Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi”

Oameni într-o stare de natură sunt libere și egale. Într-o stare de natură, oamenii sunt
"NobleSavages". Civilizația este ceea ce-l corupt

Pentru a aduce oamenii în

armonie. Pentru a le uni
sub "General Voința".
Reprezentarea nu este
suficient. Cetățenii nu pot
delega sarcinile lor
civice. Ei trebuie să se
implice activ. Rousseau
favorizează o democrație
mai directă să pună în
aplicare voința generală.
1. Guvernele trebuie
să fie receptiv și aliniat la
voința generală.
2. Oamenii fac o
națiune, nu instituțiile.
3. voințele individuale
sunt subordonate voinței
(colectiv) general.

Criticand societatea contemporana si idealizand “starea naturala”, in care oameni ar fi fost

liberi si egali, Rousseau sustine ca omul este “bun de la natura” , dar ca societatea il corupe.
. El vede originea inegalitatii sociale in aparitia proprietatii private, care a dus la formarea
statului, si mai tarziu la despotism
Contractul social – este centrul gandirii lui Rousseau
Argumenteaza impotriva dreptului divin al monarhului
-este inspirat din pasiunea lui Rousseau pt unitate, unitatea corpului social, subordanarea
intereselor particulare vointei generale, suveranitate absoluta a vointei gen
Contractul social nu este intre indivizi care ii confera put suv, ci fiecare trebuie sa se puna in
comun cu vointa generala
Despre contractul social.
Drept urmare, solutia propusa de autor poarta numele unui contract social pe care el il defineste
astfel: ” A gasi o forma de asociatie care sa apere si sa protejeze cu toata forta comuna persoana
si bunurile fiecarui asociat si in cadrul careia fiecare dintre ei, unindu-se cu totii, sa nu asculte
totusi decat de el insusi si sa ramana tot atat de liber”
Formula fundamentala a contractului social este aceea ca fiecare individ cedeaza comunitatii
drepturile sale, iar in schimbul acestora devine membru al acelei comunitati. Dar, ca parte a
comunitatii, el primeste in dar drepturile tuturor membrilor, legati de intreg. Individul este privit
in cadrul acestei comunitati atat ca particular, cat si ca parte a suveranului. In consecinta, oricine
refuza sa se supuna vointei generale va fi constrans de corpul intreg, ceea ce inseamna ca va fi
obligat sa fie liber.
Despre vointa generala.
Rousseau ne expune si conceptia sa despre vointa generala, un termen des intalnit in cadrul
acestui manifest, si spune ca nu este neaparat obligatoriu ca aceasta sa fie unanima, insa este
esential ca toate voturile sa fie numarate. Vointa generala reprezinta suma vointelor particulare.
Despre suveranitate.
Conform ideilor lui Rousseau, suveranitatea este INALIENABILA si INDIVIZIBILA. El vorbeste
despre necesitatea legilor. ” Cand intregul popor hotaraste cu privire la intregul popor…materia
asupra careia se hotaraste este generala, intocmai ca si vointa” .
De la vointa generala la legi si apoi la republica. Autorul defineste republica ca fiind „orice stat
reglementat prin legi, oricare ar fi forma lui de administratie.”

Suveranul este aceasta vointa generala, care este vointa comunitatii

Contractul social garanteaza egalitatea, aceasta libertate asigurandu-se prin respectarea legilor, pt
Rousseau, libertatea este un fapt care se produce, in comparatie cu Locke, pt care lib est un bun ce
se protejeaza