Sunteți pe pagina 1din 18

Diagnosticul Financiar

TeraPlast

Nume si Prenume : Kraicic Klaus


Master : Fiscalitate si Politici Finaniare
Anul 1
Cuprins

Istoric TeraPlast.........................................................................................................3
Produse......................................................................................................................5
Indicatori financiari...................................................................................................7
Istoric TeraPlast

Istoria companiei TeraPlast a început în anul 1896, cu atelierul de producție a plăcilor


ceramice din Bistrița. Astăzi, la peste 12 decenii distanță, TeraPlast SA a ajuns unul dintre cei mai
mari procesatori de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de
materiale pentru piața construcțiilor.

Aceste realizări sunt rezultatul firesc a mai bine de un secol de dezvoltare și


inovare continuă, totul făcut cu un singur scop în minte: furnizarea soluțiilor eficiente pentru
oameni și mediu.

Din 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP.

TeraPlast activează în Parcul Industrial TeraPlast, cu o suprafață de peste 200.000 metri


pătrați. Portofoliul de produse al TeraPlast SA este structurat pe trei linii de business:

• Instalații & Amenajări


• Profile de Tâmplărie PVC
• Granule plastifiate și rigide

TeraPlast SA este compania-mamă a Grupului TeraPlast, grup care


include companiile TeraSteel, TeraGlass, Wetterbest, TeraPlast Ungaria și TeraSteel Serbia.
Grupul TeraPlast - Cel mai mare producător de materiale pentru piața construcțiilor cu
capital 100% românesc

Grupul TeraPlast își desfășoară activitatea de producție în 5 locații – Sărățel (Bistrița-


Năsăud), Bistrița (Bistrița Năsăud), Băicoi (Prahova), Podari (Dolj) și Leskovac (Serbia). Cele 8
fabrici însumează o suprafață totală de peste 300.000 mp. Cu o cifră de afaceri de peste 170
milioane euro, Grupul investește constant în dezvoltarea capacităților de producție. În ultimii 10
ani, investițiile la nivel de grup au depășit valoarea de 100 milioane de euro.

Grupul TeraPlast exportă în peste 25 de țări europene, printre care Germania, Austria,
Ungaria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Italia, Bulgaria, Serbia și Belgia. Companiile cu cea mai
mare activitate de export în cadrul grupului sunt TeraSteel și TeraGlass, cu o proporție de peste
40%, respectiv 70%.

În prezent, numărul clienților activi lunar ai Grupului TeraPlast depășește 3.000. Nivelul
satisfacției clienților crește de la an la an, conform studiilor realizate de companii specializate.
Produse

TeraPlast produce urmatoarele produse pe care le si comercializeaza:


1. Rame pentru termopane

Sistemul de profile
Sistemul de profile TP6000 Sistemul de profile TP7000
TP4000

Număr camere izolatoare 4 Număr camere izolatoare 6 Număr camere izolatoare 7

Lățimea profilelor 60 mm Lățimea profilelor 70 mm Lățimea profilelor 88 mm

Material armături Oțel


Material armături Oțel zincat Material armături Oțel zincat
zincat

Garnituri de etanșare 2 Garnituri de etanșare 2 Garnituri de etanșare 3

Grosime geam 24mm Grosime geam 24mm/32mm Grosime geam 32mm/44mm

Sistemul de profile TP4000

Număr camere izolatoare 4

Lățimea profilelor 60 mm

Material armături Oțel zincat

Garnituri de etanșare 2
Grosime geam 24mm

2. Granule plastifiate
Pe piața locală, TeraPlast este cel mai mare producător de granule din PVC. Compania noastră
produce o gamă largă de granule plastifiate, cu utilizare în domenii precum:
 granule uz electro (manta cordoane flexibile, injecţie ștechere pe cordoane
flexibile, manta de protecţie cabluri electrice de uz general ignifugă și cu protecţie UV,
izolaţie pentru cablurile fonice, izolaţie pentru cabluri auto);
 granule plastifiate colorate sau transparente, pentru tălpi încălţăminte;
 granule plastifiate transparente pentru producția de furtunuri.
Granule uz electro
Granulele plastifiate produse de TeraPlast respectă Directiva ROHS privind restricțiile de
utilizare a metalelor grele Pb, Hg, Cd, Cr +6 și a compușilor PBB și DEPB în echipamentele
electrice și electronice.

Granulele plastifiate produse de TeraPlast respectă: Directiva ROHS privind restricțiile de


utilizare a metalelor grele Pb, Hg, Cd, Cr +6 și a compușilor PBB și DEPB în echipamentele
electrice și electronice, precum și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ( REACH), mai puțin
plastifiantul DINP utilizat SVHC - Lista substanțelor care prezintă motive de îngrijorare
deosebită, candidate pentru autorizare [publicată în conformitate cu articolul 59 alineatul (10) din
Regulamentul REACH]
Indicatori financiari

1. Cifra de afaceri / Ca Pietei

Raportearea cifrei de afaceri la cifra de afaceri a pietei, indica gradul pe care societatea la acoperit din
totalul afacerilor cu acelasi obiect

In anul 2016 societatea inregistreaza o crestere cu 1,26 % a cifrei de afaceri raportat la cifra de
afaceri a pietei, ceea ce ne indica o crestere a calitatii a produselor fabricare

In anul 2017 societatea inregistreaza din nou o crestere de 3,68% fata de anul anterior, crescand si
devenind astfel lider pe piata de vanzari PVC

In anul 2018 societatea inregistreaza o scadere de 9,87% ca urmare a unei productii mai mici fata
de anii anteriori, ramand in continuare lider de piata.
Rata Marjei Comerciale
Prin calcularea ratei marjei comerciale, determinăm nivelul de activitate de comercială pe care îl
are societatea.
Graficul 2.2 Reprezentarea grafica a ratei marjei comerciale -%

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de 15.02.2019.

După cum putem observa din graficul 2.2., în anul 2014 societatea incepe să iși mărească
activitatea de comerț, rata marjei comerciale crescând cu 1,80% față de anul anterior, atingând o
rată de 1,93%. Societatea incepe să se reorienteze spre o creștere a activității de comerț.Totodată,
în acest an societatea a început reorientarea strategiei privind îmbunătățirea relației cu furnizorii.
Prin urmare, în anul 2015 societatea iși mareste activitatea de comerț, rata marjei comerciale
crescând cu 45,99% față de anul precedent. Societatea continuând strategia adoptată privind
creșterea activității de comerț, concomitent cu reorientarea spre îmbunătățirea relației cu
furnizorii.
La nivelul anului 2016 societatea înregistreaza o creștere a activității de comerț, cu 8,79% față
de anul anterior, rata marjei comerciale atingând pragul de 3,06%. Societatea prin această
orientare spre activitatea de comerț iși reduce cheltuielile privind personalul, rămânând doar cu
cheltuielile privind mărfurile.
Incheie anul 2017 cu o scădere a activității de comerț de 23% față de anul 2016, această scădere
fiind determinată de reîntoarcerea companiei spre fidelizarea clienților, ceea ce va determină în
timp o viteza de rotație a mărfurilor mai mare.
Viteza de rotație a mărfurilor
Calculând viteza de rotație a mărfurilor vom putea determină gradul de recuperare a investiției
făcute de societate în activitatea de comerț.
Graficul 2.3 Reprezentarea grafică a vitezei de rotație a marfurilor nr. zile

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de 15.02.2019.

Conform tabelului 2.5 putem observa că societatea în anul 2014 înregistrează o scădere a vitezei
de rotație cu 14,54% comparativ cu anul anterior, acest lucru fiind determinat de reducerea
veniturilor provenite din vanzarea mărfurilor, determinând astfel o reducere cu 3,21 zile.
In anul 2015 societatea înregistreaza o scădere a vitezei de rotație cu 59,43% față de anul 2014.
Această creștere fiind provocată de mărirea veniturilor obținute din vânzarea mărfurilor, astfel
societatea înregistrează o creștere cu 11,22 de zile si iși recupereaza investiția în mărfuri.
Se observa ca în anul 2016 societatea înregistreaza o creștere a vitezei de rotație cu 25,17% față
de anul 2015, compania continuând să iși mărească activitatea de comerț, creste marja
comerciala, acest lucru ducând la o ingreunare a vitezei de rotație a mărfurilor, viteza de rotatie a
marfurilor crescând cu 7,57 de zile comparativ cu anul anterior.
Societatea incheie anul 2017 cu o scădere a vitezei de rotațtie cu 6,53% față de exercițiul
financiar anterior. si reușeste să iși reducă perioada de recuperare a investiției făcute în mărfuri cu
-2,46 de zile.
Producția exercițiului
Al doilea sold intermediar de gestiune este producția exercițiului, ce evidențiaza activitatea
industrială.
Graficul 2.4 Reprezentarea grafică a Producției exercițiului -lei-

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de 15.02.2019

După cum putem observa din graficul 2.4. societatea în anul 2014 isi sporeste producția
exercițiului crescand cu 2% față de anul 2013.Creșterea fiind datorată măririi cu 3,41% a
producției vândute, și de scăderea cu 120,11% a producției stocate.
Urmând în anul 2015 societatea să iși mărească producția exercițiului cu 13,32% față de anul
anterior. Această creștere fiind explicată de cresterea producției vândute cu 10,28%.
Continuând în anul 2016 societatea să înregistreze o scădere cu 6,62% a producției exercițiului
față de anul 2015. Această scădere fiind determinată de reducerea producției vândute cu 6,54%,
concomitent cu reducerea producției stocate cu 34,9%.
Societatea incheie anul 2017 cu o scădere a producției exercițiului cu 9,24% față de anul anterior,
acest lucru fiind cauzat de reducerea marjei comerciale cu 20,69%, cât si de reducerea producției
vândute cu 9,94%.
Valoarea Adăugată
Al treilea sold intermediar de gestiune este valoarea adăugată. Analiza valorii adăugate pune în
evidență factorii de producție, forta de muncă și capitalul.
Graficul 2.5 Reprezentarea grafică a valorii adăugate - lei-

Sursa: calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de 15.02.2019

Din graficul de mai sus putem observa că societatea în anul 2014 a înregistrat o creștere cu
12,80% a valorii adăugate. Creșterea fiind datorată măririi producției exercițiului cu 2%
concomitent cu o scădere a cheltuielilor externe cu 1,068% față de anul precedent.
Urmând în anul 2015 societatea să inregistreze o creștere a valorii adăugate cu 25,19%
comparativ cu anul precedent. Acest lucru fiind explicat de creșterea producției exercițiului cu
13,32% față de exercițiul anterior, si diminuarea cheltuielilor externe cu 9,47%.
Continuând în anul 2016 societatea să inregistreaza o creștere cu 3,11% a valorii adăugate față de
anul 2015, aceasta creștere fiind determinata de scăderea cheltuielilor externe cu 10,22%.
La finele anulului 2017 se observa o scădere de 35,86% a valorii adăugate față de exercițiul
financiar anterior. Acest lucru fiind provocat de creșterea cheltuielilor cu materii prime cu
2,095%.
Excedentul brut al exploatării
Excedentul brut al exploatării ne arăta acumularea bruta din activitatea de exploatare a
intreprinderii, excedentul brut al exploatării cu rol major în stabilirea rentabilitatii economice.

Graficul 2.6. Reprezentarea grafică a EBE - Lei-

Din graficul de mai sus putem


observa că în anul 2014 societatea
înregistrează o creștere a
excedentului brut de exploatare cu
25,26% față de anul anterior.
Această creștere fiind determinată
de creștere valorii adăugate, astfel
societatea inregistrând o creștere a
performanței economice, ceea ce
indică o rentabilitate economică
mai mare față de anul anterior.
In anul 2015 societatea
Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de 15.02.2019

înregistreaza o creștere a excedentului brut de exploatare cu 47,71% față de anul anterior.


Intreprinderea marindu-și astfel capacitatea de a-și reinnoi imobilizarile corporale prin
amortizare.
De asemenea, se observa ca anul 2016 societatea a înregistrat o creștere a excedentului brut de
exploatare cu 9,94% față de anul 2015. Creșterea excedentului brut de exploatare fiind
determinată de creșterea valorii adăugate, compania marindu-și astfel capacitatea de autofinanțare
concomitent cu abilitatea de a-și reinnoi imboilizarile corporale.
Scaderea in anul 2017 a excedentului brut de exploatare cu 53,77% față de anul anterior, fiind
determinată de scăderea valorii adăugate cu 35,86% .Scăderea Excedentului brut al exploatării
afectând capacitatea companiei de a se autofinanța singură, conducand astfel la o scădere a
rentabilitatii economice.

Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării ne arăta care este activitatea de exploatare normala și curenta pe care
societatea o desfasoara.
Graficul 2.7 Reprezentarea grafică a rezultatului exploatării - Lei-

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de
15.02.2019

Din graficul de mai sus putem observa că în anul 2014 societatea înregistrează o creștere a
rezultatului exploatării cu 46,19% față de anul precedent. Această creștere fiind determinată de
creșterea excedentului brut al exploatării, creștera rezultatului exploatării semnificând o creștere a
producției vandute comparativ cu anul precedent.
In anul 2015 societatea a înregistrat o creștere a rezultatului exploatării cu 4,50% față de anul
anterior, creșterea fiind determinată de o activitatea a exploatării mai ridicată față de anul
precedent, aceasta remarcandu-se prin creșterea producției vandute.
La nivelul anului 2016 societatea a înregistrat o creștere a rezultatului exploatării cu 5,39% față
de anul 2015, continuând să iși mărească activitatea de exploatare, acest lucru observându-se în
creșterea veniturilor din vanzarea marfurilor.
Se remarca in anul 2017 o scădere cu 84,07% a rezultatului exploatării, atingând valoarea de
36,941,047. Această scădere fiind determinată de o reducere a activității de exploatare, societatea
reducandu-și veniturile din vânzarea mărfurilor, cât și producția vândută.

Rezultatul curent
Rezultatul curent ne arăta rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii.
Graficul 2.8 Reprezentarea grafică a rezultatului brut - lei-

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de
15.02.2019

Se observa din graficul 2.8. că în anul 2014 societatea înregistrează o creștere a rezultatului
curent, atingând valoarea de 25,582,448. Intreprinderea indepartandu-se în acest an de riscul de a
inregistra un rezultat curent egal cu 0, această distanțare a intreprinderii fiind determinată de o
politică financiară orientată spre independență financiară față de creditori. Creșterea rezultatului
brut este datorată unei creșteri a rezultatului exploatării concomitent cu plasarea inteligentă a
investițîilor.
De asemenea, în anul 2015 societatea a înregistrat o creștere a rezultatului curent cu 25,38% față
de anul anterior, creștere datorată creșterii activitatii de exploatare. Intreprindrea aflându-se intr-
un echilibru financiar ce îi permite o independență financiară față de creditori.
La nivelul anului 2016, societatea înregistreaza o creștere a rezultatului curent cu 32% față de
anul precedent. Compania marindu-si echilibru financiar față de anul precedent, acest lucru
ajutând societatea să aiba o capacitatea de autofinanțare mai ridicată față de anul precedent.
Anul 2017 arata o scădere a rezultatului curent cu 68,85% față de anul 2016. Deși societatea
înregistrează o scădere majoră a rezultatului curent comparativ cu anul precedent, societatea are
un rezultat pozitiv, ceea ce arata ca societatea nu este nevoită să apeleze la credite bancare.

Rezultatul net
Rezultatul net indică suma pe care societatea o poate distribui sub forma de dividende, sau suma
pe care societatea o poate reinvestii.
Graficul 2.9. Reprezentarea grafică a rezultatului net -lei-

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de
15.02.2019

Din tableul 2.18 putem observa ca în anul 2014 societatea înregistrează o creștere a profitului net,
acesta atingând o valoare de 21,489,256. Intreprinderea crescându-și rezultatul net datorită unei
creșteri a producției, regăsindu-se sub forma unui surplus monetar.
In anul 2015 societatea înregistreaza o creștere a profitului net cu 25,4% față de anul 2014, cu o
valoare de 26,943,685 lei. Societatea continuându-și dezvoltarea activitati industriale, cât și
activitatii comerciale. Astfel societatea iși crește capacitatea de a-și remunera acționarii cât și
capacitatea de autofinanțare.
La nivelul anulului 2016 societatea înregistreaza o creștere a profitului net cu 32% față de anul
anterior. Această creștere arata o rentabilitate economică mai ridicată față de anul precedent, cât
și capacitatea companiei de a se autofinanța.
Insa, in anul 2017 se remarca o scădere a profitului net cu 68,9% față de anul 2016, această
scădere fiind cauzată de scaderea activitatii de productie, si totodata o scadere a vanzarii,
coroborate cu o scadere a lichiditatilor.

Capacitatea de autofinanțare
Analizând capacitatea de autofinanțare a interprinderii am evidențiat potențialul financiar pe care
societatea îl degajează din activitatea sa. Pentru a analiza capacitatea de autofinanțare am utilizat:
metoda deductiva si metoda aditionala.
Autofinanțarea din valoarea adăugată
Prin raportea autofinanțării la valoarea adăugată vom putea afla care este politica intreprinderii
privind

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de 15.02.2019

reinvestirea unei parti din valoarea adăugată.


Graficul 2.10. Reprezentarea grafică a CAF-ului din valoarea adăugată -%-

Din graficul de mai sus putem observa că în anul 2014 societatea alocă un procent de 41% din
valoarea adăugată către capacitatea de autofinanțare, acest procent crescând cu 39,43% față de
anul precedent. De asemenea, putem observa că în acest an a repartizat din valoarea adăugată un
procent mai scăzutcatre salariati, acționari și plata creditorilor.
In anul 2015 societatea distribuie un procent de 57,95% din valoarea adăugată o crestere față de
anul anterior.
La nivelul anul 2016 societatea aloca un procent de 68,87% din valoarea adăugată spre
autofinanțare, societatea distribuind mai puțin către angajați și creditori.
Incheie anului 2017 societatea distribuie 57,34% din valoarea adăugată spre dezvoltare, această
scădere fiind determinată de creșterea distribuirii către angajați și creditori.

Metoda deductivă
Metoda deductiva se calculeaza ca diferența dintre veniturile încasabile și cheltuielile platibile,
diferența arăta dacă societatea a obținut mai multe venituri în cursul exercițiului financiar
raportate la cheltuielile plătite in exercițiul financiar.
Graficul 2.11. Reprezentarea grafică a CAF-ului deductiv -lei-

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de
15.02.2019

Din graficul 2.11. se observa că în anul 2014 societatea înregistrează o creștere de 57,27% a
CAF-ului. Creștere fiind determinată de o creștere a excedentului brut al exploatării, cu o valoare
de 29,960,479 lei, acest lucru insemnand că societatea în acest an a înregistrat cheltuieli
platibile mai mici față de anul anterior. Compania inregistrând o creștere a capacității de
autofinanțare, cât și o creștere a rentabilitatii economice față de anul anterior.
Totodata în anul 2015 societatea a înregistrat o creștere de 76,93% a CAF-ului deductibil față de
anul precedent. Creșterea capacității de autofinanțare fiind determinată de o creștere a
excedentului brut de exploatare concomitent cu o reducere a cheltuielilor platibile comparativ cu
anul 2014.
In anul 2016 societatea a înregistrat o creștere a CAF-ului cu 22,55% față de anul 2015. Prin
această creștere de 22,55%, societatea înregistrează o rentabilitate economică mai mare cu
22,55% față de anul precedent. Intreprinderea realizând această creștere prin reducerea
cheltuielilor platibile.
Societatea in anul 2017 inregistrat o scădere a CAF-ului cu 46.60% față de anul anterior.
Scăderea din acest an fiind cauzată de o scădere a excedentului brut al exploatării cu 53,77%,
EBE inregistrând o valoare de 22,493,169 lei. Deși societatea a înregistrat un excedent brut al
exploatării mai mic față de alti ani, aceasta a avut venituri încăsabile mai mari față de anii
precedent, reușind să acopere cheltuielile platibile în totalitate.
Metoda aditionala
Analizând metoda aditionala vom putea observa capacitatea companiei de a se autofinanța din
elementele contabile negeneratoare de fluxuri monetare.
Graficul 2.12. Reprezentarea grafică a CAF-ului aditional - lei-

Sursa : calcule proprii pe baza contului de profit și pierdere, date furnizate de www.bvb.ro, accesat la data de
15.02.2019

Din graficul de mai sus, putem observa ca în anul 2014 societatea înregistrează o creștere a CAF-
ului cu 57,27% față de anul anterior, creștere CAF-ului fiind datorată creșterii profitului net.
Intreprinderea crescându-și capacitatea prin reducerea cheltuielilor financiare, fiind departe de a
avea nevoie de noi imprumuturi pe termen lung.
Mai apoi în anul 2015, societatea înregistreaza o creștere a CAF-ului cu 76,93%. Această
creștere fiind determinată de creșterea profitului net, rezultând o creștere a autofinanțării din
elementele contabile negeneratoare de fluxuri monetare.
In anul 2016 societatea a înregistrat o creștere de 22,55% a CAF-ului aditional , creșterea fiind
datorată măririi profitului net față de anul precedent. Toate aceste creșteri au dus la o mărire cu
22,55% a capacității de autofinanțare la nivelul societatii.
Dar anul 2017 se remarca printr-o scădere de 46,60% a CAF-ului aditional, această scădere fiind
cauzată de reducerea profitului net. Scăderea profitului a condus la diminuarea capacitatii de
autofinanțare cu 46,60%, ceea ce conduce la dividende mai mici către acționari.

S-ar putea să vă placă și