Grosimea termoizolaţiei

Grosimea termoizola ţiei

Structurale ale razelor grosime de acoperiş ş i izolare termică »
Modalităţi de creştere a grosimii izolaţiei dintre, de sub şi de peste căpriori »

Grosimea termoizolaţiei
Designul şi grosimea straturilor de termoizolaţie sunt stabilite în conformitate cu standardul normativului C 107 – 2005. Acest normativ
defineşte valorile minime recomandate şi necesare ale parametrilor referitori al coeficientul de transfer termic UN  pentru întreaga 
construcţie, inclusiv componentele din lemn şi punţile termice incorporate. De exemplu, performanţa termică a lemnului este de patru
ori mai slab ă decât cea a vatei bazaltice, însă lemnul reprezintă 20% din suprafaţa totală a acoperişului. Din această cauză, cerinţele
privind grosimea termoizolaţiei cresc.

Un factor foarte important care influenţează grosimea termoizolaţiei este capacitatea de acumulare a c ăldurii a materialului izolant.
Capacitatea izolantă a meterialului este exprimat ă de coeficientul de conductibilitate termică λD (W/mK). Cu cât valoare este mai mică,
cu atât este mai bună performanţa de izolaţie termică.

Atunci când sunt combinate diferite materiale termoizolante, ordinea în care acestea sunt montate devine foarte important ă. Materialele
cu rezistenţă mai mic ă la vapori sunt utilizate la exteriorul clădirilor. Proiectul de construcţie a acoperişului şi calculele de stabilire a
pierderilor de căldură, inclusiv grosimea termoizolaţiei, trebuie realizate de un specialist în domeniu.

Tabelele de mai jos prezint ă câteva exemple tipice şi pierderile de căldură.

Compara ţie între proprietăţile de izolare ale diferitelor materiale (vezi tabelul 1MN)

Rezistenţe termice minime ale elementelor de construc ţie pe ansamblul cl ădirii – conform normativului privind calculul termotehnic al
elementelor de construc ţie ale clădirilor C 107 – 2005

 
Tip planşeu R’ min (mpK/W)

Clădiri proiectate

Până la 1.01.1998 După 1.01.1998

Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 2,00 3,00

Acoperiş cu două straturi

Cantitatea anuală de vapori de apă condensa ţi

din clădire (kg/m2 an) година)                                                           GK  ≤ 0,50

Acoperiş cu un singur strat

Cantitatea anuală de vapori de apă condensa ţi

din clădire (kg/m2 an) година)                                                           GK  ≤ 0,10

Verificarea umidităţii relative a aerului în stratul de scurgere, care trebuie să 
îndeplineasc ă condiţia φ cv ≤ 90% pe toată lungimea

Optiuni de proiectare acoperiş in functie de tip

Termoizolaţia cea mai utilizată la acoperişurile înclinate este cea montată între căpriori. Înălţimea obişnuită a căpriorilor este de 160 –
180 mm iar distan ţa este de 800 – 1200 mm. Înălţimea şi distanţele axiale sunt de obicei determinate de calculul de rezisten ţă. Pentru
a reduce pierderile de căldură, este indicată o grosime câ t mai mare a izolaţiei. Acest lucru poate fi realizat prin montarea de straturi
suplimentarea de termoizolaţie sub căpriori şi/ sau deasupra c ăpriorilor. Caracteristicile termoizolaţiei vor depinde de tipul de acoperiş,
de condiţiile de la faţa locului şi de metodele de izolaţie.

Clădiri noi opţiuni în funcţie de structura recomandată pentru acoperiş Acoperiş cu două straturi

Acoperiş cu trei straturi

Notă: Montarea unui acoperiş cu două straturi prezintă mai multe avantaje: structură compactă, grosimea mai mare a materialelor de
izolaţie asigur ă o performanţă mai bună, montarea membranelor izolatoare permeabile la aer şi a sistemelor de ventilaţie elimin ă  1/2
potenţialele complica ţii.

Reabilitări/ renovări iglele existente sunt păstrate

iglele sunt înlocuite
 îndeplineasc ă condiţia φ cv ≤ 90% pe toată lungimea

Optiuni de proiectare acoperiş in functie de tip

Termoizolaţia cea mai utilizată la acoperişurile înclinate este cea montată între căpriori. Înălţimea obişnuită a căpriorilor este de 160 –
180 mm iar distan ţa este de 800 – 1200 mm. Înălţimea şi distanţele axiale sunt de obicei determinate de calculul de rezisten ţă. Pentru
a reduce pierderile de căldură, este indicată o grosime câ t mai mare a izolaţiei. Acest lucru poate fi realizat prin montarea de straturi
suplimentarea de termoizolaţie sub căpriori şi/ sau deasupra c ăpriorilor. Caracteristicile termoizolaţiei vor depinde de tipul de acoperiş,
de condiţiile de la faţa locului şi de metodele de izolaţie.

Clădiri noi opţiuni în funcţie de structura recomandată pentru acoperiş Acoperiş cu două straturi

Acoperiş cu trei straturi

Notă: Montarea unui acoperiş cu două straturi prezintă mai multe avantaje: structură compactă, grosimea mai mare a materialelor de
izolaţie asigur ă o performanţă mai bună, montarea membranelor izolatoare permeabile la aer şi a sistemelor de ventilaţie elimin ă 
potenţialele complica ţii.

Reabilitări/ renovări iglele existente sunt păstrate

iglele sunt înlocuite
Astereala existentă este păstrată
i iglele i astereala sunt Procedură similar ă cu cea
înlocuite  pentru clădirile noi

Modalităţi de creştere a grosimii izolaţiei dintre, de sub şi de

peste căpriori
Structura termoizolaţiei 240-320 mm:
1. Strat de etanşare cu orificii de difuzie
2. Termoizolaţie Airrock ND (AIRROCK LD)
grosime între 40 – 80 mm (deasupra c ăpriorilor, între scânduri)
3. Termoizolaţie Airrock ND (AIRROCK LD)
cu o grosime între 40 – 80 mm (între căpriori)
4. Barieră contra vaporilor
5. Termoizolaţie Airrock ND (AIRROCK LD)
cu o grosime între 40 – 60 mm (sub capriori între scânduri sau Secţiune transversal ă: streşini – coamă
pe un grilaj de tablă)
6. tavan

Izolaţie între şi sub căpriori

Tipăreşte din website-ul OPCO /aplicatii/acoperisuri-inclinate/grosimea-termoizolatiei.aspx   16.04.2010

2/2