Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Comparaţia este o figură de stil. Ea este formată din doi termeni: termenul care se
compară şi termenul cu care se compară. Cuvintele: ca, precum, asemeni, aidoma cel
mai des sînt întrebuinţate ca legătură între termenii comparaţiei. Uneori ca cuvinte de
legătură sînt întrebuinţate şi cuvintele: astfel ca, întocmai ca, cît, aşa, asemănător cu, ca
şi cum, la fel ca/ cu...
Datorită comparaţiilor se evidenţiază trăsăturile asemănătoare ale termenilor care o
formează (obiecte, acţiuni, persoane, idei,...)şi se dă o mai mare claritate şi expresivitate
limbajului, punînd cu ajutorul unei asemănări semnul de egalitate între obiectele, ideile sau
împrejurările comparate.
Termenii unei comparaţii pot fi:
Concreţi- însuşirile lor le putem percepe cu unul din simţurile noastre;
Tată resemnat ca o statuie sub ploaie.
Unul abstract şi celălalt concret-rolul predominant aici îl au gîndirea, analizele şi
asocierile;
Amintirea se păstra în suflet ca o floare minunată.
Un termen concret şi unul abstract;
Fetiţă jucăuşă ca o adiere de primăvară.
Un termen abstract şi unul abstract.
Rutină necruţătoare ca moartea.
A
Aburind ca un ceaun la fiert;
Alb ca fruntea munţilor înzăpeziţi;
Alb ca spuma laptelui;
Alb ca varul;
Albe ca florile castităţii;
Amintirea se păstra în suflet ca o floare minunată, care nu se ofileşte niciodată;
Curentul fierbea şi bolborosea ca o apă de munte;
Arămie asemeni măslinelor verzi;
Ascuţită ca un brici;
Ascuţite ca nişte tăişuri de pumnale;
Asfinţit roşu ca sîngele;
Ştergar aspru ca o răzătoare;
Înfăţişare tot atît de atrăgătoare ca un sfinx;
Atrăgător ca Paris;

B
Stă ca babele la gura sobei;
Bătăuşi ca doi cocoşi;
Bătrîn ca bătrîneţea lumii;
Beznă ca în nucă;
Blîndă ca un copilaş;
Blînzi ca nişte miei;
1
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Brazi drepţi ca nişte lumînări cu flăcări verzi;

Broaşte ţestoase ca nişte bolovani mari, culeşi de pe marginea unui rîu;
Coborî privirea ca un buldog care ascultă de frica băţului;
Am dormit ca un buştean;
Buza scurtă şi arcuită la colţurile cu gropiţe ca arcul lui Cupidon;
Buze ca coralul;

C
Sărise în picioare ca un cal sub pinteni;
Castel mohorît ca un morman de cremene;
Cîntec trist ca un plînset de harpă;
Mergea clătinat ca un om beat;
Se priveau mereu faţă-n faţă, pîndindu-se ca doi cocoşi;
Coif ca un butoiaş;
Problema era tot atît de complicată ca şi măsurile pe care rebuie să le ia un om de stat sau
un judecător, cînd are a hotărî asupra vieţii sau morţii unui om;
Corabia uşoară ca un fulg în mîna unui uriaş;
Încăieraţi ca doi cotoi;
Creasta albăstruie a munţilor asemeni unei grămezi de nori;
Crengile drepte şi subţiri ca nişte dinţi de lapte;
Cuminte ca o icoană;
Curat ca lacrima;
Capriciile şi puzderia de dorinţe care înveşmîntează copilăria ca un curcubeu multicolor;
Curios, scotocind ca o nevăstuică;
ca o bufniţă;
Zîmbet curios ca de lup;
Se cutremură pămîntul ca spicele, bătute cu îmblăciul;
Cuvintele îl izbiră în suflet ca nişte bulgări de pămînt aruncaţi peste un sicriu;
Cuvîntul pătrunse în inima neagră a omului ca o flacără puternică;
Cuvîntul pătrunse în inima păcătosului ca muşcătura unei scorpii;
Cuvintele cădeau ca plumbul topit;

D
Dinţi mari ca de cal;
mici şi albi ca fildeşul;
Drăgălaşă ca un înger;
Drept ca o stîncă;

E
Se aprinse ca un erou;
Se depărta ca un erou căzut în dizgraţie;

F
2
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Furişîndu-se precum o fantomă;

Faţă palidă ca ceara;
Faţă veselă şi rotofee ca un măr copt,
Faţa tuciurie ca boaba de cafea arsă;
Fermecătoare ca un vis;
Fetiţă jucăuşă ca o rază de soare sau ca o adiere de primăvară;
Fierbinte ca stropul de vin vechi;
Fioros ca un leu;
Fluviul ca un şarpe uriaş;
Foşnetul frunzelor mişcate de vînt suna ca un cîntec de leagăn, murmurat uşor în nopţile
scurte de vară;
Fricoasă ca o oaie;
Frumoasă şi graţioasă ca o făptură cerească;
Frumoasă ca o gherghină;
Frumos ca Adonis;
Se împrăştiară ca frunzele uscate luate de vînt;
Frunzele stejarilor late ca nişte evantaie;
Mulţi ca frunzele;
Un licăr de răutate îi ţîşni din ochi ca un fulger scurt;
Iute ca fulgerul;
Fumul se întindea peste mare ca o ceaţă semitransparentă;
Se topeşte ca fumul;
Apă furioasă ca un duşman împotriva căruia nu avem nici un mijloc de apărare;

G
Înainta ghemuit ca un tigru;
Girafă înaltă ca un stîlp de telegraf;
Gîndul pieri singur ca o împietate;
Gîndurile se risipiră ca aburii în vînt;
Gîtul lung şi zvelt cu o arcuire ca de lebădă;
Glas răguşit şi încurcat ca un lacăt ruginit;
Avea , însă, o graţie îngerească întocmai ca o făptură feerică sau ca o zînă din mitologie;
Graţios şi drăgălaş ca o fetiţă;

H
Harnică ca o albină;
Hipopotam cu capul mare ca un geamantan;

I
Iubitor ca o mamă;
Iute ca o căprioară;
Iute ca un duh;
Iute şi îndemînatic asemeni unui gimnast încercat;
3
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Inimă grea ca o piatră;

Inocent ca o fecioară;
Iscusit ca Ulise;

Î
Încremeniţi ca nişte statui;
Parîma întinsă ca o coardă de arc;
Întuneric ca smoala;
Înspăimîntat ca omul cu conştiinţa încărcată;
Întuneric ca de smoală;
Înţelept ca Solomon;

L
Lacrimile izbucniră ca două izvoare;
Himerică intangibilă ca lebăda neagră a lui Horaţiu;
Răcnind ca un leu;
Libelulă ca un vîrf de flacără vie;
Limpede ca lacrima viţei-de-vie;
Limpede ca lumina zilei;
Liniştit ca o piatră;
Neabătut din drum ca o locomotivă;
Loviturile cădeau ca nişte fulgere;
Clar ca lumina zilei;
Luna ca o colibă a pustniciei;
Luna ca o vatră de jăratic;

M
Măreţia lui este ca soarele de dimineaţă;
Mintea se deschise ca o floare sub sărutarea soarelui;
Misterioasă ca o apă în care s-a cufundat o comoară,
ca un cer în care au nins luceferi,
ca o zare în care s-au topit cocorii.
Mîna lungă şi uscată ca o gheară de corb;
Mînă rece ca gheaţa;
Mîndru ca un cocoş urcat pe gard;
Mînios ca un urs căruia cîinii i-au sfîşiat urechile;
Mohorît ca un dric;
Se răsuceau ca aripile morilor de vînt;
Multe ca ciupercile după ploaie;
Munceşte ca un rob;
Muşchi cenuşiu ca nişte bărbi de uriaş;
Mut ca un mormînt;

4
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

N
Cioară neagră ca funinginea;
Stăteau neclintite ca nişte insule;
Rutină necruţătoare ca moartea;
Pene negre ca un anteriu;
Negru ca pana corbului;
ca mura cîmpului;
ca tăciunele;
Nemişcat ca un bolovan;
ca o ţestoasă bătrînă şi precaută;
Neştiinţa e ca o povară;
Se uită nervos într-o parte şi-n alta ca un animal hăituit;
Dispărea ca un nor de vară;
Nori negri ca jalea;
Se lumină de bucurie ca un nor întunecat străbătut de o rază argintie de soare;
Zburdalnic ca un nouraş primăvăratic;

O
Îi ieşise din inimă ca un oaspete întîmplător, a cărui vizită a luat sfîrşit;
Ochii ei blînzi ca ai unei porumbiţe se însufleţiră de focul nou al speranţei;
Ochi catifelaţi ca de căprioară;
Ochi mari şi blegi ca de viţel;
Ochi mici ca doi nasturi;
Ochi ca două mărgele negre;
Ochi roşii ca de jăratic;
Ochi ca nişte sticle fără luciu;
Ochi strălucitori ca ai păsărilor sălbatice;
Ochi strînşi cît o gămălie de ac, strălucind ca un ciob de sticlă pe faţa lui mare;
Ochi verzi ca de pisică;
Ochii ca smoala;
Ochi ca tăciunele;
Ochi vicleni ca de vulpe;
Alerga încoace şi încolo ca un om cu minţile zburătăcite;
Ora a zburat ca o clipă;
Vorbi ca un orator cu experienţă în faţa unei adunări publice;

P
Frunziş palid ca al sălciilor;
Faţa pîrlită de soare, dar palidă ca ceara;
Parfumat ca o primăvară;
Intră cu pas iute şi elastic ca o pisică;
Coboară cu pas uşor ca de pisică;
Veselă şi nebună de bucurie ca o pasăre gata să zboare din colivie;
5
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Pestriţ ca o pajişte;
Tăcut ca un peşte;
Agilă ca o pisică;
Străinul supravegea drumul ca o pisică pîndind şoarecele;
Nădejde în revedere fragilă ca şi pînza de păianjen;
Uşor ca o pînză de păianjen;
Plăpîndă ca o floare de păpădie;
Ploaia cădea cu picături mari de tot, ca un plîns care uşurează;
cădea ca nişte suliţe lungi şi cenuşii;
Despuiat ca un ponton;
Porecla este ca un destin;
Primăvară ca o tînără crăiasă bizantină;
Privire ascuţită şi tăcută ca un şoricel;
Privire ca o sabie strălucitoare;
Respiraţie proaspătă ca respiraţia crinilor albi;
Profundă ca şi cugetările lui Nicolae Iorga;
Punctual ca un ceasornic;
Puternic ca Hercule;

R
Razele soarelui ca nişte vergele de aur pe luciul apei;
Razele jucăuşe ale soarelui străbăteau ca nişte suliţe de foc printre frunze;
Glas răguşit ca al unui corb;
Repede ca gîndul;
ca vîntul;
Resemnat ca o statuie sub ploaie;
Să fie ca rîndunelele, numai aripi şi săgeată într-un cer imens;
ca apele numai drum
şi ca pietrele, numai somn;
Rîs ca de hienă;
Rouă scînteietoare ca nestematele;
Gură roşie ca florile de lotus cel mai scump;
Roşu ca macul;
ca para focului;
ca racul;
ca ţigla;
Amintirea ruşinii îi cam tulbura fericirea, nu era , însă, mai mult ca o urmă pe nisip, repe-
de ştearsă de valurile fericirii ce se revărsau asupra-i;

S
Zboară ca săgeata;
Cuvintele-i scăpărau ca nişte fulgere cumplite;
A ţîşnit ca o scînteie;
6
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Senină ca lumina unui asfinţit;

ca strălucirea blîndă a toamnei;
Adîncit în gînduri ca un sfînt care meditează asupra păcatelor lumii;
Sprintenă ca o sfidare;
Solzi aidoma unor pesmeciori muiaţi în punci;
Sprintenă ca o maimuţă;
Stingheră ca o zi de duminică;
Marile stînci de bazalt erau aşezate ca nişte dolmente celtice pe ţărmul mării;
Pînza albă şi frumoasă strălucea în soare ca zăpada sau ca argintul;
Luminişul era străbătut de mici străluciri ca de diamante;
Bogate şi strălucitoare ca o pădure de candelabre în seara de Crăciun;
Cele din urmă raze, căzînd printr-un luminiş al pădurii, străluceau ca pietrele nestemate
pe haina înflorită a corabiei naufragiate;
Sunet sacadat ca de ciocănitoare;
Surprinzătoare ca o femeie cochetă;
Ochii îi străluceau ca nişte stele, sclipind înfocate şi sălbatice în mijlocul unor nori negri
de furtună;
Ele alcătuiau un pogon de flori umane, strălucind în felurite culori şi bătute cu diamante
ca o Cale a Laptelui;

Ş
Pîndindu-şi tovarăşul ca un şarpe gata să se arunce;

T
Tare ca piatra;
Încăpăţînat ca un taur;
Răgea ca un taur;
Tăcut ca un peşte;
Tăcut ca un soarece;
Tăcut ca pămîntul;
Tăcut ca o umbră;
Tigvă cheală, lucie ca bostanul turcesc;
Timidă ca o fecioară;
Timpul deveni enorm şi vid ca o catedrală pustiită;
Cuvintele se revărsau ca un torent;
Tremură ca varga;
Vocea tremurînd ca o coardă întinsă;
Trist ca un amurg tîrziu de toamnă;
Tulburătoare ca vîltoarea unui rîu de munte;
Au rămas împreună ca o turmă de oi;

Ţ
Ţeapăn ca o scîndură;
7
Portofoliul elevului - Comparaţia Măţilă- Parfeni Viorica

Tepeni şi palizi ca nişte statui de piatră;

U
Umil ca un cîine rătăcit într-o ogradă străină;
Uscat ca iasca;
Uşor ca un fulg;
Paşi uşori ca de silfidă;

V
Valtrap cu ţărţămuri ca un baldachin;
S-au oprit ca valurile mării înaintea unor stînci de netrecut;
Valuri înalte cît un munte;
Tremura ca varga;
Văzduh ca plumbul;
Haine verzi ca frunzele copacilor;
Vesel ca o ciocîrlie;
Mai rea ca o viespe;
A pornit ca o vijelie;
Vin gălbui ca topazul;
Viteaz şi ager ca un uliu;
Mînios ca un vînt;
Liber ca vîntul;
Gîndurile se roteau într-un cerc ca veveriţele în cuşcă;
Se furişă din tufiş în tufiş ca o veveriţă;
Vocea înverşunată căzu ca un tunet;
Voios ca un greiere;
Vorba să cadă ca o sămînţă într-un pămînt roditor;
Vorbele-i aidoma unor săbii;
Vreme ca de vis;
Roti ochii cu ţintă ca un vultur;

Z
Zilele vin ca nişte daruri cereşti;