Pendulul gravitational

Pendulul gravitațional reprezintă un sistem fizic, format dintr-un corp de masă

m suspendat de un punct fix printr-un fir de lungime l, care efectuează o miscare
oscilatorie sub acțiunea fortei gravitationale.

Dacă pendulul este scos din

poziţia sa de echilibru şi este
lăsat liber, el oscilează într-un
plan vertical, datorită forţei de
greutate.

- a fost studiat pentru prima dată de

savantul italian Galileo Galilei.

Galileo Galilei a descoperit legile pendulului, pe baza lui dezvoltând primul ceas
modern din istoria umanităţii.
 Pendulul lui Galileo Galilei- prima sa descoperire stiintifica
1564-
În secolul al XVI-lea, Galileo Galilei (student la medicina)
improviza un mijloc de masurare, deoarece nu dispunea
de nimic potrivit: cronometra cu ajutorul propriului puls
perioada de oscilatie a unui candelabru care se balansa
în Catedrala din Pisa, sub actiunea curentilor de aer.

Doar in 1602 a început însă experimente serioase pe

tema pendulelor –legile pendulului
Studiile ulterioare au condus la descoperirea relației dintre
perioada pendulului și masa, amplitudinea și lungimea acestuia:
-perioada de oscilatie nu depinde de amplitudinea de oscilatie daca
aceasta ramâne sub anumite valori.
- pentru un pendul de o lungime dată, perioada de oscilaţie nu
depinde de masa atârnată la capătul acestuia

→ Galileo sugereza ca pendulul ar putea fi folosit ca și dispozitiv pentru

cronometrarea timpului
→ primul brevet pentru un ceas cu pendul a fost depus în 1656 de un alt
fizician, Christian Huygens.
 Daca pendulul este scos din pozitia de echilibru are loc o mişcare
continuă de o parte şi de alta a poziţiei iniţiale (de echilibru) a corpului
sub actiunea fortei de greutate.

Mişcarea unui corp sau a unui sistem material , care se repetă la

intervale de timp egale şi care se face simetric faţă de o poziţie de
repaus se numeşte mişcare oscilatorie sau oscilaţie mecanică.
 Perioada mişcării oscilatorii T, reprezinta timpul necesar efectuării unei oscilaţii
complete

[T ]SI = 1s

Daca notăm cu n numarul de oscilaţii efectuate de un oscilator în intervalul de timp t

atunci avem:

t
T=
n
Frecvenţa mişcării ν este numărul de oscilaţii efectuate în unitatea de timp :

v=
n
[ ]SI
v= 1=
s −1
1Hz
t

t
T=
n
vT = 1
Pendul:
lungimea - l,
masa – m
θ - unghiul pe care firul il formeaza cu
verticala - numit elongaţie unghiulară.

Forţele care acţionează asupra T

punctului material OA sunt:
 
- forţa de greutate G = m g G

- tensiunea din fir. T

Forţele care acţionează asupra unui

G =T pendul gravitaţional la echilibru
Componentele fortei de greutate
-componenta normala- pe direcţia firului O
Gn= mg cos θ
-componenta tangenţială
Gt = mg sin θ θ T
l B
Gt Gn
A
θ

Pe directia OB tensiunea in fir face echilibru cu componenta normala a

greutatii:
T = G cos θ
-miscarea are loc numai pe directia tangentiala. Legea a doua a lui Newton:

F = G sin θ ma = −mg sin θ

F = ma in cazul nostru
 Geometria cercului

r – raza cercului s = rθ
s - arc de cerc sau
c - coarda cercului
θ - unghiul in radiani s
θ=
r

d 2s unde s este spatiul parcurs, in cazul nostru arcul de

Din definitie a= 2 cerc
dt
s = θl d 2s d 2θ
a= 2 =l 2
dt dt
 d 2θ
d 2s d 2θ l 2 + g sin θ = 0
a= 2 =l 2 dt
dt dt sau
d 2θ g
a = − g sin θ 2
+ sin θ = 0
dt l

g
Daca notam ω =
2 unde ω -se numeste pulsatie
l

d θ
2

2
+ ω sin θ = 0
2

dt

ecuatia diferentiala a miscarii oscilatorii a pendulului simplu

 Remarcăm că forta nu este proportională cu elongatia unghiulară θ ci
cu sin de θ.
Dacă unghiurile θ sunt mici atunci sin θ este foarte apropiat de θ
exprimat în radiani. Analizând tabelul următor observăm că pentru
unghiuri sub 50
Unghiul θ
sin θ
grade radiani
1
2o
30
40
5o

putem scrie că sin θ ≈ θ în radiani.

 d 2θ
2
+ ω sin θ = 0
2

dt
daca unghiurile θ sunt mici
d 2θ
+ ω 2
θ =0
sin θ ≅ θ dt 2

ecuatia diferentiala a miscarii oscilatorii

a pendulului simplu izocron
Pendulul simplu gravitational
 Pentru mişcarea oscilatorie marimea ω se numeşte pulsaţie si reprezinta viteza
de variaţie a fazei. Această marime se masoara in S.I. in rad/s.

Ca şi la mişcarea circulară intre frecvenţa ν , perioada T si pulsaţia ω, sunt

marimi caracteristice mişcarii oscilatorii, sunt valabile relaţiile:

ω = 2πν l
g T = 2π
ω = 2 g
l

perioada pendulului gravitaţional este independentă de masa

Pendulul simplu gravitational
Pendulul simplu gravitational
 Aplicatie-Seismografele

Un aparat seismic reprezintă un sistem cu un singur grad de libertate

dinamică care înregistrează răspunsul acestuia la perturbaţiile provenite din
deplasările bazei ca urmare a mişcării terenului.

Seismometre cu înregistrare directă, care înregistrează vectorul deplasare a

solului tradus prin deplasarea masei M a pendului direct pe tamburul de
înregistrare, desigur amplificat într-un raport dat.
 Probleme
http://www.walter-fendt.de/ph14e/pendulum.htm

1. Luam 10 lungimi diferite si pentru fiecare lungime se masoara timpul

si numarul de oscilatii. Masurati pentru fiecare lungime timpul necesar
efectuarii a 5, 7, 9, 11 oscilatii. Calculati apoi perioada pendului pentru
fiecare timp. Pentru fiecare lungime se face o medie a perioadei
obtinute, aceasta valoare fiind apoi utilizata in tabelul de mai jos:

Nr. l(m) t(s) T(s) T2

T2
Grafic vs l – dependenta
are o tendinta liniara 1
2
 4π 2 
T = 
2
l ....
 g  4π 2 10
a=
y=ax, unde l=x, y=T2 , g
Calculati acceleratia gravitationala si precizia
valoareobtinuta − valoareeaacta / teoretica
ε (% ) = x100
vobtinuta
Provocare
Folosind datele obtinute, proiectați și construiți
un pendul pe care îl puteți folosi cu exactitate
pentru a masura un interval de timp de 30 de
secunde. Testați-vă ceasul pendulului împotriva
unui ceas.
 Tema pentru acasa
http://phet.colorado.edu/sims/pendulum-lab/pendulum-lab_en.html
3. Modificati din noi lungime-a pendulului fixand-o la 10m. Apoi setati unghiul α=10°
(suntem acum in cazul pendulului simplu anizocron.
o Masurati timpul t in care pendulul face 20 de oscilatii. Masurati timpul doar o singura
data. Calculati apoi perioada pendulului T=t/20.
o Calculati acceleratia gravitationala utilizand perioada pendulului anizocron

o Comparati rezulatatul obtinut cu celelalte doua.

o Calculati erorile absolute asociate lui T si g. Eroarea lui t se ia jumatate din cea mai
mica diviziune a cronometrului. Aceasta este δt=0.005s.
o δT=δt/20.