pre "âtul do#nului' De două ori odă, lip!it de ar#e, !e aplecă,
!căpând ca prin #inune' A treia oară, u!ein ră#a!e cu &ra-ul ridicat la
#i0locul dru#ului' Cu-itul lui C+irilă i !e $n)ip!e!e $n "ât, până la plă!ele'
*odă !e prăăli de pe cal $n aceeaşi re#e cu u!ein' A&ia atin!e
pă#ântul, şi !e ridică, $nin"ându%şi !lă&iciunea' Cae !ări din şa, cu
"ândul !ă%l !pri0ine' În clipa aceea, un turc $nalt şi !lă&ăno", de!pre care
!e a)lă #ai târiu că era co#andantul trupelor !iriene, ridică pi!tolul !pre
do#n' Cae Indru !e aruncă dinaintea lui odă şi pri#i )ocul $n piept' Apoi,
corturile şi #alul Nea0loului !e ră!turnă pe o parte, $n rotiri !curte' Cerul
!e lă!ă dintr%o dată #ai 0o!, iar pă#ântul porni !ă !e le"ene uşor' (entru
ulti#a oară cu-itul tânărului !e aântă prin aer ca o !ă"eată, iar
co#andantul oştilor Siriei !e prăăli de pe cal' .i+ai%odă $l prin!e pe
Indru $n &ra-ele lui #ari toc#ai la re#e' Cae păru !ă !e de#eticea!că o
clipă' Încercă !ă â#&ea!că, dar nu#ai oc+ii $i luciră, ca 0ăraticul' Îl prii
pe do#n parcă de departe şi reuşi !ă &ol&oro!ea!că;
8 Unc+iule, tre!ări
.i+ai%odă !e pareputernic'
că a# câşti"at
Îl prii&ătălia'
lun" şi%i #ân"âie )runtea' Dar
tânărul nu #ai !i#-i #ân"âierea &unului !ău unc+i'
A#ur"ul !e lă!a do#ol' Oştile turceşti !e adunau cu acea deordine
pe care o aduce $n)rân"erea' În ta&ăra lui odă $ncepură nu#ărătorile'
Do#nul ării Ro#âneşti !e a)la $ntin! $n cortul !ău' :elcerul $i o&lo0i!e rana
dintre coa!te, arătând de!tul de $n"ri0orat' Iere#ia /ăicoianu anun-ă lui
odă iita #arelui cancelar al Tran!ilaniei'
8 Să intre< !e aui ocea puternică a lui .i+ai'
8 Sper că rana #ăriei%tale nu e prea adâncă, !e $nclină Io0ica'
8 Nu' (utea !ă )ie #ai rău' Dar a!ta nu #ai are i#portan-ă pe lân"ă
cele $ntâ#plate ai'
Cancelarul
deo!e&ire $i prii
$ntre o#ul cu aten-ie
ace!ta )a-a
a!pru la cri!pată
or&ă şi cu de !u)erin-ă'
ini#a caldă, şiEra atâta
Si"i!#und,
de la care te aşteptai $n orice clipă la un lucru nepreăut< Ni#ic din
or&ele do#nului şi din purtarea lui nu arăta că !e câşti"a!e o ictorie atât
de !trălucită $#potria turcilor' Era acolo $n 0urul lui odă o at#o!)eră de
cal# şi linişte de parcă tot ce !e $ntâ#pla!e )u!e!e a&!olut nor#al şi
)ire!c' Si"i!#und !%ar )i $#păunat $n )el şi c+ip cu a!e#enea ictorie'
8 Aud că eşti "ata de plecare, do#nule cancelar'
8 Cu oia #ăriei%tale, aşa a )i' *oi poe!ti principelui toate câte !%au
petrecut ai'
8 Nu e de!tul< ro!ti do#nul $nin"ându%şi durerile' Turcii au )o!t
&ătu-i ai, dar !unt $ncă puternici' .âine or $ncerca din nou !ă treacă
Nea0loul' Sinan
pierdut şi noi a pierdut
#ul-i oa#eni'oşteni
Dacă cât $n trei &ătălii'
principele !%ar a)laE şi
aicielnu#ai
rănit' Dar a#
cu ece
#ii de oşteni, $n două ile i%a# duce pe turci din ur#ă cu &ă-ul de%a lun"ul
/alcanilor' .ulte pro#i!iuni a# pri#it de la principe, de la $#păratul
Rudol) şi de la al-ii' Dar de luptat, a# luptat !in"ur' În noaptea a!ta, $n loc
!ă a# oşti de!tule şi !ă "one!c după turcii $ninşi, a tre&ui !ă $ncep
retra"erea !pre #un-i' Când !%a #ai po#enit, do#nule cancelar, ca un
$nin"ător !ă )u"ă din )a-a $nin!ului= Si"i!#und !e -ine de petreceri $n loc
!ă )ie lân"ă noi pe câ#pul de luptă' Dacă pierde# noi, a pierde şi el' În
câtea !ăptă#âni, turcii or )ace doar o pli#&are prin )ru#oa!ele -inuturi
ale Tran!ilaniei' (rincipele !e arată a nu )i o#ul care i%ar -ine $n loc' *o#
$ncerca noi !ă%i &ate# $n #un-i' Să%i !pune-i toate a!tea lui Si"i!#und'
.i%ar )i plăcut !ă #ai ră#âne-i cu noi, do#nule cancelar' A# )i călătorit
$#preună'
8 Îl ro" pe #ăria%ta !ă #ă ierte< Niciodată nu a# )o!t "ră&it ca acu#'
*ia-a !in"urului #eu prieten e $n #are pri#e0die'
8 Nu $n-ele"' Cine e acel prieten=
8 Do#nul Cae Indru, nepotul #ăriei%tale'
8 Nepotul #eu= 6lu#i-i, do#nule cancelar, !e $ncruntă odă'
8 Nu #i%aş $n"ădui a!e#enea "lu#e'
8 A# creut că aiureaă când a căut, i!e do#nul #ai #ult pentru
!ine' Nu' Nu e cu putin-ă' Doar $#i cuno!c nepo-ii'
8 E )iul )o!tului do#n şi )rate al #ăriei%tale, (etru Cercel'
Oc+ii do#nului !trăluciră ciudat'
8 De unde ştii do#nia%ta atâtea lucruri=
Cancelarul
8 â#&i a!pru'
Sunt cancelar, #ăria%ta' Sunt &o"at şi !unt prietenul do#nului
Indru'
:elcerul $i )ăcu !e#n lui Io0ica !ă !e retra"ă' Do#nul !e $n"ăl&eni
dintr%o dată' Deci, rana lui era #ult #ai rea decât lă!a el !ă !e adă'
În!era!e' (rin câ#pia /ără"anului !e #işca iute o tră!ură purtată de
şa!e cai de ra!ă' (e o tar"ă &ine $n-epenită de pere-ii laterali ai tră!urii !e
le"ăna do#ol Cae Indru' Cancelarul Io0ica e"+ea lân"ă el, du! pe
"ânduri' Uneori, tre!ărea' I !e părea că re!pira-ia uşoară a o#ului de pe
tar"ă !e opri!e' În )a-a tră!urii călăreau Co!tac+e Caraană, C+irilă ?ece
Cu-ite, Ducu cel Iute, părintele 6ra!a, Tu)ănel, Toroipan, 6ăluşcă şi Ciripoi'
În !patele tră!urii $şi #ânau caii douăeci de oşteni de%ai principelui' *ânt
Săl&atic,
din acel #inunat
)a-ă, cătând ar#ă!ar
din re#e%n al lui $n
re#e Cae, !e -inea
dreapta şi%n!lo&od după
!tân"a, caii#irat'
parcă celor
Uneori, !e repeea printre caii ânătorilor, adul#ecând' Apoi !e do#olea şi
!e târa $ncet #ai departe'
Conoiul )ăcea popa!uri !curte' :elcerul lui Io0ica o&!era )eşile
rănitului şi clătina din cap a neputin-ă' :ăcură ocol #are' Cetatea
/ucureştilor ră#a!e undea departe $n !tân"a' Ar )i )o!t #ai ni#erit !ă
oprea!că, dar nu era c+ip' Doar doi oa#eni erau $n !tare !ă )acă o #inune
cu rănitul' ?i#er#ann, )elcerul principelui, şi Stela Cri!tu' Sile Ador#itu
pleca!e ca un ârte0 !ă%i $nştiin-ee' Dar dru#ul era lun"' Nu#ai #er"ând
$n $ntâ#pinarea lor !%ar )i putut !curta acel ti#p atât de pre-io!' Oare a
rei!ta Cae Indru până atunci=
Se lu#ina
Dru#ul de #ai
deeni!e iuă'a!pru'
Conoiul trecu!e de (loieşti
urducăturile !e arătauşi !e apropia de #un-i'
$n!păi#ântător de
#ari' Cancelarul a-ipi!e' (e )a-a lui Cae !tăruia aceeaşi paloare, care%i
$n"ri0ora pe to-i' *ânătorii !e rupeau pe rând din )a-a conoiului şi !e
apropiau de tră!ură' Apoi !e $ntorceau )ără !ă !coată o or&ă' Căldura
#oleşitoare !e #ai do#oli!e' Aerul deeni!e #ai a!pru, purtând $n el acea
#iro!nă dulce de &rad'

Când de!c+i!e oc+ii Cae Indru, era $ntr%o di#inea-ă' (rin perdelele
odăii, tra!e la o parte, năălea !oarele' Lu#ina ilei $i loi oc+ii ca două
pu#nale a!cu-ite' Îi $nc+i!e cu "reutate' Si#-ea o durere iolentă $n
pleoape' O #ână delicată, parcă #ai #ult o părere, $i #ân"âia )runtea'
De!c+i!e oc+ii din nou' Dea!upra lui şedea aplecat un &ăr&at !lă&ăno", cu
na!ul a!cu-it ca un pli!c de uliu' Cea #ai $ncolo, 9te)an Io0ica, arăta ca
un ta&lou depărtat' Na!ul a!cu-it di!păru de lân"ă )a-a tânărului' Cae !i#-i
din nou pe )runte #ân"âierea aceea uşoară' Ur#ări #âna )ără "ra&ă,
#utându%şi priirea $ncet' :u pri#a lui tre!ărire' :a-a Stelei Cri!tu $i apăru
la $nceput neclară' Apoi, priirile lui !e li#peiră atât de &ine, $ncât putu
de!coperi până şi lacri#ile care erau "ata !ă co&oare pe )a-a palidă a
)etei'
8 A!ta &un< :oarte &un< ro!ti o#ul cu pli!c de uliu'
De !u& )erea!tra ca!ei !e aui ocea lui Ciripoi;
8 O )ace# lată< Să #or dacă n%o )ace# lată<
8 ei, Ciripoi, $na-ă !ă or&eşti, nătărăule< !tri"ă Tu)ănel'
6la!urile
(e o &ancăe!ele !e cur#ară
aşeată &ru!c' Cinea
printre &o!c+etele $nc+i!e
#ulte, )erea!tra'
&aroana .aria%:loren-a
de Senti5ni di!cuta $n "ura #are cu Co!tac+e Caraană' Cele o !ută
douăeci de ocale ale !i#paticei doa#ne luau parte la di!cu-ie
!cuturându%!e $n )el şi c+ip' *iteaul Co!tac+e Caraană 8 o#ul care
dădu!e piept la ia-a lui cu !u#edenie de duş#ani, cu lipitorile din &ăl-ile
Călu"ărenilor şi cu !lu-enia ?a#&ilicăi 8, !e tră"ea $ndărăt centi#etru cu
centi#etru, ca $n )a-a unei pri#e0dii căreia nu%i putea )ace )a-ă'
8 A# aler"at $ncoace $ntr%un !u)let, do#nule Caraană, !e aui "la!ul
a!pru al &aroanei' Credea# că şi do#nia%ta eşti pe #oarte' Eu nu #ă dau
$n ânt după &ăr&a-i, c+iar dacă !unt oa#eni c+ipeşi ca do#nia%ta' Î#i
place, $n !c+i#&, ite0ia' I%ai &ătut, do#nule, pe turci' La!ă, nu #ă
$ntrerupe<do#nule,
La!ă%#ă, 9tiu eu ce!ă!pun' Era# !i"ură
te $#&ră-işe că nu
cu toată or trecenoa!tră<
ad#ira-ia pe!te do#nia%ta'
Co!tac+e nu !e te#u de ad#ira-ia )ă-işă a &aroanei, ci nu#ai de
&ra-ele ei, care !e de!tin!eră ca două -ei de tun' Încercă o #işcare de
retra"ere !trate"ică' (rea târiu' /ra-ele $l prin!eră ca $ntr%o #en"+ină'
Co!tac+e !e pierdu cu un o)tat $ntre dantelele doa#nei, şi ulti#ul lui "ând
)u $ndreptat !pre ?a#&ilica' Spre acel cal dat nai&ii, care%l !căpa!e din
atâtea pericole' Dar ?a#&ilica, a)lat la câ-ia paşi, nu con!ideră că
!tăpânul !%ar "ă!i $n cine ştie ce !itua-ie "rea şi%şi ău de trea&ă,
apucând cu &uele lui urâte o por-ie #are de iar&ă )ra"edă'