Introducere în psihologia medicală

Lect. univ. dr. Laura Teodora David

 Psihologie medicală
• o ramura aflata la confluenta a doua stiinte, medicina si
psihologia, ce au ca obiect de studiu fiinta umana
• bolnavul este analizat nu numai din punct de vedere al
organismului dereglat, ci si sub unghiul subiectivitatii sale,
al particularitatilor sale psihice, al locului si rolului
factorilor subiectivi in aparitia, evolutia si tratamentul bolii
• se focalizează şi pe relaţia cadru medical – pacient şi pe
adaptarea bolnavului la mediul spitalicesc şi starea de
boală
 Psihologie medicală
• Psihologia sănătăţii există suprapuneri
• Psihologia clinică există suprapuneri

• Psihologie socială
• Psihologie diferenţială
• Antropologie
• Medicină
 Psihologia medicală
• Interesează răspunsul comportamental al
persoanei în contextul particular al bolii

• Persoana trebuie înţeleasă ca întreg:

biologic, psihologic şi situaţional
înţelegem personalitatea individului
 Caracteristicile personalităţii
reflectă diferenţele individuale, unicitatea
fiecărei persoane
este constantă
este consistentă
este modelabilă
constituie cauza internă a comportamentului
 Abordarea personalităţii în
psihologie

• Trăsături
• Neurofiziologic, biochimic
• Genetic
• Evoluţionist
Relaţia personalitate – situaţie
(adaptat dupa Luca, 2004)

Factori situaţionali Personalitate

Comportament
 Relaţia personalitate - situaţie
• situaţii slab structurate – în care regulile
de comportare, prescripţiile, interdicţiile
sunt puţine, importanţi sunt factorii de
personalitate
• situaţii puternic structurate (ex.spitalul)
– regulile de comportare, prescripţiile,
interdicţiile sunt numeroase, factorii de
personalitate sunt mai puţin importanţi
 Relaţia personalitate - situaţie
Abordarea interacţionistă
• Trăsăturile specifice se manifestă numai în situaţii
relevante.
• Orice trăsătură se manifestă mai usor în anumite
situaţii decât în altele.
• Trăsătura unei persoane poate schimba situaţia.
• Indivizii caută activ situaţii concordante cu
trăsăturile lor de personalitate (selecţie
situaţională, evocare, manipulare).
 Personalitate
• Temperament • Determinare genetică
(emotivitate, activism, • Contribuţia mediului
socialibilitate) • Ereditatea şi mediul
• Aptitudini interacţionează încă din
(inteligenţă, aptitudini perioada intrauterină
verbale, mnezice) influenţând
• Caracter (politeţe, caracteristicile persoanei
punctualitate, ordine)
 Studii genetice pe gemeni si
adopţii
Situaţii tipice ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI

Mediu uniform Fraţii adoptivi

(ereditate diferită) crescuţi împreună Mediu Ereditate
Copiii adoptaţi si
părinţii lor adoptivi
Mediu diferit Fraţii naturali (gemeni
(ereditate uniformă) sau nu) adoptaţi în Ereditate Mediu
familii diferite
Copiii adoptaţi si
părinţii lor naturali
 Studii pe gemeni
1. Ambele tipuri de gemeni (MZ si DZ),
crescuţi împreună, au fost expusi unui
mediu uniform (au parcurs situaţii de
învăţare similare).
2. Dacă gemenii MZ sunt mai asemănători
între ei decât gemenii DZ, acest fapt
poate fi atribuit similarităţii genetice.
 Studii pe gemeni
Exemple
Extraversie Nevrozism Eritabilitate
Gemeni MZ r=0,51 r=0,50 h2=0,60

Gemeni DZ r=0,21 r=0,23 h2=0,54

(ap. Larsen & Buss, 2005, p. 176)

 Studii pe adopţii
• Stabilirea gradului de asemănare dintre
copil si părintele adoptiv pentru a pune
în evidenţă rolul factorilor de mediu.
 Stabilirea gradului de asemănare dintre
copil si părinţii biologici pentru a pune în
evidenţă rolul eredităţii.
 Studii pe adopţii
- corelaţii ale nivelului de inteligenţă
(ap. Larmat, 1977, p. 60)

Relaţia Burks Leahy Erlenmeyer

(1928) (1935) Kimling
(1963)
Copil - tată adoptiv 0,07 0,19
Copil - mamă 0,19 0,24 0,20
adoptiva
În grupul martor
Copil – tată 0,45 0,51
biologic 0,50
Copil – mamă 0,46 0,51
biologică
 Studiile pe adopţii de gemeni
1. Ereditatea  gemenii MZ (crescuţi
împreună / separat) trebuie să fie mai
asemănători decât DZ.
2. Ereditatea  gemenii MZ crescuţi
separat ar trebui să fie la fel de
asemănători ca si cei crescuţi împreună.
 Studiile pe adopţii de gemeni
Corelaţii între gemeni MZ, crescuţi separat
• Stare de bine 0,49
• Competenţă socială 0,57
• Nevrotism 0,70
• Agresivitate 0,67
• Sentimentul alienării 0,59
• Tradiţionalism 0,59
• Imaginaţie 0,74
(ap. Larsen & Buss, 2005, p. 178)
 Rolul mediului în determinarea
personalităţii
• mediu intrauterin
• mediul fizic postnatal
• mediul social (proximal şi distal)
• nişa existenţială/ nişa de dezvoltare
Factori nutriţionali si de igienă
în perioada intrauterină

Etape importante
stadiul germinal (primele 2 săptămâni);
stadiul embrionar (săptămânile 3-8);
stadiul fetal (după săptămâna a 9-a).
Factori nutriţionali si de igienă
în perioada intrauterină

deficit de proteine în alimentaţia mamei

malnutriţie
factori teratogeni: (expunerea la radiaţii,
bolile mamei, substanţe toxice ingerate de
mamă în perioada sarcinii, medicamente)
 Rolul factorilor de mediu
social
• zona de rezidenţă (rural, urban, tip de cartier) si calitatea
condiţiilor de locuit;
• statutul economic si social al familiei (venituri/ număr de
membri; profesia părinţilor, nivelul lor de educaţie)
• relaţiile intrafamiliale (părinţi-copii, între fraţi); compoziţia
familiei (familie nucleară,familie extinsă, un părinte
absent, familie monoparentală, părinţi adoptivi, fraţi vitregi
prin recăsătorirea părinţilor; copil cu părinţi plecaţi la
muncă în străinătate,încredinţaţi rudelor).
• sistemul educaţional;
• aspecte culturale generale;
 Mediul social apropiat –
familia

• Influenţe ambientale comune (împărtăsite)

• Influenţe ambientale necomune
(neîmpărtăsite)
• Factorii genetici non-aditivi
• Factorii genetici aditivi
 Mediul social distal
(îndepărtat) – factori culturali
• situaţiile de învăţare
• repere si standarde comportamentale,
• modele culturale, valori si cunostinţe
transmise prin educaţie, prin credinţe,
atitudini, deprinderi comportamentale
• progresul tehnologic
 Rolul educaţiei în personalitate

• Educaţia în familie
• Educaţia în şcoală
• Educaţie pentru sănătate
• Educaţia concertată