Fiziologie

Sistemul circulator

Structura inimii

Formata din 2 atrii si 2 ventricule.

Are doua jumatati :

- Inima dreapta – pompeaza sange venos in plaman si face parte din circulatia
pulmonara
- Inima stanga – pompeaza sange cu oxigen la tesuturi si face parte din
circulatia sistemica. Atat atriile cat si ventriculul au o functie de pompa,
atriile fiind mai slabe in contractie decat ventriculele.

Functia de pompa depinde de doua lucruri :

- Proprietatile muschiului cardiac

- Buna functionare a valvelor cardiace

Muschiul cardiac se numeste miocard. Este un muschi striat si se contracta

asemanator muschiului scheletic (tot striat), doar ca durata contractiei este mai
lunga (cam o data si jumatate, mai viguroasa).

Miocardul mai contine fibre musculare specializate :

o Excitatorii (genereaza impuls electric)

o Fibrele de conducere a impulsului electric

Miocardul contine actina si miozina – doua proteine speciale care formeaza niste
filamente. Particular pentru miocard, fibrele musculare sunt legate intre ele in serie
si in paralel (cap la cap sau una peste alta) prin discuri intercalate. Aceasta legatura
face ca masa musculara sa se contracte simultan – ca un sincitiu, generand o forta
musculara mult mai mare.

Sincitiul atrial este despartit de sincitiul ventricular printr-o zona fibroasa atrio-
ventriculara in asa fel incat atriile se contracta separat de ventricule, atriile intai
apoi ventriculele. Atriile imping sangele in ventricul care impinge mai departe
1|Fiziologie
sangele in circulatie. Transmiterea impulsului electric de la atrii la ventriculi se
face prin fibre speciale de conducere care intarzie impulsul electric in asa fel incat
atriile sa se contracte primele.

Ciclul cardiac reprezinta evenimentele cardiace de la o bataie de inima la alta.

Este initiat de generarea spontana a unui impuls electric in nodul sino-atrial.

Nodul sino-atrial este localizat in atriul drept in apropierea locului de varsare a

venei cavei superioare. De la nodul sino-atrial stimulul electric calatoreste la
ambele atrii, intarzie apoi in nodul atrio-ventricular si se distribuie apoi la
ventriculi.

Ciclul cardiac are doua parti:

- Sistola – se produce contractia

- Diastola – se produce relaxarea

In sistola, sangele este impins (ejectie) din cavitate prin contractie. In diastola
cavitatea se relaxeaza si se umple cu sange. Ambele procese sunt extrem de
importante. Sistola si diastola trebuie sa se coordoneze cu deschiderea si inchiderea
valvelor cardiace.

Cand atriul este in sistola (se contracta) :

o ventriculul este in diastola ca sa primeasca sange

o valvele atrio-ventriculare trebuie sa fie deschise si (mitrala – atriul stang si
ventriculul stang ; si tricuspida – in partea dreapta)
o valva aorta (ventriculul stang) si pulmonara (ventriculul drept) trebuie sa fie
inchise.

Cand ventriculul este in sistola

o valvele atrio-ventriculare trebuie sa fie inchise

o valvele pulmonare si aorte trebuie sa fie deschise

Cand atriul este in diastola (primeste sange)

o valvele atrio-ventriculare trebuie sa fie inchise

2|Fiziologie
Sistola ventriculara

1. se inchid valvele atrio-ventriculare – valvele atrio-ventriculare produc un

zgomot (zgomotul I cardiac)
2. contractia izo-volumica – se incordeaza muschiul
3. deschiderea valvei aorte si pulmonare
4. incepe ejectia sangelui, ventriculul continuand sa se contracte. 70% din
sange este ejectat rapid in prima treime din sistola, 30% din sange este
ejectat lent in urmatoarele 2/3 din sistola
5. se inchid valvele aorta si pulmonara – inchiderea lor produce un alt zgomot
care se numeste zgomotul II

Sistola este cuprinsa intre zgomotul I si zgomotul II.

Diastola ventriculara

1. relaxarea izo-voluminca a ventriculului

2. se deschid valvele atrio-ventriculare
3. sangele trece din atrii in ventricule – trecerea din atrii in ventricule se face in
3 etape :
- trecere rapida, in prima treime din diastola
- diastaza, curgere lenta, a doua treime din diastola
- sistola atriala, care impinge sangele din atrii in ventricule, ultima treime din
diastola.
4. Se inchid valvele atrio-ventriculare care genereaza zgomotul I

Diastola este cuprinsa intre zgomotul II si zgomotul I urmator.

Relatia ciclului cardiac cu electrocardiograma :

Unda P – depolarizarea atriilor (impulsul electric calatoreste prin atrii)

Segmentul P R – contractia atriala

Complexul Q R S – depolarizarea ventriculelor ce initiaza contractia (sistola)

3|Fiziologie
Unda T – relaxarea ventriculara

P, PR, T – pregatesc diastola

Volumele cardiace

1. Volum end-diastolic : reflecta umplerea maxima a ventriculelor in diastola.

Este 110-120 ml.
2. Volum end-sistolic: reflecta ce ramane in ventriculi dupa contractie. 40-50
ml.
3. Volumul ejectat : cel care ajunge in circulatie, 70ml.
4. Fractia de ejectie: procentul din volumul end-diastolic ejectat, care este de
60%

La efort :

1. Volumul end-sistolic : scade la 10-20 ml

2. Volumul end-diastolic : creste la 150-180 ml
3. Volumul ejectat : creste la 140 ml
4. Fractia de ejectie : ajunge la 80-90%.

Functia valvelor cardiace :

- Se inchid si se deschid pasiv in functie de gradientul de presiune.

- Se inchid impinse de presiunea din ventricul (valvele atrio-ventriculare) sau
impinse de presiunea din vasele mari (aorta si pulmonara) – inchidere
retrograda – invers decat sensul de curgere al sangele, de jos in sus
- Se deschid impinse de presiunea din atrii (valvele atrio-ventriculare) sau de
presiunea din ventricul (valvele aorta si pulmonara) – deschiderea se
numeste antero-grada.
- Valvele sunt ancorate de peretele miocardului de cordaje tendinoase si de
muschi papilari, care au rolul de a preveni prolapsul valvelor (in momentul
inchiderii)

4|Fiziologie
 Presarcina (presiune bazala) este gradul de tensiune a muschiului cand incepe sa
se contracte – inainte de a incepe contractia. Este egal cu 5mmHg.

Postsarcina este sarcina impotriva careia muschiul isi exercita contractia (el
trebuie sa dezvolte o anumita putere), care este de 120 mmHg.

Energia necesara pentru contractia inimii

Aceasta energie rezulta din metabolizarea acizilor grasi si mai putin din
metabolizarea glucozei si lactatului (rezultat din metabolismul oxidativ). Inima
se hraneste predominant din acizii grasi. Cea mai mare parte din energie este
convertita in timpul contractiei musculare in caldura si doar 25% este folosita
ca debit de lucru – eficienta cardiaca.

Post-sarcina:

- Este tensiunea impotriva careia muschiul isi exercita contractia

- Este de 120 mmHg

Energia necesara pentru contractia inimii:

- Rezulta din metabolizarea acizilor grasi si mai putin din metabolizarea

glucozei si lactatului
- Cea mai mare parte din energie este convertita in timpul contractiei
musculare in caldura si doar 25% este folosita ca debit de lucru, fenomen
numit eficienta cardiaca

Reglarea functiei de pompa a inimii

- Depinde de trei lucruri :

1. Reglare intrinseca, ca raspuns la modificarea volumului de sange ce
ajunge la inima
2. SNV controleaza frecventa cardiaca si intensitatea contractiei
3. Doi ioni importanti in functionarea inimii – Ca si K, importanti in
procesele de contractie

5|Fiziologie
Reflarea intrinseca

- Volumul de sange pompat de inima depinde aproape in intregime de

cantitatea de sange ce se intoarce la inima pentru sistemul nervos

Mecanismul F-S

Sistemul nervos vegetativ

- Simpatic: este distribuit in mod egal la atrii si la ventricule

- Parasimpatic: este distribuit doar la atrii (nu au inervatie vagala) ; stimularea
vagala nu are efect pentru contractii
- Frecventa cardiaca – pe atrii – creste de la 70 la 180-200 de batai / minut
- Forta contractila – pe ventricule – se dubleaza

In conditii normale, SNV descarca permanent impulsuri, mentinand debitul

cardiac cu 30% mai mult decat daca n-ar exista inervatie simpatica

Sistemult nervos parasimpatic

- Scade frecventa cardiaca de la 70 batai / minut la 20-40 batai / minut

- Forta contractila scade cu 20-30 %

Rolul ionilor de potasiu

- excesul de potasiu in spatiul extracelular diminueaza potentialul de repaus,

deci si potentialul de actiune (scade contractilitatea)

- asociat blocheaza conducerea prin nodul AV

- cresterea potasiului de 2-3 ori peste normal produce oprirea cordului

Rolul ionilor de calciu

- Scaderea calciului extracelular diminua potentialul de actiune si forta

contractila a inimii
- Intrucat mecanismele de reglare a calciului extracelular sumt mai riguroase,
hipocalcemia nu are importanta clinica

Efectul temperaturii

6|Fiziologie
 - Cresterea temperaturii (febra)creste frecventa cardiaca, iar scaderea
temperaturii (hipotermie) scade frecventa cardiaca la cateva batai pe minut
- Mecanismele implica permeabilitatea membranei celulare

Debitul cardiac

- Se defineste ca fiind volumul de sange pompat intr-un minut

- La adultul tanar : 5.6 L/min la barbat ; 4.9 L/min la femeie
- Depinde de suprafata corporala si de varsta

Index cardiac

- Debitul cardiac (DC) raportat la suprafata corpului

- Media 3 L/min/m²
- In conditii normale este egal cu debitul venos si depinde de suma aportului
venos de la fiecare tesut in parte
- Creste sau scade paralel cu metabolismul tisular

Limitele debitului cardiac

- In conditii normale nu poate sa creasca peste 13 L/min (2.5 ori debitul bazal)
- Cord hiperefectiv : se obtine prin stimulare simpatica/inhibare vagala (creste
debitul cardiac pana la 25 L/min)
- Se obtine prin hipertrofia muschiului cardiac, care la sportivi este intre 50-
75% peste valoarea normala – insuficienta coronariana
- Cordul hipoefectiv – nu genereaza energia proportionala cu volumul de
sange, debitul creste la efort de la 5-7 L/min
- Se intalneste in situatii in care inima este bolnava: hipoxia cardiaca, stenoza
(stramtoare) coronarelor, miocardita (inflamatia miocardului), tulburari de
ritm, lipsa inervatiei simpatice (se intampla in cordul transplantat)

Reglarea debitului cardiac

- Depinde de returul venos

- Depinde de functia de pompa a inimii

Excitarea ritmica a inimii

7|Fiziologie
 - Apare datorita unui sistem specializat cu numele de sistemul excito-
conductor al inimii
- Impulsul este generat in nodul sino-atrial, calatoreste de la atriu catre
ventricul pe 3 cai. Ajunge la nodul atrio ventricular unde intarzie, apoi exista
fasciulul His impartit in ramura dreapta si ramura stanga..
- In conditii normale :
1. atriile se contracta cu 1/6 secunde inaintea ventriculelor permitand
umplerea acestora inainte de a pompa sangele in circulatie
2. Masa musculara ventriculara se contracta simultan cu generarea fortei de
contractie necesara ejectiei sangelui

Nodul sino-atrial

- Se afla in peretele postero-lateral al atriului drept in apropierea locului de

varsare a avenei cave superioare
- Conectat direct cu muschiul atrial astfel incat orice PA (potential de actiune
generat) se transmite rapid in atriu

Transmiterea impulsului la ventriculi

- Sistemul de conducere atrial prin cele trei cai si nodul atrio ventricular
intarzie transmiterea impulsului astfel incat ventriculii sa se umple cu sange
in timpul contractiei atriale

Nodul atrio-ventricular

- Localizat in peretele posterior al atriului drept, in spatele valvei tricuspide

- Incetinirea transmiterii se datoreaza numarului redus de jonctiuni de tip gap
cu permeabilitatea redusa a ionilor
- Fibrele au capacitate de depolarizare spontana ca si nodul sino-atrial, in asha
fel incat daca nodul sino-atrial inceteaza ca functie, functia de pace-maker
a inimii este preluata de nodul atrio-ventricular (are capacitatea de
depolarizare spontana)

Transmiterea intraventriculara – tesutul specializat Purinje

- Numar mare de jonctiuni de tip gap si discuri intercalate

8|Fiziologie
 - Dimensiuni mai mari decat fibrele ventriculare
- Conduce numai anterograd, de la atrii la ventriculi (nu si inapoi, doar de sus
in jos)
- Fibrele au capacitate de depolarizare spontana si devin pace-maker daca nu
exista nici nod sino-atrial, nici atrio-ventricular – difera frecventa – nodul
sino-atrial descarca cel mai rapid, ii inhiba pe restul. Nodul atrio-venricular
scade frecventa la 40/min, Purkinje la 20/min

Functia de pace-maker

- Depinde de capacitatea de depolarizare spontana

- 70-80 / min in nodul sino-atrial
- 40-60 / min in nodul AV
- 20-40 / in fibrele Purkinje
- Impulsul generat de nodul sino-atrial inhiba depolarizarea spontana a
nodului atrio-ventricular (NAV) si al fibrelor Purkinje

Intervential vagala (acetilcolina)

- Creste starea de hiperpolarizare in sistemul excito-conductor

- Nodul sino-atrial se depolarizeaza spontan mai greu de la -65/-75 mV decat
de la -55mV =>bradicardie (scade frecventa cardiaca)
- Impulsul se transmite mai greu prin nodul atrio-ventricular, intarzie mai mult
decat 0.12 s, pana la bloc atrio-ventricular (oprire)

Interventia simpatica (noradrenalina)

- Creste permeabilitatea pentru ionii de sodiu si calciu

- Scade potentialul de repaus (PR) in asa fel incat nodul sino-atrial se
depolarizeaza spontan mai usor => tahicardie (creste frecventa cardiaca)
- Impulsul se transmite mai repede prin nodul atrio-ventricular
- Creste forta de contractie a miocardului prin cresterea calciului intracelular

Sistemul circulator

9|Fiziologie
Functiile sistemului circulator

- Transport de substante nutritive catre tesuturi

- Preia deseurile metabolice de la tesuturi
- Transport hormoni
- Mentinerea hoemostaziei (stare de echilibru ideala, nivelul ionilor perfect
distribuit, debitul cardiac, etc) sistemice pentru functionarea optima a
tuturor celulelor

Circulatia arteriala

- Transporta sange sub presiune mare la tesuturi – vase de presiune

- Pereti vasculari puternici, grosi
- Velocitate (viteza sangelui) mare a sangelui

Arteriolele – vase de conductanta prin care sangele ajunge la capilare

- Au perete muscular puternic care are un rol extrem de important: in

contractie poate sa inchida complet arteriola si prin relaxare o dilata de
cateva ori
- Sistemul arteriolar controleaza fluxul sanguin in fiecare tesut in functie de
necesitatile tisulare

Capilarele

- Mediaza schimbul dintre sange si lichidul interstitial (de fluide, electroliti,

nutrienti, produsi de metabolism, etc)
- Perete foarte subtire cu numerosi pori permeabili pentru apa si molecule
mici => structura adaptata functiei

Venulele

- Colecteaza sangele din capilare si conflueaza in vase din ce in ce mai mari

Venele

- Sunt vase de conductanta si duc sangele de la venule catre inima

- Rezervor major de sange care poate fi mobilizat suplimentar

10 | F i z i o l o g i e
 - Presiune scazuta, pereti subtiri
- Peretele muscular se poate contracta sau relaxa suficient pentru a mobiliza
rezervorul de sange suplimentar
- Exemplu :
o venele din splina => sinusoide venice (genereaza 0.5 L sange)
o Ficatul => sinusoidele hepatice
o Membrele inferioare => (hemoragii, debit cardiac scazut -> pozitia cu capul
in jos si picioarele mai sus)

Presiunile in circulatia sistemica

- Presiunea medie in aorta este de 100mmHg si variaza in functie de ciclul

cardiac
- Presiunea sistolica este de 120 mmHg si diastolica de 80mmHg
- Presiunile in circulatia capilara sistemica: sangele ajunge cu presiune de
35mmHg la capatul artriolar si 10 mmHg la capatul venos
- Presiunea functionala capilara este de 17 mmHg, suficient de mica pentru ca
plasma sa nu treaca in cantitate mare in tesuturi prin porii capilari, dar care
permite difuziunea substantelor catre si dinspre tesut prin aceeasi pori

Presiunile in circulatia pulmonara

- Presiunea sistolica in artera pulmonara este de 25 mmHg

- Presiunea distolica la artera pulmonara este de 8 mmHg
- Presiunea medie in artera pulmonara este de 16 mmHg
- Presiunea medie – functionala capilara – este de 7 mmHg
- Regimul presional scazut in circulatia pulmonara
o Necesar pentru transferul gazos alveolo-capilar

1. Curgerea laminara a sangelui

- Sangele curge cu o rata constanta printr-un vas lung, neted
- Straturile de sange raman la distanta constanta fata de peretele vascular
- Stratul central ramane central
- Velocitate parabolica :
o Viteza de curgere centrala este mai mare decat viteza periferica, unde
sangele curge foarte lent

11 | F i z i o l o g i e
 o Cel mai periferic strat de sange curge foarte incet datorita frecarii cu
peretele vasului, al doilea strat curge pe primul

2. Curgerea turbulenta a sangelui

- Sangele curge si paralel cu vasul si transversal pe acesta, formand vartejuri
- Rezistenta la curgere este mult mai mare decat curgerea laminara, peretele
vasului este mult mai solicitat

Presiunea sangelui

- Este forta exercitata de sange pe o unitate de suprafata a peretelui vascular

- Se masoara uzual in mmHg si mai rar in cm H2O (1mmHg = 1.36 cm H2O)

Rezistenta la curgere

- Se calculeaza in functie de debit si de diferenta de presiune dintre capetele

vasului (R=ΔP/F)

Conductanta

- Masoara fluxul sanguin printr-un vas pentru o anumita diferenta de presiune

- Este invers proportionala cu rezistenta

Vascozitatea sangelui

- Depinde major de hematocrit (totalitatea celulelor sanguine – eritrocite)

- Secundar este influentata de concentratia si tipul proteinelor plasmatice

Vascozitatea

- Plasma – lichid fara celule

- Este de 1.5 ori vascozitatea apei
- Este data de proteinele care se gasesc in plasma
- Vascozitatea sangelui este de 3 ori mai mare decat a apei datorita prezentei
celulelor ce cresc frictiunea cu peretele vascular si intre ele, cu celulele
adiacente
- Vascozitatea sangelui depinde de hematocrit => totalitatea de celule din
sange, are ca valori normale 42% la barbat, 38% la femeie

Distensibilitatea vasculara (elasticitate)

12 | F i z i o l o g i e
 - Permite cresterea fluxului sanguin paralel cu cresterea presiunii in vas
- Atenuarea efectului pulsatil la nivelul arterelor cu transformarea in flux
continuu in vasele mici
- Permite stocarea sangelui in rezervorul venos (venele sinusoide se dilata
foarte tare)

Masurarea TA – metoda auscultatorie

- Se umfla manseta tensiometrului pana cand nu se mai aud zgomote

- Se dezumfla incet ascultand si auzim zgomotele Korotkoff
- Zgomotele Korotkoff :
o Primul zgomot – TA sistolica
o Ultimul zgomot – TA diastolica

13 | F i z i o l o g i e