Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE, TIROIDA, DIABET, TRACT URINAR, TROMBOFILII, CARDIO, HTAcr, OBEZ, HEP, BIL, PANCR PDF

    Încărcat de

    Tanasa Cristina
    37 vizualizări142 pagini

    Titlu original

    38. URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE, TIROIDA, DIABET, TRACT URINAR, TROMBOFILII, CARDIO, HTAcr, OBEZ, HEP, BIL, PANCR..pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    37 vizualizări142 pagini

    URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE, TIROIDA, DIABET, TRACT URINAR, TROMBOFILII, CARDIO, HTAcr, OBEZ, HEP, BIL, PANCR PDF

    Încărcat de

    Tanasa Cristina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 142
    SS eee FILIOLOGIA TIROIDEI SI SARCINA war HIPERTIROIDISMUL mag. HIPOTIROIDISMUL 1152 HIPOTIROLDISMUL SUBCLINIC 1154 DEFICITUL DE 100 1135 HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL 1156 TIROIDITA POSTPARTUM 1156 BOALA TIROIDIANA NODULARA 1157 BOL! PARATIROIDIENE 1157 BOLI ALE GLANDE! SUPRARENALE 1189 BOLI ALE GLANDE! PITUITARE 1162 Nu exist boli endocrine specifice numai sarcinii, Cu toate aces- tea, endocrinopatiile par sé aibi o legieuri stransi cu sarcina datoricé predisposite! spee secryia horronali. Fireste, anumiti hormoni se secretin canciaq crescute, Luerul acesta este, pro- babi, cel mai bine iustrat de lactogenul placentar din cadrul diabetului, cea mai obisnuitd @ndocrinopatie intalnitd in sat Gna (eap. 57, p., 1125). De asemenea, sarcina este legatd de endoctniopatit cate se datoreazi, cel putin parsil,dis- fancjici autoimune. Manifestirile clinice ale acestora ezulci dintr-o interayiune a factorlor genetici, a faccoritor mediu- hui inconjuritor sia factorilor endogeni care activeaci sistem iuunicar impoteva celulelorgincive din organele endocrine. Un extraordinar exempla al acestor interaciuni provine din sta- dil efeccuace la nivelal grefiii organismului matcen de citre celuele fale care au fos transferate in impul sarcini. Aceste | pe traducere si adaptare: Daniel Muresan ~ Sprtaiul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca BOLI TIROIDIENE Privite in ansamblu, aceste boli sunt freevente la femeile tinere si prin urmae, sunt tratatefreevent in sarcind. Exist o lepaeurs surnsi inte fancyia eroidiand materné gi cea fetala, iae medi- camentele care au efeceasupra troidet mamei au efect in egal masurd asupra glandei ferale. Mai mule decitatit, aucoanticorpi tiroidieni au fost asociayi unor picrderi aparute in prima parte a sarcinii iar iceotoxicova gi hiporcoidismul netrarar sunt ambele asociate cu anumite rezutate nefavorabile ale sarcini, fn ulti- ‘mul rand, exist dover cd severitatea boli autoimune a tiroidei poate fi amelioracd in timpul sarcinii, dar poate fi exacerabata postpartum, Fiziologia tiroidei si sarcina Modifcrile titoidei materne sunt substangiale, iar modificarea normals a seructurii si funcyii glandei se confunda uneori cu anomali ale tiroide, Acestealterdri sunt diseutae pe larg in capi: tolul 4 (p. 68), iar valorle normale ale nivelului de hormoni se regisesc in Anexi (p. 1290), Mai inti ie plobuline’ idiang (TSH) joac un rol central in Screeningul si diagnostic “Bemus toiene, Nivel TSH din ee cepa” ‘Sri sade din cups mle scnue»veceproruul pene TSH prin cari masive de gonadouopindcorionic} mand (HCG) secretaté de crofoblastul plcentar. Intrucit TSH-ul na teaverscari placenta, el nu are efece directe asupra ftului. fn ind nivelul hCG-ului din primele 12 sipeimini de ea ‘a suprima seccegia Hormanului eliberator de tirotroping (TRH) uurmare, TRH-ul nu se detecteaed in seul matern, Dimportiva, 147 1148 Complicaty medicale 1 chirurgicale ‘TSH (mult 2 = os © 1 oO = 00 o 0 » «0 © Varsta gestationala (saptamani) HGURA 58-1 alone gestajoraespectice vse pent nve luce harman de striae toda (75H) dn snge (le Degre) 5 rive toxna libre (1) (inate obese}. Datele avostprelevate de la 17.298 de ferme estate in tmpul sa fen fica culate, ine ingosate mers fe culoae rep zeta perentia 50, in uimg ce le de us 9 ce os repens ecenata 2.5 respect 97. (Date obtnute én Casey, 2005; Dashe, 2005) inexpind cu miloculsarcni, TRE-ul se poate dteets in sv fea ns a nivel wave nu exe eu vista sinh Pe purcursl sarin, iroxina matcent este tanserat a it (Calvo, 2002). Tiroxins mater ese in peneeu dee volte eeievuf ea tn specail Taine de denvolaea func! amber erorae trate Bernal, 2007). chiar ack glands fetal epe Si concentrere iodul ss snttizze hormani ueoid- en dupa 12 siprimani de gestae. aporcul de veoxin miternd is piste importana, De fap, suesele maerneexpics 30% ain cicoxina din seal fea la termen (Thorpe Beeston, 191; Valsma, 1989). Cu toate acesta, riscurl de deneoltare asociate hiporicoidsmulu matern dupa jumitates sacs cin, in insufcieninglese (Morale de Escobsr, 2004). Autoimunitatea si boala tiroidiana Majoratea bolo viene sunt netic lege de aon Comp pro importvafrtelorcompancntellre Cia din acy ancy sinulee if foe old lke fume su cane infamatn oid ce pone te di trague euler fle. Aces eee se npr deer ‘sani de simul tii ems ine “TSH il actvears, cauzind Mipertuncita-g cregicrea in volun 7 SEGUE Dota amcor ove maja Factor ev Dal ses Crave pect simon ta Caplr ant repo TSET mien poate dima neh eet (Wetman 2000, Paice tian (FPO) exe 9 esi 2 lands ide cae HTT TOP EAT implica in rod direction impouiva TPO gu fs nde le 3:19 pr: tence din femelle isc (hg 382) (Aba S016 Kuipers 2001. Act antic fl ci mc sti cu somal prcoe cu nara promt (Abramson 3001: Neyo 2006. Thangarnam, 2011) Dips nen % : si % 0 #7" 53 32 « 38 a1% Es 20 a 88 £80 g Eo : ae omaha SCH cine FIGURA 58-2 Incentz in procente 2 artcarplior an trea=r6 vedas Is 16.407 ce Tomer eae sunt normale sau co ation es 233 de feme cy hpotvoxiemie mater zolata (1M), a 558 de femei cu hipatroaism subelnic (SCH) 512134 de ferme cu ips louder clin. (Date dn Casey, 2007), studiu efeciat la peste 1000 de fem insitcinare cu anticorpi ‘TPO poutvi, nua exist nici un ric marit de nastere premas uri, dar a exist un rise cresca de apopleaie uteo-placenatt (AbbussiGhanavat, 2010). Acoste femei sunt, de ssemena, expuse unui rise vdicar de disfuncie tiridian posiparia, iar pe parcunul viei iscului de a dezvolia insuficiengl Giroidind (Premawardhana, 2000) Stagharo-Green, 201 1b) Microchimerism fetal Bolle sidene autoimune sunt mult mat feet Ie Fen dec la bisba © explicate itersand» aceae ing 9 repein migra echllr de ai a mama Gree, 2011) Cin limfoctele ele ce In cic mcrae pot peste 20 dean chimbuldeclle stem se produce pn ge en insin (FISH va ena prevaen iis cer Earomorom ¥ prin gale tie ale feet sein dk sous Hasitmoto 0 bua de bala Groves suci (Renné, 2004), Inu-un alt studiu efectuat le femeile cate aut cut un fc de sex mascalin, Leper eae (2011) au ide feat ctclaie semaeat al mare eulor mononclee masculine a pacientee cae sufera detroit Hashimoto, Hipertiroidism Incident ieeotoxicone sua hipericoidsmula in sari exe variable grcomplic’ 2~ 17 din 1000 de nage: cind se ule 2eaza valorle pragale TSH-uli corespunsdtoate vies gta onae (be! 58-1, Inert sarcina normal simuleazdanuoite simprome similare exeesulsi_de vtoxind (T), tveovoicozt soard poate & difel de diaghosticar din puncte vedere cl tc. Simpromele sugewive includ tahieaedia care o depiscye BE cea observati de obicei in suftna WOTMnala, crsgerea ia volam scl eof pone dea i rev Ghuda unei Timentait Mcrae. Confirmares de labore STA an ae seman al TSE uli aoc we Lar e 14 1 E ¥ v ¢ * " —_ Or ind Pr asi uc hi | | | | TABELUL 58-1. Incidenta hipertiroidismului clinic in sarcins Wang (2011)' China 1% vaidya (2007)* Regatul Unit 0,7% Lazarus (2007) Regatul Unit 1.7% Casey (2006b)' _Statele Unite 0,408 ® Monitevigave in priml trimesti 'Monitorizare in saptaménile 9°15. ‘onitorizare < 20 s8ptamani sr ia ar dina TT) Rao peo ee de nivel anaTOat ae Tiere ale eriiodovioninei (73) semi eoxsee Ty Tireotoxicoza si sarcina Cauza major a tireotoniconet in sarind o repreznta boale Gra ses, un proces autoimun organ-specific, asociae cu antcorpi ‘samulatori ai receptorlor pentru TSH tiroidieni, aga cum sa Aiscutat anterior. Deoarece acest antcorpi sunt specific hiper- Saves, identiicarea acestor a fo propusi , gestions §i prognostidri in sarcnile complicate cx hipectiriism (Barbesino, 2013). La Spitlul Parkland, acest este ale anticorpilor recepronului sunt rezervate, in general, canurlor in care exists suspiciune de tireo- toxicozi fetal, fn canal bolt Graves, timp sarcni,simpto mele de hiperiroidism se pot agrava initial din cauza stimula prodse de citre gonadotropina corionics, insé poise dieninu fad odati cu scidereatirului de anticorpi ai recepeorului din 2 dowa jamitate a sacinii (Mestman, 2012, Stagnaro-Green, 2011a). Amino si cola, (2003) au constarar ci nivelurile anc corpilor inhibitor sunc ele scizure in timpul sare Tratament. ‘ircotoxicoza in timpul sarcinit poate fi controlack sproape invordeauna prin thionamide, Propiliouraciul (PTU) 2 fos preferat dea lungil timpului divorer Tipe eahibs Psi tree prin placenta mai incet decit mmethimazoled, Cel din ura fost asociat cu 0 embriopatie rari caracterizati prin atrese eafagiand sa coanala si pris. aplasia cut, un detec co aa mudi peste 5.000 de femei japoneze eu hipertiroidsi in primul crimestru de sarcina gi au constatar un rise dublu de mal- formariifetale majore in sarcinile expuse la methimazol spre deo sebite de iscul asociat ex PTU, In mod specif, sapte din now cavuri de aplasia cutis gi singurul caz de acrerie esofagian’ san lnregistar in canal nou-ndscus ila methimarol Pina recent, PTU 2 fo Goran Stale Unite ne eae aaa Geeta tance A mentelor si Medicamentelor a emis 0 alert de securitate pri- vind hepatoroxicitatea asoeiacd cu PT. Accasti aver indent Asociagia American a Tiroidei yi Asociagia Ameri- ‘ani a Endoctinologilor Clinici (2011) si recomande terapia PLU in cimpul trimului teimestru, urmacd de methimazol in al doilea trimestra, Dezavantajul evident este ed acest protocol ar putea conduce lo functie riroidiand insuficient controata. Prin ‘urmare, la Spitalul Parkland, continu prescrierea tratamentu lui cu PTU pe toatd perioada sarcinit Yoshihara si asocagii 2012) Atectiuni endoctine Leueopenia wanzicorie poate f dovediti pin la 10a sud din are femelle care urmeazi un tratament antitiroidian, isd aceasta nu necesid ineetarea tratamentului. In 0,3-0.4 % din cazusi, Corus, agnunulacitoen apare bruse si necesita oprirea tatament lu, Lucrulacesta nu are legitura cu doza gi datoriti declansiei acute, determinarilerepetate ale eucocitelor in perioada terapiei ru sunt utile, Prin urmare, act apace bd a femcile sunt instrute si opreasea médicagiaimediat gi 8 se pre inte pentru o hemograma completa (Brent, 2008), ‘Asi cum am menfionat mai sus, hepatotoxicitatea este un alt potengial efect secundar grav care“se deevolti in 0,1 pi 12 0.2 la sutd din cazuri, Misurarea repetard a enzimelor hepa- tice nu a rougit si previna hepaoroxicitatea fulminanc’ lead de PTU, De asemenea, aproximativ 20 la sued din paciengi ratagi cu PTU dezvolti anticorpi anicitoplasma polinuclealelor neutro- {file (ANCA), Torii, numai un mie provent dinere aceyia der- Volta ulcerior vasculits gravi (Helfgoc. 2002: Kimura, 2013) Jn cele din urma, desi tionamidele au porentialul de a cauza complicagi fetal, acestea nu sunt freevente, in unele cazusi tio- zamidele por f chiar cerapeutice penceu Fit, pentru c& anticor- pi anti receptor penteu TSH craverseaza placenta i pot simula landa tiroid fetal si cauzeze tireoroxicora fi gusa. Doza iniiald de tionamidi este empiticd, Pentru pacientele negravide, Asociajia Americand 2 Tiroidei recbmanda ca metima- zolul si fe urlizat la incepur intro dori mai mare, de 10 pani la 20 mg, pe eale oral, urmati de o dors mai mica de menginere, de 5 pint la 10 mg. In cazul alegerii PTU, se poate incepe cao doz’ de 50 pina la 150 mg administrard pe cale oral de tei ori pe 2i in functie de gravitatea clinica (Bahn, 2011). La Spitalal Parkland, de obicei dim o doz iniiaa de 300 sau 450 mg de PU alc, impart in ee prize la femelle insircinate. Oeazio- nal sine necesire dove ailnice de 600 mg. Dupi cum s-adiscu- tag, nu recomandim trecerea Ia metimavol in timpul celui deal doileatimestr Scopul este cracarea cu cea mai mica doz’ posi- bil de tionamsds pentru a mengine niveurile hormonilorvio- idieni ugor peste sau in intervalul normal superior, in timp ce nivelurile ‘TSH-okuirimin supresate (Bhan, 2011). Concentra~ file de T, liber din ser sune asisueate cor La flecre 4 prin hy (Gsipedmani (Academia Nationals de Biochimie Ciinic3, 2002) Tiroidectomia subtotal se poate efectua dpi ce treotoxi- coaa este controlati medical. Aceasta se realizeari rareori in Limpul sarcini, dar poate fi pocsvita in eazul puinclor femel care nus ader la eatamentul medical sia la cele penens careera- pia medicamentoasi se dovedeste a fi toxicé (Davidson, 2001 Stagnaro-Green, 20123). Operata este indicaté preferential in al doilea trimestru, Posibilele dezavantaje ale tiroidectomiei in timpal sarcinit includ rezeeyia neintentionata a glandelor paca- tiroide si lecarea nervifut Taringeal recurene (Fitepauick, 2010) Abaya Tatler tat Taio Fee contrcndicaed in per ada wrens. Ncoste doe por casea ¢ distrugerea glandettiroide ferale, Prin urmae, clad este efectati neineentionat, nurmeros clinicieni recomands avortul Fiecare Fit expus eebuie s fie ev uae aten, iar incidenga hipoxeoidismutu fetal depinde de virsca gestagionalé si de doza de radioiod (Berlin, 2001). Tran si cole 11 2010} deseriu cazul in care 0 doxi relativ mare (19,8 mCi) de radioiod adivnistrati la inceputul primuliicrimestra & vat dept cezultat un now-nascut de sex biebitesc cu eucirodie nor ‘nal evaluat fa 6 uni, Autor at presupus cl expunetea sa pro- dus cu mule inaince de embriogenera troidel. Nu exist nici o 1149 \ 1150 Complicati medicale gi chuurgicale dovada ch radioiodul administatfnaintea sucini cauzeari ano. mali fetale dacd a ereeut sufcientcimp pentru ca elecele ead ae si se disipene gi dacd femeiz este eutioida (Ayala, 1998). ‘Comisis International pentru Procecia Radiologica eecoman- dda ca emeile si evite sarcina 0 perioad de 6 luni dupa erapia sadioablaiva (Brent, 2008). Mai mult dec cit. in timp lata- sii, nul concentreszio cantcate substantial de io. AcestFapt poace crest riscul neonatal din cauza ingest lapelui ce congine jd gi rsculai maceen datorae iraierit semnificative a nul Penta fimita expuncrea ji rscurle de cancer veste pe mami, un decalj de 3 lun inre lati g ablagie poate asigura mai fabil o involuse completa a sinului (Sisson, 2011) cea ce 0 pri Rerultatul sarcinii. Femeile cu treotoxicord us rezultace ale ‘acini care depind in mare misur de realiarcategirii meabo- lice De exempla, dupa cunt PreHCOEAT capo 18 (p. 353), “TFdkina in exces ponte catia perdereasitcinii (Anselmo, 20K). om Teeaane sae Tae hipestiraiism ciuda reap, exist incident mai mare de precclempsic, i ficienga cardiaci sb reaultte perinatale adverse (tabelul 58-2). Un studiu prospect pe cohorte din China a constatat ct erie ile cu hipertiroidism clinic prezinti un rise de 12 ori mai mare dea da nastere unui copil firi aur (Su, 2011), Rata morale mai male studi perinatale a variar de la 6 la 12 procente i Efecte fetale si neonatale fn majoritatea cazuilor, Beal exe eutroid, In uncle care rotug, hiper- i hipotiroidismul se poate Tevwolea cu seu Prd {gag (fig. 58-3), Hipertiroidismal clinic se deralta aproximatiy 12 Ila suté dintre nou-nascufi din femci eu boala Graves (Bar- besina, 2013; Fiepatrick, 2010; Luton, 2005), Dac exist sus- piciune de boaltseoidiand fetala, sunt disponibile nomograme ppeners voltimal riroidei misurat prin sonografe (Gietka-Caer rel, 2012; Rani, 2001). TABELUL 58-2. Rezultatele sarcinilor a 239 de femei cu tireotoxicord clinica Ar mE Eee anes (ese Rezultat mater Preeclampsie 17 (118%) 187 Stop cardiac 1 7 (8%) eces a 1 Rezultat perinatal Nastere inate de 12 (89%) 2 -(32%) fermen Resirctie a cresteri’ 11 (7%) Nastere a unui 0/9 300 pg conduce [a hiparizoidissn subelinie si fa troidicl auwoimains, [ar Sosietatea le Enderi- post Si mutse depgeased dublul 500 gia (De Groot note, fn acord oti OMS, situs rportulu silnie recomanc de iol 213; Leng, 2011), seerrptrmatar meat nck, 2011), BST soe “le glande ide cant a? fi ager i hipoplaia expla 99 pind [a 90 la su dine acest cava (LaF ranch, 2011 Top Jogl, 2006), Adevirta eologie a disguneec droidine vimdne erunouut. Celle carat de hipotoidism congenital primar sunt carat de defect eredare ale producer hormonilor ti. ide. Lista mutator genetice cae cazeaed hipotiodima continud sl crescd cu repeiciune (Moreno, 2008). Subsrjia precace fi aglesod a ron este eth nou-niscui cu bipotioidism congenital, Tot, nl copt ce a fos iden prin programe de screning ca avid ipa. ‘oid congenital over cae as ox tata limp, sor man feta deficient cognitive n adolecengs (Song, 2001). De axe in phi fa de momenta teatamentul severcatea pono mult congenital sprints un fator naportne pent vruka | | | cele cognitive pe termen lung (Kempers, 2006), Prin urmare a nou-niseui eu ecautace de screcning sogestie de hiporiridiam sever, trap trebuie incepta numsiecit, Fi. atept rela tele de contiemare (Abdiljabbar, 2012). Over cole (2002) ay eaportat ch 8 la sutd din cei 1420 de nox-niscupi cu bipot roidism congenital avers 9 alte malfarmagi eongenitale majors Tiroidita postpartum Troi ancoimund weanricore se tegiseste in mod constant la aproximativ 5 pind La 10 la suté din femei in prinvl an dupa nagtere (Amino, 2000: Stagnaro-Green, 201 1, 20128). Di se declangenad fn decunul Funct tioidiand posspaetim, ca primelor 12 luni, include hiperseoidisml, hipaicoidiul sae ambele, Tendinga pentru Hroidies precede srcina gare Tage tari died cn nivehirilecrescute de anticorpi tiroidien’ din se Pind ta 50 la sued din femelle care ay anticagpi anecoidicn, poate rina wie vor demo civic papa dd femei cu diabet de tip 1. noidita postpartum sero: fy 16 fa sud gia fost ee tei ori mai mate deci la poplaia in general Gallsas, 2002). In mod semnificarv, 46 la such din femeile idemtifcate cu izoidits clinica postpartum aveau ant | TPO i corpi an primal semeseu, Manifestari clinice Tn cadral practicii clinice, rirotdita postpartum se_diagnosti- Prima si cea mal rimpurie este teotosinea indus prin dire erect simprome determinate de elberarea excsiva de hormon™ > po es nun Bane rama Saal daa scm fe be —_ — Aut hbo or 3 sarcinile ulterioare. Deyi de daber si nagere 2 unui fie more 26516 COTSeavaT SUNT interesante, fn dovadi ch idencificarea si tratamentul hipotiroidismului subel- > fic in cimpul sacinis imbundtiqeste aceste rezutate 1 Daxorica con chace mat sus, uncle orga nizatt profesionale recomands screeningul prenatal de rutind {= rrarmentul pentry hipotiroidism subelinic (Ghavib. 2005). Golegiul American al Obsetricienilor si Ginecologilor (2013) 2 reafirmat ci, desi datele observaionale au identificae posibill tute cx hiporiroidistwul subcliic si fie sociat cu dervoltarea neuropsthoTogics aleracl, au au existat studi intervenfionale | Tare sa demonsitexe Tmbundtiqirea cu_tratament” Coleghil’ a “fecomandar impotrva inplementarilscreeninguui pina cind zu se vor efectua studi ulterioare in vederea valida sau refu- sir acestor constatiri (Colegiul American al Obstericienilor gi Ginccologilor, 2012). Lazarus 3i colegii (2012) au prezentat constavrile scudiului international de Monicorizare Controlata Antenatal a Titoidet (CATS) privind monitorizarea tiroidei $i ratamencul hipoti- roidisimului subelinic si al hipotiroxinemied materne izolate in cimpul sarcinii, Rerulatul primar a fost seorul IQ al eopi- Iului fa virsta de 3 ani, Funeyia cognitivi la copii mu a fost imbunitigied prin screening si watament. Un al doitea studiu comparativ se afi in desfigurare la Reyeaua de Unitagt de Medl- cing Materni-Fetali, iar ezultale sunt ageepeate in 2016 Ca urmate a studiului Lazarus, ghidurile de practed eli rick de Ja Socieratea Endocrinologie’, Asociatia American 4 Viroidei si Asociayia Americana a Endocrinologilor Clini recomandi acura In unanimitate monioriaaeea nurnai in carul celor cu rise ridieat in timpul sarcinii (De Groot, 2012; Garber 2012). In plus, analizele costeficieny’ care au favorizarstrate- gia de monirorizare universald nu mai sunt valabil,intruedt se bazau pe presupunerile unor reauhate neuro-comportamentale imbunitifire la noucniseusi (Dosion, 2008: Thung, 2008). Hipotiroxinemia materna izolata x inser dr en valor Femeile cate au valott scizute ale Tl normale ale nivelului de TST sane cormtterate ci au hipotiro nme Taker WatatT, Tacral acesta a fost idemtifcar de Casey sreotegit 1a sutd din peste cele 17,000 de femei | insizcinate monitarizae la Spitahul Parkland inaince de sips | mina 20, Clealy-Goldman si asociagi (2008) au descopese 0 { | incidenyi de 21 la sutd la cohorta din cadrul Studiului FASTE em, Aja Cun F2URCURGEanteor, cop nas caqrdin femei cu hipotiroxinemie au fost identiticagi ci presinta difculayi nctrorcomportamenrale jx Wists de 3 siping, ~ oir, 2006; Pop, 1999, 2003). Aceste con stiri nu aw stimulatrecomandrile de monitorizare prenatal ale tiroxineiseice. In mad semnifiatiy, exists posbliacea ca estimiileT, ber prin imunodocare sk fe exate in tpl sarcinil din cawza sensibility metodelar la modifi ale pro- | winclor de ransport (Lee, 2009). | Tnteun studia efectuat pe 233 de Femei cu hipotioxine | mnie maternd flac, Casey fi colegii (2007) au raportar 4 i descrisi au existatreaultate perinarale adverse creseue in compar cele ale femelor eutiroiiene (vei tabell 58-5). $i. dupa cum Negro si colegi (2006) au constatat cf tratementul cu levotiro- xin a redus rata nasterilor premacure de If 27 Ta sui, Din ‘contra, Abbassi-Ghanavati gr asociati (2010) arrevaluatrevulta- adoctine Alectw! spre deosebire de hiporiraidisimsl sul se aath in Figura lini, acestefemei au avut 0 prevalengé scious il antititoidienj. Singura constagee aera vent din partes hal Ceatly-Goldman 5 colegit (2008), care a raportato incidenga de doui ori mai mare a mactosomiei fetale. Luate impreuna, deeste constarde indica faprul oi hipotioxinemia mater izo laud nu are efecte adverse grave asupra rezultatull sarin. In cele din urma, stadial CATS mengionae msi deveerse nu a des- coperitreaulte neuto-comportaentale imbundtijite la em ile ca hipotiroxinemie iolsti care au fost tratate ca deoxini (Lazarus, 2012). Din aceasté cauzi, monitorizares de rutin: pentru hipotiroxinemie iolaté nu exe recomandats Boala tiroidiana autoimun’ cu eutiroidie ‘Auto-antcoopii TPO 4iTG au fost idemuificai la 6 pind ln 20 2011). Majoritateacelor cae au fost postive lagi de acy ant corpi, sunt totusi cutiroidiene. Totusi, aceste femei sunt expase ton rie de trl pn le cine ori mal mare de perdere impure 2 arin Stagnato-Green, 2004; Thangaratnam, 2011). Pre turd (Stagnaro-Green, 2009). fn cadral un scudiu randomizat de trramene sfc a 115 femeicutroide cu anciconpi TPO, cele sarcinii la peste 1000 de ferei netratac, cu anticonpii LPO si nu au descoperic un rise crescut de nastere prematuea in com paratie cu riscul a 16,000 de femei eutiroidiene fri anticorpi Acs invari, oan dscoper unde at — mare de apoplexie wero e 1 fel ean Gara subieetlor sunt supuse unui rise creseut de progres a bot tiridiene si tiroiditei postpartum (Stagnaro-Green, 2012a) ‘Acest grup de femei eutivoidiene ew niveluri anormal de ‘mari ale anticorplo titoidieni reprezinté un now punt Focal a ceercetiri asupra tiroidei, Dosiou si colegi (2012) au efeetuat analizi a cost-efciengei monicorizaei universe a boii tito fene aucoimune in timpal sarcinii, Reaultacele lor s-au dovedit afi Lvorabile monicoriziri universale. Cu toate acestes, exists 6 insuficiens a studiilor eare si confirme beneficial idemifick ti si ratiitfemeilor eutioidiene cu auto-anticonpi tiroidien. Pin urmare, idea de monitorizae de rutin a anticorpilor pare prematuri. In prevent, sceeningul universal a anticorpio tro idieni nu este recomandar de nici o organizatie profesionali (De Groor, 2012: Stagnaro-Green, 203 1a, 2012}. id Srend eu anticopi TPO, acete fee Deficitul de iod Sciderea imbogitirea sii de masi sa produsclor de panificagic cu ioduri in Statele Unite tn kienii 25 de ani a condus la defi cieng’ ocazionali de iod (Cadwell, 2005; Hollowell, 1998). In ‘mod semnificatiy, cel mai recenc sondda de Stniace Nayionali s. Examinare Nutrifionalda indicat Fapeulc8, in genecal, populayia «elor Unite isi pistreazd suficienga de fod (Caldwell, 2011) gia barata pee fod be saga, experi sunt de aeord ed nat nerabile, cam ar f fereile 1155 1154 Complicath medicate s1 charge : Hipotiroidismul subclinic Aceasté fete 3 ide xe eevee a femel, ns incidents s3 poate vara in Runt de visa, ras, apor alimenar de iod 10 mi ©" | (fttteg. 2008 Karmel 2008) fru stati dean up dyn? de 20 de ani, eealiza pe S805 femei care au fost monitorizate [or J) pina tht sata a ta dean <<) tan. Din ele 224 de me identeat eu pois A Sere ia pata0 a ear sop ae TPO ate a -TC tn impo saci Moni, 10) Pee aimate. pvaiaesprogesi spe hie ie pentru depiscares hiporieoidismalul subeinic, a raportt Hipotiroidismul subclinic si sarcina Saidile absenaionale efectunteint-un us interval de 25 de ani pretence in tbelal 384 sgereas o hipottoidisna subel i te, probabil soca cu anumit ezueate adver ale sang, i fn 19, interes ncensifiatdatorie a dow sui coy 4 sugerat i hipofunctia roid! materne nediagtiae pgs Seta deeolses nevopslhologic Teli Ine-unul diane Gi Pop paso CTDONY a dence Pde Femme) care aveay, nivel dT ber «perenia 10 in prtel iad ale sri ale coe cap prclentas un ssc erescut de desolate pitomong vie suboprimal. Int-un alt sti, Hadlow 9 cole (1999) 9g vale retrospectivcopit nica deb 48 de femes netacate le (Gror valor le PSHL-ului serie eras > percent 98. Uni avag performangescolae diminuat,deficinge in cite cociconede inteligent scieut. Dey dscise ca avn shipotroidien sab ne scent Ferme ave tn nivel sedeut de teoe He inser ast malt ave hipotioidism dine a Penaru a evalua mai decaliae toate electele adverse, Casey 4 colegit (2005) au identifica hipatcoidismul subctinie i 243 la suth din 17.298 de ferei monitorinate inanes de uy Toca sci, Dua cum se aac in table 58-5, acest eet fu avat igedente mai mati de master prematine. apoplee to laced g nmap ARSC ani i intensivs neo naa in comparate femelle susan Fr Seat ota Riu in Pel al Doles Tinea (FASTER), efectuat pe 10,990 participants, CleslyCokdman i aocigi (2008) nw a descopereoastel de egitard cu cee Fenulateobstetricle adverse. Tae studs eeaeat pe 24.883 de Femei monicoriate pe pareursul sarcinii, Wibon si colegit (2012) au descoperit femelle identifste cu hiposiroidiam subclinic srs un rig sproape de dow ori mit mare de ever Aut 2s PREIpUT EY RET Ase cate leg de dst ellie endo tele care a fost acid cw hipoticoidismal subctinc lap ng matin wet. fn anal lr anupraseceai cob, Fadel $i acini 012) a idenieae @ relate semifccia ie ‘esc 63 Tas din Femelle ca hipoteoidism subtinic au fost diagiosicae cu dabee geaional in comparate cu 42 sud afraid ciroidiene. Nelson gi clegi (2014) au eva 230 de fomei diagnosticate cu hipoticoidism subclinic in dim- al abel saan, sie el au acu isc east VA TABELUL 58-5. Rezultatele sarcinii la femei cu hipotioidism subclinic netratat si hipotiroxinemia maternd izolata in comparatie cu femei insarcinate eutiroide Hipettensiune (6) 9 Inteerupere placenta (8) 03 ‘varsta gestational ia nastere (%} 25 10 203/ventilator (8 15 erapie intensive Neanatologiea (8) 22 Cas es 9 068 1 0,53 10 03 04 075 Ms 009 60 O84 43 0,005 20 oad 22 on 10 oa? 25. 0, 13 078 40 0,006 3 032 DS = Sindiom de d Date din Casey, 2007 fos espatone ~roxind. fed erinwr Pangea wil ‘dia aP TSH wie narmala de tito im (Suirks, 04) Ta spectral bolii tiroidiene subclinice includ indivivit asimpromatici cu peroxidaz’ tiroidians sau snvicorpant-iroglobulina msurabil, Tiroidea aucoimuns eu ‘eutitoidie reprezinti 0 nou’ frontiera investigativ’ in macerie de serening si teatamenr al disfuncict roidel in vinppl sucini Hipotiroidismul clinic manifest si sarcina eiminati de anticorpif in special anccorpii anti Ta gi viroidiand, Identiieared clinica a hiporiroidisrnulut este {e14, ral ales tm tmp sari, deoarece multe seme sau simprome sunt caracteristice gi pentru sarcina insisi, Testarea Functeitiroidiene trebuie realizati la femei simptomatie sau la cele cu ancecedente de boali troidiand (Colegiul American al Obsetrcinilor 4 Ginecologilor, 2013). Pouivit eelor diseutare in capitolul 18 (p. 353),fhipotiroidismul sever in sarc seobignuit, probabil inrucit este descori asociat cu inferica™ teal cu rail cescute de avort spontan FAbalovich, 2003; De SBT Char Sate etude re ! | | | | fost supuse feriizast in viero au sanse semnifiativ mai mici de a rimdne insicingeg (Soccia, 2012) tratdment Avociait Amstcind ¢ Tioidel si Aocayia Ame- cana Endocrinoogilor Clini (2011 Arecomand exapa de cde | Ta 2 yg/ky/ai say apeoximariy 100_ug zlnic. Feme are suntadreorice dupa rroidectomie sau dupa vrapia cu radi tod por necgsive-doae-mai-mati, Monitorizatea se face in func- fiede valorilé-FSH-ulg) misurate a intersale de 4-6 siprimini, tr dual rai oe apo ce te 28 1h 50 yg pana cind valorile TSH-ului devin normale. Sarcina sie asociia cu 0 nevoie ctescuti de troxind la aproximativ 0 twee din femelle estate (Abalovich, 2010; Alexander, 2004). Iniacte o nevoie similar crescuth este observath la femeile ct hipotiroigism posr-menopausi dup inlocuires extragenuls credem ci corerea crescutt in sarcin’ are legieurd cu producerea erescuti de estcogen (Arafa, 2001). Nevoia crescuti de tizoxin’ incepe inci din siptimina 5, Intr-un studi randomizat in care s-a administrar 0 doz’ ma de levoriroxin a confirmazea sacinit ka GD de femel, Yassa colegit (2010) au constatat cio eretere de 29 pind la 43 bx sca dott silice « menginue varie TSH lar see 250m in primal rimestu la coate Femelle Ln aceastd repre a cavrat supeimare nod semnificativ TSH-ului la peste 0 ts ime isn Fernei itwidissnal semnifigasey se poare xen | “Bese nlite et reser olan ele ea tatecronTe toveionts ce araBhie cu edtweTeR, cele supuse tehnicilor de reproducere asstaci (Alexander, 2000; Loh, 2009; Rowondi, 2004). Crete anticipative de 2596 ale troxine la confiemarea sarcinii va reduce aceasti probabilitate, Toate celelale feme ipo PSHeului ba ince Paral asiscenje prenatal. ism ar teebui si efectueze testare Atectiuni endacsine TABELUL 58-4. Complicatii in sarcina la 440 de femet cu hipoticoidism Ree crs Brae Complicatii piers Preeclemzie 32 8 intrerupere placentara 8 1 Distunctie cardiacd 3 2 Greutatea la nastere < 3 32 2000 g* Nastere fat mort 9 3 ‘Nastet nainte de termen sau fa termen au fost sin gurele ezuitate deciarate de Abatovich, 2002 Greutate scazuta la nastere si nastere de fat mart au fost rezultatele declarate de Su, 2011 “un nou-nascut a munt de sift Date din Abalovich, 2002; Davis, 1988, Leung, 1993, Mannisto, 2009; Su, 2051 Rezultatul sarcinii la pacientele cu hipotisaidism clinic manifest. Srudile observational, desi limizate, indi tape “ET exltd rerulare perinatale adverse exeesiveasociate defciented elinice de ticoxind (tabelul 58-4), Cu coate acesces, pri tera pia de substiujie adecvata, efectele adverse nis sune creseute Jn majorite studilor (Mataloc, 2006; Tan, 2006; Woltherg 2005), nce-un singur studs, cone a apsrt ae ie spot de onvplicai in saci chiar gil Fence care fae trap de sa sticatie (Wikner, 2008). Majoritatea expertlor sunt de acocd 4 suplimentares adeevaté de hormon in timpul sarcinié min 124 riscul ezultatelor adverse si majoritatea complcatillor lovich, 2002; Bitpatcick, 2010) Hecte fetale si neonatologice. Nu evista nicium duit ne si ale troidi fetale au legis intre anomalileriroidel mat ws de ad npr al Se a aa ‘materi anti recepeor TSH inhibin hibitort por aia scrosutde TS nas ta EVE A rei antenna TPO aia 15, Caos Asari PSM TA le i ara} fale (she, 1997), De ap, prevents hipodoidvna eli eft reds saa nu au efece del apa fanc femeile eu tiroidica Hashimoto se estimeaza a fi numai de 1 din 180.000 de now-niseugi (Brown, 1996) bye 1153 ~ ae Rpetadima cine ine una 498 pospar cuit; Tireomepalia si alte sifmptome sunt frecvente gi mai proe- areal tpl fact ncotaaiee SabSTTUTE Gr THOT TBs PART TTS aghal ene apie RT TMP de 6-12 hu. gna Gren 9 soca (20118) a aporat armsie Monova “penira boalt troiiand in sarcind. Niveluile "TSH-ului si al anticorpilor anti-TPO din ser au fost masurare din nou fa 6 gi fa 12 Juni. In ansambli, dowd treimi din cele 169 deem 39) Ta sua ev ide postpartum a fos iden ficate doar cu hipotiroidism. Cealaltd treime a fost diagnosticati ‘eu hipertioidism, inst numai 14 la suta din toate femeile au dove progres asic bifuics dsc mai sus, Aceste con Starr sun in concordan cu date srng in urna a 20 de ale sta efctate nee 1982 gt 2008 (Stagnaro-Green, 30123), In mod semnificativ, femeile care dezvoltd oricare din tipu- tee iii poaparum aun capri 30, proximaciv 30 Ta Sut | -dewaeqora hipatrontism permanent, iar tata progresiel anu-_ f Tease SOT Ola suca (ucas, 2005; Muller, 2001; Premawardh- ie 2000). Family rac eeseu de a dervola hipooidism sunt cele ei" ttruei mai mari de antieorpi tiroidient gi niveluri | | ERNE TE TSA in impul Frat hiporroidine iia Alle | | | | ~ pot dezwola Boal subelinii, ins jumatate din cele eu siroidita care au anvicorpi anti PO pou daewoo ee ‘manent dupa 6-7 ani (Stagiato-Green, 2012s) ostpar Sa presupas eistenga unel asocieri inure tiroidira cum sidepissia postpartum, inst aceasta rimine néclriicacl, Trucas scolegié (2001) au constatat o incidenta a depresici post enamide 7 a su lun Supa ec cio “HUE precum gila cele de conirol, Pederson gi colegii (2007) au escoperit o corelafi semnifcatva inte sconurle anormale pe Scara Depresci Postnatale Edinburgh si valoil rtale ae tro xine din interval normal inferior in simpul szciii la 31 de fem. La fel nerezolvad rimine si problema legiturit dineee depresie gi anticonpii tiroidieni. Kuijpens si asociatii (2001) au raportat ci anticorpi antic TPO sunc un marker penteu depresia artumn Teme eu ReoROERE Hy TAT FARTORTTAK, Harris ¢ colegit (2002) au constarar€i ns exist nic o diferent in cazul depresci posepartum la 342 de femei cu anticorpi TPO. rors lisa dat fe levotiroxina, fe placebo. Boala nodulara tiroidiana Nodulli ioidieni poc fi prevengila 1 pind la 2 la su din feme- ie aflate la viesta teproduceri (Fitzpatrick, 2010). Gestiona + palpail ip cimpul sarcints depinde de Xirsta gestagonald gi de dimensiunes nodufului. Nodal: miei epistati prin metode sonogralce sensbile sune mat freeveny in sarcind la anumite populayii. De exempla, Kung si asociayi (2002) at silat sonografia de inal rezoluge gi au descope rit ci 15 la suei din femeile chinene aveas nod cu diametru mai mare de 2mm. Aproape jumtateerau mulipi iar nod Sau, marie ujor in volum pe parcursul sarcinié si nu au eegee- sat posiparcurn. Biopsia nodulilor » Smm' care au persstat la 3 luni a atta hiferplaze nodulard yi niciunul nua fost malign. eenaugabi _> Acvike 4H seccyniendoctine asotuu rect? In be studi, torusi, pind la 40 la sued din nodulii solitari au fost maligni (Dohercy, 1995; Rosen, 1986). Chiar si asa, majo- ritatea au fost neoplasme cu grad scizut. valor fie similari celei efectuate la paciengii in afara sarcinii, Dupi cum sa discuta in capitolul 46 (p. 934), majoricates autorlor fac recomandiei impotrva seanningului eu radioid i saci, in ciuda faptului ci dozele de trasori utilizate sunt asociate cu ‘ ievteriere fetal minima (Popoveniue, 2012). Prin examina rea sonografica se depisteaza in mod fiabil nodulii mai mari de 0,5 cm, gi se descrie rorodaei gi sructara lor solid sau chisticd Portivie Asociasiei Americane a Endocrinologilor Clinici, carac- teristicle sonografice asociate malignitipii includ cipar hipoe- cogen, margini neregulate si microcalcificiri (Gharib, 2005). Aspirayia pe ac fin (FNA) constituie o metodi excelenti de eva- Taare, 9 markenit histologic’ si imunofluorescenga sunt efici- ~ zhi Pentru a evalua malignivaen avtoTazal, 2001; Fegedis, 2004). Daci biopsia FNA araei 0 leziune folicular’, operasia ‘poate fi aminati pana dupa nagtere. Evaluarca cancerului trian implicio abordare mulidic- plinari (Colegiul American al Obstetricienilor si Ginecologilor, 2013). Majoritatea carcinoamelor tiroidiene sunt bine diferen- fiat giao evoluyie feng. Cand cancerul roidian se diagnos cheaza in primul sau al doilea trimestru, tiroidectomia se poate ectua inainte de al ereilea wrimestru (cap. 63, p. 1231). La femcile Fri dovada unui cancer troidian agresv sau a cele dia- _gnosticate in timestrl al teil, tratamentul chieurgical poate fi aminar pentru perioada postpartum imediata (Gharib, 2010). nodalilor tioidieni in timpul sarcinil rebuie si BOLILE GLANDEI PARATIROIDE Eunesia hormonulni paratiroidian (PTH) este aceea de a men: Fine concentrafa calcTului i urdu extracelalar. Reet howmon “Format din 115 aminoacii acfioneaza direct pe os yi rinichi si indirect pe intestinul subjire prin efectele sale asuipra sitet? “ari viaminel DTPSTOFTT-D) pentru a erage caterut serie “Secretia este regiata de catre Tonatane alc ata aTe See prin em de feedback neg CHET Ea HOTATON Beat Sanlu paraieoidian Tatorrelagive Cine acento. “Froni, metaholismal calciului $i protena PTH-ului produsa de jesueul fetal sunt discutate in eapicolul 4 (p. 70) Nove de calc fetal — 300 mai in ultima parte a sarcinil si un tocal de 30 g— precum gi pierderea de calc renal pri Gi mater Sarin Sse aoc cS Cretere de dou on a a act serice 4 1,25-dibidronivitaminei D. care mareyte calciului_ga alison testinal Aceasta este acfines UBL Tomon Tacenara sat decidua des nivelurle de PTH matern sune inferior normale sau s. jn timpul sarcinié (Cooper, 2011; Moliceh, 2000). Nivelurie de caliu serie total sead odatd cu concentayile de albursina serie, ins nivelul de calc ionize rimxine neschimbae. Var- gas Zapata (2004) palit au sugerac colul factorului-l de eres i 1) i ha cava calciului matern $7 a ‘um-overul osos. mal ales 1157 eee ise Compliatii mecicale 51 chirurgcale Hiperparatiroidismul Hiperclcemia ere caach de hipesparaioidiom sau cancer ia 0 Te ara dine cai” Hippos Fa Pte taportat cel mai alesea la femelle cu vinta de peste 50 de ani (Miller, 2008). Intrucit numeroase sisteme de laborator auto- imate includ mésuritor ale cagilul eri, hiperparaioidism sa modifcar de l bola definik prin simprome la boals « cate dexoperits la screening de ris (Palla, 2012). J nga dove este de 2 pnd Is 3 din 1000 defer ns ani au etinat cd rata incident’ sedi la 14 dim 1000 de emei unc ind ane incseciutle ximpeomatice (Partord, 2007, Schnace, 2005). Aproape 80 la sud stot caurate de adenname soltare sale 15 procence de hiperfuneyia wuurbr calor para (pat ores curr, oo eam vance cute de calcu serie sunt evideneg! De remarcat fapeul 3 PTH-ul produs ar capa pb ae de rc, ~ “Tr ijoritatea pacienifor,nivelul csTealui serie crest eu rnumai 1 pind le 1,5 mgldL peste limita superioard. normal LLucral acesta ar putea coneibui la expicarea mocivulai pear care numai 20 la sud din cci cu niveluri anormal de ridicate sua simtomatii (Bilerkian, 2004), La un fer, tot simp- omele devin vizibile cind nivelul calciulut serie continu 58 Toate Tomelle ci hiperpsratiroidinm simptematic tcbuie eatace chirugpical, Ghidusile privind managementul ln cazul paciensilor fic sarin au fost revizuite dup Al Treilea Work shop Incerational despre Managemental Hiperparatiridisnl Primar Asimptomadic (Bilezkian, 2009). Indicaile_ peer airoidectomie ind un nivel 3 aku serie cu LOTT peste ineervalul superior normal, oFeducere a cleatence-ul |e creatining caleulat sub GO ml/min, densitie osoaca redusi Tar vita < 50 de ani, Cei ce nu fntrunese aceste crterttre- “Due sf se supund uner misuritori anuale 2 nivelului de calcia si creatinind gi nei evaluari a denstigit or la I pin fa 2 ani (Palla, 2012). Hiperparatiroidismul si sarcina Tn ucma analize’ lor, Shnate si Thaxean au descopere mai pin de 200 de caruti cate au determinae complicai fn sarcind. La fel ca la paciengi in afara sarcinit,hipeeparairidismul est, de bie, cauzat de un adenom parairidien. Au fost raportate gravid cu producérea hormonului paratiroidian ccwopie grate sszuri_de carcinom_parsiroidan y. Sipier inaleTaclad hiperoriea, sEBIciune genralizat, cle renal s boli psiniaice. Veal, Tagostisul aise ee cl de pan “Tea Cooper, 2011: Dahan, 2001), Sarena imbundtayege. eottic, hipoparaticoidsmel dato Teil cere Be exces rand Ieee prowectoare™ ale sarc icf eviedl semnificative @ Gere, cota, exist pericaul semnificaiv deez hipeeale miei postparum. AcesstA complicate eae aniening vats poate “Fobieraedfrcazul unor niveluri de calcu de peste M4 mg/l se carsceerieari prin great, visiturl temuriean-deTindtare i modifcii ale sti mentale (Malekat-Raikar, 2071), Pale “Epoare au dss Faery cscue de nage cu fet mom nayceri Inainte de termen in can sarcnilor complicate de hiper rza bipecabcemica se manilesti cx apaic, grea, vi Acune oboe fi dahidagye pratizoidism (Shangold, 1982), Rapoarte mai recente, atu, tui parateoid simpromatic peGile CHANGE, Resta WUE si previre moriidaren aT RGORATETE™ precim gi crizele paatiroidiene pospartam (Kovacs, 2011). Inverwentia chur fica leeed tn imp sarin ete, de obice, bine tok Efrain Grabs 1998" Rom “Sanne 20057 Tesinar caaT uel ferme La cate fos dep tacun adenom mediastinal a 23 de spxdmant (Rooney, 1998) (Necro Compete TeranaTe de Wc dew pt hiperparuiroismalasmptomstic nua abordat probes ipl siti (Bilertkan, 2009), Mana Tnsieinate ssp. ea, pacientes anager gcmental medical paste 8 neces ls tomatce ew hipercleemie wpoar. Tn stent monitorvate in perioada postpartum In veerea dept ernc hipercleemice (Kovas. 2011). Management medial inal ar putes include cakitoina in seopul dimou ie . heli SE Wat TTT Tg Te =nitu alga exeul deca. La Rime ci ive Tage ale ali see care ang, oO Peco sa la cele ew oboubilare din cauracrze bipecelcemic, eine estan cul de urgeng. Diurera ee solu sling normal adenine asta ipestonizs pomapneails webu prevent. Ci bEUTO St (oicalie ‘Guvd dup nae cist onside rapid a ie lao aber PS Ta an Un ac Hou aos hpi va TT imate ede egul rarer baie ts ew ec “Sita Callus va en epi eg consuls a ret seimlene 0 lane a biperpazaiodi aula mater (Beate, 2000; ip, 3003; Jaafar, 2004), Hipoparatiroidismul Ces mai fecventt causa a hiposalmic este hipopansiidie mul ae apare in rma iru prataiiene su trod Ain tiroidectomitle rorale (Shoback, 2008). Apare rseeot! si © | cancteriseud prin spasme mugulare ial, crampe nsculare | sLoarexeritale“burdlor, Jimbi, deyetelor p'picioarelor. Poate volua spee tetanic 9 convulsi, Fatcle Whircnate cu hipocal a Management in satcina. Se preferd indepirtarea adeno | | | | | | de a sn desis rate mal sate ale najtellor de copii mort: deca neonatae si tetanic neonatal (Kovacs, 2011), Alte compa, Fifele ied pierre sani reside exer Fly spreutate sciues la nagtere (Chamarthi, 2011), Snake T0T5} 9 “HPOTETG RCTS preclampsc de 25 a sue, a rm a se be jie ai duce la fractusi multiple “asifoglu, 2005), Tratamental matern include ‘oaselor in perioada neon: 1,25-dibidroxivicamina Dy {calctrial. dihidrotachysceral sau dove mari de vimina De ~50,000 pana fa 150.000 U/zi: gluconatul de calciu sau calciul usd in fosfat, Pro hactic in doze de 3 pind la Sglzi $0 diet socarea terapeurica la femelle ca hipoparatiroidism este gestio- rnarca nivelurilor de caleiu din singe. Scopul in cimpul sarcinii ‘ear mentinerea una nivel corect de calciu in interval normal inferior. Esce posibil ca absorbyia mirité de calcu tipica pentcu sarcini 38 duct la nevoia mai sclautd de caleiu sau nevoia feta de calciu si ducé la o nevoie crescutd. De vreme ce ambele see- tatii sunt posible, este cel mai indicat si se monitorizeze cu arengie calcul seric coreccat peviodie, probabil lunar, pe parcur- sal sarcinit (Cooper, 2011; Kovacs, 2011), Riscurile fetale dato rate dovelor mari de vitamina D nu au fost stabilice. Osteoporoza asociaté cu sarcina Chia in cal cerintelorcrecute de calcu, mu ete sigur dact Ig majorcate femelor sarcinacauzeaaosteopenta (Kau, 2003 pe 200 de fem tnsircinae a ura uneinduseultessonometsia ‘Yo, 2003). Inte-un studiu efeceu ror masi osoasi a fost n canriativi a calcaneului, Kraemer si colegii (2011) au demon: seat sciderea densitigiiosoase in timp cacinii, Femeile cae a aiprat fa sin, care a avur src gemelare sav care au ava un inde seine al mse! cOeporale (BMI) au peezentae wn ese inal RiarEE plewere osoasi. Din analiza lor, Thomas si Wel man (2U06) citeara 0 reducere medie de 3 pind la 4 la suti densitgii minerale osoase in timpul sacini, Lactagia reprezimtt § edo perioada de Dafanya negative a caliulii care este vorectat i vane “pin rsorbyie acheleala maverad egg colegi (ODOB) a Incidenga acescia este 2007) netcle la primiparcle i fecongel areoriy unele Femel | To cimp ce sunc insiccinate sau alsprea estimati fa 4 dinte-un milion de femet (Hellm« Cel mai freevent simptom al osteoporozei este durerea de spate spre sfirycul sarcinii sau postpartum. Alte Simptome sam durerea de sold, unifacerals au bilateral si dificultatea dea duce PreUcigi, pind aproape Ja imobilizare (Maltha, 2012), [a peste ria sa descoperit niciun motiv de oste Fumdeare dincte Fern open, vot Manda J00RE Tr iteva car Pla rms dev hiperparatiroidisnnal clinic sau treoroxicora, Anumite caure cunoscute inclad heparina, odibna pre- Vratame fide vitanina D, precum si managemens staan aT Carer tn Tigura 38-5 este prezentati o radiografic a unei femei Spivalul Parkland ia timpul trimescrulus al treilea petra osteo ul este problematic § include supliment de calcin Poro7i apairutd in sarcin Peggtu femeile cu osceopenie asociata sarcinii, monit sea pe ere 2 OAT TE imbundtigeste, eg Cotbone, Tontrolat cut placebo de suplimen insiecinace pentru a determina efectul ¢asupra conginututai de ‘minerale din oasele neonatale evaluate prin absobgiomecrie dual cu taze X (DEXA) (Harvey, 2012) 1159 Atectiuni endoctine cu seul abo 8 in saptamiona Hs genunch ica de peste 3 lun: combinats FIGURA 58-5 Rac minal al saldunlor la 0 26 de saicina. Pacienta fe vitaina O 31 cacy BOLI ALE GLANDEI SUPRARENALE Sarcina are elzcte profunde asupra secretici corticale suprare nal lagi au fost analizate de Lekarev gi New (2011) gi sunt disc animungic in eapitolul 4 (p. 70). asupra controlului sau stimulirii acesteia. Aceste incerre Feocromocitomul Aceste rumori sunt rare si complied aproximativ 1 din 10.000) de sarcini, Ble se gisese la 0,1 la sui din paciengii bipertensivi (Abdelmannan, 2011). Cu toate acestea, ele se intilnese mai free ean nein pee der TO Bow in ganglion spac. Fle se numese tumearea 10 ls cit aproximati 10 la sutd st bilaerale, 10 la sued sunt extra adeenale 10 I utd sunt maligne. Aceste tumor pot f soca cx ano idan mel Riper in Sie precn Sr ReUOFrOMaTT Poa won Hippel Lindo Simptomele sunt, de regull, patoxstce gi se manifesta sub forma unt ete hi convulsive so atacuti de pauich. Hipereten ie permanent 6D Ta suc dine paciengi, Inst jumatate din acestia au si erize paroxistce. Alte Smpome in cinpul aacsor proce sant dase dea, anspicuie abundents,palpitaii du gj patoriesau infogire TAARTRaTTn, 20117 Dlagnosticul se stabileste prin misuri tori ale probelor de urini dia 24 de ore eu cel pusin dou sau teei analize penra catecolamine, metanefrine sau acid varili mandelic (VMA). Determina fi exact, inst este asocha 2001; Lenders, 2002). Boy! jsurarea mevaneftinelos usinare 1 niveturilor de catecolamine din plasma po vu uncle dificaleath ‘Conl wy demonstras ¢& mi Da ea 1160 Complicati medicale 51 chnurgicale TABELUL 58-6, Rezullate pentru sarcini cu complicatit de feoctomocitom raportate in tei perioade apropiate CO) eee ei eer ee eeten (1989) (1999).—(2010) [een ee ane et Diagnostic ‘Anteparlum = 51 8 70 Postpartum 36 4 23 2 2 7 16 4 Perdereasarcni 26 u "7 superioari evalu niveului VMA-uli sau eatecolseninelor i nate su plasmatice. La pacengi firs sarcin, localizarea la nivel suprarenale este de obicei idenifcad, la romagrafia com puter zatd (CT) saul rezonana magnetic (MR). In majortaea can proferae este supratenalectomia laparoscopic, silo, eacame Complicatiile sarcinii datorate feocromocitomului ‘Aceste tumor sunt rare inst duc la complica periculoase per (1983) a prezenat prima anaes 2 89 de Decesul matern a fost tru sarcind, Gealhoed anit dintre cate 43 de mame a mrt rule mai frecvent dict tumoarea nu fost diagnosticaa antepae 58 versus 18 la suti, Dupi cum se vede in cahelul 38.6, ratcle monalitigt materne sunt, in present, mai ecizue, ini fn analiza a 60 de cuz, Sarai i asaciagii 2010) antepartum ese factorul determi: au confirma ci di fant a rsculai mortalisgii materne, Decesul matern a fear dlc diagnosticarea vat fice antepartum, Diagnosticarea feocromocicomului in sacina este similard 4 sarcina. Imagistica_ RM repeevin celeh poncru paciengi le si extradsenale pot fi lcaliaate aproape ‘motdesuna 58-6) (Mangec, 2005). In numeroane carat, principals prowocate este ace de a ie diferensa dint rita hipertensivd carat de feocramocitom 1009) desea» Femeie care a fost eat inal de reece partum apo a fox miata de suspicne de cardiomopstie perparcim. Dups 0 siptimina, cind a revenit ca hipertensisne paoxisticS, 3 fos Desai si colegit, ie sever, prezentat mosrte fel colegi (1999) au diapnosticar doud feocromocicoame fa timp 30 de 256 de sarcini amet cu boala Hippe-Lind: ‘Management Control imedia al hipentensiani al simpromeor cu un Bocancacadrenegc, cum arf fenonibenamina ese impera vt, Dost ete de 10 pin fa 30 mg, de do pin la pra oo admit a-blocannl, se por adminis chi vilnic. Dupi ce +3 Prblocame pentru tahicardie, La mulke carur rurgiala si indepsrtarea tumori se realizea2 in timpul si FIGURA 58-6 2eronante magnetics coronal f4cutd une siciole i saplamana 32 alata un Feocramactom (sagedt9} poaiionarea acesiuia in apopierea ficatulu, deasupra cesta preferabil in impul trimesteulu al doilea (Dong, 2014; Miller, 2005). Indepirtara laparoscopici reusitd a rumorilor supra ale a devenie regula Gunglee, 2007: Kim, 2006: Miller, 20 Zathuaga-Camer, 2012), Diagnosticued mai tarziu in sorcing ste necesari fe nasterea planifcath prin cevatiand cu alata tumor, ie ablagie postpartum. le recurence sunt dificil de peti bun control al rensiuni arteriale se poate deevola hi ti chiar ou un ‘nea periparcum. Arn avr in ge tel paciemte la cares ident fica feocromacivontal in vip saeinil. Hipertensunes 3 Fst tinued sub conte « vat js ns al teen a mvt inven enoniber Dai copii at fost sin pacient cv ineivcstura tumoral’ mare care ramind, 100 mg eine. La toate cle tr scoasi postparrum, amet, tumoares a fost Sindromul Cushing Acestsindeom este rar inti arco incident’ anual de |i 3 la un milion, Raporeul femei/bithagi este de 31 {Steen son, 2010). Majortatex canurilor suse iatcogene de la yatamsen- tl indelungae cu conticoiTerord Car toate acexes, sirieomul seg endogen eda pituitare care produc coticotr 3. Majoritarea ate misoara < 5 mm, Rar nikeonenoame < 1 em, on, secret anormali y hormonula liberator de eurtienerpind poate eauza hiperplasie suprarenall. Accast hiperplavic poate produc polipeptide F cauzat side cursor’ non-endocrine car similare fie hormonului eiberatar de corticoieopins, cotropine!. Mai pugin de un sere din czzurile de dintre cle sunt cauzate de un adenom suprarenal. Tumorile sune de obi biateale amdate st malign. Ocaional, excel de hormoni androgeni asociat poare conduc la virilizare sever’ {Danilow 2003) ‘Habicatul cipic al corpului cushingoid este cauzac de depozicul de eu adore In mod carci, cea fide land ind, caf de bizon $i obexinate Oboseala $f slabtefam hipertersionea, hirsucsmul yi amenoreea se Tm care in parteTE 75 nd Ta 85 Ta sutd dio pacientelovtegravide (Hatipogla, 2012; Williams, 2001). Modificari ale personality, aparigia cx ‘usuting a echimozelor si striurle cutanate sunt frecvente. Pind 1a 60 la suri pot avea roleranga scdzuta la glucoaS. Diagnosticul se verficd prin niveluri crescute de cortizol plasmatic care nu se poste supina pia deramearond sau prin exreia cra fer urna pe pacusl 224 de ore (Bosca. 200), Nica net core otaltat ambele sone mai ge deimerpetat Upset aber Images CT RM sunt eat pert lose Tea moro hep pare sew surreal. Sindromul Cushing si sarcina Inerueie majoricateafemeilor au sindrom Cushing dependent de corticotropin’, excesulasociat de androgeni poate cauza ano lai, iar sarcina este rard. In studial lor, Lekarev si New (2011) au indenvifica sub 140 de cazuriraporeate de sindrom Cushing, in sarcina, Acestea diferi de cazurile femeilor fri sacina prin accea ci jumatae sunt cawzate de adenoame suprarenale inde- pendente de corticorroping (Abdelmannan, 2011; Klibanski 20061. Aproximatiy 30 Ta su din cazuri sunt determinate de un | |] adenom pitutar 5110 la suta de carcinoame suprarenale (Leka- | | | rev, 2011s Lindsay, 2005). Toate rapoartele accentucari dif cultayile de diagnosticare din cauza cresterilorinduse de sarcind in ceea ce privete nivelurile cortizolului plasmatic, conicoteo- pinei si hormonulueliberator de corticottopin3. Se recomandi imisurarea excrejiei de cortizol liber urinar in decurs de 24 de ore, luind-se in considerare eresterea normald in sarc, Resulatele sarcinilor la femele cu sindroml Cushing sunt enumerate in tabelul 58-7. Ipsuficiensa cardiacd este frecventa | in timpul sarcinié si ceprezinté 0 cauzé majori a mortalicgii materne (Buescher, 1992). Hipercortizolismal jn saeina poate ‘cauza si vindecare lent a sl Tse plicasii psihiaice (Kamoun, 2014] Terapia pe termen lung a sindromului Cushing este, de obi cei, ineficient i terapia definitiva este ablaia adenomalui picu | tet sau supraeral sr suprarenalecomie ier hipsrplanc Tskases, 2011, Mota 2011) ‘aapetien hiperensiuni in aul Dlnde poate sufi tru pi la nayere Tanai Jr Lindsay acai (2005) a tsersteapia medicals primar oy eal 20 de femal cu sn drom Cushing. Majoricatea dintre ele au fost tratare cu succes ringpa ea waar provatia ple opera det tiv dupy nagtere. Careva cazuri au fost tratate cu tetoconazol. " ce ge Cu toate acest, deoarece acest medicament blo tpidogeneza testicular catamentul in sarcina cu un Fetus de Febabarac ete Ingroritoace, Mifpritora-BeFvacsl nor Uindroneruntzar-peniru avore pi inducerea cravaliului a dae sperange in tratarea bolii Cushing, insi nu trebuie utiliza in sarcina din motive evidente. Daci e cazul, adenoamele pitui- tare por 6 eratate prin rerectie wransfenoidala (Boscaro, 20015, Lindsay, 2005), Suprarenalectomia unilateral a fost reaizat in fe Afectiunt endocrine TABELUL 58-7. Complicatii materne si perinatale in sar- cinile complicate de sindrom Cushing REET eO na Materne Hipertensiune Diabet Preeclampsie Csteaporoza /ractura : Boll psihiatrice Stop cardiac Mortaitate Perinatale Restrict ale cresteri a fetale Nastere inainte de 43 termen Nastere de fat mart 6 Deces neonatal 2 Date din Lindsay, 2005, condi de sigurang la inceputulerimescrului al eile si poate fi cowodata curativs (Abdelmannan, 2011) insuficienta suprarenala - Boala Addison Insuficienga adrenocortical primar este rad, intuit peste 90 a suti din Volumul glandei webuie dstrus peneeu ca simptomcle si se demo. Spaei eiman ocr ak in lumea demolaNinsk wBERTIGAA este 0 etiologie mai frec- venti in girle sirace in resurse (Kamoun, 2014). Exist 0 inci- deny crescuta a tieoiitel Hashimoro concurente, insficiente ovariene premature, diaberul de iptl I 5 boli Graves. Aceste sindvoaepolighendulare autoimune includ $i anemia peenicioasi, vitiligo, alopecia, sprue nontcopicals miastenia gravis: Hipofuncgia suprarenald netraratS cauzeacd frecventinfert lates, inst prin rerapia de substituye, ovulayia este restaurat Incidena insufciengei suprarenale primare a fost ctatiin 1 din, 3000 de nasteri in Norvegia (Lekarev, 2011). Neteatati, simp. tomele includ descorisabiciune, oboseali, wreati si vtsicut ti pierderi in greucare (Mestman, 2002). fncrucie nivelurile de OAT EAE sn cTERTTE in cimpul satin, idensicarea une valori seizure rebuie si indice tesel de stimulace cs hoemon adrenocotticop pentru a sustine lipsa Hispunsul la caricorco pina infuzaca (Salvatori, 2005). Ince-un studi efeetuat pe 0 cohorté numeroasa din Sucdia, 1188 de ferme’ avind boala Addison au fost comparate cu peste 11.000 de eazuriconcroale pe vies care au nascut inte 1973 ‘12006. in cazul femeilor diagnosticare cu insuicieng supra renal in decuts de 3 ani de la nagtere a exstat 0 probabiitate de doua ori mai mate i nase’ inainte de cermen, o probabili- tate de tei ori mai mare si dea nastere unor copit cu grewtae scizutd la nastere sia existat © probabilitate mai mare si aiba pare de o nastere cu ceratiani (Bjornsdottie, 2010). Majori- tatea femeilor insiecinate care au boala Addison sunt deja sub tratament cu corticosteroiri, Acest tratament srebuie conti- rnuat si femelle eebuie finute sub observagie pentru a se gisi 1161 4 1162 Complicatu mecicale si chieurgicale cfecele excel sa inwufcenjel tatamentul subsituce, Ta timpul aavalilu, nage ptioadepostparam sau dupa a proceda chieupical, conticosteoidul de substiatie tebuie mnart considerail entra speoxima rispunsl normal supra renal ~ age-numitele dove de srs, Hideocortizonul, 100 my cate adminis de egldintraveros la 8 or. Ese important ca socul detrminac de cauze aele deci insicienga supeaenala Ae exemplu hemorgie su sepis~s fe recunoscr at ct promprtadine. Aldosteronismul primar Hy mul exe eawat de un adenom supearnal Hipsraldascoonismul este caw seéreanc de al Ia aproximaciv 75 LeRTE Titre cx Hiperplazia-suprarenali idioparca Blateral reprezintd est guutlor, excep:ind esnfile rare de carcnom suprarenat bdel- Tannan, 2011; Ganguly, 1998). Simpeomele incad hipercen ni ipolalni ae: mul. Nl vide de “Tastto-seresauritr confi dapndstcal “Trrsavinn onal, sp cum a deere ty copoll & (. 61), progeseronulblocheshactiunea aldosteromul gi ast fa aparaivelur foarte ridicae de aklosteron CAnexa,p. 1290) Prin urmare, disgnostcul hiporaldosteronismulut i simp sarcinii poate & grew de stabilit. Intrucit nivelurile de renin Sunt suprimate la femeie insicinate cu iperaldoneronnn, ut ‘uportal activi rening-aldosteron plasma poate util pen- nda Kanoun 204) Manages paid suplimenc de potas scrapie anthipsisusia. [n multe cau, hipertensiunea eispunde la spronnlacton, isi G-blocantele sat beanie carla de Ger pot peers dor ele lor posengiale aniandrogenice ale spironolactone, Masceti i colegii (2011) au raportat utléarea eu succes amiforidalul la femeile insircinae. A fost incepistrati i utlizareaeplerenone, receptorului mineralocorticoid(Cabassi, 2012). Ablagia tumorali este curativ, iar suprarenalectomia laparosco- pci a fose dovedica a fi siguri (Kamoun, 2014; Kasaka, 2006: BOLI ALE GLANDEI PITUITARE in timpal sarc Janda ptuitar i mies considera vl aru, picipal ft pepo celal lato nde “Himularer etrogente ap 4 p67). Prolactinoamele La femelle ncinsircinase, aceste adenoame se descoperd ad sori kr analizaren realtaeloe proctined seice prezente in anit mar, Niele serve sb DegwTR sun comida Formale Ta Yemeile neinsarcinate (Motivala, 2011). Simptomele si semnele dite de adenom includ amenoreea, giaconses 3 fipeprcasinenia Jamo ve se iin fee de Timensiunea msurati prin imagistica CT saw RM. Micronde- rnomul exte © 10 mm, ie miacroadenomul eve» 10 mim, Tyata- mencul Taeroadeneamelor se fce de regull cu bromactipui sn agonist dopaminergic inhibitor puremical proluaiaacare restaureari Trecvent ovulagia, Penis adenoamele suprasllare, rmajoricatca recomands rezecyia chiruspealiiaintea ineercist dea imine insircinats (Schlechte, 2007). Inte-o analiad pe un lor de $00 de Femed insircinate cu pro. lactinoame, numai 1.4 la suei din cele cu mioroadeneame ay denvoltat 0 mirire simpromaticA ia rimpul sacinii (Motch, 2003). Matirea simpcomatiel in volum a rusereddenaarile, ‘otug, este mai feeevent sa fost descoperiti a 26 kx suté din 84 de femet insiccinace incluse in aceastd analizd, Schleche (2007) 2 rportatcotodatéci 15 pind la 35 la utd din microg denoamele suprascllare manifests marire a tumoni care cay. zea culburir de vedere, dureri de cap st diabet insipid, Gillam si colegit (2006) recomandi ca femeileinsivcinate cy tmicroadenoame i fe chestionatefreevent daca au duret de ey si simprome viru, Cele cw macroadenoame trebuie moni Fidate mal atent qi trebuie si i se efecrueze teste ale cSrmpul viaual in impul fecirui wimestru. Imagistca CT sau RM este recomandats numai dack simptomele prog secventiale ale prolactinel serice sunt pusin utile datortd res terilor normale din simpul sarcinii (Anexa, p. 1291). Maria simpeomaticd « volumului eumoristrebuie staat median a agonist de dopamins, cum a bromocripring say cberslina Siguranisadeiniteii bromocriptine in secind ee bine say lit, Acest aspect este mai putin cunoseut i cal cab care este 10 mai des uli ls Femlle acnsSecinate penary et este nai ine toler mai ecient. En general liar ei eve considera sigur pe pacurstlsrcni (Briggs, 2011). be coe 2010) 2 eer carl a de enna ae abergolinsi si nu a descoperi nici un eect secundar- ral tate smile au fost raporate in 85 de cavue de fem japonene insieinate expuse (Ono, 2010). Operaia este eecomantd femele cae au au niciun rzultat 51 Gondin yi acai (2003) au descr recta endoscopied tansepalswansnaral Acromegalia Aceasta cate card de creer excesive a hormonul de cater de obiet cama de un ale a GORE land pituitare. In srcnle normale, ove hor ddecreptreaTBlandei ptuitare sad pe mibur ce se secret ep topi placenta, Diahosicul ee confirma prin lip sured ta ghicoré oral (Melmed, 2006), Au exist sub 100 de cath cde acromegaliersportae pe purcursulstcini (Motiv. 2010) Satcina cts, probabil, rar ine la Fence eu acromegalis deoarece jumatate dnte ele sunt hiperprolactinemsice 5 ano vulatoi. Inte-un raport in care sunt desctse 46 de ferme inse= inate cu acromegaie, Caton si coleit (2010) se conclazionat cA aceste femei s-au affat la limita riscului de diabet gestational side hipertensiune Managementul este similar cl imonitor ate a simpomlor de reer a tumor ent peolactinosime, cu piv ex agonise de dopamin’ nu ese la fl de efcienta ca penta prolactinoneame, Rezectia tansfenoidala, considera in general ‘vatamental de prima line in afsra saci, poate fi necesar in

    S-ar putea să vă placă și