Fia 1

,,Despre drumul de la nceputul romanului Ion s-a spus c face legtura ntre
lumea real i lumea ficiunii: urmrindu-l, intrm i ieim, ca printr-o poart,
din roman. E o cale de acces.() Ne apare deocamdat ca un personaj, cel
dinti din roman, tnr, sprinten i nerbdtor s ajung la destinaie.()
Cinci sute de pagini mai ncolo Herdelenii l strbat n sens invers, prsind
definitiv satul. Senzaia de trecere a timpului este foarte vie. Ultimul personaj al
romanului va fi acelasi drum, nfiat ns la o alt vrst ()
Viaa fictiv se pierde n acelai fel, la Rebreanu, n viaa cea mare i fr
nceput. Romanul fiind un univers nchis i rotund, el seamn cu un
succedaneu artificial al realitii deschise i infinite: pare a se vrsa, i la un
capt, i la altul n via; dar e complet izolat de ea.
( Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)

,,Cea dinti grij a romancierului e ca personajele s existe, s aib un

minimum de prezen direct. Hora de la nceputul romanului aduce n scen
pe toi eroii de prim-plan. Nu tim nimic despre ei nainte ca gesturile, vorbele,
expresia chipului, gndurile s le nchege o prim imagine, n care premisele
confruntrii de mai trziu snt deja schiate. Naratorul nu ezit s ne dea din
primele pagini cheia ntmplrilor care vor marca destinele eroilor.()
n spaiul de ficiune al dramei din Ion patima este realitatea esenial,
sub puterea ei se frng destine, se angajeaz ncletri de anvergur epic, se
produce o resituare secund a gesturilor eroilor ntr-o perspectiv simbolic i
arhetipal

( Nicolae Creu, Constructori ai romanului)

 Ion este pnza enorm, ieit din aceste dibuiri de detaliu. Ca roman
rnesc, el are un precursor n Mara lui I. Slavici, ca roman al ambiiei ,
mcar n aparen e n linia Cicoilor vechi i noi.()
(George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent)