METODA COMPARATIEI

prof. Cosma Razvan

Scoala Gimnazială „TEODOR BALAȘEL” Ștefănești –Jud. Vâlcea

Aceasta metodă se foloseste pentru problemele de aritmetică în care se dau două, trei sau mai
multe mărimi, între care se pot stabili două, trei sau mai multe relatii si, apoi, se cere să se afle
valorile numerice ale acestor mărimi, care să satisfacă conditiile cerute de problemă. Ea constă
în a elimina o mărime necunoscută din două mărimi necunoscute date în problemă, acestea
făcându-se prin comparerea conditiilor în baza cărora s-au stabilit cele două relatii.

Atunci când se cere să se afle valorile numerice a trei mărimi necunoscute, se elimină două
mărimi prin compararea conditiilor din cele trei relatii ce se pot stabili, si asa mai departe.

Este de retinut că în aplicarea acestei metode, relatiile ce se pot stabili se exprimă prin
cuvinte, în asa fel încât prima relatie să fie scrisă pe un rând, iar cea de-a doua relatie să fie
scrisă în al doilea rând, cu conditia ca valorile mărimilor de acelasi fel să fie scrise unele sub
altele, adică în aceeasi coloană.

În utilizarea acestei metode, dificultatea constă în a alege astfel întrebarea încât să reiasă
ce anume operatie trebuie să se facă pentru ca aceasta să ducă la eliminarea unei necunoscute.

Metoda aceasta de rezolvare este similară cu metoda de rezolvare a sistemelor de ecuatii,

de gradul I, prin reducere. Asadar, problemele de acest tip se recunosc relativ usor din modul
cum este redactat enuntul, care este alcătuit din două situatii distincte, iar după aceasta este
recomandabilă scrierea datelor, în mod corespunzător, unele sub altele conform celor două
situatii din enunt. Ne îndreptăm, apoi, atentia asupra unei dintre mărimi si urmărim să egalăm
datele privitoare la ea în cele două siruri scrise.
 Atunci când enuntul unei probleme, mai dificile, nu ne permite să ne dăm seama cu
usurintă dacă fac parte din acastă categorie, este recomandabil (necesar) să reformulăm
problema respectivă.

Exemplul 1

6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura. Cate
kg de zmeura aduna o fata si cate kg de zmeura aduna un baiat?

In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma care
sa ne fie de ajutor.

Vom scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre cele doua randuri corespunzand
uneia din cele doua situatii prezentate:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

6 fete ...................... 7 baieti .................. 53kg. zmeura

Privind datele problemei astfel scrise, observam ca in ambele situatii numarul fetelor este
acelasi. Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este datorata
numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea, mai mare.

Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: 53kg-33kg=20kg zmeura este culeasa de 7-

3=4 baieti.

Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura, atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin:

20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat.

Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata.

Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinta cea cu valorile cele mai
mici (nu este insa obligatoriu!).Alegem:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

 Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura. Stim insa ca
un baiat culege 5kg. Astfel, din cele 33 kg, cei trei baieti culeg5x3=15kg.Raman restul de33kg-
15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete.

O fata va culege:

18kg:6=3kg zmeura (culege o fata).

Exemplul 2

4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg, iar 5 saci cu grau si 6 saci cu
porumb cantaresc 610kg. Cat cantereste un sac cu grau? Dar unul cu porumb.

Rezolvare

Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod convenabil:

4 saci grau ...................... 3 saci porumb ...................... 380kg

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg

Spre deosebire de problema precedenta, acum nici numarul sacilor de porumb nici cel al
sacilor cu grau nu este acelasi in ambele situatii. Totusi, se poate observa ca numarul sacilor de
porumb din a doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu porumb din prima linie. Pentru a
obtine un numar egal de saci de porumb este astfel suficient sa inmultim cu doi valorile de pe
prima linie, in timp ce a doua linie va ramane nemodificata. Obtinem:

4 saci grau...................... 3 saci porumb ...................... 380kg x2

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kgadica

8 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 760kg

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg

Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii, vom
proceda in continuare exact ca la problema precedenta.

Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg corespunde diferentei dintre numarul

sacilor de grau: 8-5=3 saci de grau. Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg, rezulta ca un sac va
cantari:150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau).

Alegem acum linia cu cele mai mici valori. Aceasta este:4 saci grau ...................... 3 saci
porumb ...................... 380kg
 Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg, deci 3 saci cu porumb cantaresc 380kg-
200kg=180kg.Rezulta ca un sac cu porumb cantareste:180kg:3=60kg (cantareste un sac cu
porumb)

Exemplul 3

3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64lei. 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa 66lei.
Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?

RezolvareScriem datele problemei pe doua linii:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 lei

2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 lei

Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare, adica nici una dintre cele
doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una dintre
valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie.

In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie
acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.

Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi, vedem ca in prima linie avem
3kg iar in cea de-a doua, 2kg. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu 2 iar a
doua cu 3, obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 lei x2

2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 lei x3adica

6kg cartofi ............ 8 kg morcovi ................. 128 lei

6kg cartofi ............ 15kg morcovi ................ 198 leiMai departe procedam ca mai inainte.

Diferenta 198-128=70lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care sunt in plus in a

doua linie. Rezulta ca un kg de morcovi costa:

70lei:7=10 lei costa un kg de morcovi.Alegem acum linia:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 lei

Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10lei=40 lei deci 3kg de cartofi vor costa 64 -
40 =24 lei, de unde:24 : 4= 6 lei costa un kg de cartofi.
 Exemplul 4.
O statie de benzină are în depozit 15 bazine pline cu benzină si primeste zilnic o cisternă
cu benzină, vinde zilnic 36 hectolitri si după 375 zile depozitul va fi gol. O altă statie are în
depozit 20 de bazine pline, primeste zilnic o cisternă si vinde zilnic 84 hectolitri, iar după 100
de zile depozitul ei va fi gol. Să se afle capacitatea unui bazin si capacitatea unei cisterne?
Solutie : a) Scriem datele problemei corespunzătore celor două statii de benzină:
15 bazine..................1cisternă/zi .......................36 hl/zi...............375zile
20 bazine..................1 cisternă/zi .......................84 hl/zi...............100zile
b) Pentru a ne da seama mai usor că această problemă se rezolvă prin metoda aducerii
la acelasi termen de comparatie, judecăm astfel: si într-un depozit si în celălalt ar trebui să
stim că într-un număr de bazine si într-un număr de cisterne există câte un număr cunoscut de
hectolitri de benzină si cisterne. Cum în primul depozit se primeste zilnic o cisternă, timp de
375 zile, si din el se vând zilnic 36 hl, timp de 375 zile, după care depozitul va fi gol, urmează
că putem scrie :
15 bazine.........................375cisterne .......................36 · 375 = 13500 (hl)
Analog pentru al doilea depozit, putem scrie :
20 bazine.........................100cisterne .......................84· 100 = 8400 (hl)
c) Asadar, acum problema s-a redus la aflarea răspunsului corect prin metoda aducerii
la acelasi termen de comparatie; scriem, deci, datele ei astfel :
15 bazine.........................375cisterne .......................13500 (hl)
20 bazine.........................100cisterne ........................8400 (hl)
d) Pentru a egala datele, privind numărul bazinelor, în cele două siruri, procedăm aftfel:
împărtind datele din primul sir prin 3, iar cele din sirul al doilea prin 4, obtinem :
5 bazine.........................125cisterne .......................4500 (hl)
5 bazine...........................25cisterne .......................2100 (hl)
e) Aflăm câti hectolitri contin 100 cisterne :
4500 – 2100 = 2400 (hectolitri)
f) Aflăm câti hectolitri contine o cisternă :
2400 : 100 = 24 (hectolitri)
g) Aflăm câti hectolitri contine un bazin :
(8400 – 24 · 100) : 20 = 300 (hectolitri).
Răspuns. Capacitatea unui bazin este de 300 hectolitri, iar a unei cisterne este de 24 hectolitri.
 METODA FIGURATIVĂ

Rezolvarea problemelor tipice, de aritmetică, este de multe ori îngreunată și de faptul că

unele date sunt mai ascunse sau dependența mărimilor nu este așa de evidentă. În această
situație se apelează la metoda figurativă, care constă în faptul de a reprezenta datele sau
mărimile din problemă prin diferite desene, schite sau figuri geometrice convenșional alese,
cărora apoi li se fac unele modificări impuse de enunțul problemei. În acest fel se poate urmări
intuitiv dependența mărimilor și, odată cu aceasta, se figurează mai clar raționamentul care
conduce la rezultatul cerut de problemă.

În ceea ce privește aplicarea acestei metode, precum și alegerea figurilor reprezentative

nu se pot da reguli generale, deoarece aceasta difera de la o problemă la alta. Cele mai des
folosite figuri sunt cele făcute din segmente de dreaptă, dreptunghiuri sau cilindri, acestea însă
nu se cer să fie făcute la scară.

Problemele care se rezolvă prin metoda figurativă pot fi împărșite în două mari categorii :

a) cu date sau mărimi ”discrete”, înțelegând prin aceasta că mărimile pot fi numărate câte
una și că se pot pune în corespondență după anumite criterii, în acest caz mărimile le
figurăm prin simboluri;
b) cu date sau mărimi”continui”, caz în carele figurăm prin segmente de dreaptă.

Figurile geometrice reprezentative care se folosesc în rezolvarea problemelor de aritmetică nu

sunt altceva decât literele ce țin locul necunoscutelor în ecuație sau în sistemul de ecuații. Cum
însă valoarea intuitivă a figurilor geometrice este mult mai mare decât a literelor în algebră, este
evident că această metodă este însușită cu mai mare ușurință de cei care încep studiul aritmeticii
și deci este des folosită în rezolvarea problemelor de aritmetică.

Metoda figurativă este una dintre metodele cele mai la îndemâna profesorilor și elevilor
pentru rezolvarea unor probleme care cer gîndire abstractă peste puterea copiilor.
Exemplul 1.
Să se afle greutatea unui pește, știind că are coada de 4 kg, capul cântărește cât coada și
jumătatea corpului, iar corpul cât coada și capul împreună.
Soluție : Facem o figură în care desenăm un dreptunghi mic ce reprezintă coada, apoi în
continuare corpul, despărțit în două jumătăți, și în sfârșit capul care este cât jumătate din corp la
care se adaugă coada.

4 kg 4 kg

𝑐𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙

Deoarece problema spune că greutatea corpului este cât coada și capul împreună, de pe
figură se vede că acesta înseamnă că întregul corp cântărește cât jumătate din corp +8 kg și deci,
cealaltă jumătate din corp are 8 kg.
Așadar, întregul corp are 16 kg, iar capul are 8 + 4 = 12 (kg). Rezultă că greutatea
peștelui este de 4 + 16 + 12 = 32 (kg).

Exemplul 2.
Dacă se așează câte un elev într-o bancă, rămân 14 elevi în picioare. Dacă așezăm câte
doi elevi într-o bancă, rămân 3 bănci libere. Câți elevi și câte bănci sunt?
Soluție:
Reprezentăm banca cu o linie, și elevul printr-un cerc; atunci, din analiza primei părți a
enunțului, obținem:
a) _o__o__o_ ................ _o_𝒐 𝒐 𝒐 𝒐 . . . . . 𝒐
14

_oo__oo__oo_ ................ _oo__o_....... _o_

14

b) Acum, distribuim câte unul dintre cei 14 elevi rămași în picioare în câte o bancă,
aceștea ocupând 14 bănci. Prin urmare se vor completa, cu aceștea, 14 bănci cu
câte 2 elevi; deci, schematic, avem :
 c) Cum, din enunț, trebuie să rămână 3 bănci libere înseamnă că din băncile cu câte
un copil s-au ridicat încă 3 elevi care au completat, ca și ceilalți colegi ai lor, 3
bănci cu 2 elevi. Așadar, avem 14 bănci cu 2 elevi completate de cei 14 elevi care
erau în picioare și încă 3 bănci cu 2 elevi completate prin ridicarea din cele 3 bănci
care trebuiau să rămână libere; deci, avem:
_oo__oo__oo_ ................ _oo__oo__oo__oo_____________

14

Prin urmare în clasă erau :

14 + 3 + 3 = 20 (bănci) și 20 + 14 = 34 (elevi).

Exemplul 3.
Un tată are de cinci ori vârsta fiului. Cu doi ani în urmă el avea de șase ori vârsta fiului.
Care este vârsta fiecăruia?
Soluție:
a) Figurăm, conform enunțului, prin segmente de dreaptă vârstele acestora:
/------/
/------/------/------/------/------/

b) Luând acum, din fiecare segment, un segment de dreaptă mai mic, care să reprezinte
doi ani, obținem un segment CD care este de șase ori mai mare decât AB :
A B2
/------/../
C 22222D

/------/../------/../------/../------/../------/../
c) Este necesar ca acele patru părți ale lui CD să le descoperim în segmente egale cu AB
și cel ce reprezintă doi ani.
d) Segmentul de dreaptă CD este format din cinci segmente egale cu segmentul AB și
încă patru segmente mici, fiecare dintre acestea reprezentînd doi ani.
e) Având în vedere, cum spune enunțul, că tatăl avea de șase ori mai mult decât fiul, cu
doi ani în urmă, rezultă că :
5 · AB + 4 · 2 = 6 · AB, de unde rezultă că segmentul AB reprezintă 8 ani.
Prin urmare, vârsta fiului este 8 + 2 = 10 (ani), iar vârsta tatălui este 5 · 10 = 50 (ani).
 METODA REDUCERII LA UNITATE

Aceasta metodă de rezolvare constă în a reduce compararea mărimilor date în problemă, la

compararea cu una dintre ele, luată ca unitate, apoi, în continuare, operațiile se desfășoară în
baza unor asemenea comparații.

Prin aplicarea acestei metode se pot rezolva probleme variate, cum sunt :

a) probleme unde se dau mărimi direct sau invers proporționale;

b) probleme în care se dau timpurile de umplere a unui bazin de fiecare dintre robinetele
existente și se cere timpul de umplere în cazul în care ar curge toate deodată;
c) probleme de mișcare (de circulație);
d) probleme de amestec;
e) probleme cu regula de trei, simplă sau compusă.

Singura dificultate în aplicarea acestei metode constă în a reuși să se stabilească felul

dependentei între mărimi, adică dacă sunt direct sau invers proporționale.

Metoda reducerii la unitate are avantajul că este foarte accesibilă elevilor și poate fi
utilizată într-o gamă variată de probleme.

Exemplul 1.
Opt muncitori au săpat în 12 zile 336 metri de șanț. Dacă lucrează 10 muncitori timp de 7
zile, ce lungime de șant vor săpa.(se presupune că lucrează cu aceeași normă).
Soluție : Schematic, enunțul se scrie:

8 muncitori..................12 zile.........................336 metri

10 muncitori....................7 zile......................... X metri

În continuare, rezolvarea problemei decurge astfel:

 8 muncitori..................12 zile.........................336 metri

1 muncitor..................12 zile.........................(336:8) metri

1 muncitor....................1 zi...........................(336:8) : 12 = 3,5 metri

10 muncitori.................1 zi..........................3,5 metri · 10 = 35 metri

10 muncitori.................7 zile........................35 metri · 7 = 245 metri

Modul de rezolvare constă, deci, în a afla, cu ajutorul condițiilor date în rândul întâi al
enunțului, cât lucrează un muncitor într-o zi, după care se trece la rândul al doilea, unde este
necunoscuta, adică aflăm cât lucrează 10 muncitori în 7 zile.

Răspuns. 10 muncitori, în timp de 7 zile, vor săpa 245 metri de șanț.

Exemplul 2.
Două trenuri pornesc unul spre altul, primul cu viteza de 60 km/oră, iar al doilea cu 50
km/oră. Distanța dintre cele două trenuri fiind de 88 km, se cere să se afle după cât timp de
întâlnesc.
Soluție. Facem reducerea la unitatea de timp, anume minutul : primul tren face 1 km/min., iar al
5 5
doilea km/min. și deci ele se apropie, unul de celălalt, în fiecare minut cu 1 + km/min.
6 6
11
Rezultă că diatanța dintre ele va fi parcursă în88 : = 48 (minute) și deci, primul tren va fi la 48
6
km de plecare, iar al doilea la 40 km.

Răspuns.Cele două trenuri se întâlnesc după 48 minute.

Exemplul 3.
Din București, la ora 9:00, un autoturism a plecat spre Arad, mergând cu viteza de 80
km/h, pe un traseu care însumează 580 km. După 2 ore, din Arad spre București, pe același
traseu, a plecat un autobuz, care mergea cu 60 km/h. La ce oră s-au întâlnit? La ce distanță față
de Arad?
Soluție. Reprezentăm grafic datele problemei:
 580 𝑘𝑚

Arad I-------˃-------˃-----------------------˂--------˂--------I București

580−2∙80𝑘𝑚

I-------˃ 60 km/h 80 km/h ˂--------I

a) În primele 2 ore autoturismul a parcurs 2·80km = 160km.

b) Distanța dintre cele 2 vehicule în momentul când a plecat autobuzul era:
580km – 160km = 420km.
c) În fiecare oră distanța dintre cele două vehicule se micșorează cu:
80km + 60km = 140km.
d) 420km : 140km = 3 (ore), deci se vor întâlni după 3 ore, 9 + 2 + 3 = 14, adică la ora
14:00.
e) Distanța față de Arad: 3·60km = 180km.

Răspuns.S-au întâlnit la ora 14:00, la 180 km distanță de Arad.