Pygoscelis antarctica

Doi pinguini antarctici (Pygoscelis antarctica), foarte supăraţi că se vedeau prizonieri pe puntea Belgicei
(foto Danco)

Cetăţenii din aceste oraşe zgomotoase erau pinguinii antarctici (Pygoscelis antarctica),
specie cu o înălţime de 0,60 m şi care se distinge de toate celelalte printr-o îngustă
linie neagră, arcuită pe obrazul alb ca mustaţa în furculiţă a unui muşchetar. Asta îi
dă pinguinului antarctic un aer provocator şi certăreţ, aer ce se potriveşte foarte bine
cu caracterul său.

Când am debarcat, am fost primit cu o furtună de strigăte, de apostrofări vehemente

şi de exclamaţii indignate care nu-mi lăsau nici o îndoială asupra părerii defavorabile
pe care aceste păsări o aveau despre persoana mea. Mă gândeam că, odată cu
trecerea timpului, voi sfârşi prin a mă face agreat şi m-am aşezat pe o stâncă la o
oarecare distanţă. Dar bunăvoinţa şi răbdarea mea n-au fost nicicum răsplătite. Toţi
pinguinii, întorşi spre mine, înfoiaţi, cu penele zbârlite pe cap şi cu ciocul larg deschis,
îmi aruncau continuu cuvinte pe care, după tonul lor, le socoteam ca fiind profund
jignitoare şi pe care, din fericire – dată fiind firea mea timidă –, nu le înţelegeam
deloc, fiindcă filologii n-au întocmit încă dicţionarul pinguinez. Sleit de puteri, am făcut
un mare înconjur şi am revenit spre aşezare, ascunzându-mă în spatele stâncilor. Am
putut observa astfel aceste animale fără ca ele să-şi dea seama, fără ca viaţa lor
obişnuită să fie tulburată de prezenţa unui intrus.
Primirea făcută unei explorator de locuitorii unei aşezări de pinguini (Pygoscelis antarctica) (foto Racoviţă)

Bibliografie:

http://emil-racovita.speosub.ro/antarctica/spre-polul-sud/