Diaconu Ionel- Cătălin

Colegiul de Institutori – IDD

Anul III, limba engleză

Data:
Clasa: a-IV-a
Şcoala:
Disciplina : Istoria românilor
Subiectul : “Întemeierea statelor româneşti”
Tipul lecţiei : mixtă

Obiectiv cadru : întelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric.

Obiective de referinţă :
- să identifice şi să folosească informaţii provenite din surse istorice;
- să descrie într-o manieră simplă şi clară un fapt / proces istoric folosind
surse istorice indicate;
- să folosească termeni istorici în formularea unor enunţuri;
Obiective operaţionale :
Cognitive :
OC1 – să enumere condiţiile istorice care au favorizat întemeierea statelor
româneşti;
minim: cu sprijinul învăţătoarei/ezitând;
mediu: cu puţin sprijin din partea învăţătoarei sau a unui coleg;
maxim: fără sprijinul învăţătoarei, cu promptitudine
OC2 – să plaseze în timp şi spaţiu întemeierea primelor formaţiuni politice
româneşti;
minim: cu sprijinul învăţătoarei/ezitând;
mediu: cu puţin sprijin din partea învăţătoarei sau a unui coleg;
maxim: fără sprijinul învăţătoarei, cu promptitudine
OC3 – să desprindă importanţa constituirii statelor româneşti;
Psihomotrice:
OPM1 – să localizeze pe hartã arealul primelor state româneşti;
OPM2 – să dirijeze ofortul oculomotor pentru identificarea centrelor de
interes cerute de învăţător;
Afective :
OA1 – să conştientizeze perenitatea poporului român, semn al iubirii
poporului pentru teritoriul românesc;
OA2 – să-şi exprime admiraţia faţă de vitejia unor cneji şi voievozi;

Strategia didactică : inductivă, semialgoritmică;

1. Metode si procedee : povestirea, conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, lectura istorică;
1
 2. Mijloace de învăţământ : harta, lecturile istorice;
3. Forme de organizare : frontală, individuală;
4. Forme de evaluare: sumativă, formativă.

Resurse :
1. Bibliografice :
a. oficiale : “Programa activităţilor instructiv-educative” – Editura Integral,
Bucureşti, 2002;
b. pedagogice :
 Cerghit – “Didactica”, manual pentru clasa a X-a, şcoli normale, E.D.P.
Bucureşti, 1999;
 Ioan Dănilă, Elena Tarălungă – “Lecţia în evenimente”, Editura Egal,
Bacău, 2002;
 Eugenia Sincan, Victoria Pădureanu, Vasile Molan: “Îndrumătorul
învăţătorului pentru aplicarea programelor şcolare la clasele I -IV”,
Editura Sigma, Bucureşti, 1994;
 Simena Grigore, Adina Berciu-Draghicescu, Niculae Cristea,”Istoria
românilor”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Sigma, Bucureşti 2001;
 “Legenda , adevăr, istorie”, Editura “Vox Libris”, Craiova, 1996;
 Mihail Drumea: “Povestea neamului românesc”, Vol I;
2. Temporale : durata activităţii : 50`
3. Umane : clasa formată din 27 elevi;
4. Spaţiale : sala de clasă;

2
 Strategia didactică
Etapele
Ob. op. Conţinuturile învăţării Metode şi Mijloace de Forma de Evalu- are
lecţiei
procedee înv. organizare
1.Captarea Se captează atenţia elevilor recitând:
atenţiei; “Limba noastră-i o comoară fragment de frontală
În adâncuri înfundată text literar formativă
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.”
(Al. Mateevici – “Limba noastră”)
Elevii sunt întrebaţi ce reprezintă fragmentul supus atenţiei. conversaţia

2.Reactualizarea Elevii sunt solicitaţi să răspundă întrebărilor: conversaţia frontală sumativă

structurilor “Ce puteţi spune despre formarea limbii române?” euristică
învăţate anterior “Cum s-a format poporul român?”
“Ce ştiţi despre popoarele migratoare?”

3.Enunţarea Se prezintă elevilor într-un mod accesibil, obiectivele urmărite explicaţia

scopului şi a în cadrul lecţiei “Întemeierea statelor româneşti”:
obiectivelor
4.Prezentarea Se citeşte fragmentul din cronica “Faptele ungurilor” şi se fragment de
optimă a OA1 analizează cu elevii semnificaţia celor relatate. Se pune accent text istoric
conţinutului pe dovedirea perenităţii poporului român pe aceste meleaguri.

5.Dirijarea Învăţătorul solicită elevii să-şi amintească forma de organizare conversaţia frontală formativă
învăţării în obşti săteşti. Pe baza acestor informaţii se explica elevilor euristică
cauzele care au determinat trecerea de la forma de organizare în
O.C.1 obşti la cea de cnezate, voievodate şi ţări.
Se scrie pe tabla primul punct al schemei lecţiei:
1. Condiţiile care au favorizat constituirea statelor :
 Dezvoltarea social – economică internă; exerciţiul
 Slăbirea dominaţiei externe.
Pentru completare se citeşte aliniatul 1 din lecţia din manual.
Învăţătorul solicită un elev pentru a citi aliniatul referitor la munca cu
Transilvania apoi li se adresează următoarele întrebări: manualul manualul
“Când au apărut primele formaţiuni statale pe teritoriul
O.C.2 României?”
“Care sunt voievozii care le conduceau?”
3
 Se identifică pe harta din manual teritoriul voievodatelor. conversaţia
Se evidenţiază vitejia voievozilor români de care au dat dovadă demonstraţia hărţi
în apărarea teritoriului străbun. explicaţia
Se completează schema lecţiei:
O.C.2 2. Crearea primelor formaţiuni statale: frontală formativă
 Glad (Banat), Gelu (Someş), Menumorut (Crişana);
 Jupan Dimitrie (Dobrogea); exerciţiul
 Ioan, Farcaş, Litovoi, Seneslau (Oltenia, Muntenia)
Se citeşte fragmentul referitor la Ţara Românească şi se repetă manualul
procedura de extragere a ideilor esenţiale.
Sunt expuse datele referitoare la formaţiunile statale din
Dobrogea şi Moldova, se trec datele în schema lecţiei şi se
citeşte fragmentul referitor la cele două ţări româneşti, expunerea
O.C.3 localizându-le pe hartă. frontală
3. Legende despre întemeierea statelor: exerciţiul
 Descălecătorii Radu Negru şi Dragoş.
4. Formarea statelor independente:
 Ţara Românească (Basarab I);
 Moldova (Bogdan I)
Se explică cu ajutorul dicţionarului de la sfârşitul manualului formativă
6. Obţinerea cuvintele: autonomie, cnezat (cneaz), suzeranitate, voievod, exerciţiul
performanţei voievodat.
Se cere elevilor să alcătuiască propoziţii cu ele folosind
informaţiile din lecţie.
7. Feedback-ul Se organizează un scurt joc de identificare a teritoriilor ocupate
OPM1 de formaţiunile statale româneşti pe Harta Fizică a României. jocul didactic harta individuală sumativă
8.Evaluarea Fişă de evaluare cu itemi de tipul : alege varianta corectă din
cunoştinţelor trei variante, adevărat sau fals, completarea unor enunţuri
lacunare etc.
Se propune citirea textului referitor la “Diploma Cavalerilor
9.Retentia şi Ioaniţi” şi li se povesteşte elevilor pe scurt legenda lui Gelu povestirea
transferul. Românul.
Învăţarea lecţiei din manual şi lecturarea integrală a legendei
10. Tema de OA2 “Viteazul Gelu Românul” din “Povestiri istorice”, de Dumitru volumul
casă Almaş.

4
ANEXA

SCHEMA LECŢIEI

„Întemeierea statelor româneşti”

5. Condiţiile care au favorizat constituirea statelor :

 Dezvoltarea social – economică internă;
 Slăbirea dominaţiei externe.

6. Crearea primelor formaţiuni statale:

 Glad (Banat), Gelu (Someş), Menumorut (Crişana);
 Jupan Dimitrie (Dobrogea);
 Ioan, Farcas, Litovoi, Seneslau (Oltenia, Muntenia).

7. Legende despre intemeierea statelor:

 Descălecatorii Radu Negru şi Dragoş.

8. Formarea statelor independente:

 Ţara Românească (Basarab I);
 Moldova (Bogdan I)

Concluzii : Formarea statelor independente a permis salvarea fiinţei

neamului şi a deschis calea unirii tuturor românilor.

5
 FISA DE EVALUARE

I Obiective operaţionale:
 Să analizeze conditiile în care s-au format primele
cnezate şi voievodate;
 Să identifice voievozi din diferite zone romanesti;
 Să plaseze în timp şi spaţiu primele formaţiuni politice;

II Itemi :
1. Atacurile migratorilor au constituit o cauza ce a dus la unirea obstilor
in cnezate si voievodate ?
(A) sau (F)
2. Voievozii din zona Transilvaniei erau :
 Menumorut;

 Dimitrie;

 Glad;

 Ioan;

 Gelu.

3. Litovoi, Seneslau, Ioan si Farcas conduceau formatiunile statale

romanesti in secolele :
 IV;

 XIII;

 XV.

4. Ţara bolohovenilor şi ţara brodnicilor existau în secolele .....................

pe teritoriul ................................... .

III. Răspuns:

1. (A);
2. Menumorut,Glad, Gelu;
3. XIII;
4. Secolele XII – XIII, Moldovei;

IV. Acordarea calificativelor:

FB – toate raspunsurile corecte;

B – trei raspunsuri corecte;
I – doar un raspuns corect.