Aprobat Avizat

Reprezentant Legal

Preşedinte Secretar de Stat Manager de proiect

Dr. Dumitru BĂICULESCU Georgeta POPOVICI

MANUAL

proceduri de control oficial

în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
 CUPRINS

Proceduri de control oficial

în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală

1. Înregistrarea sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de producţie,

procesare, depozitare transport şi comercializare a produselor alimentare de origine
nonanimală

2. Evaluarea unităţilor supuse controlului official în domeniul siguranţei alimentelor de

origine nonanimală

3. Controlul oficial în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală

4. Evaluarea modului in care operatorii din domeniul alimentar aplică art. 5 al Regulamentului
(CE) 852/2004 privind igiena alimentelor (principiile HACCP)

5. Evaluarea sistemului privind asigurarea trasabilităţii

6. Controlul oficial la importul produselor alimentare de origine nonanimală

7. Reţinerea oficială a produselor alimentare de origine nonanimală

8. Retragerea/rechemarea produselor alimentare şi notificarea autorităţii competente

9. Documente de referinţă (cadru legislativ general)

10. Listă abrevieri

 ÎNREGIS TRAREA S ANITAR-VETERIN ARĂ Ş I PENTRU S IGURANŢA
ALIMENTELOR A ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE, PROCES ARE, D EPO ZITARE
TRANS PORT Ş I COMERC IALIZARE A PRODUS ELOR ALIMENTARE D E ORIGIN E
NONANIMALĂ

1. SCOP

Scopul procedurii este de a descrie modul în care se realizează înregistrarea activităţii şi/sau a
unităţilor supuse controlului pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile
legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura este aplicată de către personalul structurilor cu responsabilitate privind înregistrarea

activităţii şi/sau a unităţilor supuse controlului pentru siguranţa alimentelor de origine
nonanimală.

Personalul desemnat din cadrul departamentului de specialitate din DSVSA judeţeană/a

municipiului Bucureşti verifică îndeplinirea cerinţelor de funcţionare prevăzute de legislaţia
specifică activităţilor pentru care se solicită înregistrarea.

3. ASPECTE GENERALE

Obligativitatea înregistrării fiecărei unităţi din domeniul alimentar este prevăzută la art. 6 -
„Controale oficiale, înregistrarea şi aprobarea” din Regulamentul (CE) nr. 852/2004.

Înregistrarea unităţilor are loc ca urmare a comunicării de către operator a tuturor informaţiilor la
zi cu privire la unitate/activitate. Comunicarea informaţiilor către autoritatea competentă
(DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti) nu se încheie după înregistrarea unităţii aflate sub
controlul respectivului operator - acesta va notifica toate modificările semnificative ale
activităţilor, precum şi eventuala închidere a unor unităţi existente.

Comunicarea datelor din partea operatorului are loc în condiţiile solicitate de autoritatea
competentă (DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti).

Activităţile din domeniul siguranţei alimentelor se desfăşoară în baza declaraţiei pe propria

răspundere, a certificatului constatator eliberat de oficiul registrului comerţului teritorial de pe
lângă tribunalul pe raza căruia este înregistrat sediul social şi în baza documentului de
înregistrare pentru siguranţa alimentelor emis de DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti, aşa
cum prevede art. 32 al Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 cu modificările şi completările
ulterioare.

În cazul unităţilor în care se desfăşoară oricare dintre activităţile din domeniul alimentelor de
origine nonanimală, autoritatea cu responsabilitate privind înregistrarea este departamentul de
specialitate din cadrul D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti.

Înregistrarea mijloacelor de transport utilizate pentru transportul produselor alimentare de

origine nonanimală se face la solicitarea operatorului, solicitare înaintată DSVSA a judeţului pe
raza căruia are sediul social sau pe raza căruia deţine un punct de lucru înregistrat cu o activitate
de procesare/depozitare sau valorificare produse alimentare pentru care desfăşoară activitatea de
transport.

4. DESCRIEREA PROCEDURII

Înregistrarea activităţilor din domeniul alimentelor de origine nonanimală presupune o serie de

etape desfăşurate atât de operatorul economic cât şi de DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti.

4.1. Înregistrarea unităţilor şi/sau activităţilor din domeniul alimentar

4.1.1. Etape de parcu rs de ODA la DSVSA a judeţului pe raza căruia este declarat punctul de
lucru, respectiv activitatea desfăşu rată:

1. Depunerea dosarului unităţii/activităţii. Dosarul conţine:

a) o cerere scrisă, în funcţie de tipul de activitate desfăşurat, conform modelului pus la

dispoziţie de DSVSA judeţeană/a M unicipiului Bucureşti.
b) schiţa obiectivului unde se desfăşoară activităţile de producţie, datată, asumată de către
operator prin semnarea acestuia, după caz.

c) copia certificatului constatator sau, după caz, a certificatului de înregistrare eliberat de

oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi
desfăşoară activitatea sau alte documente specifice formei de organizare.

d) copie a Documentului de identitate al reprezentantului legal al societăţii comerciale, după

caz.

2. Achitarea tariful de înregistrare aferent profilului de activitate în conformitate cu prevederile

Ordinului 111/2008 cu completările şi modificările ulterioare.
4.1.2. Etape de parcurs de către DSVSA judeţeană/a Municipiului Bucureşti

1. Dosarul de înregistrare depus de reprezentantul ODA se înregistrează la secretariatul

instituţiei.
2. În urma rezoluţiei aplicate de către directorului executiv, coordonatorul compartimentului
cu responsabilitate privind înregistrarea stabileşte persoana/persoanele desemnate pentru
realizarea verificării documentare.

3. Persoana/persoanele desemnate cu verificarea dosarului, în termen de 2 zile, realizează

controlul documentar.

4. Dacă dosarul este complet se programează vizita la faţa locului, cu respectarea termenelor
prevăzute de legislaţia în vigoare. În situaţia în care dosarul nu este complet, inspectorul
notifică acest lucru operatorului şi îi solicită completarea dosarului în cel mai scurt timp.
În aceasta situaţie termenele legale decurg de la data completării dosarului. După
completarea dosarului se programează vizita la faţa locului, cu respectarea termenelor
prevăzute de legislaţia în vigoare.

5. La încheierea controlului documentar inspectorul responsabil consemnează conformitatea

documentaţiei depuse prin aplicarea unei vize (semnătură şi data) pe cererea operatorului.

6. În programele de activitate aferente perioadei următoare se programează vizita la unitate,

cu respectarea termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

7. Inspectorul/inspectorii desemnat/ţi realizează vizita la unitatea respectivă pentru

verificarea la faţa locului a respectării cerinţelor legale în vigoare privind desfăşurarea
activităţi pentru care se solicită înregistrarea .

8. În urma controlului efectuat în unitate inspectorul întocmeşte Referatul de evaluare în

vederea înregistrării/Fişa de evaluare (în cazul unităţilor de alimentaţie publică ş i
unităţilor de comerţ) care conţine rezultatele verificării la faţa locului şi concluzia
evaluării în vederea înregistrării.

9. În cazul în care în urma verificării unităţii în care se va desfăşura activitatea pentru care
se solicită înregistrarea se constată conformitatea cu cerinţele legislative se propune
emiterea documentului de înregistrare pentru siguranţa alimentelor.

10. În cazul în care în urma verificării unităţii/activităţii se constată neconformitatea cu

cerinţele legislative, în Referatul de evaluare/Fişa de evaluare (în cazul unităţilor de
alimentaţie publică şi unităţilor de comerţ) se înscriu toate neconformităţile constatate,
măsurile dispuse şi termenele de remediere stabilite, toate fiind asumate de operatorul din
domeniul alimentar sau reprezentatul legal al operatorului prin semnătură.
 11. La termenul stabilit în Referatul de evaluare/Fişa de evaluare (în cazul unităţilor de
alimentaţie publică şi unităţilor de comerţ), operatorul din domeniul alimentar, prin
reprezentantul legal al acestuia, solicită la D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti o
nouă verificare a unităţii, prin depunerea unei cereri scrise.

12. Dacă în urma celei de-a doua verificări rezultatul e conform, se propune emiterea
documentului de înregistrare pentru siguranţa alimentelor. În caz contrar, nu se acordă
documentul de înregistrare şi se propune emiterea OSA/OIA.

13. Solicitantul ridică de la departamentul de specialitate din cadrul DSVSA judeţeană/a

municipiului Bucureşti documentul de înregistrare, pe baza ştampilei şi semnăturii, după
caz.

14. Documentul de înregistrare se ridică de la D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti, de

către solicitant, în termen de 30 de zile de la data eliberării. Dacă solicitantul nu s e
prezintă pentru ridicarea documentului de înregistrare, acesta este anulat şi se notifică
departamentul specializat din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti cu
atribuţii de inspecţie/antifraudă.

15. La dosarul de înregistrare a unităţii se adaugă o copie de pe documentul de înregistrare ş i

întocmeşte Referatul de evaluare în vederea înregistrării/Fişa de evaluare (în cazul
unităţilor de alimentaţie publică şi unităţilor de comerţ).

16. Evidenţa unităţilor înregistrate se ţine în registre/formulare de evidenţă a unităţilor

înregistrate, în format letric şi/sau electronic.

4.1.3. Eliberarea unui nou document de înregistrare

În cazul unor modificări precum: denumirea societăţii, schimbarea sediului social sau alte
modificări care nu necesită efectuarea verificării unităţii la faţa locului, în urma solicitării
operatorului economic însoţite de documentele care atestă aceste modificări, se anulează
documentul existent şi se eliberează un nou document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor, cu un nou număr la data emiterii noului document, fără a se percepe încă o
dată tariful pentru înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor
care produc, procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare de
origine nonanimală, precum şi a altor activităţi conexe.

4.1.4. Suspendarea/încetarea activităţii la cererea operatorului economic

 La încetarea activităţii/ suspendarea activităţii, operatorul din domeniul alimentar notifică

DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti printr-o cerere scrisă şi o declaraţie pe
 propria răspundere privind data de la care nu mai desfăşoară activitatea. Notificarea
suspendării/încetării activităţii la cerere se face anterior datei efective de
suspendare/încetare a activităţii.
 În baza solicitării de suspendare a activităţii se eliberează Ordonanţa de suspendare a
activităţii pentru perioada solicitată de operatorul economic. O copie de pe acest formular
se predă structurii cu atribuţii de inspecţie/antifraudă din cadrul DSVSA judeţene/a
municipiului Bucureşti care poate verifica respectarea de către operator a celor declarate
şi a prevederilor din ordonanţă.

 În baza solicitării de încetare a activităţii se anulează documentul de înregistrare (pe care

operatorul economic are obligaţia să îl depună), se emite Ordonanţa de interzicere a
desfăşurării activităţii şi se consemnează faptul că unitatea a fost închisă/radiată în
registrul de evidenţe a unităţilor/catagrafie. O copie a acestui formular se predă structurii
cu atribuţii de inspecţie/antifraudă din cadrul DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti
care poate verifica respectarea de către operator a celor declarate şi a prevederilor din
ordonanţă.

În baza solicitării de suspendare a activităţii se menţine documentul de înregistrare şi în

catagrafia judeţeană a unităţilor este consemnata suspendarea.

4.1.5. Încetarea/su spendarea activităţii la constatarea inspectorului

 Dacă se constată încetarea activităţii fără ca D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti

să fi fost informată (notificată), inspectorul întocmeşte Procesul Verbal de constatare în
care consemnează încetarea activităţii şi aplică, după caz, măsurile legale.
 Operatorul este notificat la sediul social al unităţii privind anularea documentului de
înregistrare şi obligativitatea prezentării, într-un interval de timp precizat, la sediul
DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti în vederea predării documentului de
înregistrare.

 Copia acestei notificări se păstrează la dosarul unităţii.

 După predare, documentul de înregistrare se anulează, iar unitatea respectivă este

radiată/marcată drept închisă în catagrafia judeţeană a unităţilor.

 În cazul neprezentării reprezentantului operatorului pentru predarea documentului de

înregistrare, inspectorul întocmeşte un referat aprobat de directorul executiv al direcţiei
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului
Bucureşti prin care solicită directorului executiv anularea din oficiu a documentului de
înregistrare. După aprobarea referatului, documentul de înregistrare este anulat, unitatea
este radiată/marcată drept închisă în catagrafia unităţilor, iar operatorul este notificat
 privind anularea documentului de înregistrare şi radierea din catagrafia judeţeană a
unităţilor. Copia acestei notificări se păstrează la dosarul unităţii.

4.1.6. Încetarea/su spendarea activităţii la constatare neconformităţi

 Dacă în urma controalelor efectuate inspectorul constată deficienţe grave care pot pune în
pericol sănătatea sau viaţa consumatorilor, acesta poate propune suspendarea/interzicerea
activităţii operatorului economic.
 Propunerea de suspendare/interzicere se menţionează în procesul verbal de constatare/fiş a
de evaluare.

 La sediul DSVSA judeţeană inspectorul aduce la cunoştinţă şefului ierarhic superior

deficienţele constatate şi faptul că a propus suspendarea/interzicerea activităţii
operatorului economic. Şeful ierarhic superior întocmeşte referatul privind emiterea şi
aprobarea ordonanţelor.

 Referatul de evaluare şi procesul verbal de constatare/fişa de evaluare se prezintă

directorului executiv care analizează documentele depuse şi poate solicita întocmirea
Ordonanţei de suspendare/interzicere a desfăşurării activităţii.

 Ordonanţa de suspendare/interzicere a desfăşurării activităţii se aduce la cunoştinţă

operatorului economic conform legislaţiei în vigoare. Prevederile ordonanţei intră în
vigoare de la data luării la cunoştinţă de către operatorul economic.

 În cazul în care se interzice desfăşurarea activităţii operatorului economic documentul de

înregistrare se anulează, iar unitatea este radiată/marcată drept închisă în catagrafia
unităţilor

4.1.7. Radierea înregistrării

Radierea înregistrării unei unităţi se face de fiecare dată când se eliberează Ordonanţă de
interzicere a desfăşurării activităţii, conform situaţiilor de la punctele anterioare.

Radierea presupune anularea documentului de înregistrare şi operarea modificărilor necesare în

catagrafia unităţilor.

Ordonanţele de interzicere a desfăşurării activităţii se aduc la cunoştinţă celorlalte autorităţi

competente.

4.2. Înregistrarea pentru siguranţa alimentelor a mijloacelor de transport de produse de

origine nonanimală
4.2.1. Procedura de înregistrare cuprinde următorii paşi:

1. Depunerea de către operator a unui dosar al cărui conţinut este următorul:

 o cerere scrisă din care să reiasă tipul mijlocului de transport, numărul de identificare,
condiţiile de transport, capacitatea de transport, numărul de înmatriculare, după caz;
formularul tipizat care cuprinde punctele necesare se poate pune la dispoziţia
solicitantului în formă letrică sau electronică,

 certificatul constatator din care reiese activitatea de transport/altă activitate în domeniul

alimentar înregistrată/autorizată, după caz,

 certificatului de înmatriculare a mijlocului de transport,

 cartea de identitate a mijlocului de transport,

 copie de pe actul de identitate al reprezentantului legal al operatorului economic,

 copie de pe documentul de înregistrare a activităţii (dacă operatorul deţine înregistrare

pentru activităţi de producţie/depozitare/comercializare produse alimentare), după caz

 contract de închiriere/leasing/comodat pentru mijlocul de transport, după caz.

 dovada achitării la casieria instituţiei sau prin virament bancar a tarifului aferent în
conformitate cu prevederile Ordinului 111/2008 cu modificările şi completările
ulterioare.

În termen de 30 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de înregistrare persoana

responsabilă din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti verifică mijlocul de
transport, în vederea eliberării documentului de înregistrare.

În urma controlului efectuat inspectorul întocmeşte referatul de evaluare pentru mijloace de

transport care conţine rezultatele verificării mijlocului de transport şi concluziile.

În cazul în care rezultatul verificării e conform se propune emiterea documentului de înregistrare

a mijlocului de transport.

Fiecare document de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport al

produselor alimentare de origine nonanimală primeşte un număr de înregistrare unic, care este
trecut într-un registru deţinut de fiecare DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti;

În cazul în care rezultatul verificării nu e conform, în referatul de evaluare vor fi înscrise toate
neconformităţile constatate, măsurile dispuse şi termenele de remediere stabilite, toate fiind
asumate de operator prin reprezentatul legal al unităţii prin semnătură.

La termenul stabilit în referatul de evaluare, operatorul din domeniul alimentar sau

reprezentantul legal al acestuia solicită la D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti o nouă
verificare a mijlocului de transport, printr-o cerere scrisă.
Dacă în urma reverificării nu se mai constată neconformităţi, se propune emiterea documentului
de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport ale produselor de
origine nonanimală. În caz contrar, nu se acordă documentul de înregistrare şi acest lucru este
înscris în PV de constatare.

Solicitantul achită tariful corespunzător. După aceea, poate ridica de la departamentul de

specialitate din cadrul D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti documentul de înregistrare, pe
baza semnăturii şi ştampilei.

4.2.2. Radierea înregistrării

Radierea înregistrării unui mijloc de transport se poate face la solicitarea operatorului sau la
constatarea reprezentanţilor autorităţii competente emitente - DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti.

a) Radierea la cererea operatorului

 Operatorul din domeniul alimentar notifică D SVSA judeţeană/a municipiului

Bucureşti printr-o cerere scrisă privind radierea unui mijloc de transport înregistrat
la care se anexează documentul de înregistrare în original.

 În baza solicitării se anulează documentul de înregistrare.

 După anularea documentului de înregistrare, mijlocul de transport respectiv este

radiat din înregistrările specifice ale DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti

b) Radierea la cererea inspectorului

 Dacă se constată încetarea activităţii (fie prin constatarea înstrăinării, fie prin orice
alt mijloc) fără ca D SVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti să fi fost informată
(notificată), inspectorul întocmeşte Procesul Verbal de constatare în care
consemnează încetarea activităţii şi se propune anularea documentului de
înregistrare.

 În urma aprobării de către directorul executiv se anulează documentul de

înregistrare şi se radiază din catagrafia judeţeană a mijloacelor de transport.

 Operatorul este notificat la sediul social al unităţii privind anularea documentului

de înregistrare şi obligativitatea prezentării într-un interval de timp precizat la
sediul DSVSA judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti în vederea predării
documentului de înregistrare.

 Copia acestei notificări se păstrează la dosarul mijlocului de transport.

 După predare, documentul de înregistrare se anulează, iar mijlocul de transport

respectiv este radiat din catagrafia judeţeană.
  În cazul neprezentării reprezentantului operatorului pentru predarea documentului
de înregistrare, acesta este anulat din oficiu iar mijlocul de transport este radiat din
catagrafie.

5. RESPONSABILITĂŢI

Inspectorii oficiali asigură:

 Cunoaşterea legislaţiei aplicabilă în vigoare.

 Evaluarea unităţilor/mijloacelor de transport în vederea înregistrării.

 M enţinerea evidenţei unităţilor/activităţilor înregistrate şi a mijloacelor de transport.

 Eliberarea documentului de înregistrare către operatorul economic.

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registre/formulare de evidenţă a unităţilor înregistrate

 Registre/formulare de evidenţă a mijloacelor de transport înregistrate.

 Referat evaluare în vederea înregistrării a mijloacelor de transport pentru produse

alimentare de origine nonanimală.

 Referat evaluare în vederea înregistrării a unităţilor de comercializare

 Referat evaluare în vederea înregistrării a incintelor mobile şi/sau temporare

 Referat evaluare în vederea înregistrării a unităţilor de procesare

 Referat evaluare în vederea înregistrării a unităţilor de producţie primară a produselor

alimentare de origine nonanimală

 Fişă de evaluare a unităţilor de alimentaţie publică înregistrate sanitar veterinar şi pentru

siguranţa alimentelor, de tipul restaurantelor, restaurante cu autoservire, vagoane-
restaurant, rulote, fast-food-uri, baruri, pizzerii, cantine, sau alte unităţi de alimentaţie
publică unde se desfăşoară activităţi de recepţie, depozitare, preparare şi servire a
produselor alimentare

 Fişă de evaluare a unităţilor de comercializare a produselor alimentare

 Cerere de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru activităţile

din unităţile de vânzare cu amănuntul

 Cerere de înregistrare pentru siguranţa alimentelor

 Cerere de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport ale

produselor alimentare de origine nonanimală
 Document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru
activităţile din unităţile de vânzare cu amănuntul

 Document de înregistrare pentru siguranţa alimentelor

 Document de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport ale

produselor alimentare de origine nonanimală
 Aprobat Avizat

Reprezentant Legal Manager de proiect

Georgeta POPOVICI
p.Preşedinte Secretar de Stat
Vicepreşedinte- Subsecretar de stat
LASZLO NAGY CSUTAK

INSTRUIREA PERSONALULUI

CU ATRIBUŢII ÎN REALIZAREA

CONTROLULUI OFICIAL ÎN DOMENIUL

SIGURANŢEI ALIMENTELOR DE ORIGINE NONANIMALĂ

- metodologie privind stabilirea şi utilizarea criteriilor pentru

instruirea personalului pentru întocmirea anuală a Planului anual de
perfecţionare profesională -

Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67
E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
 Cuvânt înainte

Prin activităţile propuse, proiectul cu titlul Îmbunătăţirea prin creşterea eficacităţii şi a eficienţei
sistemelor de control oficial în domeniul siguranţei alimentelor în România, la nivel judeţean şi la
frontiera UE, pentru conformitatea acestora cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene şi
îmbunătăţirea conţinutului rapoartelor privind activităţile de control oficial desfăşurate, cod SMIS 39978,
şi-a propus atingerea obiectivului general Creşterea eficacităţii şi a eficienţei sistemului de control oficial
în domeniul siguranţei alimentelor, înscriindu-se, astfel, în seria proiectelor a căror implementare
conduce la realizarea obiectivului Direcţiei Majore de Intervenţie DMI 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii
organizaţionale.
Este cunoscut faptul că eficienţa şi eficacitatea organizaţională reflectă rezultatele obţinute de forţa de
muncă conform obiectivelor stabilite, iar indicatorii de performanţă se concentrează pe productivita tea
şi realizarea planurilor de performanţă individuale.
Astfel, proiectul şi-a propus să furnizeze o metodologie pentru formarea personalului implicat în
planificarea şi implementarea sistemului de control oficial în domeniul siguranţei alimentelor de origine
nonanimală, crescând gradul de profesionalism al efectuării activităţilor specifice şi conducand as tfel la
optimizarea calităţii controalelor efectuate.
Programele de instruire elaborate pentru personalul ANSVSA, dar şi pentru cel din structurile aflate în
subordinea Autorităţii, trebuie îmbunătăţite şi reproiectate, asigurându-se că toţi inspectorii, analiştii şi
alte persoane care au atribuţii tehnice în cadrul sistemului de control oficial beneficiază de instruire
adecvată cu specificul şi cerinţele activităţii desfăşurate, iar dezvoltarea lor profesională se des fasoara în
mod continuu.
Doctrina occidentală teoretizează principiul adaptabilităţii serviciului public, care semnifică capacitatea
administraţiei de a satisface, prin serviciile sale, nevoile publice. Pentru întreg personalul din
administraţia publică, perfecţionarea pregătirii profesionale reprezintă o îndatorire, dar şi un drept în
egală măsură. Dubla natură juridică a perfecţionării pregătirii profesionale naşte drepturi şi obligativităţi
corelative atât pentru funcţionarul în cauză, cât şi pentru instituţia publică.
Este cunoscut faptul că eficienţa serviciilor publice din administraţie este determinată nu atât de mult
de resursele materiale şi financiare de care dispune, cât mai ales de potenţialul său uman. Un sistem
administrativ dotat cu suficiente mijloace materiale şi financiare, cu legi administrative necesare, nu-şi
poate îndeplini funcţiile fără funcţionari publici bine pregătiţi profesional şi managerial.
Având în vedere faptul că realizarea deciziilor administrative depinde de calitatea administraţiei, este
stringentă atenţia care trebuie acordată formării personalului.
De aceea, prin materialul elaborat in cadrul uneia dintre activitatile desfăşurate pentru implementa rea
proiectului SMIS 39978, se incearcă aducerea unei contribuţii semnificative în procesul de formare şi
perfecţionare profesională a personalului propriu instituţiei implementatoare.

Echipa de implementare

2
Cuprins

Introducere ....................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I. Instruirea personalului ................................................................................................. 11

§1. Gen eralităţi........................................................................................................................... 11

§2. Legislaţie aplicabilă................................................................................................................ 12

§3. Scop....................................................................................................................................... 13

§4. Obiective................................................................................................................................ 13

§5. Grup țintă .............................................................................................................................. 14

CAPITOLUL II. Programe de instruire ................................................................................................. 15

§ 1. Gen eralităţi, cerinţe legislative.............................................................................................. 15

§2. Tipuri planuri/programe, formate utilizate, lectori.................................................................. 15

CAPITOLUL III. Elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională ............................................. 20

§1. Când se elaborează planul?.................................................................................................... 20

§2. Procedura elaborării planului ................................................................................................. 20

CAPITOLUL IV. Criterii utilizate în elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională .................. 29
CAPITOLUL V. Concluzii..................................................................................................................... 39
CAPITOLUL VI. Anexe........................................................................................................................ 41
Bibliografie...................................................................................................................................... 41
Listă abrevieri.................................................................................................................................. 41

3
Introducere

Mana gementul resurselor umane es te a cea a cti vi ta te organiza ţională ca re permite folosi rea
oa menilor (personalului) pentru a a tinge s copurile organiza ţionale, de grup şi indi vi duale.

Esenţa ori că rei organiza ţii es te efortul uman, ia r efi cienţa şi efica ci ta tea a cesteia sunt
influenţa te, în ma re măsură , de comporta mentul oamenilor în cadrul organi za ţiei.

Efi ca ci ta tea a cti vi tă ţii autori tă ţilor administra ţiei publi ce depinde de mai mul ţi fa ctori , cel mai
important fiind fa ctorul uman, promotorul tuturor reformelor şi s chimbă rilor.

Fă ră prezenţa efecti vă a oamenilor ca re ştiu ce, când şi cum trebuie fă cut, a r fi imposibilă
a tingerea obiecti velor.

Ori ce conducă tor trebuie să aibă în vedere permanent urmă toa rele aspecte referi toa re la
resursele umane şi anume:

 oamenii reprezintă una din cele mai i mportante inves ti ţii, bunul cel mai de preţ al
organi zaţiei ;

 resursele umane sunt uni ce în ceea ce pri veşte potenţialul lor de creştere şi dezvolta re,
precum şi în ceea ce pri veşte ca paci ta tea lor de a -şi cunoaşte şi învinge propriile limite, pentru a
fa ce fa ţă noilor provocă ri sau exigenţelor a ctuale şi de perspecti vă ;

 resursele umane s unt singurele resurse inepuizabile de crea ti vi tate, de s oluţii şi i dei noi ,
ori ginale şi val oroase;

 resursele umane sunt singurele capabile să producă şi să reproducă toate celelalte

resurse disponibile ale unei organi zaţii ;

 resursele umane cons tituie un i mportant fa ctor ca re trebuie înţeles , moti va t şi antrena t
în vederea implică rii câ t mai depline şi profunde în realiza rea obiecti velor organi zaţi onale.

Întrucâ t resursele umane sunt principala resursă s tra tegică a ori că rei organiza ţii , ori ce
conducă tor trebuie să a corde importanţă ma xi mă unor a cti vi tă ţi ca :

 a tra gerea şi fol osirea efi cientă a resurselor umane;

 asigura rea compa tibilită ţii între ceri nţele posturilor şi competenţa personalului;

 forma rea şi dezvol ta rea resurselor umane;

 managementul ca rierei personalului ;

 evaluarea performanţelor profesionale;

4
  moti va rea personalului;

 conceperea modalită ţilor de realizare a unui sistem al organi zaţiei ca re să asigure

satis facţii şi posibilita tea de a rmoniza re a obiecti velor personale cu cele organiza ţionale.

Aşa da r, resursele umane cons ti tuie un potenţial deosebi t ca re trebuie înţeles, moti va t şi
antrenat în vederea impli că rii câ t mai depline sau mai profunde a personalului la realiza rea
obiecti velor organi zaţi onale; indi vidul, prin s tructura , mentalita tea şi cultura sa, reprezintă
sufletul ca re dă via ţă sistemelor, se consti tuie într-o enti ta te biologi că , ca re poa te împiedi ca
sau, dimpotri vă , poa te potenţa o a cţiune, o a cti vi ta te sau un proces .

Competenţa şi performanţa s unt cele două ca ra cteris ti ci releva nte pentru resursa umană
exis tentă în cadrul unei orga niza ţii sau necesară a cesteia .

COMPETÉNT, -Ă, competenți, -te, adj. 1. Ca re este bine informa t într-un anumi t domeniu; ca re
es te capabil, ca re es te în măsură să judece un anumit lucru. 2. Ca re a re a tribuția , căderea ,
autori ta tea legală să fa că ceva ; îndreptă ți t.

COMPETÉNȚĂ, competențe, s . f. Capa ci tate a cui va de a se pronunța asupra unui lucru, pe

temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; ca pa cita te a unei autori tăți , a unui
funcționa r etc. de a exerci ta anumi te atri buții . [Sursa: DEX '09 (2009)]

Aşa da r, putem spune că reprezintă capa ci ta tea cui va de a apli ca, a tra nsfera şi a combina
cunoştinţe şi deprinderi în si tua ţii di verse, pentru a realiza a cti vi tă ţile cerute la ni velul cali ta ti v
specifi ca t.

Competenţa profesională presupune îmbina rea şi utiliza rea a rmonioasă a cunoştinţel or,
deprinderilor şi apti tudinilor în vederea obţinerii rezul tatelor aşteptate la locul de muncă , la
ni vel ul calita ti v specifi ca t în standa rdul ocupaţional.

Una dintre formulele cele mai accesibile de aborda re a problemei competenţei resursei umane
es te urmă toarea :

COMPETENŢA = CUNOŞTINŢE + APTITUDINI + DEPRINDERI

Cunoştinţele (teoretice sau practice) sunt a cele informa ţii pe ca re deţină torul unui post trebuie
să le aibă pentru a înţelege mai bine ceea ce trebuie să fa că (know-how).

Cunoştinţele sunt nuanţate de experienţele şi cunoș tinţele anterioa re, da r şi de cali ta tea şi
a ccesibilita tea informa ţiilor.

Cunoştinţele sunt rezul tatul sistemului educa ţional de ca re benefi ciază un indi vi d, uneori
res trângându-se la aspecte de tipul pregăti rii profesionale într-un anumi t domeniu pa rti cula r.
5
Totuşi , a cest baga j de cunoştinţe nu poa te fi restrâ ns doa r la o anumi tă speciali tate, întrucâ t
situa ţiile concrete întâlni te la locul de muncă cer uneori şi utiliza rea unor cunoştinţe cu ca ra cter
general de la ni velul al tor specialită ţi .

De exemplu, un depana tor PC trebuie să aibă cunoș tinţe de electroni că , da r şi de funcţi ona re a
componentelor cal cula torul ui.

Aptitudinile s unt cali tă ţile na ti ve ale unui indi vid, înclinaţia , predispoziţia , preferi nţa pentru un
anumi t domeniu, pentru o a numi tă a cti vi ta te. Ele se dezvol tă , se consti tuie în cursul vieţii
indi vi duale, în procesul derulării /desfă şură rii acti vi tă ţii , uneori unele dintre ele fiind într-o s ta re
la tentă , ina cti vă , până în momentul soli cită rii l or.

Ori ce om îşi poa te dezvol ta mul tilateral apti tudinile, fa ctorii na ti vi/eredi ta ri cons ti tuind doa r
punctul de pleca re. Nu există om ca re să nu fie înzestra t pentru ceva , să nu aibă ni cio
apti tudi ne, să nu poa tă obţine unele reuşi te într-un domeniu de a cti vi ta te sau altul.

Apti tudinile pot fi de două ca tegorii : generale (de ca re depinde succesul unui numă r ma re de
a cti vi tă ţi, de ex. a tenţia , spi ri tul de observa ţie, memoria ş.a .) sau specifi ce unui anumi t
domeni u (de ex. tehni ce sau mecani ce, senzoriale/tactile şi vi zuale, pedagogi ce, ştiinţifi ce).

Deprinderile sa u abilităţile sunt rezul tatul punerii în pra cti că a cunoştinţelor teoreti ce,
bineînţeles cu contribuţia apti tudinilor. De obi cei se fa ce referi re indi rectă la ele, vorbindu-se
mai mul t de experienţa profesională la modul general sau specializa tă pe un anumit domeniu
de a cti vi ta te profesională . La râ ndul ei , experienţa es te di rect legată de noţiunea de vechi me în
muncă , a că rei importanţă se reflectă la ni vel ul remunera ţiei de ca re benefi ciază un anga jat.

Deprinderile sunt a cţiuni automa ti zate şi de obi cei se limi tează la o a cţiune sau la o opera ţie, la
un algori tm.

Sub influenţa mediului profesional din ce în ce mai provoca tor, competenţele profesionale sunt
într-o continuă dezvol ta re. Astfel , conform unui raport din 2011 efectua t de Institute for the
Future (Palo Al to, California) pentru Ins ti tutul de Cercetare al Uni versi tății din Phoeni x, cele 10
competenţe profesionale ca re vor fi că utate în anul 2020 se referă la :

 Sensemaking - înţelegerea în profunzi me a sensului proceselor, fenomenelor, comuni că rii ,

pri n capa ci tă ţi intelectuale superioa re ca re nu pot fi codifi ca te;

 Inteligenţa socială - ca pa ci ta tea de a i ntra în legă tură cu ceilalți într-o manieră di rectă și
profundă , de a simți și a s timula rea cții și intera cți uni dezi rabile;

6
 Gândirea inovatoare şi adaptivă - ca pa ci ta tea de a răspunde ci rcums tanțelor de moment
unice și i mprevi zibile;

 Competenţa transculturală - adapta rea la ori ce mediu geografi c/cul tural în ca re va trebui să
opereze, nu numai din punct de vedere al competențele lingvis ti ce, ci și al înțelegerii
contextelor cul turale specifi ce;

 Gândirea computaţională - a bili tatea de a tra duce în concepte abs tra cte volume ma ri de
da te și de a înțelege ra ți onamentul canti ta ti v;

 Alfabetizarea în noile media - evalua rea cri ti că și dezvol ta rea de conținut ca re foloseș te
noile forme de media , precum și valori fica rea unor astfel de media pentru a comuni ca persuasi v
(ex. MeVie – video CV-ul );

 Transdisciplinaritatea - a utorul Howa rd Rheingold spunea ca transdis ciplinari ta tea în esenţă

reprezintă educa rea specialiștilor în scopul înțelegerii limbajelor speci fi ce al tor dis cipline, ceea
ce presupune pregă ti re continuă ;

 Gândirea orientată s pre proiectare – chia r ca zul proiectă rii propri u-zise a spa ţiului de lucru,
da r şi a lucrului în colabora re pentru proiecte comune;

 Gestionarea încărcăturii cognitive - a bilita tea de a fil tra informa ția primi tă după importanță
și să învă țăm cum ne putem dezvolta funcțiile cogni ti ve folosindu-ne de anumi te tehni ci și
tehnologii;

 Colaborarea virtuală.

[http://www.aptjob.ro/articole/resurse/10-competente-profesionale-pentru-2020]

Da r, pentru a da rezul ta te profesionale apreciabile, unui indi vid nu îi es te sufi cientă numai
competenţa. Mai a re nevoie de ceva ca re să conducă la performanţă , lucru reflectat într-o a
doua formulă :

PERFORMANŢA = COMPETENŢĂ + ATITUDINE

Aşa da r, competenţa este rezulta tul însumă rii a trei tipuri de calită ţi specifi ce resursei umane,
ia r performanţa este, evident, rezul ta tul profesional din punctul de vedere al mana gementului
resurselor umane.

Atitudinea (profesională) reprezintă intenţia unui angaja t de a munci, de a se fa ce câ t mai util la

locul de muncă , de a-şi fructi fi ca întrea ga competenţă profesională.

7
Ati tudinea es te de fapt ingredientul ma gi c ca re face diferenţa între oa meni ; es te expri ma rea în
exterior a modului în ca re oamenii GÂNDESC în mintea lor despre o si tua ţie sau persoană . Es te
forma tă din tipa rele de gândi re ca re se formea ză fie în urma experienţelor proprii trăi te, fie
observând experienţele al tor persoane.

Ati tudinea es te s trâns lega tă de problema moti va ţiei, ca re ţi ne pe de o pa rte de ca ra cteristi cile
interne, s tri ct pers onale ale unui a nga ja t (conştiinci ozi ta tea sau conştiinţa faptului că trebuie să
dea ceva în s chimbul recompenselor di verse pe ca re i le oferă organi za ţia în ca re a cti vează ), da r
pe de altă pa rte ţi ne, într-o măsură poa te chia r mai ma re, de elemente exterioa re ca re au o
influenţă majoră asupra anga ja tului (stilul de conducere al şefului di rect, da r şi al celor de la
ni vele superi oa re, relaţia cu colegii de echipă , benefi cierea de resurse şi autori tate adecva te
specifi cului muncii sale, cul tura şi clima tul organiza ţional etc.).

Definiţii ale termenilor utilizaţi în prezentul document:

• PERSONALUL = funcţi ona rii publi ci şi personalul contra ctual numi ţi/încadra t, în condi ţiile legii ,
într-o funcţie de conducere/execuţie în cadrul Autori tă ţii Na ţionale Sanita re Veterina re şi
pentru Si guranţa Alimentelor, precum şi cei din cadrul uni tăţilor ca re funcţionează în
subordinea autori tă ţii;

• COMPETENȚA – suma cunoș tințelor, abilită ților și apti tudinilor ca re contribuie la ca paci ta tea
unei persoane de a-și îndeplini efi cient (la s tanda rdele agrea te anterior) sa rcinile și
responsabilită țile pos tului (pe scurt, de a fi performant);

• COMPETENŢA PROFESIONALĂ – reprezintă capa ci ta tea de a realiza a cti vi tă ţile cerute la l ocul
de muncă la ni velul calita ti v specifi ca t în s tanda rdul ocupa ţional (Extras Ordonanţa Guvernului
nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare);

• FORMAREA PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI – procesul de ins truire de ti p

forma re continuă des tinat dezvol tă rii de competenţe şi abilită ţi determina te, în vederea
îmbună tă ţi rii cali tăţii a cti vi tă ţilor profesionale indi viduale desfăşura te în exerci ta rea
prerogati velor de putere publică (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind
organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările
ulterioare);

• FORMAREA SPECIALIZATĂ – forma rea profesională a funcţiona rilor publi ci des tina tă
dezvol tării a celor competenţe şi aptitudini necesa re exerci tă rii unei funcţii cu un ni vel ridi ca t de
complexi ta te şi ca re necesi tă abilită ţi şi apti tudini speci fi ce, desfăşura tă într-un cadru organi za t,

8
pe o dura tă de timp relati v exti nsă, cu grupuri -ţintă definite şi cons ti tui te limi ta ti v, de regulă pe
ba ză de selecţie, şi tra tând o tema ti că mul tiplă, corela tă într-o succesiune logi că şi a xa tă pe
a tingerea scopului principal (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind
organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările
ulterioare);

• INSTRUIREA – procesul planifi ca t de modi fica re și dezvol ta re a aptitudinilor, a cunoștințel or

sau competențelor prin învă ța re cu s copul obținerii ni velului dorit de performanță în a cti vi ta tea
des fășurată ;

• PLANUL ANUAL DE PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ – reprezintă instrumentul ca re

ghidează /di recţionează acţiunile de perfecţiona re profesională pe pa rcurs ul unui an. Se bazea ză
pe conceptul de periodici ta te, împă rţind planual anual în programe de perfecţiona re.

• PROGRAMUL DE FORMARE – ansamblul a cti vi tă ţilor desfăşura te de un furni zor de forma re în

vederea realiză rii obiecti velor de forma re de competenţe pentru un grup-ţi ntă determina t
(Extras H.G. nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a
funcţionarilor publici);

• PERFECŢIONAREA – forma rea profesională a funcţiona rilor publici/personalului contra ctual ,

des tina tă dezvol tă rii a celor competenţe şi apti tudini necesa re creşterii cali tă ţii rezul tatel or
obţinute în exerci ta rea unor a tribuţii determina te, desfăşura tă într-un cadru organiza t, pe o
dura tă de timp relati v res trânsă , cu grupuri-ţi ntă defini te în sens la rg, de regulă pe bază de
autoevalua re, evalua re şi recunoa şterea necesită ţii de forma re, şi tra tând o tema ti că uni ta ră ,
subsecventă unui domeniu de a cti vi tate specifi c (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea
normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi
completările ulterioare);

• SISTEMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI – dezvol ta rea de

competenţe şi apti tudini specifi ce prin exerci ta rea repetată , sistema ti că, a unor a cţi uni
determina te în legă tură cu a cti vi tatea curentă , necesa re exerci tă rii unor a tribuţii cu gra d mai
ridi ca t de complexi ta te şi di versi ta te compa rati v cu cele exis tente în fişa pos tului (Extras H.G.
nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare);

• SPECIALIZAREA LA LOCUL DE MUNCĂ – dezvolta rea de competenţe şi a ptitudini specifi ce pri n

exerci ta rea cu ca ra cter repeta t a unor a cti vi tă ţi determina te, al tele decât cele cu ca ra cter
curent sau cele prevă zute în mod expres în fişa postului (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru

9
aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu
modificările şi completările ulterioare).

• STRUCTURI DE SPECIALITATE – s tructura organiza tori că a Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re

Veterina re şi pentru Sigura nţa Alimentelor, respecti v a uni tăţii ca re funcţionează în subordinea
autori tă ţii , organiza tă în di recţii generale/di recţii/servi cii/bi rouri /compa rtimente, după caz.

• ŞEFII DE STRUCTURI ai Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veteri na re și pentru Siguranţa

Alimentelor/uni tăţilor ca re funcționea ză în subordinea autori tă ţii – persoane angaja te în cadrul
Autori tăţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Siguranţa Alimentelor/unită ţilor a flate în
subordinea autori tă ţii ca re exerci tă , după ca z, urmă toarele funcţii : preşedinte - secreta r de s ta t,
vi cepreşedinte - subsecreta r de s ta t, di rector cabi net preşedinte, di rector general , di rector
general adjunct, di rector, şef servi ci u, şef bi rou, coordona tor compa rtiment/di rector executi v,
di rector executi v adjunct, di rector, di rector a djunct, şef servi ci u, şef bi rou, coordona tor
compa rti ment.

• UNITĂȚILE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN SUBORDINEA AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARE

VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR – Direcţiile Sani ta re Veteri na re şi pentru
Si guranţa Alimentelor judeţene, respecti v a muni cipiului Bucureşti , precum şi Ins ti tutele
na ţionale veterina re de referinţă .

Scriitorul ameri can Ra ymond Chandler spunea foa rte potri vi t:

“Abili tatea es te ceea ce ştii să fa ci . Moti va ţia es te de ce fa ci ceea ce faci . Ati tudinea determină
câ t de bine o fa ci ”

10
CAPITOLUL I. Instruirea personalului

§1. Generalităţi

Într-un prim înţeles , ca re es te cel curent, formarea profesională reprezintă a cti vi ta tea
des făşura tă de o persoană înainte de încadra rea în muncă , în s copul de a dobândi cunoştinţele
de cul tură generală şi de specialita te necesare pentru exerci ta rea unei profesii sau meserii . Într-
o asemenea a ccepţiune forma rea profesională este echi valentă califi că rii profesionale.

Într-un înteles mai la rg, pri n forma rea profesională se înţelege şi perfecţiona rea a ces tei
pregă ti ri , adi că dobândi rea de cunoştinţe noi .

Având în vedere importanţa sa , forma rea profesională es te pri vi tă ca un proces continuu,

determina t obiecti v de progresul societă ţii, de dezvol ta rea neîntreruptă a ştiinţei şi tehni cii
moderne.

Legea educaţiei naţi onale nr. 1/2011, cu modifi că rile şi completă rile ul terioa re, a introdus
conceptul învăţarea pe tot parcursul vieţii, ca re include “totalita tea a cti vi tăţilor de învă ţa re
realiza te de fieca re pers oană, începând cu educa ţia timpurie, în scopul dobândi rii de
cunoştinţe, formă rii de depri nderi /abilită ţi şi dezvol tă rii de aptitudini semni fi cati ve din
perspecti vă pers onală, ci vi că , socială şi/sau ocupa ţională.”

Potri vi t a rt. 4 li t. c) din a ctul norma ti v invoca t a nterior “educa ţia şi forma rea profesională a
copiilor, a tinerilor şi a a dul ţilor au ca finali tate principală forma rea competenţel or, înţelese ca
ansamblu mul ti funcţional şi transfera bil de cunoştinţe, deprinderi /abilită ţi şi apti tudini ,
necesa re“ şi pentru “ocupa rea unui loc de muncă şi pa rti cipa rea la funcţionarea şi dezvol ta rea
unei economii dura bile”.

Noţiunea de forma re face referi re la ansamblul cunoştinţelor generale, tehni ce şi pra cti ce,
lega te de exerci ta rea unei meserii , da r şi la comportamente şi a titudini ca re permi t integra rea
într-o profesie şi , în general , în ansamblul a cti vi tă ţilor sociale.

Forma rea şi dezvol ta rea profesională reprezintă centrul eforturilor continue de îmbună tă ţi re a
competenţelor personalului şi , impli ci t, a performanţei organiza ţiei .

Pregă ti rea şi dezvolta rea resurselor umane cos tituie o funcţie de pri m rang a mana gementului
resurselor umane.

Reprezintă un proces de ins trui re continuu, pe pa rcursul că ruia se urmă reşte ca funcţiona rii
publici /personalul contra ctual să dobândeas că cunoştinţe teoretice, pra cti ce şi abilită ţi
adecva te des făşură rii a cti vită ţilor lor.
11
Atâ t funcţi ona rii publi ci , câ t şi pers onalul contra ctual, a u dreptul şi obliga ţia de a-şi îmbună tă ţi
în mod continuu abilită ţile şi pregă ti rea profesională.

Autori tatea Naţională Sani ta ră Veteri nară şi pentru Sigura nţa Alimentelor/uni tățile ca re
funcționează în subordinea autori tății a re/au obliga ţia să prevadă în bugetul anual propri u
sumele necesare pentru a coperi rea chel tuielilor de perfecţi ona re profesională , fie că a ceasta
es te organi za tă la ini ţiati va ori în i nteresul autori tă ţii publi ce. Fa c excepţie s tudiile uni versi ta re
sau s tudiile de doctora t.

§2. Legislaţie aplicabilă

Potri vi t a rt. 32 alin. (1) din Constituţia României, republicată, dreptul la învă ţă tură es te
asigura t pri n învă ţământul general obli gatoriu, prin învă ţământul li ceal şi prin cel profesional ,
pri n învă ţă mântul superi or, prin al te forme de învă ţă mânt superior, precum şi pri n al te forme
de ins trucţie şi de perfecţionare.

Dreptul la învă ţă tură se află într-o s trânsă legă tură cu exerci tarea unui al t drept fundamental şi
anume dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii reglementa t de a rt. 41 din Cons ti tuţia
României , republi cată , potri vi t că ruia „dreptul la muncă nu poa te fi îngrădi t. Alegerea profesiei,
a meseriei sau a ocupa ţiei, precum şi a l ocului de muncă este li beră. Sala riaţii au dreptul la
măsuri de protecţie socială. Aces tea pri ves c securi ta tea şi sănăta tea salariaţilor, regimul de
munca al femeilor şi al tinerilor, i nsti tui rea unui salariu mini m brut pe ţa ra , repausul
săptămânal , concediul de odihnă plăti t, pres ta rea muncii în condi ţii deosebi te sau speciale,
formarea profesională, precum şi alte situaţii specifi ce, s tabili te prin lege.”

În ceea ce priveşte formarea profesională generală, actul normativ de bază îl constituie Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Studiile reprezintă
una din condi ţiile principale pentru încadra rea în muncă , pentru menţinerea în funcţie şi
promova rea în muncă .

Cadrul special al formării profesionale este stabilit de următoarele acte normative:

 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republi ca tă, cu modi fi că rile şi completă rile ul terioa re;

 Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 pri vind forma rea profesională a adul ţilor, republi cată , cu
modi fică rile şi completă rile ul terioa re;

 Hotă râ rea Guvernului nr. 522/2003 pentru aproba rea Normelor metodologi ce de aplica re a
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 pri vind forma rea profesională a adul ţilor, cu
modi fică rile şi completă rile ul terioa re.

12
În cazul funcţionarilor publici, reglementarea specială în materie o reprezintă următoarele
acte normative:

 Legea nr. 188/1999 pri vind Sta tutul funcţiona rilor publi ci , republi ca tă (r2), cu modifi că rile şi
completă rile ul terioa re;

 Hotă râ rea Guvernului nr. 611/2008 pentru aproba rea normelor pri vi nd organi za rea şi
dezvol tarea ca rierei funcţiona rilor publici , cu modifi că rile şi completările ul terioa re;

 Hotă râ rea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor pri vind forma rea
profesională a funcţiona rilor publi ci ;

 Ordinul preşedintelui Agenţiei Na ţionale a Funcţiona rilor Publi ci nr. 13.601/2008 pentru
aproba rea termenelor şi a forma tului s tanda rd de transmi tere a da telor şi informa ţiilor pri vind
planul anual de perfecţiona re profesională şi fondurile aloca te în s copul ins trui rii funcţiona rilor
publici , cu modi fi cările şi completă rile ul terioa re.

§3. Scop

Scopul prezentei metodologii îl cons ti tuie asigura rea , în conformi ta te cu dispoziţiile legale, a
cadrului general necesa r derulă rii procesul ui de îmbunătă ţi re continuă a pregăti rii profesionale,
dezvol tare a apti tudinilor, abili tăţilor şi competenţelor profesionale necesare exerci tă rii
prerogati velor de putere publică , în vederea dezvol tă rii unui servi ciu publi c s tabil, profesionis t,
transpa rent, efi cient şi i mpa rţial, în i nteresul cetă ţenilor, precum şi al Autori tă ţii Na ţionale
Sa nita re Veterina re și pentru Si guranţa Ali mentelor/uni tă ţilor ca re funcționea ză în subordinea
autori tă ţii . Prevederile a ces tei metodologii se apli că planurilor şi programelor de instrui re
realiza te atâ t pentru funcţiona rii publi ci , cât şi pentru pers onalul contra ctual .

§4. Obiective

Procesul de ins trui re şi forma re profesională continuă trebuie să asigure dezvol ta rea resurselor
umane, a tingerea obiecti velor i ndi viduale şi organiza ţionale, precum şi îmbunătă ţi rea
raportului dintre nevoi şi resurse, a tâ t la ni vel indi vidual câ t şi la ni vel de enti tate.

Obiecti vele unui progra m de forma re deri vă din nevoile indi vidului şi organi zaţiei de a elimina
decalajul dintre ni velul de performanță existent și cel dori t pentru indeplini rea obiecti vel or
generale şi s tra tegi ce ale organiza ţiei.

Obiecti vele se determină de obi cei în etapa de analiză a nevoilor de i nstrui re/forma re, pornind
de la obiecti vele s tra tegice ale organia ției, apli când urma toa rea formulă :

13
 cunoștințele, abilită țile, apti tudinile și a ti tudinile dorite/așteptate

MINUS

cunoș tințele, abili tățile, a ptitudinile și a ti tudinile existente.

§5. Grup țintă

Grupul de lucru selectat pentru elabora rea prezentei metodologii es te forma t din reprezentanţi
ai Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veteri na re şi pentru Si guranţa Alimentelor şi reprezenta nţi ai
câ torva uni tă ţi ca re funcționea ză în subordinea autori tăţii . Selecţia s-a realiza t pe ba za
cri teriului reprezenta ti vi tă ţii şi a necesi tă ţii de a asigura în echipa de elabora re a tâ t funcţii de
conducere, câ t şi de execuţie, de la ni vel central şi teri torial , în vederea i mpli că rii tuturor
fa ctorilor responsabili.

Grupul ţintă vi za t ca beneficia r al a plică rii prezentei metodologii şi a cri teriilor formulate în
a ceasta în diferi tele etape de planifi ca re şi implementa re a planului de perfecţiona re
profesională este forma t din anga ja ţii Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru
Si guranţa Alimentelor şi ai unită ţilor ca re funcționea ză în subordinea autorită ţii . Prin apli ca rea
metodologiei elabora te, grupul ţi ntă identi fi cat va benefi cia de întocmi rea unor planuri anuale
de perfecți ona re profesională ca re să conţină progra mele adecva te persoanelor din s tructura
respecti vă , în funcţie de abilită ţile şi competenţele a cestora , contribuind la forma rea unei
resurse umane performante.

14
CAPITOLUL II. Programe de instruire

§ 1. Generalităţi, cerinţe legislative

Întotdeauna conceperea programelor de pregăti re profesională trebuie să aibă în vedere

urmă toa rele aspecte:

a) Ce nevoi de pregă ti re au fos t identi fica te?

b) Care sunt obiectivele s tra tegice ale i nsti tuţiei? Ca re sunt obiecti vele fiecă rui progra m de
ins trui re în pa rte?

c) Ce fel de instrui re se a re în vedere pentru fieca re nevoie identi fi cată ?

d) Cum es te a ceas ta asigura tă, prin ce ti puri de programe de pregă ti re? (clasa, e-lea rning,
blended lea rning/mi xt clasa + e-learning, rota ţia posturilor, workshop, webina r, brains torming,
s tudiu propriu, coaching, mentora t etc.)

e) Când es te realiza tă?

f) De către cine es te realiza tă , ca re sunt furnizorii de pregă ti re? (interni , autori tă ţi , externi ,
certi fica ţi sau nu)

g) Unde a re loc? (în ins ti tuţie, în Bucureşti /local , în afa ra localită ţii , în s trăinăta te)

h) Cu ce cos turi este realiza tă?

i) Care este beneficiul obţinut în urma realiză rii aces tei instrui ri? (cali ta tea ins trui rii)

§2. Tipuri planuri/programe, formate utilizate, lectori

În cadrul Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentelor Planul anual
de perfecționare profesională cupinde două părţi distincte, deri vând din:

A) Cadrul legislativ care guvernează activitatea funcţionarilor publici, impunând domenii

prioritare în care se organizează programele de formare, domenii stabilite în condiţiile legii,
prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Menţiuni :

 Autori ta tea Na ţională Sani ta ră Veterina ră şi pentru Siguranţa Alimentelor a re obli gaţia să
comunice, a nual, Agenţiei Naţi onale a Funcţi ona rilor Publici (ANFP), în condi ţiile legii, planul de
perfecţiona re profesională a funcţiona rilor publi ci, precum şi fondurile prevăzute în bugetul
anual propriu pentru a coperi rea cheltuielilor de perfecţiona re profesională a a cestora ,
15
organi zate la ini ţia ti va ori în interesul autori tăţii ; ra porta rea se realizează în forma şi conţinutul
s tabilite prin forma tul s tanda rd/i mpus de ANFP (Anexa 1);

 Es te pres tabilită lista ce cuprinde domeniile de perfecţi ona re profesională şi temati cile
progra melor de perfecţionare profesională sistema ti zate, la ni velul ANFP, pe ba za propunerilor
formula te de autori tăţile şi ins tituţiile publi ce centrale şi locale;

 Raporta rea se fa ce de către persoana sau persoanele desemnată /desemnate în condi ţiile a rt.
15 din Hotă râ rea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aproba rea normelor pri vind forma rea
profesională a funcţiona rilor publi ci ; conducerea Autorită ţii Na ţionale Sanita re Veterina re şi
pentru Siguranţa Alimentelor răspunde de corecti tudi nea da telor şi informaţiilor completate în
forma tul s tanda rd;

 Autorita tea Na ţională Sani ta ră Veterina ră şi pentru Si guranţa Alimentelor, în calita te de

ordona tor princi pal de credi te, centralizează datele şi informa ţiile trans mise de că tre
ordona torii terţia ri de credi te, cu da tele şi informaţiile pri vind perfecţiona rea profesională a
funcţiona rilor publi ci din a para tul propriu, într-un singur document;

 Termenul limi tă de tra nsmi tere a a cestui raport este da ta de 31 martie a fiecărui an.

B) Necesităţile de formare profesională izvorate din analizele specifice derulate la nivelul

Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităților care
funcționează în subordinea autorității, în vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice
ale instituţiei.

Menţiuni :

 Această componentă a Planului anual de perfecționa re profesională trebuie a rmoni za tă cu

cea de mai sus ;

 Lis ta/Ca talogul cupri nzâ nd domeniile de perfecţiona re profesională şi temati cile programel or
de perfecţionare profesională se întocmeşte la ni velul insti tuţiei , la fel ca şi celelalte
componente ale programului (locul de desfă şura re, forma de ins trui re, perioada );

 Presupune un grad înal t de flexibili tate fa ţă de cea prezentată la li t. A, creând premisele unei
implică ri mai ma ri şi a creşterii i nteresului personalului pentru pa rti cipa rea la a cţiuni
determina te de nevoi proprii de pregăti re şi dezvol ta re;

 Es te de prefera t ca termenul de elabora re să fie a celaşi ca mai sus pentru a putea fi integra te
cele două pă rţi .

Perfecţionarea/specializarea reprezintă pregă ti rea profesională ca re conduce la:

16
- dezvol ta rea sau completa rea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale
unei persoane ca re deţine deja o califica re, respecti v dezvol ta rea competenţelor în cadrul
a celeiaşi califi că ri ;

- dobândi rea de competenţe noi în a ceeaşi a rie ocupa ţională sau într-o a rie ocupa ţională nouă ;

- dobândi rea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehni ce noi .

Competenţele profesionale se dobândes c pe cale:

- formală – se înţelege parcurgerea unui program organi zat de un furnizor de forma re

profesională;

- nonformală – se înţelege pra cti ca rea unor a cti vi tăţi specifi ce di rect la locul de muncă sau
autoins trui rea ;

- informală – se înţelege forma rea profesională in ca dru neins tituţionaliza t, nes tructura t şi
neintenţiona t - conta ct nesistemati c cu di ferite s urse ale câ mpului socio-educaţi onal, familie,
societa te sau mediu profesional.

Formarea profesională a adulţilor cupri nde:

- formarea profesională iniţială – asigură pregă ti rea necesa ră pentru dobândi rea
competenţelor profesionale minime necesa re pentru obţinerea unui loc de muncă ;

- formarea profesională continuă es te ulteri oa ră formă rii ini ţiale şi asigură adulţilor, fie
dezvol tarea competenţel or profesionale deja dobândi te, fie dobândi rea de noi competenţe.

Formarea profesională a adulţilor se organi zează prin progra me de:

- iniţiere – reprezintă dobândi rea uneia sau mai mul tor competenţe specifi ce unei califi că ri
conform s tanda rdului ocupa ţional sau de pregă ti re profesională ;

- calificare, recalificare – reprezintă pregă ti rea profesională ca re conduce la dobândi rea unui
ansamblu de competenţe profesionale ca re permit unei persoane să des făşoa re a cti vi tă ţi
specifi ce uneia sau mai mul tor ocupa ţii;

- perfecţionare, specializare – reprezintă pregă ti rea profesională ca re conduce la dezvol ta rea

sau completarea cunoştinţelor, depri nderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane
ca re deţine deja o califi ca re, respecti v dezvolta rea competenţelor în cadrul a celeiaşi califi că ri ,
dobândi rea de competenţe noi în a ceea şi a rie ocupa ţională sau într-o a rie ocupa ţională nouă ,
dobândi rea de competenţe funda mentale/cheie sau competenţe tehni ce noi .

17
Forma rea profesională a adul ţilor se organi zează în mod distinct pe ni veluri de pregă ti re,
profesii , ocupa ţii , meserii şi specializă ri, ţinându-se seama de nevoile angaja torilor, de
competenţele de bază ale adul ţilor, de cerinţele pos turilor pe ca re a ceştia le ocupă şi de
posibilităţile lor de promova re sau de încadra re în muncă , precum şi de cerinţele de pe pia ţa
muncii şi aspira ţiile adul ţilor.

Modalităţile de realizare a formării profesionale a funcţi ona rilor publici sunt:

a) programe de formare specializată sau programe de perfecţionare, orga niza te şi desfăşura te

de că tre furni zorii de forma re profesională , finalizate cu certifi ca t de pa rti cipa re sau, după ca z,
diplomă de absol vi re. Pot fi desfă şura te cu pa rti cipa rea di rectă a benefi ciarilor, la sediul
furni zorului , în alte loca ţii sau la sediul benefi ciarului, ori prin intermediul mi jloacel or
electronice.

b) programe de formare care pot fi desfăşurate sub următoarele forme:

- specializa re la locul de muncă , în domeniile ca re se regăsesc în fi şa postului ;

- s tagii pra cti ce în cadrul autori tă ţilor şi insti tuţiilor publice, la ni vel na ţional sau interna ţional ,
în domeniile ca re se regăsesc în fi şa pos tului ;

- pa rti cipa rea la conferinţe, semina rii, a teliere de lucru şi alte tipuri de evenimente similare din
ţa ră sau din s trăinăta te, în domeniile ca re se regăsesc în fi şa pos tului .

Sunt organi za te şi des făşura te sau, după caz, aproba te de conducere în cadrul autorită ţilor şi
ins ti tuţiilor publi ce.

c) programe de formare organiza te şi desfă şura te în cadrul implementă rii de proiecte cu

fi nanţa re externă . Sunt a cti vi tăţile de ins trui re derulate ca pa rte componentă în implementa rea
unui proiect cu fi nanţa re externă şi ca re au ca s cop asigura rea a tingerii obiecti velor a cestuia.

d) alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege.

Al te metode de forma re profesională din ce în ce mai utiliza te în prezent sunt coaching-ul şi

mentoring-ul .

Coaching-ul în esență consta în asista rea și ghida rea coa chee-ului cu mi jloa ce și instrumente
specifi ce în a-și manifes ta capa ci tățile potențiale, a-și defini sau cla rifi ca obiecti ve speci fi ce, a
identi fi ca resurse și bl ocaje, a -și înțelege propriile perspecti ve și percepții, a înțelege contextul
mai la rg în ca re a cționea ză, a a vea încredere în forțele proprii , a învă ța să caute și să aleagă
soluții via bile, a elabora planuri de a cțiune, a s tabili modalită ți opti me de monitoriza re a
propriilor rezul ta te.

18
Deşi es te vă zut ca un produs secunda r la evaluă rii performanţelor, coa ching-ul poate a vea loc
pe pa rcursul ori că rei zile de lucru – deci nu es te văzut ca o acti vi ta te cu o planifi ca re exa ctă a
peri oadei şi dura tei de des făşura re – în funcţie de cum sesi zează managerul o oportuni ta te de
a-şi ghida subordona ţii să lucreze mai bine.

Mentoring-ul este, la fel ca şi coa ching-ul, o modalita te de dezvol ta re a resursei umane da r

pune a ccentul pe orientarea oa menilor în eforturile lor de creştere valori că generală cu a jutorul
învă ţă rii . Mentorul acţi onează ca şi un ghid de încredere, oferi ndu-şi consul tanţa , experti za şi
des chi zând uşi pentru oportunită ţile de ins trui re/forma re când es te posibil. Spre deosebi re de
coa ching, ini ţia ti va în mentoring o a re cel ca re doreşte să se dezvol te, asumându-şi
responsabilita tea pentru a cest lucru.

19
CAPITOLUL III. Elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională

§1. Când se elaborează planul?

Autori tatea Na ţională Sani tară Veterina ră şi pentru Siguranţa Alimentelor a re obliga ţia să
trans mită anual Planul de perfecţiona re profesională a funcţiona rilor publi ci , că tre Agenţia
Na ţi onală a Funcţi ona rilor Publi ci , până la da ta de 31 martie.

În pa ralel cu etapele de elabora re a planului a nual de perfecționa re profesională des tina t

funcţiona rilor publi ci , se desfă şoa ră şi etapele similare pentru programul de ins trui re în
domeniile speci fi ce Autori tăţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Siguranţa
Alimentelor/uni tăților ca re funcționea ză în subordi nea autori tă ții, a tât pentru funcţiona rii
publici câ t şi pentru personalul contra ctual.

§2. Procedura elaborării planului

Pa şii de urma t în elabora rea progra melor:

1. Defini rea obiecti velor i nsti tuţiei ; Defini rea obiecti velor s tructurilor organi za tori ce, generale şi
specifi ce, formula te pentru întrea ga s tructura şi pentru fieca re sala riat în pa rte;

2. Identi fi ca rea nevoilor de pregă ti re;

3. Stabilirea grupurilor ţintă , a metodelor de pregăti re, a furnizorilor relevanţi , a bugetului

necesa r a fi aloca t, inventa rierea resurselor disponibile;

4. Elabora rea planului şi programel or de ins trui re;

5. Aproba rea planului şi a bugetului aferent;

6. Implementa rea planului aprobat de pregă ti re;

7. Follow-up, evalua rea planului anual de perfecționa re profesională în ansamblu şi a fiecă rui
progra m în pa rte, ra porta rea către conducerea ins ti tuţiei a rezul tatel or evaluă rii.

1. Definirea obiectivelor

În mod simila r defini rii obiecti velor în mediul de afa ceri , şi obiecti vele progra melor de pregă ti re
profesională trebuie să porneas că de la obiecti vele s tra tegi ce ale ins ti tuţiei şi să respecte regula
SMART:

 Specifi c/Specifi ce – să indi ce exa ct ceea ce se doreşte să se obţină şi să nu lase loc de

interpretă ri ;

20
 Measura ble/Măsurabile – să prezinte aspecte canti ta ti ve şi calita ti ve ca re să poa ta fi
măsura te cu unită ţile de măsura cunos cute;

 Achieva ble/posibil de Atins – să poate fi într-adeva r îndeplinite cu ca pa cita tea şi resursele

disponibile;

 Realisti c/să fie Relevante – să contribuie în mod esenţial la a tingerea unui obiecti v mai ma re,
mai general ;

 Ti me/defini te în Ti mp – să se refere la un anumi t interval de timp, bine preciza t, pri vind

s tadiul a tingerii obiecti vului .

Câ teva exemple de obiecti ve de formare profesională pot fi :

 Integra rea noilor angaja ţi în s tructurile Autori tă ţii Na ţionale Sani tare Veterina re şi pentru
Si guranţa Alimentelor/unită ților ca re funcționează în subordinea autori tă ții , a tâ t a celor fă ră
experienţă (cunoştinţe şi competenţe de bază), dar şi a celor cu experienţă anterioa ră (în sensul
adaptă rii cunoştinţelor şi competenţelor existente la cele specifi ce ins ti tuţiei);

 Funcționarea mai efi cientă a angaja ţilor în pos tul a ctual prin expunerea lor la cele mai
recente concepte, informa ții și tehni ci , precum şi prin dezvol tarea competențelor necesa re în
domeniile l or;

 „Construi rea” unei a doua „linii ” de angaja ţi de ni vel superior pri n dezvol ta rea
competenţelor specifi ce și pregă tirea lor ca pa rte a progra melor de dezvolta re a ca rierei ;

 Dezvol ta rea managerilor seniori , oferindu-le oportuni tă ți pentru s chimbul de experiențe în

interiorul și în afa ra orga niza ţiei/ins tituţiei, pentru a evi ta focusarea ca re poate apă rea dintr-o
supra -specializa re.

2. Identificarea nevoilor de pregătire

Analiza nevoilor de forma re es te în sa rcina s tructurii responsabile cu managementul resurselor

umane, ia r grupul ţintă es te reprezenta t de tot personalul Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re
Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentelor/unită ților ca re funcționează în subordi nea autori tă ții
sau, în cazul în ca re metoda folosită este focus grupul – un anumi t numă r reprezenta ti v de
angaja ţi din fieca re structură de specialita te.

În a fa ră de etapa speci fi că de identifi ca re a nevoilor de pregă ti re ca pa rte a procesului de

elabora re a planului anual de perfecționa re profesională, a ceastă analiza es te de fapt un proces
permanent ca re constă în:

21
 a naliza decalajului di ntre ni velul exis tent și ni velul dori t de performanță , pentru di ferențierea
situa țiilor în ca re a ces ta poa te fi acoperi t pri n instrui re, de cele în ca re sunt necesare al te
a cțiuni ca re nu presupun i nstrui re (moti va re, a cces la resurse, rezol va rea unor si tua ții
confli ctuale, reducerea supra încă rcă rii etc.);

 i dentifi ca rea ins trui rii necesa re anga ja ților ale că ror competențe nu corespund
competențelor necesare îndeplini rii responsabilităților și a tribuțiilor din fișa pos tului ;

 documenta rea nevoilor de ins trui re.

Motivele declanșării unei analize ale nevoii de instruire pot fi: cerinţe legislati ve nou apă rute,
rezul ta te ale diagnozelor organi zaţionale realiza te la ni velul ins ti tuţiei/s tructurilor de
specialita te, s chi mbă ri ale proceselor de muncă , implementa rea unor noi progra me
informa tice, implementa rea unor proceduri noi , informații rezulta te din i nstrui rile precedente,
din evalua rea performanței angaja ților, recomandă ri formula te în urma misiunilor de a udi t
interne/externe, autori ză ri sau certi fi cări externe necesare, cereri di recte veni te din pa rtea
personalului, s tabilirea priori tă ţilor de ins trui re sau al tele.

Metodele aplicabile în vederea identi fi că rii nevoilor de ins trui re pot fi : interviul cu un numă r
limi ta t de anga jați și cu managerii aces tora (focus grupuri ), a plica rea unor chestiona re s tanda rd,
observa re di rectă a modului în ca re anga jații își desfășoa ră a cti vi tatea , dis cuții de grup sau
indi vi duale.

Paşii ca re trebuie pa rcurşi pentru identifi ca rea nevoilor de ins trui re în cadrul Autori tă ţii
Na ţi onale Sanita re Veterina re şi pentru Siguranţa Alimentelor/uni tă ţilor a flate în subordinea
autori tă ţii sunt:

 Structura de specialita te cu a tribuţii pri vind resursele umane soli cită celorlaltor s tructuri de
specialita te dema ra rea procedurii pri vind evalua rea performanţelor profesionale indi vi duale ale
personalului şi înainta rea raportului pri vi nd necesa rul de forma re profesională a personalului
din s ubordine, cu evidenţierea domeniilor considera te priori ta re, precum şi a cri teriilor ce s tau
la baza identifi că rii priori tă ţilor. Soli ci ta rea se transmi te depa rtamentelor anual , până la
sfâ rşi tul lunii decembrie.

 În vederea asigură rii respectă rii dreptului şi îndeplini rii obliga ţiei de îmbună tă ţi re continuă a
abilită ţilor şi pregă ti rii profesionale, anual, la evalua rea performanţelor profesionale
indi vi duale, şefii de structuri au obliga ţia de a identifi ca în ra poa rtele de evalua re a
performanţelor profesionale indi vi duale ale funcţiona rilor publi ci/fişele de evalua re a
performanţelor profesionale indi vi duale ale pers onalului contra ctual, domeniile în ca re

22
funcţiona rul publi c evalua t/pers onalul contra ctual necesită forma re profesională suplimenta ră
în perioada urmă toa re.

În urma evaluă rii rezul ta telor obținute, se identi fi că soluții pentru a coperi rea decalajului de
performanță existent între ni velul a ctual și cel aș tepta t.

Necesarul de forma re profesională identifi ca t conform celor preciza te anterior se completea ză ,

da că este ca zul , cu necesarul de forma re profesională rezul ta t din modifi că rile legislati ve în
domeniile de competenţă ale funcţiona rului public/personalului contra ctual , precum şi din
eventualele modi fică ri relevante ale fişei pos tului .

 Pe ba za documentelor întocmite cu oca zia evaluă rii performanţelor profesionale indi viduale,
şefii de s tructuri elaborea ză raportul (Anexa 2) şi îl înaintea ză spre centraliza re s tructurii de
specialita te cu atri buţii pri vind resursele umane.

 Structura de speciali tate cu a tribuţii pri vind resursele umane:

a . centralizea ză rapoartele pri vi nd necesa rul de formare profesională transmise de şefii de

s tructuri ;

b. elaborea ză proiectul planul ui de măsuri pri vind pregă ti rea profesională a personalului din
cadrul Autori tăţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentelor/unită ților ca re
funcționează în subordinea autori tă ții ;

c. s tructurile de specialita te cu a tribuţii pri vind resursele umane din uni tă ţile afla te în
subordinea Autori tăţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentelor întocmes c
şi trans mit, după aproba re, planul de măsuri pri vind pregă ti rea profesională, împreună cu
proiectul planului anual de perfecţiona re profesională a funcţi ona rilor publi ci şi personalului
contra ctual pentru perioada urmă toa re şi fondurile necesa r a fi aloca te de la bugetul autori tă ţii
în a cest s cop.

d. s tructura cu a tri buţii în domeniul resurselor umane din ca drul Autori tă ții Na ționale Sani ta re
Veterina re și pentru Si guranța Alimentelor centralizea ză documentele prevă zute la litera c. şi
înaintează conducerii autori tăţii proiectul planului de măsuri pri vind pregă ti rea profesională ,
împreună cu proiectul planului anual de perfecţiona re profesională a funcţiona rilor
publici /personalului contra ctual pentru perioada următoa re şi fondurile necesar a fi aloca te de
la bugetul autori tăţii în a ces t scop.

Având în vedere faptul că programele de pregă ti re profesională din grila ANFP vizea ză
forma rea/perfecţiona rea continuă a funcţi ona rilor publici în domenii generale, pentru

23
domeniile specifi ce de a cti vi tate sunt consulta te şi a ccesate programe de
forma re/perfecţi ona re din domeniile respecti ve.

Aces tea sunt i dentifi ca te de că tre depa rtamentele tehni ce, necesa rul de ins trui re fiind adapta t
tipurilor şi numă rului de programe exis tente.

3. Stabilirea detaliilor a cţiunilor de pregăti re propuse ca pa rte a Pla nului anual de

perfecţiona re profesională:

temati cile de prega ti re

grupele de pa rti cipanţi ,

gradul de priori ta te a unor progra me,

metodele de pregăti re,

peri oadele de pregă ti re,

locul unde vor fi orga niza te,

furni zorii (funizori afla ţi în grila de ins trui re a ANFP, Comisia Europeană prin progra mele
de i nstrui re speci fice adesate s ta telor membre, furni zori de forma re profesională defini ţi în
legislaţia aplicabilă în vi goa re etc.),

inventa rierea resurselor disponibile.

În vederea asigură rii respectă rii princi piilor aplicabile sis temului de forma re profesională a
funcţiona rilor publici , respecti v eficienţa, eficacitatea, coerenţa, egalitatea de tratament,
gestiunea descentralizată a procesului de formare, liberul acces la servicii de formare,
planificarea şi transparenţa, autorităţile şi instituţiile publice iniţiază, cel puţin o dată pe an,
procedurile de achiziţionare şi aduc la cunoştinţa furni zorilor de forma re informaţiile necesa re
elaboră rii şi transmi terii ofertel or.

Furni zorii de forma re profesională a funcţiona rilor publi ci sunt defini ţi conform a rt. 3 lit. e si cei
prevăzuți de a rt. 22 di n Hotă rârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aproba rea normel or
pri vi nd forma rea profesională a funcţiona rilor publi ci. Pentru fieca re nevoie de forma re
identi fi cată în cadrul etapei precedente se s tabilesc detalii concrete. Fieca re element trebuie să
fie abordat in integralita tea sa , chia r şi grupele de pa rti cipanţi să fie s tabilite nominal în cadrul
progra mului de forma re, as tfel încâ t să exis te o vedere de ansamblu, mergând până la detaliul
în ca re șefii s tructurilor de specialita te ştiu câ nd au efecti vele de personal reduse da tori tă
pa rti cipă rii la acţiuni de forma re.

24
Lectorii /trainerii ce asigură instrui rea în programele de forma re profesională pot fi :

- Specialişti/experţi din domeniul în ca re se realizează instrui rea , la ni velul ins ti tuţiei

organi zatoa re (ANSVSA/DSVSA/Ins ti tute);

- Specialişti cu ates ta t de forma re profesionala pe domenii de acti vi ta te, pentru ins trui rile
ce se realizea ză ;

- Furni zori autoriza ţi de forma re, pentru ca re se derulea ză procedură de a chi zi ţie publi că ,
conform prevederilor legilaţiei apli cabile în vi goa re;

- Furni zori autori zaţi de forma re cuprinşi în ofertele de forma re a vansa te de ANFP anual
ins ti tuţiilor publi ce.

Pentru pers onalul contra ctual, potri vi t prevederilor a rt. 194 din Legea nr. 53/2003 – Codul
muncii , republi ca tă, cu modifi că rile şi completă rile ul terioa re, a nga ja torii au obliga ţia de a
asigura pa rti cipa rea la progra me de forma re profesională pentru toţi salaria ţii, după cum
urmea ză:

a) cel puţin o da tă la 2 a ni, da că au cel puţi n 21 de salaria ţi ;

b) cel puţin o da tă la 3 ani , da că au sub 21 de salariaţi .

Cheltuielile cu pa rti cipa rea la progra mele de forma re profesională, asigura tă în condiţiile
prevăzute mai sus , se suportă de că tre angaja tori .

Conform dispoziţiilor a rt. 195 din a ctul norma ti v invocat anteri or, angajatorul pers oană juridică
care are mai m ult de 20 de salariaţi elaborează anual şi aplică planuri de formare
profesională, cu cons ultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.

Sala riaţii au dreptul să fie informa ţi cu pri vi re la conţinutul planului de forma re profesională.

4. Elaborarea Planului

Oda tă s tabilite toa te detaliile de mai sus , se poa te elabora Planul anual de perfecţiona re
profesională prin integra rea progra melor de ins trui re, câ t mai sinteti c, într-un forma t stabili t
conform prevederilor legale în vigoa re şi cerinţelor conducerii autori ţă ţii sau insti tuţiei publi ce.
Toa te progra mele pot fi centraliza te în Planul anual de perfecţiona re profesională .

5. Aprobarea Planului şi a bugetului aferent

În funcţie de resursele disponibile a fi aloca te în s copul formării profesionale a funcţiona rilor

publici , în urma consul tă rilor efectua te în baza prevederilor a rt. 72 alin. (1) li t. d) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republi cată , cu modi fi că rile şi completă rile

25
ul terioa re, conform că rora „autori tă ţile şi ins ti tuţiile publice pot încheia a nual, în condi ţiile legii ,
a corduri cu sindi ca tele reprezenta ti ve ale funcţiona rilor publi ci sau cu reprezentanţii
funcţiona rilor publi ci , ca re să cupri ndă numai măsuri referi toa re la […] perfecţiona rea
profesională […]” şi ale art. 74 alin. (1) lit. b) din a celaşi a ct norma ti v, conform că rora „comisiile
pa ri ta re sunt consul ta te în urmă toa rele situaţii […] la s tabili rea ori că ror măsuri pri vind
pregă ti rea profesională a funcţiona rilor publici , da că cos turile a ces tora sunt suporta te din
fonduri bugeta re […]”, conducerea Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Siguranţa
Alimentelor aprobă :

1. măsurile privind pregătirea profesională a funcţiona rilor publici ;

2. planul anual de perfecţionare profesională;

3. fondurile alocate de la bugetul autorităţii în scopul ins trui rii funcţiona rilor publici .

Autori tatea Naţională Sani ta ră Veteri nară şi pentru Sigura nţa Alimentelor a re obliga ţia de a
trans mite Agenţiei Na ţionale a Funcţiona rilor Publi ci documentele menţionate anteri or,
aproba te în condi ţiile prevă zute la a rt. 17 alin (3) din Hotă râ rea Guvernului nr. 1.066/2008
pentru aproba rea normelor pri vind forma rea profesională a funcţi ona rilor publici .

Documentele aprobate sunt transmise de Autori tatea Na ţională Sani ta ră Veterina ră şi pentru
Si guranţa Alimentelor centralizat şi pentru uni tă ţile ca re funcţionea ză în subordinea autori tă ţii ,
până la data de 31 martie a fiecărui an.

În ca drul a celuiaşi termen se aprobă şi programul de pregă ti re rezul ta t din nevoi speci fi ce
Autori tăţii Na ţionale Sanita re Veterina re şi pentru Siguranţa Alimentelor/uni tă ților ca re
funcționează în subordinea autori tă ții (programe tehnice, de inter-relaţionare, comuni ca re
internă, leadership sau al tele).

În limi ta fondurilor disponibile, în luna august a fiecărui an, planul de măsuri pri vind pregă ti rea
profesională a funcţiona rilor publi ci şi planului anual de perfecţiona re profesională a pot fi
actualizate, cu jus tifi ca rea modifi că rilor efectua te şi preci za rea, în cazul în ca re este prevă zută o
creştere a s umelor aloca te, a surselor de finanţa re. Documentele modi fica te şi completate vor
fi trans mise Agenţiei Naţionale a Funcţiona rilor Publi ci .

6. Implementarea Planului

Această etapă es te, poa te, una dintre cele mai provoca toa re, a vând în vedere că în ti mp pot
apă rea modifi că ri ale cadrul ui ini ţial ca re a dus la elabora rea progra mului . De a ceea, Planul es te
mai degrabă dinami c, dar oda tă aproba t conducerea ins ti tuţiei trebuie să a corde tot suportul
s tructurii de resurse umane pentru a -l pune în apli ca re pe cât posibil astfel cum a fos t aproba t.
26
Această etapă incl ude acti vi tă ţi cum a r fi :

 Comuni ca rea Planului a nual de perfecționa re profesională că tre întrea ga ins ti tuţie,
prezentâ ndu-se cu pri ori tate a va ntajele şi benefi ciile pe ca re le aduce, pentru asigura rea
angaja mentului a tât a fa ctorilor de conducere, câ t şi a celor de execuţie;

 Urmă ri rea în permanenţă ca progra mele să se deruleze a şa cum au fost planifi cate şi
aborda rea flexibilă a eventualelor modifi că ri ca re a r putea fi necesa re;

 Adminis tra rea logis tică /organiza rea progra melor li vra te intern astfel încâ t perioadele
s tabilite prin programul de ins trui re să fie respecta te (supervi za rea materialelor de pregă ti re
elabora te de forma torii interni , da că este cazul, asi gura rea în ti mp util a furni zorilor de ca za re,
masă , pa uze de ca fea da că es te ca zul , tra nsmi terea invi ta ţiilor nomi nale că tre pa rti cipanţi şi
al tele);

 Necesi ta tea ca toate a cţiunile/progra mele de ins trui re la ca re pa rti cipă personalul Autori tă ţii
Na ţi onale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Ali mentelor, respecti v cel al uni tăţilor ca re
funcţionează în subordinea autori tă ţii , să fie aduse la cunoştinţa s tructurii cu a tribuții pri vind
resursele umane, mai ales da că a ces te programe sunt suplimenta re celor incluse în Progra mul
anual de perfecționa re profesională .

7. Follow-up, evaluarea Planului şi a fiecărui program de pregătire în parte, raportarea către

conducerea instituţiei a rezultatelor evaluării.

Etapa de follow-up es te utilă şi rezul tatele a ces tei etape aduc plus-val oare i nsti tuţiei în măsura
în ca re exis tă a nga jamentul conducerii pentru susţinerea pa rti cipanţilor şi după pa rcurgerea
progra melor de ins trui re.

Metode de follow-up: tes ta re, observa rea di rectă la locul de muncă , i mplica rea în proiecte
interdepa rtamentale în ca re să apli ce cele a cumula te, mini sesiuni ale a celuiaşi progra m de
pregă ti re organi za te la o peri oadă de ti mp de la finaliza rea programului pri ncipal, disemina rea
informa ţiei că tre ceilalţi angaja ţi posibil interesa ţi de subiect.

Evalua rea Planului anual de perfecționa re profesională se poa te realiza la juma ta tea şi la
sfâ rşi tul perioadei de i mplementa re a sa , cu propuneri pentru Planul anual de perfecţiona re
profesională viitor (Anexa 3).

Grafi cul derulă rii etapelor de elabora re şi i mplementa re a Planului anual de perfecţiona re
profesională poa te fi vi zualiza t în Anexa 4.

27
În funcţie de rezul tatele observa te în etapa de follow-up se pot s tabili măsuri de îmbună tă ţi re.
Se recoma ndă revi zui rea Planului anual de perfecționa re profesională în momentul rectifi că rii
bugeta re, în ca zul în ca re a ces te măsuri impun modifi că ri semnifi ca ti ve ale ori că rui di ntre
elementele componente.

28
CAPITOLUL IV. Criterii utilizate în elaborarea Planului anual de perfecţionare
profesională

Elabora rea Planului anual de perfecţiona re profesională şi a programelor de ins trui re se

realizea ză apli când cri terii valabile pentru toa te s tructurile organi zatori ce.

1. Criterii ce ţin de caracteristicile programelor de instruire

 Programele de training să adreseze nev oi reale de pregătire, descoperite în timpul

etapei de analiză.

În etapa de analiză a nevoilor de ins trui re trebuie identifi ca te domeniile de perfecţionare, i a r în

cadrul a ces tora trebuie a vute în vedere domeniile prioritare în ca re se organi zează progra me
de forma re pentru funcţiona rii publici (s tabilite de ANFP pe baza propunerilor formula te de
autori tă ţile şi i nsti tuţiile publi ce centrale şi locale), da r şi pentru personalul contra ctual .

Domeniile pri ori ta re nu sunt limitative, Autori ta tea Naţională Sani ta ră Veteri na ră şi pentru
Si guranţa Ali mentelor/uni tă țile ca re funcți onează în subordinea autori tății poa te/pot identifi ca
şi al te domenii de perfecţiona re profesională şi poa te/pot propune şi temati ci pentru
perfecţiona rea profesională, prin ra porta re la necesită ţile de forma re profesională rezul ta te
din:

 modi fi că rile legislati ve în domeniile de competenţă (ex. cadru legislati v

european/na tional , recomandă ri ale rapoa rtelor de audi t intern, rapoa rtele misiunilor FVO
sau al tele),

 eventualele modi fică ri relevante ale fişei pos tului ,

 raportul de dia gnoză realizat la ni velul sistemului de control ofi cial în domeniul siguranţei
alimentelor de ori gine noani mală,

 nevoi de ins trui re ca re pot fi adresa te intern, astfel că unei structuri de specialita te i se
oferă sesiuni de pregăti re în domeniul de expertiză al altei /altor s tructuri de specialita te
ca re sunt di rect interesate în tema ti ca respecti vă .

Necesita tea priori ti ză rii ins truirii es te determina tă în primul râ nd de nevoile sistemului ,
reflectate în obiecti vele stra tegi ce, s tabilite la ni vel insti tuţi onal, precum şi de obliga ti vi ta tea
ins trui rii funcţiona rilor publi ci/personalului contra ctual, cu priori ta te, în domeniile ca re sus ţin

29
realiza rea obiecti velor s tra tegi ce ale Autori tăţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru
Si guranţa Alimentelor şi ale uni tă ţilor ca re funcţi onează în subordinea autori tăţii .

Priori tă ţi în forma rea resurselor umane:

 asigura rea cunoştinţelor de ba ză pentru desfă şura rea a cti vi tăţii pe un anumi t pos t;

 consolida rea cunoştinţelor specifi ce postului ocupa t;

 dezvol ta rea abili tăţilor şi competenţelor profesionale ale personalului .

Personalul Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentelor/uni tă ţilor
ca re funcţionea ză în subordinea autori tă ţii trebuie să pa rti cipe la programe de forma re:

 în domeniile ca re se regăses c în fişa pos tului ;

 în domeniile ca re au fos t i dentifi ca te ca necesa re la etapa de analiză de nevoi ;

 în domeniile ca re se regăsec în planul anual de perfecţiona re elabora t şi aproba t;

 în domeniile ca re rezul tă din nevoia de ins trui re ca urma re a i ntră rii în vigoa re a unor
modi fică ri ale cadrului normati v sau insti tuţional ;

 în domeniile priori ta re în ca re se organi zează programe de forma re pentru funcţiona rii

publici ca re ocupă funcţii publi ce generale de conducere şi executie, precum şi funcţii
publice speci fice asimilate a cestora .

Personalul Autori tă ţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentelor/uni tă ţilor
ca re funcţionează în subordinea autori tă ţii poa te pa rti cipa la progra me de forma re urmate la
ini ţiati va a cestuia, cu a cordul conducă torul ui autori tă ţii/uni tății :

- în domenii ca re se regăsesc în fişa pos tul ui, da r ca re nu au fost identi fi cate ca necesa re la
evalua rea performanţelor profesionale indi vi duale şi ni ci nu se regăsesc în planul anual de
perfecţiona re elabora t şi aproba t în condi ţiile legii ;

- în al te domenii decâ t cele ca re se regăsesc în fişa pos tul ui şi decâ t cele identi fica te ca
necesa re la evalua rea performanţelor profesionale indi viduale şi ca re ni ci nu se regăsesc în
planul anual de perfecţiona re elabora t şi aproba t în condiţiile legii.

2. Criterii ce ţin de personalul instituţiei

 Criteriile de eligibilitate a participanţilor la anumite programe de formare să fie

respectate

Forma rea profesională trebuie să se organizeze şi să se des făşoa re, în mod dis tinct, pentru
fieca re dintre categoriile de personal din cadrul Autori tă ţii Naţi onale Sani ta re Veterina re şi
30
pentru Sigura nţa Alimentelor şi al unită ţilor ca re funcţi onează în subordinea autori tă ţii ,
respecti v:

 funcţii publi ce corespunză toa re ca tegoriei înalţilor funcţiona ri publi ci (secreta rul
general);

 funcţii publice corespunzătoa re ca tegoriei funcţiona rilor publici de conducere;

 funcţii publice corespunzătoa re ca tegoriei funcţiona rilor publici de execuţie;

 funcţii de na tură contra ctuală.

Trebuie a vută în vedere vechimea în muncă şi vechimea în specialitate a anga jaţilor – pentru
personalul nou anga jat în cadrul unei s tructuri de specialitate trebuie a vută în vedere ins trui rea
ini ţială asigura tă de un „mentor” desemna t de conducă torul s tructurii . De asemenea, pot fi
prevăzute şi al te progra me de ins trui re ca re să asigure integra rea personalului vi zat în cadrul
s tructurii respecti ve.

Progra mele de ins trui re identifi ca te pentru pers onalul din cadrul structurilor de specialita te să
fie conforme nivelului de pregătire şi instruire al a ces tuia , pentru asi gura rea creşterii
performanţei persoanelor vi za te – a tfel , pentru persoane ca re pri mes c noi a tribuţii prin fişa
postului pe ca re îl ocupă vor fi identifi ca te a cele progra me de i nstrui re ca re să asigure ini ţierea
a ces tora în domeniul respecti v (da că nu există posibilita tea ini ţierii interne), ia r pentru cei ca re
sunt deja ini ţiaţi în domeniu se încea rcă identi fi ca rea unor programe ca re să asigure un ni vel
cres cut de performanţă .

Metoda de formare trebuie să fie adaptată tema ti cii şi grupul ui de pa rti cipanţi – se poa te opta
pentru programe de forma re perfect adapta te grupului ţinta al formă rii. Furnizorul de forma re
(i ntern sau extern i nsti tuţiei) poate defini un progra m dedi cat grupului a celeiaşi insti tuţii , cu
identi fi ca rea zonelor de interes maxi m al a cestora şi a nalizarea în ca drul programului a unor
s tudii de caz croi te pe nevoile pa rti cipanţilor.

 Respectarea în aceeaşi măsură a nevoilor de pregătire şi dezvoltare ale organizaţiei, cât

şi ale individului - „Wha t’s In It For Me?” – da că progra mele de ins trui re identi fi cate a jută
personalul să găsească răspunsul la a ceasta întrebare se asigură anga jamentul pentru
pa rti cipa rea la progra mele aloca te şi aplica rea la locul de muncă a celor a cumula te.

 Pa rti cipanţii la un program de forma re trebuie să aibă în întregi me suportul șefilor de

structuri după pa rcurgerea unui progra m de forma re, as tfel încâ t să poa tă apli ca în a cti vi ta tea
sa noile informa ţii obţinute.

31
  Diseminarea informaţiilor a flate prin pa rti cipa rea la un progra m de ins trui re – în urma
pa rti cipă rii la o formă de ins trui re, cu a fla rea unor informaţii noi , moderne despre domeniul
a cti vi tă ţii presta te la locul de muncă , angaja tul va asigura disemi narea ma terialelor primi te şi a
unui minim de informa ţii.

3. Criterii ce ţin de aspectele organizatorice şi logistice

 Programarea opti mă a resurselor umane, materiale şi de ti mp astfel încâ t să se evi te

supra punerea perioadelor de training în ca drul structurilor organi za tori ce.

 Alegerea locurilor de desfăşurare pentru optimi za rea timpului de deplasare şi a cos turilor
implica te.

La încheierea exerci ți ului bugeta r, s tructura de resurse umane din cadrul Autori tă ţii Na ţionale
Sa nita re Veterina re şi pentru Si guranţa Ali mentelor/uni tă ților ca re funcționea ză în subordinea
Autori tății Naţi onale Sani ta re Veterina re şi pentru Siguranţa Alimentelor monitorizea ză
apli ca rea măsurilor pri vi nd forma rea profesională a funcţi ona rilor publi ci/personalului
contra ctual din cadrul autori tă ţii şi întocmeşte anual ra portul pri vi nd forma rea profesională a
funcționa rilor publi ci .

Raportul anual privind formarea profesională a funcționarilor publici se întocmește cu

evidențierea următoarelor elemente:

a) numă rul funcționa rilor publici din cadrul autori tă ții sau insti tuției publice ca re au pa rti cipa t
la programe de forma re, conform planifi că rii, pe ca tegorii de funcți ona ri publi ci ;

b) tipurile de forma re profesională de ca re au beneficia t funcționarii publici din cadrul

autori tă ții sau ins tituției publice;

c) furnizorii de programe de forma re profesională și modalita tea de realiza re a formă rii

profesionale;

d) gra dul de corela re dintre planifi ca rea aprobată , măsurile efecti v i mplementate și
rezul ta tele obținute;

e) a ctualizările efectuate în condi țiile prevă zute la art. 20 din Hotă râ rea Guvernului nr.
1066/2008, da că este ca zul ;

f) propuneri de îmbună tăți re a sistemului de forma re profesională a funcționa rilor publi ci ,

da că este ca zul .

Da tele prevă zute la li t. d) si f) se transmi t Agenției Naționale a Funcționa rilor Publi ci

concomitent cu măsurile pri vind pregă ti rea profesională a funcționa rilor publici , planul anual de
32
perfecționa re profesională și fondurile alocate de la bugetul ins tituției în s copul ins trui rii
personalului propriu pentru anul urmă tor.

Ra portul anual pri vind forma rea profesională a funcționa rilor publici fa ce pa rte integrantă din
raportul de acti vi ta te al autori tă ților și ins ti tuțiilor publi ce.

 Participanții să primească informațiile despre programul de instruire înainte de

eveniment: a genda ins trui rii și o i magine de ansamblu a obiecti velor de învă ța re, as tfel încâ t să
cunoas că ce obiecti ve va a vea de atins prin pa rti cipa re la progra mul ca re i -a fos t alocat.

Participarea la programele de formare profesională a funcționarilor publici se finanțează,

după caz, din bugetul autorității sau instituției publice, din sumele s pecial prevăzute în acest
scop, sau din alte surse, de regulă după cum urmează:

⇨ pentru programele de forma re urma te la ini ția ti va ori în i nteresul autori tă ții sau al

ins ti tuției publi ce în domeniile ca re se regăsesc în fișa pos tului, ca re au fos t i dentifi ca te ca
necesa re la evalua rea performanțelor profesionale indi vi duale și se regăsesc în planul anual de
perfecționa re elabora t și aproba t în condi țiile legii , precum și pentru cele rezul tate din nevoia
de ins trui re ca urma re a intră rii în vi goa re a unor modifi că ri ale cadrului norma ti v sa u
ins ti tuțional , finanța rea se asigură integral din bugetul autori tă ții sau al ins ti tuției publi ce;

⇨ pentru fieca re dintre programele de forma re urma te la ini țiati va funcționa rului publi c, cu

a cordul conducă torul ui autorită ții sau al i nsti tuției publice, în domenii ca re se regăsesc în fișa
postului, da r ca re nu au fost identi fica te ca necesa re la evalua rea performanțelor profesionale
indi vi duale și ni ci nu se regăsesc în planul anual de perfecționare elaborat și aprobat în
condi țiile legii, finanța rea se asigură din bugetul ins tituției, în limi ta fondurilor disponibile. În
funcție de resursele financia re disponibile și de gradul în ca re programul de forma re es te în
interesul autorită ții sau al insti tuției publi ce, funcționa rului public i se poa te solici ta suporta rea
unei pă rți de până la 50% din ta xa de pa rti cipa re.

⇨ pentru progra mele de forma re urma te la ini țiati va funcționa rului publi c, cu a cordul

conducă torului autori tății sau ins tituției publice, în al te domenii decâ t cele ca re se regăsesc în
fișa postului și cele identi fi cate ca necesare la evalua rea performanțelor profesionale
indi vi duale și ca re nici nu se regăsesc în planul anual de perfecționa re elabora t și aprobat în
condi țiile legii , finanța rea se asigură integral de că tre funcționa rul public pa rti cipant.

33
Participarea la programele de formare urmate la inițiativa funcționarului public, cu acordul
conducătorului autorității sau instituției publice, se aprobă pe baza cererii jus tifi ca te a
funcționa rului public, cu evi dențierea modului în ca re a ces ta consideră că dezvol ta rea de
abilită ți și competențe în domeniul în ca re doreș te să se formeze îi va îmbună tă ți a cti vi ta tea
profesională.

Pe peri oada în ca re funcți ona rii publi ci urmează forme de perfecționa re profesională ,
benefi ciază de drepturile salariale cuveni te, în situa ția în ca re a cestea sunt:

a) organiza te la ini ția ti va ori în interesul autori tă ții sau ins ti tuției publi ce;

b) urma te la ini ția ti va funcționarului public, cu a cordul conducătorului autori tă ții sau ins ti tuției
publice.

Personalul din ca drul Autori tăţii Na ţionale Sani ta re Veterina re şi pentru Si guranţa Alimentel or,
respecti v cel al unită ţilor ca re funcţionează în subordinea a utori tă ţii are obligația, ca după
efectua rea progra melor de perfecționare profesională , să prezinte structurii de specialitate cu
atribuții financiar-contabile documentele justificative care atestă participarea la programele
de formare (pregătire profesională), și anume:

● documentele jus ti fica ti ve pentru deconta rea cheltuielilor de transport;

● documentele jus ti fica ti ve pentru deconta rea cheltuielilor de caza re;

● adeverință/certi fi cat de a bsol vi re/diplomă pentru deconta rea chel tuielilor pri vind
pa rti cipa rea la progra mele de forma re profesională.

Documentele justificative se depun la structura de specialitate cu atribuții financiar-contabile

în termenul prevăzut de Decretul nr. 209/1976.

Ates ta rea pa rti cipă rii la progra mele de forma re organi za te şi des făşura te în cadrul
implementă rii de proiecte cu finanţa re externă (prevă zute la art. 5 lit. c) din Hotărârea
Guvernului nr. 1066/2008) se fa ce prin certi fi cat de pa rti cipa re elibera t de organi za tor.

Ates ta rea pa rti cipă rii la progra mele prevăzute la a rt. 7 lit. a ) si b) din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008 (specializa re la locul de muncă , în sensul defini t în hotă râ re/s tagii pra cti ce în cadrul
autori tă ților și i nsti tuiilor publice, la ni vel național sau internațional, în sensul defini t în
hotă râ re) se fa ce prin adeverinţa elibera tă de autori tatea sau ins ti tuţia publi că în ca re es te
numi t funcţi ona rul publi c ori , după ca z, de autori tatea sau ins ti tuţia publică în ca drul că reia s-a
des făşura t s tagiul pra cti c.

34
Ates ta rea pa rtici pării la conferințe, semina rii, a teliere de lucru și al te tipuri de evenimente
similare din ța ră sau din s trăină ta te, în domeniile ca re se regăsesc în fișa postului (prevă zute la
la art. 7 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008) s e fa ce prin certi fi ca t de pa rti cipa re
elibera t de autori ta tea ori ins tituția publi că organi zatoa re.

Ates ta rea pa rti cipă rii la al te forme de pregă ti re profesională preva zute de lege, precum și
recunoaș terea abilită ților și compețentelor dobândi te în urma finaliză rii programelor de
forma re se fa c în condi țiile legii.

Recunoaș terea s ta tutul ui de absol vent sau, după ca z, de pa rti cipant la progra mele de forma re
se fa ce pe baza documentului pri n ca re se a tes tă absol vi rea ori pa rti cipa rea la programul în
cauză .

Diploma, certificatul de participare sa u, după caz, adeverința trebuie să conțina , de regulă , cel
puțin urmă toa rele elemente:

a) însemnele ofi ciale ale orga niza torului : denumi re, sigla , antet și al te elemente ofi ciale de
identi fi ca re;

b) denumi rea documentului ;

c) seria și numă rul documentului sau, în ca zul adeverințel or, numă rul de înregis tra re la emi tent;

d) denumi rea completă a programului pentru ca re se a tes tă absol vi rea sau pa rti cipa rea , tipul
progra mului , dura ta și peri oada de derulare a aces tuia ;

e) datele de identi fica re ale pers oanei pentru ca re se a testă absol vi rea sau pa rti cipa rea ;

f) da ta eliberă rii documentului ;

g) certifi ca rea pri n ș tampila furni zorului de forma re și semnătura conducă torului sau
reprezentantului legal al a ces tuia ;

h) certi fi ca rea prin semna tură a pri mi rii documentului de că tre persoana pentru ca re se a tes tă
absol vi rea sau pa rti cipa rea ori de către împuterni citul a ces teia.

Ori ce altă formă de pregă ti re profesională se a testă prin adeverință aproba tă de că tre
conducă torul autori tă ții sau ins ti tuției publi ce.

Drepturi și obligații specifice ale beneficiarilor de formare

Funcționa rii publi ci ca re urmea ză forme de perfecți ona re profesională, a că ror dura tă este mai
ma re de 90 de zile într-un an calenda risti c, organi zate în ța ră sau în s trăinăta te, finanța te din
35
bugetul de s tat sau bugetul local, sunt obligați să se angajeze în scris că vor lucra în
administrația publică între 2 si 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu numărul
zilelor de perfecționare profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă
perioadă.

Funcționa rii publici ca re au urma t forme de perfecți ona re profesională, în condi țiile prevăzute
mai sus , ale că ror raporturi de servi ciu încetează , potri vi t dispozi țiilor a rt. 97 li t. b), d) si e), ale
a rt. 98 alin. (1) li t. f) si g) sau ale a rt. 99 alin. (1) li t. d) din Legea nr. 188/1999 pri vind Statutul
funcționa rilor publici , republi cată , cu modifi că rile și completă rile ulteri oa re, înainte de
împlinirea termenului prevă zut sunt obligați să restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate
pentru perfecționare, precum și, după caz, drepturile salariale primite pe perioada
perfecționării, calculate în condițiile legii proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea
termenului.

Prevederile anterioa re nu se apli că în ca zul în ca re funcționa rul publi c nu mai deți ne funcția
publică din moti ve neimputabile a ces tuia .

În cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfecționare, dar nu au abs olvit-o din
vina lor, sunt obligate să restituie instituției sau autorității publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, precum și drepturile salariale primite în perioada
perfecționarii, calculate în condițiile legii, dacă acestea au fost suportate de autoritatea sau
instituția publică.

Perioada determina tă pentru ca re funcționa rul public ce a benefi ciat într-un an calenda ris tic de
mai mul t de 90 de zile de forma re se angajea ză să lucreze în adminis tra ție se sta bilește de că tre
autori ta tea sau ins ti tuția publi că, în funcție de cel puțin următoa rele cri terii :

a) complexi ta tea programelor de forma re;

b) corela rea dintre domeniile în ca re se realizeaza forma rea și speci fi cul funcției și atri buțiilor
funcționa rului benefi ciar;

c) cuantumul sumelor reprezentând fi nanța rea suporta tă de autori ta tea sau ins ti tuția publi că ;

d) anga jamentele asumate în ca zul finanță rii, ca urma re a i mplementă rii de proiecte cu
fi nanța re externă ;

e) corela rea dintre pa rti cipa rea funcționa rilor publici benefi cia ri la cele pes te 90 de zile de
forma re și conținutul documentel or prevă zute la a rt. 17 alin. (3) din Hotă râ rea Guvernului nr.
1066/2008.

36
Perioada prevăzută anterior poa te fi cuprinsă între 2 si 5 ani , după cum urmează :

a) între 2 si 3 a ni, pentru progra mele prevăzute la a rt. 35 alin. (1) din Hotă râ rea Guvernului nr.
1066/2008, organi zate în ța ră ;

b) între 3 si 4 ani , pentru programele prevă zute la a rt. 35 alin. (1) din Hotă râ rea Guvernului nr.
1066/2008, organi zate în s trăinăta te;

c) între 4 si 5 ani , pentru progra mele prevă zute la a rt. 35 alin. (2) din Hotă râ rea Guvernului nr.
1066/2008.

În relația cu furnizorii de formare autoritățile și instituțiile publice au următoarele drepturi

specifice:

a) să soli ci te și să primeas ca toa te documentele ca re a testă cali tatea de furni zor de forma re
abilita t sau, după caz, autori za t în condi țiile legii ;

b) să soli ci te și să pri mească toa te documentele ca re a testă buna desfășura re a progra mului și
a tingerea obiecti velor pentru ca re a fost încheia t contra ctul ;

c) să soli cite și să primeas că toa te documentele ca re a tes tă performa nțele indi viduale, pe
pa rcursul programului, ale persoanelor a că ror pa rti cipa re a fost finanța tă din bugetul propri u;

d) să soli ci te și să primeas că toate documentele ca re ates tă pa rti cipa rea și , după ca z, absol vi rea
progra melor de că tre persoanele a că ror parti cipa re a fos t finanțata din bugetul propriu;

e) să soli ci te resti tui rea sumelor plăti te pentru pa rtici parea la programele de forma re, da că
funcționa rul public pa rti cipant nu poate fa ce dovada finaliză rii progra mului din culpa
furni zorilor de forma re.

În relația cu furnizorii de formare autoritățile și instituțiile publice au următoarele obligații

specifice:

a) să pună la dispozi ția furni zorilor de formare toa te informa țiile relevante pentru organiza rea
și derula rea în bune condi ții a progra melor de formare;

b) să asigure pa rti cipa rea funcți ona rilor publi ci îns crili sau, după ca z, selectați la forma re,
conform plani fi cării progra melor;

c) să asigure transpa rența procesului de a chi ziționa re a servi ciilor de forma re;

d) să asigure pla ta în termenele și condițiile prevă zute în contra ct.

În relatia cu funcționarii publici participanți la programele de formare autoritățile și

instituțiile publice au următoarele drepturi specifice:
37
a) să soli ci te și să primeas că toa te informațiile necesare analiză rii necesi tă ții și oportunită ții
aprobă rii și, după caz, fi nanță rii pa rti cipă rii la programe de forma re;

b) să aprobe sau, după caz, să refuze în mod justi fi cat pa rti cipa rea la progra me de forma re și
fi nanța rea cheltuielilor cu pa rti cipa rea ;

c) să soli ci te sau, după caz, să organizeze evalua rea rezul ta telor pa rticipă rii la progra mele de
forma re;

d) să soli ci te res ti tui rea sumelor chel tui te cu pa rticipa rea la progra mele de forma re, da că
funcționa rul publi c pa rti cipant nu face dovada finaliză rii progra mului din culpa sa .

În relația cu funcționarii publici participanți la programele de formare autoritățile și

instituțiile publice au următoarele obligații specifice:

a) să planifi ce corespunză tor și să asigure pa rti cipa rea funcți ona rilor publi ci la progra me de
forma re conform planifi că rii ;

b) să asigure forma rea funcționa rilor publi ci în mod echi tabil , priori ta r, în conformi ta te cu
obiecti vele pos tul ui și a cti vi tățile din fișa pos tului , da r și cu lua rea în considerare a opiniilor
expri ma te de funcționa rul publi c la momentul evaluă rii performanțelor profesionale
indi vi duale;

c) să aducă la cunoștința funcționa rilor publi ci toate informa țiile relevante pri vind forma rea
profesională indi viduală ;

d) să aducă la cunoștința funcți ona rilor publici ca re pa rti cipă la un progra m de forma re anteri or
derulării a cestuia toa te informațiile pri vind condi țiile de des fășurare și obliga țiile furnizorului de
forma re;

e) să asigure întocmi rea , conform legii , a tuturor documentelor și a ctelor adminis trati ve la ba za
respectă rii drepturilor și asumă rii obliga țiilor funcți ona rilor publi ci în domeniul formă rii
profesionale;

f) să elibereze documente ca re să a teste, da că es te cazul , competența funcționa rilor publici în

domenii ca re nu sunt prevă zute în mod expres în fișa pos tului . Aceste documente ates tă
specializa rea la l ocul de muncă și pot fi elibera te în si tua ția în ca re, prin na tura a cti vi tă ții
autori tă ții sau ins tituției publi ce, funcționa rul publi c a îndeplinit pentru peri oade însemna te de
timp, cu ca ra cter de repetabilita te, a cti vi tă ți ca re nu au fos t prevă zute în mod expres în fișa
postului.

Funcționarii publici participanți la programele de formare au următoarele drepturi specifice:

38
a) să fie consul ta ți în s tabilirea domeniilor programel or de forma re profesională indi viduala la
ca re vor pa rticipa și să li se asigure dreptul la contes ta rea deciziilor ca re se iau în a ces t sens ;

b) să li se aducă la cunoș tință informa țiile relevante pri vind forma rea profesională indi viduală ,
precum și condi țiile de des fășura re a progra melor de forma re la ca re a ceștia pa rti cipă ;

c) să li se permita parti cipa rea la progra mele de forma re, i n conditiile legii , cu di minua rea
corespunza toa re a volumului de munca pe peri oada derula rii a cestora ;

d) să li se recunoască competențele și abilită țile obținute în urma pa rticipă rii la programe de

forma re;

e) să li se elibereze documentele sau, după ca z, copii de pe documentele jus tifi ca ti ve ori

dovedi toa re ale parti cipă rii la progra me de forma re.

Funcționarii publici participanți la programele de formare au următoarele obligații specifice:

a) să pa rtici pe la toa te a cti vi tă țile din ca drul progra mului de forma re, conform cerințel or
a ces tuia ;

b) să pa rti cipe la toa te formele de evalua re a progra mului de forma re, respecti v a
competențelor și abilită ților obținute;

c) să sesizeze autori tatea sau ins tituția publică din ale că rei fonduri es te finanța tă pa rti cipa rea
la programul de forma re pri vi nd neregulile și aba terile cons tata te în derularea contra ctului în
ceea ce pri veș te obliga țiile furni zorului de forma re;

d) să resti tuie, în condi țiile legii, sumele chel tui te cu pa rticipa rea la progra mele de forma re, în
situa ția în ca re nu își îndeplineș te obliga țiile asuma te;

e) să utilizeze în a cti vi tatea curentă cunoș tințele dobâ ndi te, respecti v competențele obținute
sau a bilită țile dezvolta te, și, după ca z, să asigure transferul de cunoș tințe.

CAPITOLUL V. Concluzii

Deşi prevederile legislati ve a coperă întreaga gamă de acţiuni ca re trebuie întreprinse în

vederea realiză rii instrui rii funcţiona rilor din ca drul insti tuţiilor publice, a ceastă metodologie
aduce un pl us de înţelegere a modului în ca re legislaţia aplicabilă în vi goa re poa te fi
implementa tă .
39
Metodologia elabora tă de grupul de lucru cons ti tui t în cadrul implementă rii proiectului cod
SMIS 39978 vi ne în spri jinul depa rta mentelor din cadrul ins tituţiei publice centrale, da r şi a
unită ţilor a flate în subordinea a ces teia, fa cilitând, prin apli ca rea cri teriilor identifi ca te,
elabora rea unor progra me şi planuri de perfecţiona re profesională ca re să permi tă creşterea
efica ci tă ţii şi a efi cienţei acti vi tă ţii pres tate de angaja ţi .

40
CAPITOLUL VI. Anexe

Anexa 1 – Plan anual de perfecţiona re profesională a funcţionarilor publi ci

Anexa 2 – Raportul pri vind identi fi ca rea nevoilor de perfecționa re

Anexa 3 – Evi denţa i mplementă rii planului anual de perfecţi ona re profesională

Anexa 4 - Grafi c derulare etape elabora re şi implementa re plan anual de perfecţionare

Bibliografie

1. Cole, G.A. – Managementul personalului, Editura CODECS, Bucureşti : 2000.

2. Ma this , R.L., Ni ca , P.C. şi Rusu, C., (coordona tori) – Managementul resurselor umane,Edi tura
Economi că , Bucureşti , 1997.

3. Sa nda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu – Dreptul
muncii, tra ta t, vol . III, Editura Ştiinţifi că şi Enci clopedi că , Bucureşti, 1982.

4. Ţi clea Alexandru – Tratat de dreptul muncii, edi ţia a V-a , revizuită , Edi tura Uni versul Juridi c,
Bucureşti , 2011.

5. http://www.aptjob.ro/articole/resurse/10-competente-profesionale-pentru-2020

Listă abrevieri

AM PODCA Autori tatea de Management pentru Progra mul Opera ţional Dezvol ta rea
Capa ci tă ţii Administra ti ve

ANFP Agenţia Na tională a Funcţiona rilor Publici

ANSVSA Autori tatea Na ţionalăa Sani ta ră Veterina ră şi pentru Siguranţa Alimentelor

BTSF Better Training for Safer Food

CE Comisia Europeană

DSAON Di recţia Si guranţa Ali mentelor de ori gine Nonanimală

DSVSA Di recţie Sani ta r-Veterina ră şi pentru Sigura nţa Alimentelor

FVO Food and Veterina ry Office

41
 EVALUAREA UNITĂŢILOR S UPUS E CONTROLULUI OFFICIAL

ÎN DOMENIUL S IGURANŢEI ALIMENTELOR D E ORIGIN E NONANIMALĂ

1. SCOP

Scopul procedurii este să descrie modul în care personalul DSVSA judeţene/a municipiului
Bucureşti desfăşoară activitatea de evaluare şi clasificare în funcţie de risc a unităţilor supuse
înregistrării şi controlului pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedura este aplicată în desfăşurarea activităţii specifice de control oficial în vederea
evaluării unităţilor supuse controlului în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
de către inspectorii oficiali ce au atribuţii în acest sens.

Evaluarea unităţilor este o activitate planificată care se realizează cu o frecvenţă stabilită prin
actele normative în vigoare privind evaluarea şi încadrarea in categorii de risc a unităţilor din
domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală.

Această activitate vizează toate unităţile înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa

alimentelor.

3. ASPECTE GENERALE

Evaluarea, cu încadrarea în funcţie de risc a unităţilor, se realizează după înregistrarea unităţilor

supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor,

Fiind o activitate complexă, care analizează toate aspectele funcţionarii unei unităţi din domeniul
siguranţei alimentelor de origine nonanimală, evaluarea iniţială a unităţilor nou înregistrate
pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se
realizează după un interval de maximum 3 luni de la înregistrare.

Acest interval de timp permite operatorului să desfăşoare activitatea specifică, iar înregistrările
realizate permit inspectorului evaluarea corectă a modului în care se realizează activitatea, modul
de funcţionare a sistemelor de control ale operatorului etc.
4. DESCRIEREA PROCEDURII

4.1. Planificarea evaluării

Planificarea evaluării unităţilor înregistrate se realizează în baza frecvenţei stabilite în Programul

de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

La nivel judeţean se pot identifica suplimentar criterii care sunt luate în considerare la stabilirea
frecvenţei evaluării, cum ar fi:

a) Criterii ce au la bază operatorii şi unităţile din domeniul siguranţei alimentelor de origine

nonanimală:
 Numărul operatorilor/unităţilor de pe raza judeţului,

 Istoricul operatorilor/unităţilor privind rezultatele evaluărilor anterioare,

 Istoricul operatorilor/unităţilor privind situaţiile deosebite, cum ar fi: reclamaţii,

neconformităţi notificate în SRAAF,

 Rezultatele controalelor oficiale efectuate în perioada scursă de la ultima evaluare,

 Situaţia neconformităţilor înregistrate în cadrul controalelor precedente – numărul şi tipul

acestora, frecvenţa reapariţiei lor, angajamentul operatorului privind aplicarea măsurilor
corective pentru eliminarea neconformităţilor şi a cauzelor apariţiei acestora,

 Sistemele de control ale operatorilor şi eficacitatea implementării acestora etc.

b) Criterii ce au la bază resursele necesare desfăşurării evaluării, cum ar fi:

 Resursele umane: numărul inspectorilor, pregătirea acestora etc.,

 Resursele materiale: mijloace de transport necesare, consumabile necesare,

 Resursele financiare: alocarea bugetară necesară pentru acoperirea cheltuielilor pe care le

presupune desfăşurarea activităţii conform planificării.

4.2. Pregătirea evaluării

Odată realizată planificarea activităţii de evaluare a unităţilor care desfăşoară activitate/activităţi

în domeniul siguranţei alimentelor pe raza unui judeţ, pentru asigurarea implementării, se trece la
desemnarea inspectorilor care vor realiza evaluarea. Desemnarea este făcută de coordonatorul
structurii organizatorice din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti care desfăşoară,
conform prevederilor ROF, activitatea de evaluare.

După desemnare, inspectorii procedează la:

 studierea cerinţelor cuprinse în fişa de evaluare,

 documentarea privind legislaţia aferentă tematicii,
  documentarea privind istoricul activităţii/activităţilor desfăşurate,

 pregătirea mapei personale (formulare utilizate în activitatea de control, ghiduri, articole

birotică etc.),

 pregătirea altor materiale (aparat foto, termometru etc.)

 pregătirea documentelor necesare efectuării deplasării (formular deplasare, fonduri

necesare deplasării etc.).

4.3. Realizarea evaluării

Evaluarea este o activitate planificată şi notificată către operator.

Evaluarea unei unităţi care desfăşoară activitate în domeniul alimentar se realizează în prezenţa
reprezentantului legal al operatorului sau a unei persoane desemnate de acesta.

În cadrul efectuării evaluării unei unităţi, inspectorul parcurge următorii paşi:

 Odată ajuns la obiectivul ce urmează a fi controlat, contactează conducătorul unităţii sau

pe reprezentantul legal al acesteia.
 Se legitimează şi prezintă acestuia delegaţia, care va fi semnată şi ştampilata de
reprezentantul legal al unităţii.

 Solicită o persoană competentă din partea operatorului care să îl însoţească pe tot

parcursul evaluării.

 Înregistrează controlul în Registrul unic de control al unităţii.

 Solicită să se înscrie în registrul de vizitatori şi completează documentele anexe pe care le

solicită conducerea unităţii, acolo unde este cazul.

 Respectă procedurile privind intrarea în unitate (inspectorul intră prin filtru, îmbracă
echipamentul de protecţie pus la dispoziţie de unitate)

 Notează pe parcursul acţiunii toate observaţiile care să conducă la o corectă evaluare a

unităţii; de asemenea, notează eventualele neconformităţi sau deficienţe constatate.

Activitatea de evaluare se desfăşoară în unităţile din domeniul alimentar după principiul „de la
curat către murdar”.

În timpul controlului oficial respectă principiile conduitei funcţionarului public, adoptând o

atitudine de imparţialitate şi respectând principiile transparenţei şi confidenţialităţii în
conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare,

Controlul oficial se desfăşoară pe fluxul tehnologic în aşa fel ca după încheierea acestuia să se
poată trage concluzii coerente şi complete.
Evaluarea are loc cu completarea fişei de evaluare a unităţii – datele necesare înscrierii în fişa
sunt solicitate reprezentantului legal al operatorului şi/sau sunt colectate în timpul deplasării pe
fluxul tehnologic

În cadrul evaluării se desfăşoară un amplu control documentar.

Nu se fac înscrisuri/sublinieri/corecturi pe documentele originale.

Se pot solicita copii după documentele prezentate în cadrul controlului, cu respectarea

principiului confidenţialităţii.

Fişa de evaluare se întocmeşte în două exemplare ce vor fi semnate şi stampilate din care un
exemplar este predat reprezentantului operatorului.

Fişa de evaluare se completează la toate rubricile şi se detaliază toate neconformităţile şi

deficienţele constatate.

În cazul constatării unor deficienţe foarte grave (contaminări periculoase), inspectorul poate
dispune oprirea activităţii parţial sau total şi anunţă de urgenţă şeful ierarhic superior.

M ăsurile corective se stabilesc gradual, în funcţie de gravitatea şi complexitatea

neconformităţilor constatate: stabilirea unui termen de recontrol, acordarea de sancţiuni
contravenţionale cu avertisment sau cu amendă, luarea măsurii de reţinere oficială asupra unor
produse suspicionate, propunerea de acordare de sancţiuni contravenţionale complementare de
suspendare temporară a activităţii sau de interzicere a activităţii desfăşurate, aşa cum este
prevăzut de legislaţia în vigoare .

Părăsirea unităţii se face cu respectarea procedurilor de trecere prin filtru, acolo unde este cazul.

Fişa de evaluare a unităţii conţine rubrici prin completarea cărora unitatea obţine un punctaj, care
o încadrează intr-o anumită categorie de risc.

4.4. Menţinerea şi utilizarea înregistrărilor privind unităţile evaluate

Toate unităţile din domeniul alimentar înregistrate sanitar-veterinar si pentru siguranţa

alimentelor se înregistrează în catagrafia judeţului.

Catagrafia unităţilor evaluate la nivelul judeţului cuprinde datele referitoare la:

 înregistrarea unităţii,
 categoria de risc în care a fost încadrată unitatea,

 data evaluării,

Aceste date se actualizează ori de câte ori este necesar.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Inspectorii oficiali

 realizează controlul oficial

 aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care trebuie
întreprinse

5.2. Operatorii din domeniul alimentar

 respectă prevederile legislaţiei din domeniul siguranţei alimentelor

 comunică cu autoritatea competentă (DSVSA)

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
 Catagrafia unităţilor

 Registru/formular de evidenţă a unităţilor evaluate

 Fişă de evaluare a unităţilor de procesare a produselor alimentare

 Fişă de evaluare a unităţilor de alimentaţie publică înregistrate sanitar veterinar şi pentru

siguranţa alimentelor, de tipul restaurantelor, restaurante cu autoservire, vagoane-
restaurant, rulote, fast-food-uri, baruri, pizzerii, cantine, sau alte unităţi de alimentaţie
publică unde se desfăşoară activităţi de recepţie, depozitare, preparare şi servire a
produselor alimentare

 Fişă de evaluare a unităţilor de comercializare a produselor alimentare

 Fişă de evaluare a unităţilor de producţie primară a produselor alimentare de origine

nonanimală
 CONTROLUL OFICIAL ÎN DOMEN IUL S IGURANŢEI ALIMENTELOR DE
ORIGINE NONANIMALĂ

1. SCOP

Scopul procedurii este de a descrie modul în care se realizează controlul oficial în domeniul
siguranţei alimentelor de origine nonanimală.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura este aplicată în activitatea de control oficial din domeniul siguranţei alimentelor de
origine nonanimaă de către personalul structurilor cu responsabilitate privind realizarea acestui
control.

3. ASPECTE GENERALE

3.1. Consideraţii generale privind controlul oficial

Controalele oficiale definite specific în documentele de referinţă indicate au ca obiectiv principal

verificarea respectării normelor care vizează în special prevenirea, eliminarea sau reducerea la
niveluri acceptabile a riscurilor care ar putea apărea pentru oameni şi animale, fie direct, fie prin
mediu, precum şi garantarea practicilor loiale în comerţul cu hrană pentru animale şi produse
alimentare şi protejarea intereselor consumatorilor.

Efectuarea controalelor oficiale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 nu aduce atingere
responsabilităţii legale primare pe care o au operatorii din sectorul alimentar şi al hranei pentru
animale de a asigura siguranţa lor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 178/2002, şi nici
unei răspunderi civile sau penale care apare din nerespectarea obligaţiilor acestora.

Controalele oficiale în domeniul siguranţei produselor alimentare de origine nonanimală sunt

realizate de personalul angajat al departamentelor ce au aceasta atribuţie din cadrul D SVSA
judeţene/a municipiului Bucureşti, în calitate de autoritate competentă căreia îi revine
responsabilitatea realizării obiectivelor şi controalelor oficiale prevăzute de Regulamentul (CE)
nr. 882/2004.

Coordonarea activităţilor de control oficial este asigurată de autoritatea centrală (ANSVSA).

3.2. Clasificarea controalelor

Controalele oficiale efectuate de personalul departamentelor din cadrul DSVSA judeţene/a

municipiului Bucureşti au loc cu regularitate şi cu o frecvenţă corespunzătoare, clasificarea lor
putând fi făcută în baza mai multor criterii, cum ar fi:

a) Planificarea controlului - acţiunile de control oficial pot fi:

 Planificate – sunt acele controale efectuate ca urmare a planificării activităţii în cadrul
Programului de Supraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor-planuri
cifrice,
 Neplanificate - sunt acele controale efectuate într-una din situaţiile:
 identificarea în cadrul unui control oficial planificat a unei/unor neconformităţi
(recontrol),
 emiterea unor Note de serviciu pe o anumită tematică,
 organizarea de acţiuni comune ale autorităţilor competente la nivel local,
 acţiuni desfăşurate sub coordonarea SRAAF,
 reclamaţii,
 suspiciune.
b) Notificarea operatorului - acţiunile de control oficial pot fi:
 Notificate – sunt acele controale efectuate care sunt anunţate în prealabil operatorului,
precum înregistrarea, evaluarea, auditul,
 Nenotificate - restul controalelor oficiale, planificate sau neplanificate, prelevarea de
probe.
c) Componenţa echipei - acţiunile de control oficial pot fi realizate de:
 Inspectori ANSVSA,
 Inspectori ANSVSA şi reprezentanţi ai altor autorităţi competente.

4. DESCRIEREA PROCEDURII

4.1. Planificarea controalelor

România, în calitate de stat membru al UE, trebuie să asigure aplicarea legislaţiei privind
produsele alimentare, să controleze şi să verifice respectarea cerinţelor relevante cuprinse în
aceasta de către operatorii din sector în toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie. În
acest scop sunt organizate controalele oficiale.

Articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că fiecare stat membru trebuie să
elaboreze un plan unic de control naţional multianual integrat. Acesta se aplică tuturor
controalelor oficiale ale autorităţilor competente la toate nivelurile (central, regional şi local),
după caz, conform reglementărilor naţionale privind controalele oficiale.
România elaborează un Plan Naţional M ultianual de Control Integrat (aplicabil pentru 3-5 ani),
care descrie sistemele de control pentru diferite sectoare ale domeniului alimentar, precum şi
competenţele autorităţilor implicate. ANSVSA asigură coordonarea elaborării PNCUI pentru
România şi transmiterea documentului la CE.

Programul de S upraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor de origine

nonanimală: ANSVSA transpune prevederile Planului Naţional M ultianual în Programul de
Supraveghere şi Control din domeniul siguranţei alimentelor, care prevede:

 Tipul pericolului (alergeni, contaminanţi, aditivi şi substanţe interzise, reziduuri de

pesticide etc.)
 Domeniile de activitate
 Locul de desfăşurare a controlului (unitate de producţie, depozit, PIF, PID etc.)
 Etapa din lanţul alimentar unde se realizează controlul (sfârşitul procesului de
fabricaţie, produse puse pe piaţă)
 Frecvenţa controalelor
 Personalul responsabil cu efectuarea controalelor
 Tipul produselor prelevate
 Procedura utilizată pentru analiza de laborator
 Condiţii specifice de desfăşurarea a controlului, mod acoperire costuri
 Procedura de prelevare a probelor
 Procedura de contestare a rezultatelor controalelor oficiale
 Procedura în cazul apariţiei unei suspiciuni.

4.2. Planurile cifrice

 ANSVSA emite o Notă de Serviciu prin care transmite DSVSA judeţene/a municipiului
Bucureşti formularul utilizat pentru întocmirea planurilor cifrice,
 DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti, prin departamentul cu atribuţii privind
elaborarea planurilor de control, întocmesc planurile cifrice în funcţie de criteriile
stabilite în legislaţie şi/sau propriile criterii stabilite la nivel judeţean,
 planurile cifrice întocmite sunt transmise prin poşta electronică la departamentul
destinatar din cadrul ANSVSA desemnat prin Nota de serviciu, în vederea verificării
acestora (Nota de Serviciu va indica adresa de e-mail la care se transmit documentele in
format electronic),
 persoana/persoanele desemnate din cadrul departamentului specializat al ANSVSA
verifică planurile cifrice,
  după verificarea lor, departamentul specializat al ANSVSA formulează avizul pozitiv,
ceea ce pentru DSVSA înseamnă acordul pentru emiterea Planului Cifric la nivelul
DSVSA (redactare, semnare, ştampilare) şi trimiterea lor în format letric la ANSVSA,
 ANSVSA, prin departamentul specializat desemnat, aprobă Planul Cifric

4.3. Criterii utilizate la întocmirea Planurilor Cifrice în baza Programului aprobat

Elaborarea Planurilor Cifrice se face la nivelul DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti, luând
în considerare criteriile stabilite de acestea şi cele stabilite în Programul de Supraveghere şi
Control din domeniul siguranţei alimentelor.

Tipuri de criterii care stau la baza elaborării Planurilor Cifrice:

 Numărul operatorilor economici înregistraţi pe fiecare domeniu de activitate în parte,

 Istoricul operatorului privind respectarea prevederilor legislative (de ex. număr şi tip de
neconformităţi semnalate în controalele din anii anteriori, capacitate de stabilire şi
implementare măsuri corective în caz de neconformitate),
 Numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor din domeniul alimentar care realizează
activitatea de import şi comerţ intraunional,
 Capacitatea unităţilor/depozitelor,
 Număr consumatori ai produselor operatorului respectiv,
 Ponderea produselor operatorilor respectivi în regimul alimentar al consumatorilor,
 Disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare,
 Evaluarea sistemul de control propriu al operatorului economic (dacă există, eficacitatea
lui),
 Volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră, punct final de
import şi depozite de destinaţie,
 Notificările SRAAF şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor
maxime admise/dozelor maxime admise/ din anii precedenţi,
 Prevederile europene în care sunt stabilite condiţii speciale şi /sau controale consolidate
pentru anumite produse alimentare.

Sistemul de control propriu al operatorului economic trebuie să îndeplinească următoarele

criterii:

i. să fie proiectat pentru o perioadă de cel puţin un an/trei ani, în funcţie de domeniu;
ii. să specifice tipul pericolului monitorizat din şi de pe produse alimentare, cu planificarea
anuală a acestora;
iii. să specifice tipul produselor alimentare care sunt monitorizate, cu planificarea anuală a
acestora;
 iv. să conţină date cu privire la: procedura de prelevare utilizată, strategia de prelevare
utilizată, referenţialul care se aplică la interpretarea rezultatelor de laborator;
v. capacitate de stabilire şi implementare a măsurilor corective în caz de neconformitate.

4.4. Etapele controlului oficial

a) Pregătirea controlului oficial

Echipa de inspectori cu atribuţii în domeniul efectuării controlului oficial se desemnează la

propunerea şefului structurii care asigură efectuarea controlului. Aceştia trebuie să se asigure de:

 primirea şi studierea cerinţelor cuprinse în tematicile de control,

 documentarea privind legislaţia aferentă tematicilor (se va aloca timp suficient pentru
studierea tematicii),
 stabilirea unui plan de activitate care cuprinde următoarele informaţii referitoare la
acţiunile ce urmează a fi efectuate: tipul de control oficial, stabilirea operatorilor din
catagrafie, documentarea asupra activităţii anterioare a obiectivelor vizate,
 pregătirea mapei personale (formulare utilizate in activitatea de control pentru obţinerea
înregistrărilor, ghiduri, articole birotică etc.),
 pregătirea altor materiale (de ex: aparat foto, termometru, instrumente de prelevare a
probelor, materiale pentru ambalarea probelor, sigilii, etichete, lăzi frigorifice,
consumabile, după caz, conform procedurilor de prelevare),
 pregătirea documentelor necesare efectuării deplasării (ordin de deplasare, fonduri
necesare deplasării).

b) Realizarea controlului oficial

Persoana/persoanele desemnate să efectueze controlul urmează paşii:

 contactează conducătorul unităţii sau pe reprezentantul legal al acestuia.

 se legitimează şi prezintă acestuia delegaţia, care va fi semnată şi ştampilată de
reprezentantul legal al unităţii.
 aduce la cunoştinţa reprezentantului unităţii tematica controlului oficial sau motivul
pentru care s-a deplasat la obiectivul respectiv.
 solicită o persoană care reprezintă operatorul şi care să îi însoţească pe tot parcursul
controlului oficial.
 înregistrează controlul în Registrul unic de control al unităţii.
 solicită consemnarea în registrul de vizitatori şi completează documentele anexe pe care
le solicită conducerea unităţii, acolo unde este cazul.
 respectă procedurile privind intrarea în unitate (intră prin filtru, îmbracă echipamentul
de protecţie pus la dispoziţie de unitate), acolo unde este cazul
  în timpul controlului oficial respectă principiile conduitei funcţionarului public,
adoptând o atitudine de imparţialitate şi păstrarea confidenţialităţii.

Controlul oficial se desfăşoară în unităţile de industrie alimentara după principiul „de la curat
către murdar”.

Controlul oficial se desfăşoară pe fluxul tehnologic conform tematicii, în aşa fel încât după
încheierea acestuia să se poată trage concluzii coerente şi complete.

Dacă în timpul controlului oficial se constată alte deficienţe, care nu au legătură cu tematica
propusă, echipa de inspectori extinde controlul. În cazul constatării unor deficienţe care pot pune
în pericol sănătatea consumatorilor, inspectorul poate propune suspendarea
temporară/interzicerea activităţii.

Controlul documentelor este obligatoriu în orice tip de control oficial.

Nu se fac înscrisuri/sublinieri/corecturi pe documentele originale ale operatorului.

Se pot solicita copii după documentele prezentate în cadrul controlului.

Controalele oficiale se efectuează prin utilizarea de metode de control şi tehnici corespunzătoare:

monitorizare, supraveghere, verificare, inspecţia, prelevarea de probe şi analiza.

La finalizarea controlului oficial:

 procesul verbal de constatare se întocmeşte în două exemplare ce vor fi semnate şi

stampilate, un exemplar este predat reprezentantului operatorului.
 procesul verbal de constatare precizează temeiul legal în baza căruia se desfăşoară
acţiunea de control oficial, se completează conform instrucţiunilor şi sunt consemnate
toate rezultatele controlului, cu detalierea neconformităţilor constatate.

Procesul verbal de constatare poate să cuprindă ca anexe următoarele documente, după caz:

1. în cazul în care în cadrul controlului oficial s-au efectuat şi prelevări de probe: proces
verbal de prelevare probe, cerere de analiză, fişă de prelevare;
2. în cazul în care au fost aplicate măsuri asupra produselor alimentare: proces verbal de
reţinere oficială/sechestru, proces verbal de distrugere, document de ridicare reţinere
oficială, document de însoţire produse în vederea distrugerii;
3. în cazul în care au fost aplicate sancţiuni: proces verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor;
4. checklist-uri în funcţie de tematica abordată în timpul controlului.

M ăsurile corective se stabilesc gradual, în funcţie de gravitatea şi complexitatea

neconformităţilor constatate, având în vedere:

 stabilirea unui termen realist de remediere a neconformităţilor, asumat de reprezentantul

operatorului,
  acordarea de sancţiuni contravenţionale, avertisment sau amendă, (în această situaţie se
completează corespunzător „Procesul verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor la normele sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor” conform
prevederilor legislaţiei în domeniu).
 luarea măsurii de reţinere oficială a unor produse asupra cărora există suspiciunea de
neconformitate (potenţial nesigure),
 propunerea de acordare de sancţiuni contravenţionale complementare cum ar fi
suspendarea temporară a activităţii sau interzicerea activităţii desfăşurate, aşa cum este
prevăzut de legislaţia în vigoare.

Părăsirea unităţii se face cu respectarea procedurilor de trecere prin filtru, acolo unde este cazul

c) Înregistrarea rezultatelor

La întoarcerea la sediul DSVSA/ANSVSA, rezultatele controlului sunt înregistrate conform

procedurilor interne privind controlul şi circuitul documentelor şi sunt comunicate
departamentelor interesate din cadrul DSVSA/ANSVSA în vederea realizării atribuţiilor de
serviciu ce le revin.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Inspectorii oficiali

 au obligaţia să cunoască legislaţia naţională şi comunitară în domeniul siguranţei

alimentelor şi să o aplice cu imparţialitate;
 aplică măsuri în caz de neconformitate;
 păstrează confidenţialitatea privind datele activităţii de control oficial desfăşurate la
operatori din domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală, în raport cu alte
persoane fizice sau juridice, pentru a nu afecta concurenţa de piaţă, potrivit prevederilor
legale în vigoare.

5.2. Operatorii din domeniul alimentar

 asigură condiţii optime pentru ca inspectorii autorităţii sanitar-veterinare şi pentru

siguranţa alimentelor să îşi poată desfăşura şi exercita activitatea de control oficial în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
 furnizează inspectorilor documentele ce sunt necesare în activitatea de control oficial;
 aplică măsurile necesare pentru remedierea neconformităţilor.
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate

 Checklist igienă unităţi procesare

 Checklist igienă unităţi comercializare

 Checklist aditivi

 Checklist HACCP

 Checklist trasabilitate

 Proces verbal de constatare- model conform Ordin ANSVSA nr.111/2008 cu modificările

si completările ulterioare

 Proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor - model conform Ordin

ANSVSA nr.69/2014

 Proces verbal de sechestru/reţinere oficială - model conform Ordin ANSVSA

nr.111/2008 modificările si completările ulterioare

 Proces verbal de distrugere - model conform Ordin ANSVSA nr.111/2008 modificările s i

completările ulterioare

 Proces verbal de ridicare sechestru - model conform Ordin ANSVSA nr.111/2008

modificările si completările ulterioare

 Document de însoţire în vederea distrugerii - model conform Ordin ANSVSA

nr.111/2008 modificările si completările ulterioare

 Proces verbal de prelevare probe şi anexe la acesta (cerere de analiza şi fişa de prelevare)
- model conform Ordin ANSVSA nr.145/2007
 EVALUAREA MODULUI IN CARE OPERATORII DIN DOMEN IUL ALIMENTAR
APLICĂ ART. 5 AL REGULAMENTULUI (C E) 852/2004 PRIVIND IGIEN A
ALIMENTELOR (PRINCIPIILE HACCP)

1. SCOP

Procedura descrie paşii pe care îi urmează inspectorii DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti
în activitatea de evaluare a modului în care operatorii din domeniul alimentar elaborează, aplică
şi utilizează în permanenţă o procedură sau mai multe proceduri bazate pe principiile HACCP, în
conformitate cu prevederile art. 5 al Regulamentului (CE) nr.852/2004 privind igiena
alimentelor.

2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedura este aplicată de inspectorii oficiali ce au atribuţii privind desfăşurarea

activităţilor de control oficial în unităţile cu activitate în domeniul alimentelor de origine
nonanimală.

3. ASPECTE GENERALE

3.1. Definiţii si abrevieri

 Pericol - un agent biologic, chimic sau fizic aflat în produse alimentare sau hrana pentru
animale sau o stare a acestora, având potenţialul de a cauza un efect negativ asupra
sănătăţii;

 Risc - o funcţie a probabilităţii unui efect negativ asupra sănătăţii şi gravitatea acelui efect,
determinat de un pericol;

 Control (verb) - a lua toate măsurile necesare pentru a asigura şi a menţine conformitatea
cu criteriile stabilite în planul HACCP;

 Control (substantiv) - situaţia în care proceduri corecte sunt aplicate şi criteriile sunt
îndeplinite;

 M ăsuri de control - orice acţiune şi activitate care poate fi utilizată pentru a preveni sau
elimina un pericol pentru siguranţa alimentelor sau pentru a-l reduce la un nivel acceptabil;

 Acţiune corectivă - orice acţiune care sa fie aplicată atunci când rezultatul monitorizării
PCC indică o pierdere a controlului;
  Punct Critic de Control (PCC) - un punct în care controlul poate fi aplicat şi care este
esenţial pentru prevenirea sau eliminarea unui pericol pentru siguranţa alimentelor sau
pentru reducerea acestuia la un nivel acceptabil;

 Limită critică - un criteriu care face separarea între acceptabil şi inacceptabil;

 Abatere - depăşirea unei limite critice;

 Diagrama de flux - o reprezentare sistematică a succesiunii paşilor sau operaţiilor folosite

în producţia sau fabricarea unui anumit aliment;

 HACCP - un sistem care identifică, evaluează sau controlează pericolele care sunt
semnificative pentru siguranţa alimentelor;

 Plan HACCP - un document pregătit în concordanţă cu principiile HACCP care să asigure

controlul pericolelor care sunt semnificative pentru siguranţa alimentelor în veriga din
lanţul alimentar aflată în analiză;

 Analiza pericolelor - procesul de colectare şi evaluare a informaţiei despre pericole ş i

condiţiile care duc la apariţia acestora, pentru a decide care sunt semnificative pentru
siguranţa alimentelor şi astfel să fie abordate în cadrul planului HACCP;

 M onitorizare - actul de realizare a unei secvenţe planificate de observaţii sau măsurători a

unor parametri de control pentru a evalua dacă un PCC este sub control;

 Pas - o etapă, procedură, operaţie sau stadiu în lanţul alimentar inclusiv materii prime, de la
producţia primară la consumul final;

 Validare - obţinerea de dovezi că elementele planului HACCP sunt eficace;

 Verificare - aplicarea de metode, proceduri, teste şi alte evaluări, în plus faţă de

monitorizare, pentru a determina conformitatea cu planul HACCP.

3.2. Flexibilitate

Evaluarea modului în care operatorii din domeniul alimentar elaborează, aplică şi utilizează în
permanenţă o procedură sau mai multe proceduri bazate pe principiile HACCP.

Cerinţele HACCP trebuie să ţină seama de principiile enunţate în Codex Alimentarius. Acestea
trebuie să fie suficient de flexibile pentru a putea fi aplicate în orice situaţie, inclusiv la nivelul
micilor întreprinderi.

În anumite întreprinderi din sectorul alimentar, prin analiza de risc nu se identifică puncte critice
şi astfel, în anumite cazuri, bunele practici de igienă pot înlocui monitorizarea punctelor critice.
În mod asemănător, cerinţa de a institui „limite critice” nu înseamnă neapărat că trebuie stabilită
o limită numerică în orice situaţie. În plus, cerinţa de păstrare a documentelor trebuie să fie
flexibilă, pentru a se evita împovărarea nejustificată a întreprinderilor foarte mici.

În activităţile alimentare unde nu are loc prepararea, producerea şi procesarea alimentelor, se

poate aprecia că toate riscurile pot fi controlate prin implementarea cerinţelor preliminare. În
aceste cazuri se poate considera că primul pas în procedura HACCP a fost realizat şi nu este
nevoie mai departe de dezvoltarea şi implementarea altor principii HACCP.

Asemenea activităţi pot include (dar nu exclusiv):

 Puncte de vânzare volante, tarabe din pieţe, vehicule mobile cu vânzare,

 Unităţi care servesc în principal băuturi (baruri,cafenele etc.),

 M agazine mici de vânzare cu amănuntul (cum ar fi băcăniile),

 Transportul şi depozitarea alimentelor preambalate şi a celor neperisabile, unde de

regulă nu se prepară alimente.

Astfel de unităţi pot realiza şi operaţiuni simple de preparare a alimentelor (cum ar fi felierea)
care pot fi făcute în condiţii de siguranţă aplicând corect cerinţele preliminare de igienă.

Ghidurile de bune practici reprezintă un mod simplu dar eficient pentru a preveni dificultăţile pe
care unele activităţi din sectorul alimentar le pot întâlni în implementarea unei proceduri HACCP
detaliate. Reprezentanţii diferitelor sectoare din industria alimentară, şi în particular ai acelor
sectoare unde multe unităţi întâmpină dificultăţi în implementarea procedurilor HACCP, trebuie
să ia în considerare aceste ghiduri, iar autorităţile competente trebuie să îi încurajeze să-şi
utilizeze asemenea ghiduri. Pentru sectoarele care sunt mai slab organizate trebuie acordată
asistenţă în însuşirea acestor ghiduri de bune practici.

Utilizarea ghidurilor de bune practici pot ajuta operatorii să controleze riscurile şi să

demonstreze conformitatea. Ele pot fi aplicate în orice sector alimentar şi în special acolo unde
manipularea alimentelor se face în concordanţă cu procedurile care sunt bine cunoscute şi care
fac parte frecvent din instruirile profesionale de rutină ale operatorilor din sectoarele vizate (fie
că e vorba de comerţ cu amănuntul sau nu), cum ar fi:

 Restaurante, inclusiv unităţi de manipulare a alimentelor de la bordul mijloacelor de

transport cum ar fi vapoarele;

 Sectoarele de catering, care distribuie hrana gata preparată de la o locaţie principală;

 Sectorul de panificaţie şi cofetărie;

 M agazine de vânzare cu amănuntul.

3.3. Evaluare

Conform Regulamentului 852/2004, este necesară evaluarea privind elaborarea, aplicarea şi utilizarea
în permanenţă la nivelul unităţii a uneia sau mai multor proceduri bazate pe principiile HACCP.

Conform Regulamentului 852/2004, la finalul evaluării trebuie să se răspundă la cele 7 întrebări,

iar pe baza răspunsurilor date, se face evaluarea finală: Este implementat un sistem HACCP?

Un sistem HACCP funcţional presupune identificarea pericolelor şi ţinerea acestora sub control.
De aceea, este important să se evalueze

1. dacă operatorul a identificat corect riscurile

2. dacă riscurile identificate sunt ţinute sub control.

Identificarea corectă a riscurilor dintr-un domeniu ţine atât de domeniul în sine (ghidurile din
industrie, legislaţia sau literatura de specialitate sunt surse de informaţii pentru acest subiect) dar
şi de specificitatea locaţiei (de exemplu, contaminările cu corpuri străine sau cu alergeni pot fi
specifice pentru o anumită unitate).

Înainte de efectuarea evaluării unităţii, este utilă documentarea privind riscurile existente în
domeniul respectiv şi ghidurile din industrie/limitele din legislaţie existente

Pentru a evalua dacă riscurile sunt ţinute sub control, operatorul trebuie să poată demonstra că
ţine sub control punctele critice identificate, adică să existe înregistrări de monitorizare care să
permită vizualizarea încadrării procesului în limitele definite (care să indice clar cine a
înregistrat, când şi ce valori s-au obţinut) şi, în cazul depăşirii limitelor stabilite, să fi fost
implementate imediat măsuri care să readucă procesul sub control şi care să trateze produsul
neconform rezultat cât timp procesul a fost în afara controlului.

4. DESCRIEREA PROCEDURII

Este o activitate care se realizează împreună cu activitatea de evaluare şi clasificare în funcţie de

risc a unităţilor supuse înregistrării şi controlului pentru siguranţa alimentelor sau cu activitatea
de control oficial. Având în vedere acest fapt, la evaluarea sistemului HACCP inspectorul oficial
respectă prevederile procedurilor legate de evaluare şi control oficial

Pentru realizarea evaluării se completează checklist-ul HACCP.

Evaluarea finală poate fi:

 A (bine): sunt identificate riscurile şi acestea sunt ţinute sub control,

 AR (acceptabil cu recomandări): sunt identificate riscurile şi acestea sunt ţinute sub

control, chiar dacă sunt observaţii privind documentaţia, actualizarea documentaţiei
  N (neacceptabil): nu sunt identificate corect riscurile (în special lipsa celor indicate în
legislaţie) sau nu sunt ţinute sub control riscurile identificate (nu există înregistrări
permanente ale punctelor de control sau nu sunt implementate acţiuni corective atunci
când limitele critice au fost depăşite)

 NA (neaplicabil): atunci când riscurile pot fi controlate prin implementarea cerinţelor

preliminare

Pentru raportare unitară la nivel naţional, rezultatele evaluării finale se vor comunica la
solicitarea ANSVSA. O astfel de raportare poate conţine următoarele informaţii:
1. Sistemul implementat, funcţional (A, AR la cerinţa 1)
2. Sistem neimplementat sau nefuncţional (N la cerinţa 1)
Din care*:
2.1. Sistem în curs de implementare, nefinalizat
2.2. Documentaţie elaborată dar sistem neimplementat (nu se menţin înregistrări)
2.3. Sistem nefuncţional (nu sunt identificate corect riscurile, lipsa continuităţii în
înregistrări, înregistrări defectuoase, lipsa implementării acţiunilor corective)
2.4. Cerinţe preliminare implementate, dar e necesară implementarea HACCP
3. Se respectă cerinţele preliminare (NA la cerinţa 1)
*se va bifa doar una dintre cele 4 situaţii

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Inspectorii oficiali:

 au obligaţia să cunoască legislaţia naţională şi comunitară în tematica HACCP şi să o

aplice cu imparţialitate;

 aplică măsuri în caz de neconformitate;

 păstrează confidenţialitatea privind datele activităţii de control oficial desfăşurate la

operatori din domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală, în raport cu alte
persoane fizice sau juridice, pentru a nu afecta concurenţa de piaţă, potrivit prevederilor
legale în vigoare.

5.2. Operatorii din domeniul alimentar

 asigură condiţii optime pentru ca inspectorii autorităţii sanitar-veterinare şi pentru

siguranţa alimentelor să îşi poată desfăşura şi exercita activitatea de evaluare a
sistemului HACCP în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

 furnizează inspectorilor documentele ce sunt necesare în activitatea de control oficial;

 aplică măsurile necesare pentru remedierea neconformităţilor.

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform procedurii de

control oficial;

 Registru/formular de evidenţă a unităţilor evaluate, conform procedurii de evaluare;

 Checklist HACCP.
 EVALUAREA S IS TEMULUI PRIVIND AS IGURAREA TRAS ABILITĂŢII

1. SCOP

Procedura are ca scop descrierea modului în care, în cadrul controlului oficial realizat de
inspectorii oficiali, poate fi verificat gradul în care operatorii din sectorul alimentar respectă
principiul trasabilităţii produselor alimentare sau a unei substanţe care urmează a fi încorporată
ori care poate fi încorporată într-un aliment.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplică în cazul efectuării unui control oficial realizat în oricare etapă, inclusiv
importul, începând cu şi incluzând producţia primară a unui produs alimentar şi terminând cu şi
incluzând depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final şi, atunci
când este cazul, importul, producţia, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuţia, vânzarea şi
furnizarea alimentelor.

3. ASPECTE GENERALE

Activitatea de evaluare a sistemului de trasabilitate are loc odată cu desfăşurarea activităţii de

control oficial sau evaluare a operatorilor economici din domeniul alimentar; prin urmare, se
respectă toate etapele desfăşurării acestor activităţi.

3.1. Definiţii

 Trasabilitate - capacitatea de a depista şi a urmări anumite produse alimentare, hrană pentru

animale, un animal de la care se obţin produse alimentare sau o substanţă destinată
încorporării sau care este de aşteptat să fie încorporată în anumite produse alimentare sau
hrană pentru animale, pe parcursul tuturor etapelor de producţie, prelucrare şi distribuţie.

 Etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie - oricare etapă, inclusiv importul, începând cu

şi incluzând producţia primară a unui produs alimentar şi terminând cu şi incluzând
depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final şi, atunci când
este cazul, importul, producţia, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuţia, vânzarea ş i
furnizarea hranei pentru animale.

 Lot - un grup sau o serie de produse identificabile obţinute în urma unui anumit proces în
condiţii practic identice şi produse într-un anumit loc în cadrul unei perioade de producţie
determinate.
3.2. Cerinţe legislative

Cerinţa privind asigurarea trasabilităţii se regăseşte la articolul 18 din Regulamentul 178/2002.

Cerinţa se bazează pe abordarea „un pas înapoi, un pas înainte” care implică pentru op eratorii
din sectorul alimentar următoarele:

 dispun de un sistem care le permite să identifice furnizorul (furnizorii) imediat

(imediaţi) şi clientul (clienţii) imediat (imediaţi) al (ai) produselor lor.
 stabilesc o legătură „furnizor-produs” (ce produse sunt furnizate de către care furnizor).
 stabilesc o legătură „client-produs” (ce produse sunt furnizate căror clienţi).

Cu toate acestea, operatorii din sectorul alimentar nu trebuie să identifice clienţii imediaţi atunci
când aceştia sunt consumatori finali.

3.3. Produsele vizate

Articolul 18 al R 178/2002 menţionează „produsele alimentare şi orice altă substanţă destinată

sau prevăzută a fi încorporată într-un produs alimentar sau în hrana pentru animale”.

Unele dintre aceste produse sunt reglementate în regulamente sau directive comunitare specifice,
care pot impune chiar şi cerinţe mai stricte privind trasabilitatea.

Substanţele vizate sunt cele destinate sau prevăzute a fi „încorporate” într-un produs alimentar în
timpul fabricării, preparării sau tratării acestora. Aceasta ar include, de exemplu, toate tipurile de
ingrediente din produsele alimentare, inclusiv cerealele atunci când sunt încorporate în produsele
alimentare. Cerealele sunt, însă, excluse atunci când sunt utilizate ca seminţe pentru cultivare.

Trasabilitatea presupune identificarea loturilor de produse şi relaţia acestora cu loturile de

materii prime, de ambalaje ce intră în contact direct cu alimentul şi ambalajele care ar putea intra
în contact direct cu alimentul.

Regulamentul 178/2002 nu face referire in mod specific la identificarea loturilor, ci doar la faptul
ca „produsele alimentare sunt etichetate sau identificate în mod corespunzător pentru facilitarea
trasabilităţii lor”.

Cerinţa privind trasabilitatea ambalajelor este reglementată de Regulamentul 1935/2004 privind

materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, articolul 17.

Trasabilitatea trebuie să fie asigurată în toate stadiile, incluzând producţia în curs şi tratamente
ulterioare. Trebuie acordată atenţie specială situaţiilor în care în produsele alimentare se introduc
produse semifabricate, de exemplu utilizarea marginilor de napolitane în crema de napolitane.
Sistemul de trasabilitate trebuie să permită identificarea utilizării acestor semifabricate în
procesul de obţinere a produselor alimentare.
Pentru fiecare produs alimentar procesat, operatorul trebuie să fie capabil să pună la dispoziţie
lista de ingrediente utilizate şi materiale de ambalaj în contact cu alimentul utilizate, iar pentru
fiecare dintre acestea să poată demonstra provenienţa: furnizorul şi modul specific de etichetare
al ingredientului respectiv sau al materialului de ambalare care permit trasabilitatea.

3.4. Operatorii vizaţi

Articolul 18 din Regulamentul (CE) 178/2002 se aplică operatorilor din sectorul alimentar în
toate etapele lanţului alimentar de la producţia primară (recolte), prelucrarea produselor
alimentare, până la distribuţie şi furnizare, inclusiv intermediari indiferent dacă aceştia deţin fizic
produsele alimentare.

Transportatorii independenţi şi întreprinderile de depozitare, în calitate de întreprinderi implicate

în distribuţia produselor alimentare, sunt cuprinse în definiţia „întreprindere cu profil alimentar”
şi, prin urmare, trebuie să respecte articolul 18.

3.5. Trasabilitate externă/internă

Se stabileşte dacă operatorul economic poate demonstra trasabilitatea:

 externă:
 documente intrare materii prime cu identificare loturi;
 documente livrare produse finite; marcare lot in documente comerciale;
 internă:
 sistem propriu de lotizare;
 fişa de producţie interioară cu lotizare;
 metode de identificare a semipreparatelor şi ingredientelor în timpul procesării;
 stabilire lot şi marcare pe produs.

3.6. Aplicabilitatea trasabilităţii în ceea ce priveşte produ sele alimentare provenite din ţări
terţe (în legătură cu articolul 11 al Regulamentului (CE) 178/2002)

Dispoziţiile referitoare la trasabilitate din Regulamentul (CE) 178/2002 nu se aplică în afara UE.
Această cerinţă vizează toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie în UE, şi anume de la
importatorul în UE până la nivelul comerţului cu amănuntul, excluzând totuşi furnizarea către
consumatorul final.

Articolul 11 nu trebuie interpretat astfel încât cerinţa privind trasabilitatea sa fie extinsă la
operatorii din sectorul alimentar din ţări terţe. Acest articol prevede că produsele alimentare
importate în UE respectă cerinţele relevante ale legislaţiei alimentare a UE.
Exportatorii din ţările cu care s-au încheiat parteneriate comerciale nu pot fi obligaţi prin lege să
îndeplinească cerinţa de trasabilitate impusă în cadrul UE (în afara cazului în care există acorduri
bilaterale speciale pentru anumite sectoare sensibile sau atunci când există cerinţe juridice
comunitare specifice, de exemplu în sectorul veterinar).

Obiectivul articolului 18 este suficient îndeplinit în cazul importurilor de produse alimentare,

deoarece cerinţa se extinde la importatorul din UE.

Importatorul din UE trebuie să poată identifica de la cine a fost exportat produsul din ţara terţă

Practica frecventă în rândul unora dintre operatorii din sectorul alimentar din UE este de a
solicita partenerilor comerciali să îndeplinească cerinţele privind trasabilitatea, chiar depăşind
principiul „un pas înapoi, un pas înainte”. Totuşi, trebuie reţinut că aceste cerinţe fac parte din
dispoziţiile contractuale şi nu sunt impuse de regulament

Inspectorii trebuie să verifice dacă operatorii din sectorul alimentar asigură, în toate etapele de
producţie, prelucrare şi distribuie, păstrarea următoarelor informaţii privind produsele alimentare
de origine nonanimală.

Operatorii din sectorul alimentar se asigură, de asemenea, că informaţiile necesare pentru

respectarea trasabilităţii sunt transmise către operatorii din sectorul alimentar cărora le-au fost
furnizate produsele alimentare de origine nonanimală. Aceste informaţii sunt:

 stabilirea corectă a denumirii produsului alimentar,

 volumul sau cantitatea produsului alimentar,
 identificarea şi marcarea loturilor de produse alimentare de origine nonanimală, printr-un
număr de referinţă,
 în cazul expedierii produselor alimentare de origine nonanimală de către un alt operator
din sectorul alimentar:

(i) denumirea şi adresa operatorului din sectorul alimentar de la care au fost expediate
produsele alimentare de origine nonanimală;

(ii) denumirea şi adresa expeditorului (proprietarului), în cazul în care acesta este

diferit de operatorul din sectorul alimentar de la care au fost expediate produse
alimentare de origine nonanimală;

 denumirea şi adresa operatorului din sectorul alimentar căruia îi sunt expediate produsele
alimentare de origine nonanimală,
 denumirea şi adresa destinatarului (proprietarului), în cazul în care acesta este diferit de
operatorul din sectorul alimentar căruia îi sunt expediate produsele alimentare de origine
nonanimală,
 data expedierii şi, dacă este necesar, ora tranzacţiei/livrării.
Dacă se păstrează înregistrările (registre) de trasabilitate în format tipărit sau electronic, este
posibil ca pe acestea să fie deja trecute data şi ora livrării, precum şi numele şi adresa
furnizorului şi clientului. În caz contrar, data trebuie înregistrată în mod specific, la fel şi ora
dacă există mai mult de o furnizare/livrare într-o anumită zi. Deşi nu este obligatoriu, ar fi, de
asemenea, util să se înregistreze detalii cu privire la orice referinţă sau număr al lotului care ar
permite identificarea produsului.

Informaţiile menţionate mai sus pot fi conservate şi transmise în orice formă adecvată, de ex:
utilizarea unui registru de trasabilitate, cu condiţia ca acestea să fie uşor de accesat de către
operatorul din sectorul alimentar căruia îi sunt furnizate produsele alimentare de origine
nonanimală.

Operatorul din sectorul alimentar furnizează informaţiile cu privire la produsul alimentar de

origine nonanimală inspectorilor la cerere, fără întârziere nejustificată.

3.7. Cerinţe în materie de trasabilitate aplicabile produselor alimentare de origine nonanimală

la import

Loturile de produse alimentare de origine nonanimală provenite din ţări terţe sunt însoţite, atunci
când sunt importate în Uniune,

 de un certificat de sănătate atunci când sunt stabilite condiţii speciale la import în

conformitate cu legislaţia specifică în domeniu,
 documentul comun de intrare/DIPAONA conform ordinului nr. 145/2007.

Operatorul din sectorul alimentar care importă produse alimentare de origine nonanimală
păstrează certificatul de sănătate, atunci când este cazul, pentru o perioadă suficient de lungă de
timp după perioada presupusă de consum al produselor alimentare de origine nonanimală.

Toţi operatorii din sectorul alimentar care manipulează produsele alimentare de origine
nonanimală importate furnizează o copie a certificatului de sănătate, atunci când este cazul,
tuturor operatorilor din sectorul alimentar cărora le sunt expediate produsele.

În cazul în care produsele alimentare de origine nonanimală se vând ambalate şi sunt destinate
pentru vânzarea cu amănuntul, toţi operatorii din sectorul alimentar care manipulează produsele
alimentare de origine nonanimală importate furnizează o copie a certificatului de sănătate, atunci
când este cazul, tuturor operatorilor din sectorul alimentar cărora le sunt expediate produsele,
până în momentul în care acestea sunt ambalate pentru vânzarea cu amănuntul.
3.8. Timpul de reacţie pentru disponibilitatea datelor privind trasabilitatea

Articolul 18 impune operatorilor din sectorul alimentar să dispună de sisteme şi proceduri pentru
a asigura trasabilitatea produselor lor. Deşi articolul nu oferă detalii privind aceste sisteme,
utilizarea termenilor „sisteme” şi „proceduri” implică un mecanism structurat care poate oferi
informaţiile necesare la cererea inspectorilor.

Atunci când se elaborează un sistem de trasabilitate, nu înseamnă că operatorii din sectorul

alimentar trebuie să dispună de un sistem specific. Importantă este necesitatea de a furniza
informaţii, nu formatul în care acestea sunt păstrate.

Înregistrările (registrele) privind trasabilitatea ar trebui să fie suficient organizate astfel încât să
permită disponibilitatea „la cerere” fără nici o întârziere nejustificată.

Un sistem de trasabilitate este bun atunci când furnizează informaţii exacte cu rapiditate; aceasta
ar contribui la satisfacerea obiectivului urmărit, astfel cum se descrie în art. 57 al
Regulamentului (CE) 178/2002. O întârziere în prezentarea acestor informaţii relevante ar
submina o reacţie promptă în caz de criză.

3.9. Timpul de păstrare a registrelor

Articolul 18 nu specifică o perioadă minimă de timp pentru păstrarea înregistrărilor (registrelor)

şi, prin urmare, este la latitudinea întreprinderilor/operatorilor din domeniul alimentar să decidă,
ţinând seama de faptul că imposibilitatea de a prezenta înregistrări (registre) adecvate ar constitui
un delict. În sens larg, se consideră că documentele comerciale sunt de obicei înregistrate pe o
perioadă de 5 ani în vederea controalelor fiscale.

Se sugerează că această perioadă de 5 ani, atunci când se aplică de la data fabricării sau livrării
pentru înregistrările (registrele) privind trasabilitatea, ar putea îndeplini obiectivul articolului 18.

Totuşi, această regulă comună ar trebui să fie adaptată în anumite cazuri:

 Pentru produsele foarte perisabile, care au un termen de valabilitate mai mic de 3 luni
sau destinate direct consumatorului final, înregistrările (registrele) ar putea fi păstrate
pe o perioadă de şase luni de la data fabricării sau livrării.
 Pentru alte produse care au un termen de valabilitate, înregistrările (registrele) ar putea
fi păstrate pe perioada de valabilitate plus 6 luni.
 Pentru produsele fără un termen de valabilitate specificat, s-ar putea aplica regula
generală de 5 ani).
4. DESCRIEREA PROCEDURII

Inspectorul va analiza următoarele aspecte:

 Provenienţa materiilor prime, inclusiv ingrediente sau alte materiale – furnizori autorizaţi,
prezenţa documentelor care atestă calitatea ori salubritatea tuturor materiilor prime.
 Verificarea specificaţiilor materiilor prime – definire şi consemnare proceduri - cum s e
efectuează practic verificarea înscrisurilor de pe ambalaje sau etichete în concordanţă cu
alte documente însoţitoare.
 Corespondenţa dintre înscrisurile de pe etichetele şi ambalajele materiilor prime şi
identificarea societăţii în sistemul de trasabilitate.
 Înregistrări privind cantităţile de materii prime recepţionate (facturi, avize de însoţire a
mărfii) în corelaţie cu cantităţile de produs finit.
 Înregistrări privind conformitatea materiilor prime recepţionate (certificate de calitate,
atestări ale prezenţei/lipsei organismelor modificate genetic acolo unde este cazul, în
special la produsele din soia)
 Lotizarea materiilor prime în funcţie de şarjele/loturile de produse/cantităţi finale (lotizări
primare).
 Constituirea loturilor de materii prime pe tipuri de produse la începutul fabricaţiei.
 M odul de constituire a loturilor noi (acolo unde este cazul) după procesele tehnologice.
 Dacă există sisteme de identificare şi urmărire pe flux a containerelor/recipienţilor în care
se transportă, depozitează temporar unele materii prime si auxiliare pe diferite faze
tehnologice.
 Proceduri referitoare la etichetare
 Evidenţa şi gestionarea stocurilor de etichete
 Corelaţia între sistemul de etichetare, ingrediente şi tratamentele aplicate.
 Verificarea înscrisurilor de pe etichete care trebuie să fie complete şi conforme cu
prevederile legale
 Numere de ordine ale etichetelor (sau alte sisteme asemănătoare care să asigure
cronologia printr-un sistem de evidenţă etichete)
 Proceduri privind depozitarea
 depozitarea în depozit pe şarje, loturi ori zile de producţie (pentru o identificare facilă a
loturilor)
 evidenţa intrărilor în depozitele de produse finite
 evidenţa livrărilor din depozite pe sortimente, şarje, zile
 Proceduri privind livrarea produselor
 evidenţe privind beneficiarii – pe şarje, loturi, zile
 sisteme de identificare a mijloacelor de transport, înregistrate sanitar veterinar, folosite
la transportul produselor.
  evidenţa livrărilor din depozite pe sortimente, şarje, zile etc.
 evidenţe privind stocurile de produse finite rămase după livrări şi gestionarea livrărilor
 evidenţe privind beneficiarii – pe şarje, loturi, zile etc.
 evidenţe privind certificatele de calitate în funcţie de loturi, şarje etc.
 evidenţele privind transportatorii şi modul de constituire a loturilor pentru fiecare
transportator
 evidenţe privind retragerea/rechemarea de pe piaţă

Pentru verificarea şi urmărirea cu atenţie a aspectelor de mai sus (doar a unora sau a tuturor), se
alege un produs al operatorului. Alegerea unui produs se face fie din piaţă, fie din depozitul
operatorului, fie din acte, în funcţie de situaţie. Produsul selectat poate fi:

1. produs neconform
2. produs cu suspiciune de neconformitate
3. produs aleator, selectat pentru testarea sistemului de trasabilitate implementat de operator,
produs care sa fie reprezentativ pentru operator: cel mai complex, cel mai mare volum, produs cu
alergeni etc.
După selectarea produsului, se face verificarea în amonte – până la recepţia materiilor prime şi
în aval – până la client, conform checklist-ului de trasabilitate.

Rezultatul evaluării sistemului de trasabilitate se poate înscrie în fişa de evaluare, dacă exerciţiul
a fost efectuat în cadrul evaluării.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1 Inspectorii oficiali

 realizează controlul oficial

 aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care
trebuie întreprinse

5.2 Operatorii din domeniul alimentar

 respectă prevederile legislaţiei din domeniul siguranţei alimentelor

 colaborează cu autoritatea competentă

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform procedurii de

control oficial

 Registru/formular de evidenţă a unităţilor evaluate, conform procedurii de evaluare

 Check-list trasabilitate
 CONTROLUL OFICIAL LA IMPORTUL PRODUS ELOR ALIMENTARE D E
ORIGINE NONANIMALĂ

1. SCOP

Procedura are ca scop organizarea şi desfăşurarea controalelor oficiale la activitatea de import a

produselor alimentare de origine nonanimală.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplică activităţii desfăşurate în cadrul controalelor oficiale de către inspectorii

desemnaţi ai D SVSA judeţene/municipiului Bucureşti şi inspectorii Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din punctele de inspecţie la frontieră/
punctul final de import.

3. ASPECTE GENERALE

Principiile ce trebuie respectate pentru asigurarea realizării obiective şi eficiente a controalelor

oficiale sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu
legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate
animală şi de bunăstare a animalelor.

Părţile implicate:

 Punctele de inspecţie la frontieră aprobate în conformitate cu prevederile legale pentru

importul/exportul/tranzitul de produse alimentare de origine nonanimală,

 Structura specifică din cadrul DSVSA de pe raza judeţului pe unde se desfăşoară

importul de produse alimentare,

 Operatorii economici care efectuează importuri de produse alimentare de origine

nonanimală din ţări terţe.

Definiţii aplicabile

 Postul de inspecţie la frontieră - postul organizat pe teritoriul României, în orice aeroport,

port, punct feroviar sau rutier, deschis traficului internaţional, stabilit prin legislaţia
 naţională în vigoare, prin care produsele alimentare sunt importate/exportate în/din
România (Articolul 1, (c) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 145 /2007).

 Punct de intrare desemnat (PID) - punctul de intrare, astfel cum este prevăzut în Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de
inspecţie la frontieră stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri
supuse controalelor veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi
completările ulterioare.

 Document intrare produse alimentare de origine nonanimală (DIPAONA) - un document

care se completează de operatorul din sectorul alimentar sau de reprezentantul acestuia,
astfel cum se prevede în Ordinul ANSVSA nr.145/2007, al cărui model este prevăzut în
anexa II a Ordinului ANSVSA 145/2007.

 Inspectorul care efectuează prelevarea - inspectorul oficial cu atribuţii de control conform

fişei postului, astfel cum este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.130/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, instruită pe procedurile de prelevare şi
desemnată de autoritatea competentă pentru a efectua prelevarea de probe.

 Control fizic - controlul efectuat de către inspectorii oficiali care poate include prelevarea
de probe în vederea efectuării testelor de laborator; controlul se realizează în funcţie de
riscul cunoscut sau posibil pentru anumite produse alimentare în ceea ce priveşte
contaminarea cu micotoxine, metale grele, reziduuri de pesticide, contaminarea
radioactivă etc., (Articolul 1, (h) Ordinul nr. 145/2007 ).

 Controlul documentelor - examinarea documentelor comerciale şi, după caz, a

documentelor necesare în temeiul legislaţiei privind hrana pentru animale şi produsele
alimentare care însoţesc lotul.

 Controlul identităţii - examinarea vizuală pentru a asigura corespondenţa dintre

certificatele sau alte documente care însoţesc lotul şi etichetarea şi conţinutul lotului.

 Lot - o cantitate din oricare dintre produsele de hrană a animalelor sau alimentare de
origine nonanimală enumerate în anexa I la prezentul regulament, care aparţin aceleiaşi
clase sau au aceeaşi descriere, făcând obiectul aceluiaşi (aceloraşi) document(e),
expediate cu acelaşi mijloc de transport şi provenind din aceeaşi ţară terţă sau din aceeaşi
parte a unei astfel de ţări.

 Risc - probabilitatea apariţiei unui efect nociv pentru sănătate, precum şi severitatea
acestui efect, ca urmare a expunerii la un pericol; (Articolul 3(9) al Regulamentului (CE)
nr. 178/2002).
4. DESCRIEREA PROCEDURII

4.1. Etapele desfăşurării controlului oficial

Ulterior primirii în PID/PIF/PFI a notificării operatorului, cu cel puţin 24 de ore, în prealabil de

sosirea transportului inspectorul realizează următoarele:

 Controale ale documentelor

 documente comerciale

 documente vamale

 certificate de sănătate

 buletine de analiză şi/sau alte documente care să ateste că produsele sunt în

conformitate cu legislaţia din domeniul siguranţei alimentelor.

 Controale ale identităţii – se realizează cu frecvenţă stabilită în legislaţia specifică.

 Controale fizice inclusiv prelevare de prelevare de probe.

Frecvenţa prelevărilor de probe

 Prelevarea şi transmiterea probelor prelevate în vederea efectuării analizelor de

laborator se efectuează de către inspectorii din PID/PIF/PFI înainte de punerea în liberă
circulaţie a produselor alimentare cu frecvenţa stabilită în legislaţia specifică.

 probele prelevate trebuie să fie însoţite de documentele specifice conform legislaţiei în

vigoare. Analizele se efectuează în laboratoare specializate desemnate ale Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

4.2. Decizii în urma activităţii de control a produselor de origine nonanimală

1) Dacă în urma efectuării controlului documentar, de identitate şi/sau controlului fizic,

inspectorii autorităţii naţionale sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din
PID/PIF/PFI constată îndeplinirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor, avizează
importul transportului respectiv după cum urmează:

 completează partea B din DIPAONA

 întocmeşte şi păstrează o copie a DIPAONA semnată şi ştampilată. Documentul

de intrare a produselor alimentare de origine nonanimală original însoţeşte lotul
în continuare, pe durata transportului acestuia, până când ajunge la destinaţia sa.

2) Dacă, în urma efectuării controalelor oficiale, inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI

constată neîndeplinirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor completează partea B
 câmpul 18 din DIPAONA şi acţionează în conformitate cu articolele 19, 20 şi 21 din
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 şi Procedura privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import elaborată de ANSVSA, varianta în vigoare. Loturile neconforme
sunt notificate prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, în
conformitate cu procedurile stabilite prin legislaţia în vigoare.

3) Inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI pot autoriza continuarea transportului, în aşteptarea

rezultatelor controalelor fizice numai daca notifica autoritatea competentă de la punctul
de destinaţie astfel încât să se garanteze că lotul rămâne sub controlul continuu al
autorităţilor competente, în cazul în care există o suspiciune. Inspectorul emite o copie
certificată a documentului de intrare iar în câmpul B 15 trece informaţiile
corespunzătoare pentru loturile conforme şi informaţii cu privire la lotul neconform sau
suspicionat.

4.3. Tarife aferente

După efectuarea controalelor menţionate mai sus, inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI solicită
dovada achitării tarifului stabilit prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2006 pentru aprobarea tarifelor sanitare
veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontiera, pentru controlul
furajelor de origine vegetală destinate animalelor, produselor medicinale de uz veterinar şi
produselor de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare

4.4. Fracţionarea loturilor

Loturile nu sunt fracţionate până la finalizarea controalelor oficiale şi până la completarea

DIPAONA.

În cazul fracţionării ulterioare a lotului, o copie autentificată a documentului DIPAONA

însoţeşte fiecare parte a lotului, până la punerea în liberă circulaţie.
 Diagrama derulării unui import prin PID/PIF/PFI

- veri ficarea documentara

Notificarea sosirii
transportului in PIF/PID/
PFI (completarea part ea
A DIPAONA –
operatorul economic)
Completarea part ea B
DIPAONA
(punerea in libera
circulatie)
inspector PIF/PID/PFI
Sosirea unui transport de - controlul de identitate 2-3%
produse alimentare de origine -controlul fizi c inclusiv prelevarea
nonanimala probelor – conform frecventei din
(anexa nr.1 a Ordinului programul anual de supraveghere si
145/2007) control si/sau riscul cunoscut sau
posibil (inspector PID/PIF/PFI)
Control documentar
si/sau de identitate
satisfacator
Autorizare derulare
import in asteptarea
Loturi conforme rezultatelor

Notificare DSVSA
(completarea
DIPAONA si
Completarea part ea B transmiterea pe fax)
DIPAONA
(reexpediere, Distrugere, Control
trans formare sau Loturi documentar si/sau
SRAAF
utilizarea în alte scopuri) neconforme de identitate
inspector PIF/PID/PFI nesatis facator

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1 Inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI:

 verifică documentele care pot însoţi un transport de produse alimentare de origine non-
animală, precum documente comerciale, vamale, certificate de sănătate, buletine de
analiză şi alte documente care să ateste că produsele sunt în conformitate cu legislaţia din
domeniul siguranţei alimentelor

 efectuează controlul de identitate si controlul fizic inclusiv prelevarea probelor

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registru/formular de evidenţă a importurilor

 Proces verbal de prelevare

 Cerere analiză

 Eticheta probă

 DIPAONA
 REŢIN EREA OFICIALĂ A PRODUS ELOR ALIMENTARE D E ORIGIN E
NONANIMALĂ

1. SCOP

Scopul procedurii este de a descrie pas cu pas modul în care se realizează reţinerea oficială a
produselor alimentare de origine nonanimală supuse controlului oficial.

2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedură se aplică în cazul efectuării controlului oficial al produselor alimentare de

origine nonanimală, în toate etapele de producţie, fabricare, prelucrare, depozitare, transport sau
distribuţie de produse alimentare, pe piaţa din Romania sau, în cazul importurilor de produse
alimentare de origine nonanimală, în posturile de inspecţie la frontieră/punctele de
intrare/punctele de import, cât şi la depozitele de destinaţie a mărfii, după caz.

3. ASPECTE GENERALE

Pentru deplina înţelegere a prevederilor prezentei proceduri se are în vedere definiţia formulată
în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 pentru reţinere oficială - procedura prin care autoritatea
competentă se asigură că hrana pentru animale sau produsele alimentare nu sunt deplasate sau
alterate până la luarea unei decizii cu privire la destinaţia lor; această procedură include
antrepozitarea de către operatorii din sectorul hranei pentru animale şi din sectorul alimentar în
conformitate cu instrucţiunile autorităţii competente.

Reţinerea oficială a produselor alimentare de origine nonanimală în cadrul controlului oficial din
domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală se poate realiza în posturi de inspecţie la
frontieră, puncte finale de import, depozite de destinaţie, depozite alimentare, unităţi de
fabricaţie, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie colectivă, unităţi de alimentaţie
publică.

În cazul în care pentru anumite produse alimentare de origine nonanimală sunt stabilite prin
legislaţia europeană sau cea naţională condiţii speciale privind siguranţa alimentelor la import,
derularea acestor operaţiuni se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru acele tipuri
de produse.
4. DESCRIEREA PROCEDURII

4.1. Când se aplică reţinerea oficială

Inspectorii oficiali dispun reţinerea oficială a produselor alimentare de origine nonanimală într-
unul dintre următoarele cazuri:

1) la constatarea unei neconformităţi cu legislaţia europeană sau naţională (de ex.

rezultate neconforme la testele pe baza criteriilor de siguranţă definite de Regulamentul
(CE) 2073/2005 cu modificările ulterioare, depăşirea limitelor maxime admise de
reziduuri de pesticide, aditivi, micotoxine etc.),
2) când există suspiciunea cu privire la prezenţa neconformităţii cu legislaţia; pentru
a confirma sau infirma suspiciunea este necesară realizarea unui:

 control oficial prin prelevare de probe a următoarelor loturi de produse

alimentare de origine nonanimală ce provin din ţări terţe sau state membre cu
origine comună cu cea a lotului necorespunzător,

 control oficial prin prelevare de probe a unui lot de produse alimentare

pentru care a fost emis un buletin de analiză al cărui rezultat nu poate fi extins
asupra întregului lot. Nu este cunoscută procedura de prelevare (nu s-a folosit o
procedura de prelevare reprezentativă pentru lot).

3) în cazul în care există îndoieli cu privire la destinaţia reală a lotului, sau la

corespondenţa dintre lot şi garanţiile certificate/documentele care atestă siguranţa
produselor alimentare de origine nonanimală pentru consum uman (cum ar fi: certificate
de sănătate şi/sau rapoarte de analiză etc.). De ex:

 certificatele de sănătate şi/sau buletinele de analiză fac referire la alt lot

decât cel controlat;

 în documente se face referire la un singur lot, iar în cadrul controlului de

identitate se identifică mai multe loturi;

 lipsa documentelor pentru lotul controlat;

 documentele care însoţesc lotul/transportul sunt incomplete.

4) până la aplicarea măsurilor corespunzătoare cu privire la transport/lot (de ex:

distrugere, reexpedierea, tratament special sau utilizarea în alte scopuri a loturilor
neconforme),

5) când se constată din punct de vedere organoleptic că un produs

alimentar/semipreparat/materie primă este vizibil alterat (de ex.: prezenţă spori de
 mucegai la suprafaţa/în interiorul produsului, miros nespecific, prezenţă impurităţi fizice
la suprafaţa/în interiorul produsului ordin 27/2011),
6) când se identifică o unitate care produce alimente de origine nonanimală, dar care
funcţionează fără a fi înregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Reţinerea produselor alimentare/transporturilor/loturilor cu ocazia efectuării controalelor oficiale

are loc până la finalizarea acestora (luarea unei decizii cu privire la destinaţia produselor
alimentare/transporturilor/loturilor), în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
882/2004.

4.2. Cum se realizează reţinerea oficială

Inspectorii oficiali realizează următoarele acţiuni privind reţinerea produselor alimentare/

transportului în cadrul controlului oficial:

 la efectuarea controlului oficial, dacă se constată că produsul/transportul/lotul se

află într-unul din cazurile menţionate mai sus, decid reţinerea oficială a produselor
alimentare /transportului/lotului
 decizia de reţinere oficială este consemnată în Procesul verbal de constatare
întocmit la faţa locului, în prezenţa operatorului/reprezentantului legal al acestuia

 aplică sigiliul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pe

produsul/transportul /lotul neconform şi/sau suspicionat şi se asigură că acesta va fi
păstrat în condiţii corespunzătoare de depozitare până la stabilirea deciziei finale

 eliberează operatorului din domeniul alimentar documentul de reţinere oficială în

conformitate cu modelele stabilite în legislaţia specifică în vigoare

 informează prin notificare scrisă autoritatea vamală aparţinătoare, responsabilă

oficial (în cazul controlului oficial la activitatea de import)

În cazul în care există suspiciunea/confirmarea privind neconformitatea unui lot care face parte
dintr-un transport consolidat – grupaj (într-un mijloc de transport sunt mai multe loturi de
produse), iar operatorul doreşte ca loturile conforme sa fie puse pe piaţă/în liberă circulaţie, se
întreprind următoarele măsuri:

 lotul suspicionat/neconform rămâne sub reţinere oficială,

 operatorul are obligaţia să se asigură că lotul suspicionat/neconform este păstrat în
condiţii corespunzătoare de depozitare,

 operatorul are obligaţia să se asigură că loturile conforme sunt trimise la destinaţie

în condiţii corespunzătoare,
  inspectorul emite o copie certificată a DIPONA, iar în câmpul B15 trece
informaţiile corespunzătoare pentru loturile conforme şi informaţii cu privire la lotul
suspicionat/neconform.

4.3. Decizia privind destinaţia produselor reţinute oficial

La finalizarea controlului oficial asupra lotului/transportului aflat sub reţinere oficială, în funcţie
de rezultatele obţinute, se trage concluzia privind conformitatea/neconformitatea
lotului/transportului respectiv, ceea ce conduce la luarea unei decizii privind:

 avizarea/respingerea importului (în cazul unui import),

 punerea sau nu în liberă circulaţie, respectiv punerea/retragerea de pe piaţă a
lotului/transportului,

 denaturarea/punerea în consum a acestuia în condiţii controlate sanitar-veterinar şi

pentru siguranţa alimentelor.

4.3.1. Rezultate conforme

Dacă rezultatele controlului oficial asupra lotului/transportului sunt în conformitate cu

prevederile legislative în vigoare atunci importul este realizat şi/sau produsul alimentar este pus
în liberă circulaţie şi/sau este pus pe piaţă sau permis să fie pus în consum.

Inspectorii oficiali desfăşoară următoarele operaţiuni:

 ridică sigiliul temporar sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor de

sechestru/reţinere oficială aplicat lotului/transportului respectiv;
 întocmesc şi eliberează operatorului din domeniul alimentar documentul de
ridicare a sechestrului/reţinerii oficiale şi procesul verbal de constatare;

 completează partea B a DIPONA, în cazul activităţii de import;

 semnează, stampilează şi eliberează operatorului documentul de intrare produse

alimentare de origine nonanimală, în cazul activităţii de import;

 păstrează o copie a DIPONA, în cazul activităţii de import;

 înregistrează transportul în registrul privind importul produselor alimentare de

origine nonanimală.
4.3.2. Rezultate neconforme

Dacă rezultatele finale ale controlului oficial asupra lotului/transportului indică neconformitatea
cu prevederile legislative în vigoare, se iau următoarele măsuri:

A. Lotul/transportul nu este pus în liberă circulaţie (în cazul importului)

Dacă rezultatele controlului oficial nu sunt în conformitate cu prevederile legislative în vigoare

atunci, importul nu este realizat şi lotul/transportul nu este pus în liberă circulaţie, iar pentru
aceasta inspectorii oficiali desfăşoară următoarele operaţiuni:

 acţionează în conformitate cu prevederile art. 19, 20 şi 21 din Regulamentul (CE)

nr. 882/2004 şi cu prevederile procedurii privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import elaborată de ANSVSA;
 notifică prin intermediul SRAAF, în conformitate cu procedurile stabilite prin
legislaţia în vigoare;

 comunică operatorului/reprezentantului legal al acestuia decizia privind reţinerea

oficială a lotului/transportului până la aplicarea măsurii ce va fi stabilită în situaţia
respectivă, cu excepţia cazurilor în care circumstanţele necesită o acţiune imediată;

B. Produsul alimentar/lotul este pus pe piaţă/ în liberă circulaţie

Dacă rezultatele controlului oficial nu sunt în conformitate cu prevederile legislative în vigoare

atunci, produsul alimentar/lotul este retras/rechemat de pe piaţă, iar pentru aceasta inspectorii
oficiali desfăşoară următoarele operaţiuni:

 notifică prin intermediul SRAAF, în conformitate cu procedurile stabilite prin

legislaţia în vigoare;
 comunică operatorului/reprezentantului legal al acestuia decizia privind reţinerea
oficială a produsului/lotului până la aplicarea măsurii ce va fi stabilită în situaţia
respectivă, cu excepţia cazurilor în care circumstanţele necesită o acţiune imediată;

 verifică dacă operatorul din domeniul alimentar aplică propria procedura de

retragere/rechemare;

 aplică prevederile procedurii privind retragerea/rechemarea elaborata de

ANSVSA.

Operatorul din domeniul alimentar iniţiază procedurile privind retragerea/rechemarea produselor

alimentare.
5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Inspectorii oficiali

 realizează controlul oficial

 aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care
trebuie întreprinse

5.2. Operatorii din domeniul alimentar

 respectă prevederile legislaţiei din domeniul siguranţei alimentelor

 comunică cu autoritatea competentă

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform

procedurii de control oficial
 Registru/formular de evidenţă a importurilor

 Document de sechestrare/reţinere oficială

 Proces verbal de constatare

 Document de ridicare a sechestrului/reţinerii oficiale

 Formular de notificare

 Proces verbal de distrugere

 Proces verbal de însoţire a produselor în vederea distrugerii

 Document intrare produse alimentare de origine nonanimală (DIPAONA)

 RETRAGEREA/RECHEMAREA PRODUS ELOR ALIMENTARE Ş I

NOTIFICAREA AUTORITĂŢII COMPETENTE

1. SCOP

Procedura are ca scop stabilirea etapelor de organizare şi desfăşurare a acţiunii de

retragerea/rechemarea produselor alimentare de origine nonanimală supuse controlului oficial.

2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedură se aplică în cazul efectuării controlului oficial al produselor alimentare de

origine nonanimală, în toate etapele de producţie, fabricare, prelucrare, depozitare, transport sau
distribuţie de produse alimentare, pe piaţa din Romania sau în cazul importurilor de produse
alimentare de origine nonanimală, în posturile de inspecţie la frontieră/punctele de
intrare/punctele de import, cât şi la depozitele de destinaţie a mărfii, după caz.

3. ASPECTE GENERALE

În înţelesul prezentei proceduri se aplică următoarele definiţii ale termenilor utilizaţi:

 Retragere - recuperarea unui aliment de pe piaţă în orice etapă a lanţului alimentar

 Rechemare – acţiunea de recuperare a alimentelor care reprezintă un risc pentru
sănătate şi care au ajuns deja la consumatori.

 Distribuitori – operatori economici din domeniul alimentar care au livrat

produsele către alţi operatori economici din domeniul alimentar.

Retragerea/rechemarea produselor alimentare de origine nonanimală în cadrul controlului oficial

din domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală are loc atunci când există
suspiciunea/confirmarea că produsele sunt neconforme, iar acestea se află pe piaţă sau la
consumator.

Retragerea/rechemarea are loc cu colectarea produselor respective în spaţii/zone special destinate

produselor neconforme aflate în magazine, depozite, unităţi de fabricaţie.

Responsabilitatea privind retragerea/rechemarea produselor alimentare este a operatorului din

domeniul alimentar în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 178/2002.
Procedurile de retragere/rechemare a produselor alimentare sunt elaborate de
operatori/asociaţiile/patronatele operatorilor din domeniul alimentar. Fiecare operator trebuie să
deţină proceduri de retragere/rechemare de pe piaţă, adaptate specificului activităţii desfăşurate.

Articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede:

 cooperarea între operatorii din diverse segmente ale lanţului de distribuţie a

produselor alimentare, astfel încât să se asigure retragerea de pe piaţă a produselor
alimentare care nu prezintă siguranţă pentru sănătatea consumatorilor;
 informarea de către operatori a autorităţilor competente (DSVSA judeţene/a
municipiului Bucureşti), prin notificare scrisă semnată şi ştampilată la iniţierea
retragerii/rechemării;

 comunicarea cu autorităţile competente (DSVSA judeţene/a municipiului

Bucureşti) pe tot parcursul desfăşurării acţiunii, cu furnizarea tuturor informaţiilor
necesare.

În practică există situaţii în care operatorul economic care a iniţiat retragerea a livrat produsele
către distribuitori. În această situaţie fiecare distribuitor are obligaţia să iniţieze procedura
proprie de retragere, să notifice autoritatea competentă conform prezentei proceduri, precizând în
notificarea de retragere/rechemare denumirea operatorului economic care l-a notificat și data la
care a primit această notificare.

4. DESCRIEREA PROCEDURII

4.1. Retragerea/rechemarea la iniţiativa operatorului, conform art. 19 punctul (1) al

Regulamentului (CE) nr. 178/2002, când există suspiciunea privind neconformitatea
produselor cu cerinţele legislaţiei privind siguranţa alimentelor.

Când operatorul consideră sau are motive să creadă că produsul aflat sub controlul lui nu
satisface cerinţele privind siguranţa produselor alimentare, el iniţiază de îndată procedurile
pentru retragerea produsului alimentar respectiv de pe piaţă şi informează D SVSA judeţeană/a
municipiului Bucureşti odată cu iniţierea procedurii de retragere.

Pe toată durata derulării acestor acţiuni, operatorul menţine comunicarea cu autoritatea

competentă (DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti) şi furnizează toate informaţiile solicitate
de aceasta. Operatorii din domeniul alimentar informează autorităţile competente (DSVSA
judeţene/a municipiului Bucureşti) în legătură cu acţiunile întreprinse pentru prevenirea
riscurilor asupra consumatorului final.
Inspectorul verifică respectarea procedurii şi aplicarea tuturor măsurilor necesare de către
operator.

Inspectorul se asigură că operatorul aplică în mod corect procedura de retragere/rechemare prin

verificarea acţiunilor întreprinse:

 existenţa listei de distribuţie,

 existenţa/dovada comunicării cu clienţii,

 centralizarea informaţiilor privind stocurile existente în piaţă,

 decizia privind modalitatea de gestionare şi destinaţia produselor retrase,

 dovada încheierii procedurii de retragere.

Aceste verificări se fac, după caz, prin verificarea documentaţiei solicitată de la operator, prin
verificare la faţa locului în mod aleator sau dacă sunt motive de suspiciune că operatorul nu
gestionează corespunzător situaţia.

M ăsurile impuse de inspector depind de tipul neconformităţii, gravitatea ei. În cazul în care sunt
întrunite condiţiile prevăzute de legislaţia specifică în vigoare, inspectorul notifică prin SRAAF.
Notificarea prin SRAAF se realizează în conformitate cu procedurile stabilite prin legislaţia în
vigoare.

Decizia rechemării produsului alimentar este a operatorului responsabil de produs şi se bazează

pe o evaluare a riscului pe care îl presupune consumarea produsului deja achiziţionat de
consumator.

Decizia rechemării sau nu a produsului alimentar se comunică obligatoriu autorităţii competente

şi este însoţită de evaluarea risc care a stat la baza acestei decizii.

Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului

Bucureşti) lista de distribuţie în maximum 24 ore. Lista de distribuţie va conţine denumirea şi
adresa operatorului economic către care a livrat produsele neconforme, cantităţile livrate precum
şi numărul şi data documentului comercial cu care a livrat produsele.

Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului

Bucureşti) formularul completat „Unităţi/puncte în care se face retragerea/rechemarea” în
maximum 24 ore.

La finalizarea procedurii de retragere operatorul economic responsabil de retragere pune la

dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase şi cantităţile comercializate către
consumatorii finali.

La finalizarea procedurii de rechemare operatorul economic responsabil de rechemare pune la

dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase/rechemate şi cantităţile
comercializate către consumatorii finali şi nerecuperate de la aceştia.
La finalizarea procedurii de retragere/rechemare inspectorul verifică obligatoriu la faţa locului
informaţiile primite de la operator, inclusiv dovada închiderii procedurii de retragere (dovada
distrugerii produselor sau alte dovezi, dacă e cazul).

La stabilirea duratei de rechemare a unui produs se iau în considerare criterii cum ar fi:

 Cantitatea totală a lotului de produs incriminat,

 Cantitatea de produs care a ajuns la consumator,

 Riscul pe care îl presupune consumul produsului,

 Categoria de consumatori căreia i se adresează produsul,

 Locul pe care îl ocupă produsul incriminat în obiceiurile de consum ale populaţiei,

 Termenul de valabilitate

4.2. Retragerea/rechemarea are loc la solicitarea autorităţii competente

În cazul în care există dovada neconformităţii produselor alimentare cu cerinţele legislaţiei

privind siguranţa alimentele.

Când există dovada neconformităţii produselor alimentare cu cerinţele legislaţiei privind

siguranţa alimentelor, autoritatea competentă (DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti) aduce
la cunoştinţă operatorului dovada neconformităţii şi solicită operatorului să iniţieze procedura de
retragere/rechemare a produselor neconforme pe baza listelor de distribuţie existente.

În continuare se aplică etapele de la pct. 4.1.

Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului

Bucureşti) lista de distribuţie în maximum 24 ore. Lista de distribuţie va conţine denumirea şi
adresa operatorului economic către care a livrat produsele neconforme, cantităţile livrate precum
şi numărul şi data documentului comercial cu care a livrat produsele.

Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului

Bucureşti) formularul completat „Unităţi/puncte în care se face retragerea/rechemarea” în
maximum 24 ore.

În cazul unei neconformităţi a produsului alimentar care pune în pericol major sănătatea
populaţiei (de ex. rezultate nesatisfăcătoare la testele pe baza criteriilor de siguranţă definite de
Regulamentul 2073/2005 cu modificările ulterioare) şi când alte măsuri nu sunt suficiente pentru
realizarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii, se iniţiază procedura de rechemare a acestuia
de la consumator.

Pe lângă informarea celorlalţi operatori din lanţul alimentar operatorul informează, în mod
eficient şi precis, consumatorii în legătură cu motivul acestei acţiuni.
Decizia rechemării produsului alimentar este a autorităţii competente, se solicită operatorului
economic responsabil de produs şi se bazează pe o evaluare a riscului pe care îl presupune
consumarea produsului deja achiziţionat de consumator.

M enţinerea măsurii decise se face pentru un interval de timp considerat adecvat de inspector în
colaborare cu operatorul.

La finalizarea procedurii de retragere operatorul economic responsabil de retragere pune la

dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase şi cantităţile comercializate către
consumatorii finali.

La finalizarea procedurii de rechemare operatorul economic re4sponsabil de rechemare pune la

dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase/rechemate şi cantităţile
comercializate către consumatorii finali şi nerecuperate de la aceştia.

La finalizarea procedurii de retragere/rechemare inspectorul verifică obligatoriu la faţa locului

informaţiile primite de la operatorul responsabil de retragere/rechemare, inclusiv dovada
închiderii procedurii de retragere (dovada distrugerii produselor sau alte dovezi, dacă e cazul).

La stabilirea duratei de rechemare a unui produs se iau în considerare criterii cum ar fi:

 Cantitatea totală a lotului de produs incriminat,

 Cantitatea de produs care a ajuns la consumator,

 Riscul pe care îl presupune consumul produsului,

 Categoria de consumatori căreia i se adresează produsul,

 Locul pe care îl ocupă produsul incriminat în obiceiurile de consum ale populaţiei,

 Termenul de valabilitate

4.3. Informarea consumatorilor în cazul rechemării

Informarea consumatorilor trebuie să nu îi inducă pe aceştia în eroare şi trebuie să le furnizeze

informaţii relevante privind produsul ce trebuie returnat la operator.

Informarea poate fi făcută prin următoarele mijloace, fără a se limita la acestea:

 Anunţ pe pagina web a operatorului

 Anunţ pe pagina web a autorităţii competente (ANSVSA)

 Anunţ plasat la locul de vânzare a produsului

 Anunţ în mass-media locală şi naţională (ziare şi televiziune) în funcţie de situaţie

(produs distribuit naţional şi/sau judeţean)

 Anunţ în fiecare DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti la avizier

4.4. Retragere/rechemare prin SRAAF

În cazul în care retragerea/rechemarea este notificată prin SRAAF, retragerea rechemarea se

realizează prin operatorul final responsabil de acţiune de ex: prin reţeaua de magazine a
operatorilor din AMRCR (Asociaţia M arilor Reţele Comerciale din
Romania)/distribuitor/producător.

Retragerea se face fără aplicarea sigiliului la fiecare operator cu activitate în domeniul alimentar.

Reţinerea oficială se aplică la operatorul final responsabil de acţiunea de retragere/operator

stabilit pentru finalitatea acţiunii.

Retragerea se face prin grija şi responsabilitatea operatorului final cu respectarea prevederilor

legale în vigoare.

Inspectorul se asigură că operatorul aplică în mod corect procedura de retragere/rechemare prin

verificarea acţiunilor întreprinse: existenţa listei de distribuţie, existenţa/dovada comunicării cu
clienţii, centralizarea informaţiilor privind stocurile existente în piaţă, decizia privind
modalitatea de gestionare şi destinaţia produselor retrase, dovada încheierii procedurii de
retragere.

Produsele alimentare sunt dirijate la depozitul central, unde este cazul, şi se întocmeşte un proces
verbal de predare - primire în care sunt trecute toate informaţiile cu privire la produs (nr. de lot,
cantitate, data fabricaţiei, altele)

Operatorul întocmeşte un centralizator privind situaţia produselor retrase/rechemate.

Responsabilitatea inspectorilor în cazurile de retragere/rechemare

În cazul notificării prin SRAAF a retragerii/rechemării, inspectorii trebuie să verifice

îndeaproape aplicarea procedurii de retragere/rechemare de către operator, prin solicitare şi
verificare de informaţii documentate şi verificarea finală la faţa locului (dar nu mai târziu de 72
de ore de la declanşarea procedurii).

4.5. Retragere/rechemare fără implicarea SRAAF

Atunci când operatorul iniţiază procedura de retragere/rechemare dar nu este o situaţie de

SRAAF inspectorii trebuie să solicite şi să verifice informaţiile documentate de la operator şi să
facă o verificare la faţa locului doar dacă au o suspiciune ca procedura nu este aplicată
corespunzător.
5. RESPONSABILITĂŢI

5.1 Inspectorii oficiali

 aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care

trebuie întreprinse,
 realizează controlul oficial la faţa locului în caz de suspiciune

5.2 Operatorul economic

 menţine comunicarea cu inspectorii oficiali pe toată perioada de derulare a

controlului oficial,
 informează ANSVSA atunci când iniţiază procedurile de retragere/rechemare a
produselor alimentare,

 stabileşte măsurile ce se impun pentru a preveni riscurile pentru consumatorul

final,

 informează consumatorul despre motivul retragerii alimentelor de pe piaţă,

 în cazul retragerii alimentelor de pe piaţă, va prelua de la consumator alimentele

deja furnizate,

 îşi însuşeşte şi aplică prezenta procedură în cazul oricărei suspiciuni cu privire la o

posibilă contaminare a produsului alimentar.

6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE

 Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform

procedurii de control oficial
 Registru/formular de evidenţă a importurilor

 Document de sechestrare/reţinere oficial

 Proces verbal de constatare

 Document de ridicare a sechestrului/reţinerii oficiale

 Formular de notificare

 Proces verbal de distrugere

 Proces verbal de însoţire a produselor în vederea distrugerii

 Documente care însoţesc un produs/transport/lot care atestă siguranţa produselor

alimentare de origine nonanimală pentru consum uman
  Document care să fundamenteze neconformitatea cu legislaţia UE sau naţională a
unui produs/lot/transport

 Document care să fundamenteze suspiciunea sau îndoiala cu privire la

corespondenţa dintre lot şi documentele care atestă siguranţa produselor alimentare de
origine nonanimală pentru consum uman (certificatele de sănătate şi/sau rapoartele de
analiză etc.)

 Notificarea operatorului prin care autoritatea competentă (DSVSA/ANSVSA) este

informată cu privire la retragerea/rechemarea produselor alimentare, formular disponibil
pe site-ul ANSVSA

 Document de intrare produse alimentare de origine nonanimală

 Documente de referinţă (cadru legislativ general)
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 a Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002
de stabilire a principiilor şi cerintelor generale ale legislatiei în domeniul alimentelor, de înfiinţare a
Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controalele

oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru
animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de bunăstare a animalelor, cu
amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 a Parlamentului European şi Consiliului din 29 aprilie 2004 cu
privire la igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru alimente, cu

amendamentele ulterioare
Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 330 din 5.12.1998
Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind nivelurile maxime de pesticide M RL în şi pe produsele
alimentare şi furaje de origine vegetală şi animală cu modificările şi completările ulterioare
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii
alimentari, cu modificaările şi completările ulterioare
Regulamentul (UE) nr. 16/2011 al Comisiei de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a
sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje
Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, cu completările şi
modificările ulterioare
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; cu modificarile şi completările ulterioare
Hotararea de Guvern nr. 925/2005 pentru aprobarea Regulilor privind controalele oficiale
efectuate pentru a se asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi
cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protecţie a animalelor, cu completările şi
modificările ulterioare

Hotărârea de Guvern nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele

sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modficările şi completările ulterioare

Ordinul preşedintelui ANS VS A nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si
pentru siguranţa alimentelor privind procedura de aprobare sanitară veterinară şi pentru siguranţa
alimentelor a activităţilor de obţinere şi vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare
de origine animală sau nonanimală precum şi a activitătilor de productie, procesare, depozitare,
transport si comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu completările şi
modificările ulterioare
Ordinul comun nr. 772/68/859/442 al M APDR, ANSVSA, M S, ANPC, pentru aprobarea Normei
privind Sistemul Rapid de Alertă pentru alimente şi furaje, conform domeniilor specificate în acest
ordin comun

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale S anitare Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte
condiţiile în care se derulează operaţiunile de import - export şi comerţ intracomunitar de produse
alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor;
cu modificările şi completările ulterioare prin Ordinul nr. 80/2008 privind modificarea şi
completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte
condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse
alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale S anitare Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor nr. 1/2006, pentru aprobarea tarifelor sanitare veterinare privind finanţarea inspecţiilor
şi controalelor veterinare la frontieră, pentru controlul furajelor de origine vegetală destinate
animalelor, produselor medicinale de uz veterinar şi produselor de origine nonanimală cu
modificările şi completările ulterioare

Ordinul preşedintelui ANS VS A, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului mediului şi

gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor
de inspecţie la frontiera stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse
controalelor veterinare şi pentru siguranta alimentelor, cu completările şi modificările ulterioare

Ordin nr. 27/2011 al preşedintelui ANSVSA privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de

igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în Regulamentul
Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 2073/2005 privind criteriile
microbiologice pentru produsele alimentare, cu modificările şi completările ulterioare

Ordin nr. 13/2005 al preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor ce stabileşte regulile pentru prelevarea de probe de produse de origine
animală pentru examenul de laborator

Ordin nr. 25/2008 al preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi
transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor

Ordin nr.91/2005 al preşedintelui ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce

stabileşte regulile aplicabile controalelor regulate asupra stării generale de igiena, efectuate de
operatori în unităţi, în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate
pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, şi cu Norma sanitară veterinara privind problemele de
sănătate care reglementează producerea şi comerţul cu carne proaspăta de pasare, aprobată prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 402/2002, ce transpune prevederile
Deciziei Comisiei nr. 2001/471/CE de stabilire a normelor care se aplică controalelor regulate de
igienă generală efectuate de către operatori în unităţi în conformitate cu Directiva 64/433/CEE
privind condițiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete şi cu Directiva
71/118/CEE privind problemele de sănătate care afectează schimburile cu carne proaspătă de pasăre

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale S anitare Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi
pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală

Programul supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, varianta în vigoare

M anual procedural pentru funcţionarea RASFF.

 Listă abrevieri

ANSVSA Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

CE Comisia Europeană
DIPAONA Document intrare produse alimentare de origine nonanimală
DSVSA Direcţia Sanitar-veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
HACCP Hazard Analysis. Critical Control Point
PCC Punct critic de control
PFI Punct final de import
PID Punct de intrare desemnat
PIF Post de inspecţie la frontieră
ROF Regulament de organizare şi funcţionare
SRAAF Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje

Bibliografie
Legislaţie europeană şi naţională în vigoare
http://ec.europa.eu/