Veganismul este o dietă și un stil de viață care caută excluderea folosirii produselor

de origine animală pentru mâncare, îmbrăcăminte, sau orice alt scop. Cel mai
comun motiv pentru a fi vegan este angajamentul etic sau convingerea morală în
privința drepturilor animalelor, mediul înconjurător, sănătatea umană și griji
religioase sau spirituale.
Pe când vegetarianismul este o dietă - limitându-se la alimentație, veganismul este
un stil de viață. Spre deosebire de vegetarianism, din punct de vedere dietetic,
veganismul exclude și mierea (mierea, produsele lactate și ouăle în cazul lacto-ovo
vegetarienilor, lacto vegetarienilor mierea și lactatele, iar ovo vegetarienilor mierea și
ouăle), iar din punct de vedere filozofic, veganismul interzice folosirea a orice fel de
produs animal, fie haine sau alte accesorii.
Principala diferenta dintre un vegan si un vegetarian este ca veganul elimina din dieta sa
toate produsele de origine animala, inclusiv produsele lactate. De asemenea, veganii au
un stil specific de viata in care evita purtarea produselor vestimentare confectionate din
piele de animale, dar inclusiv si lana sau matase.
Convingerile veganilor legate de animale sunt constante si au rol imperativ in viata lor.

Vegetarienii in schimb, nu consuma carne dar includ in dietele zilnice produse lactate
(branza, oua, iaurt sau lapte). Vegetarienii nu sunt la fel de previzibili in convingerile lor,
iar altruismul fata de animale nu este un motiv principal de a alege acest mod de a se
hrani. Multi vegetarieni, de exmemplu, elimina carnea din alimentatia lor din motive de
sanatate.

Lacto-vegetarienii vor consuma produse lactate dar nu oua. Ovo-vegetarienii vor manca
oua dar nu lactate. Lacto-ovo-vegetarienii vor include in regimul lor alimentar atat ouale
cat si produsele lactate. Motivele pentru aceste alegeri sunt variate si se bazeaza mai
ales pe credinte individuale.

In unele cazuri, acestea sunt conduse de pricipii morale, iar altele de preferinte sau
nevoi dietetice.

Un vegan, pe de alta parte, se angajeaza sa atinga un standard personal de viata in

care animalele au un rol important. Veganul va merge dincolo de eliminarea din hrana
sa a produselor din carne, lactate si va deveni un activist pentru drepturile animalelor. In
general, exista aspecte umanitare care pot fi asociate cu a fi vegan sau vegetarian.

Regimul vegetarian si cel vegan reprezinta doua stiluri de alimentatie diferite. Multe
persoane le confunda insa usor, datorita multor similaritati.

In general, exista cateva motive bine intemeiate pentru care multe persoane adopta
stilul de viata vegetarian sau vegan. Printre acestea se enumera motive legate de
sanatate, anumite convingeri religioase, motive legate de cruzimea fata de animale
si asa mai departe.

Cert este ca, indiferent de motivul alegerii de a renunta la carne si produse derivate
din aceasta, atat regimul de viata vegetarian cat si cel vegan implica schimbari
majore in alimentatia zilnica.
Regimul vegetarian
Se crede ca regimul vegetarian ar fi aparut deja dinaintea erei noastre. Cat este de
adevarat, probabil ca nu se poate afla cu exactitate, cert este insa ca regimul
vegetarian este un stil de alimentatie ‘antic si de demult’, cum s-ar zice.

Vegetarian inseamna, global vorbind, persoana care nu consuma produse din

carne sau derivate din aceasta.

O persoana vegetariana isi procura necesarul de nutrienti din legume, fructe,

cereale, seminte si alte produse de origine non-animala, si poate sau nu sa consume
produse lactate, oua sau miere.

De aici deriva diferite tipuri de regim vegetarian. In principiu, regimul vegetarian

exclude consumul de carne si derivate, dar se divide pe mai multe ramuri.

Regim lacto-ovo-vegetarian: ovo-lacto-vegetarienii evita consumul de carne,

dar consuma produse lactate, oua si miere.

 Regim lacto-vegetarian: lacto-vegetarienii evita consumul de carne si oua,

dar consuma produse lactate.

 Regim ovo-vegetarian: ovo-vegetarienii evita consumul oricarui tip de carne

si al produselor lactate, dar consuma oua.

 Regim semi-vegetarian: semi-vegetarienii consuma peste si fructe de mare,

dar evita consumul de carne (total sau partial, uneori consuma cantitati
limitate de carne de pasare). Aici se incadreaza regimul flexitariasism (care
implica consumul de carne la ocazii speciale sau impuse din motive de
sanatate), pescetarianismul (regim alimentar ce implica consumul de carne de
peste, dar evitarea totala a consumului altui tip de
carne), pollotarianismul (regim vegetarian ce implica consumul de carne de
pasare) si pesco-pollotarianismul (combinatie intre pescetarianism si pesco-
pollotarianism).
  Regim vegan: persoanele vegane evita cu totul consumul de carne si
derivate, evita consumul de oua, de produse lactate, de miere si orice alt
produs sau subprodus de origine animala.

Semi-vegetarianismul, deoarece implica consumul chiar si limitat de carne, nu poate

fi deci, considerat un regim cu adevarat vegetarian. El exista, dar intra in conflict cu
definitia oficiala a vegetarianismului, adica evitarea totala a consumului de carne.

Regimul vegan
Se poate spune ca regimul vegan este cea mai stricta forma de vegetarianism.

Un stil de viata vegan presupune evitarea totala a consumului de carne, derivate,

subproduse si, in general, orice produs are legatura cu exploatarea animalelor si a
fiintelor vii: mierea, carminul, gelatina etc.

Veganismul se imparte si el in regim raw vegan si regim paleo vegan.

Regim raw-vegan: raw-veganismul presupune atat evitarea consumului de produse

de origine animala, cat si al alimentelor gatite la temperaturi de peste 48°C (raw =
crud).

Regim paleo-vegan: paleo-veganismul presupune o combinatie intre regimul paleo

si regimul vegan. Cu alte cuvinte, stilul de viata paleo-vegetarian presupune urmarea
dietei paleo (dieta bazata pe consumul de alimente asa cum se gasesc in natura,
deci alimente asa cum le consumau oamenii preistorici), minus consumul de carne,
oua, etc.

Diferente intre regimul

vegetarian si cel vegan
Diferenta cea mai evidenta intre stilul de viata vegetarian si cel vegan este, fara
indoiala, gradul de tolerare al produselor de origine animala in alimentatie.

Spre exemplu, oricare din tipurile de vegetarianism permite consumul de miere in

alimentatia zilnica. Ei bine, stilul de viata vegan presupune evitarea acesteia,
deoarece consumul de miere presupune promovarea exploatarii fiintelor vii, in acest
caz specific, al albinelor.

Cu alte cuvinte, se poate spune ca vegetarienii difera de vegani prin simplul fapt ca
vegetarienii accepta consumul anumitor produse, atat timp cat animalele si fiintele vii
nu sufera.

O alta diferenta majora consta in faptul ca, in general, vegetarienii adopta acest stil
de viata doar din punct de vedere alimentar, pe cand veganii au convingeri stricte in
legatura cu exploatarea animalelor.

În zilele de astăzi sunt trei mari diete „în vogă”. Vegetariană, vegană și raw vegană.
Vegetarienii sunt cei mai permisivi, aceștia își permit să consume proteine animale cum
ar fi: laptele, ouăle, mierea de albine și unii chiar și anumite tipuri de pește. Veganii sunt
mai stricți, consumă doar mâncare vegetală, iar raw-veganii, cei mai stricți, mănâncă
produsele crude, sau cum se mai numește: stilul de gătit „fără foc”. Ce trebuie precizat
aici, este că raw-veganii nu mănâncă în totalitate doar mâncare crudă. Aproximativ 40%
din alimentele consumate pot fi preparate la aburi, prin fierbere, pe grătar sau la cuptor.