Grup scolar de Industrie Alimentara

DUMITRU MOTOCGalati

Elev: ENACHE Iuliana Clasa a XI-a R

Indrumator: ing. Oana Dragus

An scolar 2007 - 2008

CUPRINS

1.Argument 2.Meniu complet pentru dejun 3.Aranjarea meselor 4.Sisteme de servire 5.Debarasarea meselor 6.Norme de igiena si protectie a muncii 7.Bibliografie 8.Anexe

ARGUMENT
Aspectul unei mese trebuie sa fie in permanenta cat mai placut, pe ea aflanduse numai obiectele din care s-a mancat sau se va manca.De aceea este necesara strangerea de pe masa a tuturor obiectelor de inventar care nu se mai folosesc. Prin debarasarea meselor se inteleg operatiile prin care obiectele de servire si resturile de mancare se strang de pe mese si se transporta la oficiile de menaj ale unitatii. Aceste operatii se efectueaza de catre chelner in urmatoarele situatii: - cand pe masa au fost asezate in cadrul mise-en-place-ului mai multe obiecte de servire fata de preparatele sau bauturile comandate; - cand clientii au terminat de consumat preparatele sau bauturile servite; - cand clientii s-au ridicat de la masa pentru a parasi salonul; - la terminarea programului de functionare a unitatii. - dupa fiecare serviciu - ori de cate ori este nevoie

MENIU COMPLET PENTRU DEJUN

ROSII UMPLUTE CU PASTA DE BRANZA : gustare rece SUPA DE FASOLE BOABE SI COSTITA : preparat lichid PLACHIE DE PESTE (CRAP) : preparat din peste PILAF ORIENTAL CU CARNE DE PORC : preparat de baza SALATA DE VARZA ALBA : salata OREZ CU LAPTE : desert PAINE ALBA : produse de panificatie KRESKOVA : votca BORSEC : apa minerala LACRIMA LUI OVIDIU : vin alb CABERNET : vin rosu

ARANJAREA MESEI
Fetele de masa se aduc in teancuri de cate 10.Se aseaza pe masa peste molton, apucandu-se de colturile 1-4 sau 3-2, printr-o singura aruncare in fata,si la fel se aseaza si napronul. Farfuriile suport se aduc in teancuri de cate 15 cu ancarul desfasurat pe antebratul si palma stanga si cu coltul ancarului peste farfurii.Se aseaza pe masa pe partea dreapta a clientului si se aseaza cu mana dreapta la 2cm de marginea fafuriei, cu emblema spre mijlocul blatului mesei. Farfuria pentru gustare rece se aseaza pe suportul de farfurie intinsa. Cutitele se aseaza pe partea dreapta a farfuriilor in urmatoarea succesiune: cutitul pentru preparatul de baza, cutitul pentru peste si cutitul pentru gustare, distantele intre ele de circa 1/2cm, manerele de la marginea tabliei distantele 2-3cm, in linie dreapta sau diagonala. Lingura (pentru preparat lichid) se aseaza in partea dreapta intre cutitul pentru gustare rece si cutitul pentru peste. Furculitele se aseaza pe partea stanga, in aceeasi succesiune si forma (furculita pentru preparat de baza, furculita pentru peste, furculita pentru gustare). La aranjarea cutitelor si furculitelor se incepe cu cele de baza, astfel incat cel de gustare sa fie primul la utilizare. Tacamul pentru desert: lingurita se aseaza in fata farfuriei suport, cu codita spre dreapta. Paharele se aseaza in linie dreapta, diagonala sau semicerc, in fata tacamurilor pentru desert, in urmatoarea succesiune si pozitie: paharul pentru aperitiv, la varful cutitului pentru gustare, apoi paharul pentru vin alb, paharul pentru vin rosu si paharul pentru apa minerala.La asezarea paharelor se va avea in vedere distanta acestora, la gura cu circa 1/2cm,iar linia simetrica propusa sa fie estetica si comoda. Produsele de panificatie se vor aseza separat pentru fiecare consumator, pe suport de farfurioara, in partea stanga a furculitelor, la mijlocul coditelor acestora, distantate la circa 2cm. Servetul de panza se va aseza fie in forma de valuri pe farfuria de gustare, paralel cu marginea tabliei de masa, fie introdus in punga de polietilena speciala cu numar de masa si loc.De asemenea, mai poate fi prezentat in forma de triunghi in fata suportului de paine. Servetul de hartie se pliaza triunghi si se aseaza pe suportul de paine (desfasurat) sau sub furculite. Salatiera se aduce cu produsul initial, odata sau inaintea preparatului de baza si se aseaza in fata furchetilor furculitei, la serviciul (individual).Cand salatiera este comuna, se aduc si farfurioare pentru servit. Osiera se aduce odata cu preparatul respectiv si se aseaza fie in locul salatierei, fie in fata tacamurilor pentru desert, urmand apoi paharele.

SISTEME DE SERVIRE
Operatiile de cea mai mare importanta ce se efectueaza intr-o unitate de alimentatie publica, constau in manipularea obiectelor de servire pentru ca preparatele si bauturile optionate sa fie consumate, sa ajunga la dispozitia consumatorilor, dandu-le posibilitatea sa le ingereze cu un efort cat mai redus si intr-un climat de destindere, de placere. Tinand seama de rolul si aportul personalului de servire in efectuarea operatiilor de servire a preparatelor si bauturilor, se desprind urmatoarele sisteme de servire: 1.Sistemul de servire direct (englezesc): -sistemul de servire direct, cu ajutorul clestelui sau lusului ; -sistemul de servire la gheridon ; -sistemul de servire cu ajutorul a doi ospatari ; -sistemul de servire la farfurie ; -sistemul de servire la ceasca ; -sistemul de servire cu ajutorul caruciorului. 2.Sistemul de servire indirect (francez). 3.Autoservirea : -totala ; -partiala. 4.Servirea rapida. 5.Servirea la domiciliu. 6.Sistemul de servire prin intermediul automatelor.

SISTEMUL DE SERVIRE DIRECT

Sistemul de servire direct, cu ajutorul clestelui sau lusului consta in aducerea de la sectie a preparatelor portionate si montate pe obiectele de servire, ca: platouri, boluri, supiere, legumiere, care se aseaza pe antebratul si palma stanga, pe care in prealabil a fost asezat ancarul. Se prezinta pe partea stanga a consumatorului si pe aceeasi parte se si serveste, apropiindu-se marginea obiectului, cu ajutorul caruia s-a transportat preparatul respectiv, de marginea farfuriei asezate in prealabil pe masa, in fata consumatorului.Cu mana dreapta se prinde clestele sau lusul si cu miscari ordonate, sigure, se trece preparatul in farfurie. Dupa ce a fost servita cantitatea de preparat prevazut in reteta pentru o portie si comandate, clestele sau lusul se aseaza pe obiectul de servire, se trece prin spatele consumatorului servit, deci spre dreapta, pentru a se efectua aceleasi operatii la alt consumator. Sistemul de servire direct se foloseste la servirea celor mai multe feluri de preparate (cu exceptia celor mai fragile:oua ochiuri, creier pane), cand timpul de servire este mai redus, iar personalul are calificarea necesara pentru a sti sa manuiasca clestele, sa prezinte preparatele si sa le portioneze in mod egal. Avantajele servirii directe sunt urmatoarele: -deschide apetitul consumatorilor ; -este mai rapid, chelnerul avand o mai mare indemanare la servirea preparatelor, trecerea acestora, din obiectele de transport in cele din care se consuma, se face intr-un timp mai scurt ; -este un serviciu elegant, sobru, care impresioneaza in mod placut clientela; -nu necesita un spatiu prea mare pentru practicarea lui. Dezavantajele servirii directe sunt create numai in situatiile cand personalul care il practica nu are dexteritatea necesara efectuarii operatiunilor acestui serviciu: -se deranjeaza clientii prin solicitarea permisiunii de a fi serviti; -nu da posibilitatea consumatorilor sa-si aleaga ceea ce doresc si cat doresc din preparatul adus; -prezinta riscul sa se pateze cu mancare fata de masa sau imbracamintea clientilor, fie din nepriceperea personalului de serviciu, fie din neatentia clientului care poate face o miscare ce incomodeaza chelnerul in timpul servirii preparatului respectiv.

SISTEMUL DE SERVIRE INDIRECT

Acest sistem de servire consta in aducerea preparatelor transate, montate de la sectie pe obiecte de servire si se prezinta consumatorilor in aceleasi conditii ca si la sistemul de servire direct.Preparatele sunt insotite de ustensilele de servire corespunzatoare: -cleste (lingura si furculita) pentru mancaruri; -lus pentru preparatele lichide Servirea, trecerea preparatelor din obiectele folosite la transportul lor in farfuriile asezate in prealabil in fata consumatorilor se poate efectua in doua moduri, care sunt prezentate in continuare. Preparatul este oferit de chelner pe partea stanga a consumatorului apropiind marginea obiectului de servire de marginea farfuriei asezate pe blatul mesei. Consumatorul, ajutandu-se de ustensilele de servire trece, singur in farfuria din fata sa preparatul oferit. In timpul oferirii preparatelor, chelnerul sta in stanga consumatorului, cu piciorul stang putin fandat in fata si cu mana dreapta indoita la spate, indreptata cu bustul spre consumator.In cazul in care numarul clientilor este mai mare, oferirea preparatelor se poate face concomitent de mai multi lucratori. Dupa ce s-a servit pe rand fiecare consumator, in cazul in care a mai ramas din preparat, chelnerul aseaza in mijlocul sau coltul blatului mesei obiectul de servire cu preparatul ramas neservit, urmand sa il ofere din nou dupa ce s-a consumat in intregime cantitatea servita prima oara.In cazul in care preparatul trebuie mentinut cald, chelnerul il duce la sectia de productie sau la consola pe care se gaseste un resou sau spirtiera. Preparatul, dupa ce a fost prezentat consumatorilor, se aseaza la mijlocul blatului mesei in obiecte de servire folosit la transport, la o distanta accesibila mai multor comeseni, urmand ca apoi acestia, cu ajutorul ustensilelor de servire, sa se serveasca pe rand din preparatul oferit. Avantajele servirii indirecte sunt urmatoarele: -prezentandu-se in cantitati mari, montate la sectie, aspectul preparatelor este mai estetic, apetisant, stimuleaza apetitul consumatorilor; -consumatorul poate sa serveasca ceea ce doreste si in cantitatea dorita; -nu necesita spatiu prea mare pentru practicarea lui. Dezavantajele servirii indirecte constau in: -servirea preparatelor necesita un timp mai mare ; -scoate in evidenta stangacia unor clienti care nu au indemanarea necesara folosirii ustensilelor de servire si trecerii preparatelor in farfurie, din obiectele folosite la transportarea lor.

DEBARASAREA MESELOR
Prin debarasarea meselor se inteleg operatiile prin care obiectele de servire si resturile de mancare se strang de pe mese si se transporta la oficiile de menaj ale unitatii. Strangerea de pe mese a obiectelor de servire si a resturilor de mancare si transportarea lor, la oficiile de menaj, se efectueaza cu multa atentie, cu calm, cu pricepere si indemanare, respectandu-se anumite reguli. Debarasarea farfuriilor se face pe partea dreapta a consumatorului, prinzandu-se cu mana dreapta marginea farfuriei respective.Aapoi se aseaza pe mana stanga, care va fi acoperita cu ancarul desfasurat.In funcie de numarul farfuriilor, al cantitatilor resturilor de mancare si a felului preparatului, debarasarea farfuriilor se executa in trei feluri: -cu o singura farfurie, cand de pe masa se ridica o singura farfurie. Aceasta se prinde de margine cu mana dreapta, se ridica si se trece in mana stanga intre degetul mare, asezat deasupra, pe marginea farfuriei si sprijinita pe celelalte degete rasfirate sub farfurie; -cu doua farfurii, cand se ridica doua sau mai multe farfurii, iar tacamurile si resturile de preparate sunt in cantitati mai mici.In aceasta situatie, prima farfurie se trece in mana stanga, intre degetul mare, asezat pe marginea de deasupra farfuriei, si degetul aratator si cel mijlociu, asezate sub farfurie.Cea ce a doua farfurie se aseaza pe antebratul stang, sprijinandu-se de incheietura palmei, degetul inelar si degetul mic, vor fi ridicate in sus.Cu mana dreapta, se trec tacamurile si resturile de preparate din farfuria a doua in prima farfurie, urmand ca a treia si apoi rand pe rand , si celelalte farfurii sa fie asezate pe parfuria a doua.Pe masura ce sunt asezate pe mana stanga, acestea se elibereaza de tacamuri si resturi de preparate, ce se depoziteaza pe prima farfurie; trecerea resturilor de preparate in prima farfurie se face numai cu furculita; -cu trei farfurii, cand la masa se ridica doua sau mai multe farfurii, iar tacamurile si resturile de preparate sunt in cantitati mai mari.Prima farfurie se aseaza in aceleasi conditii aratate mai sus, numai cu degetul mijlociu se retrage si se aseaza impreuna cu degetul inelar si cel mic, rasfirate, sub cea de a doua farfurie.Marginea celei de a doua farfurii se aseaza sub prima farfurie.Tacamurile de pa farfuria a doua se aseaza pe prima farfurie, ramanand pe aceasta numai eventualele resturi de preparate.Cea de a treia farfurie se aseaza pe antebrat, sprijinandu-se de incheietura mainii si pe marginea celei de a doua farfurie.Furculita se foloseste la trecerea restiurilor de preparate pe farfuria a doua, iar apoi se aseaza lanmga celelalte tacamuri pe prima farfurie. Cu celelalte farfurii se procedeaza la fel ramanand pe antebrat una peste alta. Dupa ce au fost ridicate de la masa, toate farfuriile (dar nu mai mult de 810) si tacamurile se transporta la consola sau direct la oficiul de menaj, pentru spalarea veselei si a tacamurilor.

Debarasarea mesei de farfuria pentru produsele de panificatie, de salatiere, farfurioare pentru sare si de serviciul pentru unt si gem se efectueaza pe partea stanga a consumatorilor, folosindu-se tava de serviciu, prinsa intre degetele mainii stangi sau pe antebratul si palma stanga, acoperite cu ancarul desfasurat. Debarasarea tacamurilor se face o data cu farfuriile.Operatiile ce se efectueaza pentru strangerea si transportul tacamurilor difera, in functie de situatiile in care acestea sunt asezate de clienti dupa ce consuma preparatele servite, de felul si numarul lor. o In situatia in care tacamurile au fost asezate de o parte si de alta a marginii farfuriei, chelnerul va trece mai intai pe partea stanga a consumatorului, fara sa ridice de pe masa tacamul din partea stanga il va aseza in farfurie, apoi va trece prin spatele consumatorului in partea dreapta a acestuia si va aseza tacamul din partea dreapta pe farfurie, ridicandu-le impreuna. o In situatia in care tacamurile sunt lasate pe fata de masa in partea stanga a farfuiei, acestea se vor aseza pe farfurie pe partea stanga a consumatorului si apoi se ridica toate o data pe partea dreapta.Farfuria ridicata de pe masa cu mana dreapta se trece pe mana stanga.Apoi cu mana dreapta se ridica cutitul si se aseaza pe farfuria fixate intre degetul mare si degetul aratator si mijlociu cu lama spre centrul farfuriei si cu manerul spre margine.Furculita cu dintii in sus sau lingura se aseaza perpendicular peste lama cutitului. Manerul unei furculite se prinde, intre degetul mare si marginea farfuriei, asigurandu-se astfel o mai mare stabilitate a tacamurilor in timpul transporturilor.Lamele cutitelor se introduc sub manerele furculitelor. In cazul in care lingurita, folosita la consumarea ceaiului sau a altei bauturi nealcoolice calde, este asezata pe marginea farfuriei suport cu manerul pe blatul mesei sau langa farfurie, chelnerul o ridica si o aseaza pe farfuria suport.Se ridica apoi impreuna. Linguritele, dupa ce au fost ridicate de pe masa, o data cu farfuria suport si cu ceasca in care s-a servit bautura comandata, se aseaza pe tava cu ajutorul careia se efectueaza debarasarea, alaturi de ceasca respectiva. Debarasarea paharelor se face cu ajutorul unei farfurii, in cazul in care se debaraseaza un singur pahar, sau cu ajutorul tavii de serviciu, cand se debaraseaza mai multe pahare. Paharele sunt prinse cu mana dreapta de baza sau de picior, pe partea dreapta a consumatorului, si se aseaza pe tava de serviciu care este prinsa intre degetul mare si celelalte degete de la mana stanga.Asezarea se face incepand de la antebrat spre varful degetelor, evitandu-se astfel dezechilibrarea tavii si ciocnirea paharelor. Debarasarea celorlalte obiecte de servire se face pe masura ce acestea nu mai sunt necesare consumarii preparatelor sau bauturilor comandate.Solnitele, cosuletele pentru paine, suporturile pentru servetele etc.se ridica, cu mana dreapta si se aseaza pe tava de serviciu, care se gaseste in mana stanga, pentru a fi transportate la consola sau oficiul de menaj.

Se va urmari ca acestea sa se ridice de la o distanta cat mai apropiata,evitandu-se intinderea mainii prin fata consumatorilor. Debarasarea scrumierelor se face prin ridicarea scrumierelor de la masa dupa fiecare tigara consumata, in felul urmator: se vine la masa cu tava tinuta in mana stanga pe care se gasesc doua scrumiere curate.Se ia cu mana dreapta o scrumiera curata, se aseaza peste scrumiera care urmeaza sa fie debarasata si se ridica amandoua, evitandu-se imprastierea scrumului de tigara.Se aseaza pe tava. Se ridica a doua scrumiera curata si se aseaza pe blatul mesei la o distanta accesibila consumatorilor care fumeaza. Debarasarea resturilor de mancare se face o data cu debarasarea farfuriilor, folosindu-se clestele.Ulterior numai firimiturile produselor de panificatie se strang cu ajutorul periei si farasului special.In lipsa acestuia se poate folosi ancarul si o farfurie curata.Se va evita ca firimiturile sa cada pe imbracamintea clientilor, pe pardoseala sau pe scaunele ramase libere. In cazul in care fata de masa a fost patata partial, se poate folosi un napron asezat peste pata respectiva. Strangerea fetelor de masa, dupa terminarea programului de functionare a unitatii, in cazul in care acestea sunt curate si mai pot fi folosite, se realizeaza astfel:chelnerul va prinde cu trei degete(cel mare,aratatorul si mijlociul) de la mana dreapta cutele care se intretaie la mijlocul la mijlocul fetei de masa si o ridica circa 5-10cm, cu degetul aratator si cel mare de la mana stanga prinde marginea fetei de masa din partea stanga, in dreptul cutei proeminente formata pe toata lungimea acesteia, ridicand-o pana la nivelul mainii drepte, roteste 180 grade mana stanga spre cuta adancita, prinde si marginea fetei de masa opusa si apoi ridica si scutura usor intreaga fata de masa, dupa care se continua impaturirea pe blatul mesei, urmarindu-se respectarea cutelor facute initial la calcat. La debarasarea meselor se va tine seama de urmatoarele reguli: -operatiile vor fi efectuate cu multa atentie,calm si in liniste -se va evita incomodarea consumatorilor prin intinderea mainilor prin fata acestora sau solicitarea permisiunii efectuarii debarasarii in timpul cand acestia s-au apropiat pentru a purta o discutie -numarul de obiecte ridicate de pe masa sa nu depaseasca posibilitatile persoanei care efectueaza operatiile de debarasare.In caz contrar s-ar putea crea situatii neplacute,fie prin dezechilibrarea obiectelor si spargerea lor,fie prin caderea resturilor de mancarecare ar pata imbracamintea consumatorilor si a personalului unitatii sau pardoseala salii(parchetul,mocheta,covoarele etc.) -timpul de debarasare sa fie cat mai scurt.

IGIENA SI PROTECTIA MUNCII IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA

IGIENA IN UNITATI Respectarea normelor igienico-sanitare constituie un element de baza in asigurarea unui inalt nivel de servire, in special in alimentatia publica. Pentru desfasurarea procesului de productie si servire in conditiile igienico-sanitare, unitatile culinare sunt prevazute cu spatii de productie, desfacere, depozitare si anexe. Curatenia in unitatile de alimentatie publica se efectueaza fie in timpul noptii, dupa inchiderea unitatii, fie a doua zi dimineata, inainte de deschidere. Spalarea si stergerea geamurilor de la usi si de la ferestre, a elementilor de calorifer, a lambriurilor lavabile se efectueaza zilnic si ori de cate ori se prafuiesc sau se murdaresc. Vesela folosita la prepararea produselor culinare prezinta resturi de sosuri, grasimi etc.Inainte de spalare se va curata de grasimi sau alte resturi, apoi se va freca cu o perie tare deasupra unei lazi sau a unui vas al carei continut se va depune in lada de resturi menajere a bucatariei sau a unitatii. La spalarea veselei se vor folosi intotdeauna manusi de cauciuc, sort impermeabil, ghete speciale si tot echipamentul prevazut de normele stabilite pentru protectia si securitatea muncii. Fiecare lucrator este obligat sa intretina in permanenta stare de curatenie la locul sau de munca de la inceputul activitatii si pana la sfarsitul programului de lucru. Sefii de unitate se vor ingriji in mod curent sa aprovizioneze unitatea cu cantitati suficiente de substante dezinfectante conform normativelor prevazute in cadrul intreprinderii. IGIENA PERSONALULUI Periodic, respectiv lunar, personalul din alimentatia publica trebuie sa se prezinte la controlul medical, iar rezultatele acestuia se consemneaza in carnetul medical pe care trebuie sa-l aiba fiecare angajat. Seful de unitate este obligat sa controleze zilnic intregul personal cu privire la tinuta, igiena personala si starea sanatatii. Persoanele care intra in bucatarie vor purta obligatoriu halat alb. Este absolut necesar ca atat inainte cat si dupa program, lucratorii sa faca un dus. Acolo unde nu exista dusuri in unitate, lucratorii vor efectua aceasta operatie la domiciliu.Lucratorii trebuie sa pastreze parul ingrijit si strans sub boneta (coronite).

NORME GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII

Normele de protectia muncii fac parte integranta din procesul de productie si au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale.Lucratorii trebuie sa respecte normele de tehnica securitati muncii la fiecare compartiment de lucru, sa le insuseasca temeinic, participand la toare instructajele ce se fac in unitate si sa semneze fisa de instructaj individual. Masinile, utilajele si ustensilele vor fi verificate inainte de folosirea lor, spre a constata daca sunt in perfecta stare de functionare.Se va verifica daca au fost luate masuri de siguranta conform prescriptiilor si daca dispozitivele de siguranta au fost instalate la utilaje si instalatiile din procesul de productie. Lipsurile si defectele constatate se vor aduce imediat la cunostinta sefului de unitate (seful de compartiment), care trebuie sa ia masurile de remediere. Este interzis angajatilor sa fumeze sau sa mearga cu lampile de gaz aprinse in apropierea materialelor inflamabile sau explozibile, precum si fumatul in bucataie unde se prepara alimentele. FUMATUL ESTE PERMIS NUMAI IN LOCURILE ANUME STABILITE RESPECTAND NORMELE P.S.I.(prevenirea si stingerea incendiilor). La terminarea lucrului, lucratorii trebuie sa aseze marfurile in rafturi, ustensilele in sertare, in tejghele si in depozite de mana, iar produsele alimentare alterabile sa fie introduse in spatiile frigorifice.Ei mai trebuie sa curete, sa greseze motoarele si utilajele dupa ce acestea au fost oprite si decuplate de la sursa electrica; sa inchida toate robinetele de presiune si sa scoata de sub tensiune utilajele, intrerupand curentul; sa stranga toate deseurile, sa le transporte si sa le depoziteze la locurile stabilite; sa efectueze curatenie perfecta la locul de munca. Stergerea geamurilor interioare si experioare se face cu ajutorul scarilor speciale in perfecta stare de rezistenta, fiind asigurate de unul sau doi lucratori. Paharele se vor manipula in timpul serviciului numai pe tavi (fiind interzisa manipularea intre degete). Flambarea diferitelor specialitati la masa consumatorilor se face cu multa atentie si la distanta. Postul de prim ajutor se amenajeaza la toate locurile de munca.El va fi dotat cu un dulapior prevazut cu toate materialele necesare acordarii primului ajutor.

BIBLIOGRAFIE

1. STERE STAVROSITU - Ghid Profesional in Alimentatia Publica, Editura Tehnica, Bucuresti 1982.

2. IOAN PRAVAT - Organizarea muncii si tehnica ospatarului ,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1973.

3. A.CHIRVASUTA - Tehnologia culinara si tehnica serviri, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984.

4. STEFAN SGANDER - ABC-ul ospatarului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2003.