METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

1.2.2. METODA CONVERSA|IEI

Conversa\ia vine de la latinescul conversatio (con, cum=cu ]i versus=@ntoarcere) adic[ ac\iunea de
@ntoarcere ]i re@ntoarcere. Metoda conversa\iei - o metod[ activ[ - const[ @ntr-un dialog @ntre
profesor ]i elevi, @ntreb[rile put`nd fi adresate de ambele p[r\i, a]a numitul dialog socratic.
Conversa\ia se poate aplica la predarea no\iunilor noi, la fixarea, la repetarea ]i la sistematizarea
cuno]tin\elor, deci pe tot parcursul lec\iei ]i pentru orice tip de lec\ie. Ea este util[ @n rezolvarea
problemelor complexe, a unor sarcini complicate.
#n conversa\ia clasic[ se realizeaz[ o alternan\[ @ntre @ntrebare ]i r[spuns, toate cuno]tin\ele ce
trebuie @nsu]ite de elevi fiind @mp[\ite @n astfel de elemente. Ea implic[ feed back - ul, participarea
elevului, astfel @nc`t este de a]teptat ca, aplicat[ corect, s[ fie o metod[ eficient[.
Este totu]i o metod[ relativ @nceat[ de @nv[\are ]i discu\iile prea lungi pot conduce la neast@mp[r
din partea elevilor ]i la nemul\umire. Conversa\ia necesit[ o anumit[ m[iestrie din partea
profesorului, punerea @ntreb[rilor fiind o art[, ceea ce ar reprezenta un dezavantaj al metodei,
deoarece nu orice profesor de\ine aceast[ m[iestrie.
#ntrebarea poate fi: frontal[ sau direct[. #ntrebarea frontal[ este adresat[ @ntregii clase, @n timp ce
@ntrebarea direct[ (individual[) se adreseaz[ unui elev. Chiar ]i c`nd vizeaz[ un elev, @ntrebarea
trebuie pus[ @nainte, l[sat un scurt timp de g`ndire ]i apoi numit elevul. Altfel, se poate crea
elevului o emotivitate, inhib`ndu-l. #ntreb[rile trebuie puse astfel @nc`t elevul s[ aib[ permanent @n
minte problema general[.
#ntrebarea poate fi: inversat[, de releu ]i comunicare, imperativ[, de revenire. #ntrebarea inversat[
este @ntrebarea adresat[ profesorului de c[tre elev ]i returnat[ de c[tre profesor elevului: ”Tocmai
asta doream s[ te @ntreb eu”. #ntrebarea de releu ]i de comunicare este @ntrebarea adresat[ de elev
profesorului ]i returnat[ de acesta @ntregii clase. #ntrebarea imperativ[ se formuleaz[ ca o cerin\[
categoric[. #ntrebarea de revenire este @ntrebarea pe care profesorul o pune relu@nd o p[rere emis[
de elev, dar care nu a putut fi luat[ @n seam[ @n acel moment. “X a afirmat mai devreme ... Care
este p[rerea voastr[?”
#ntreb[rile pot fi: convergente, divergente sau de evaluare. #ntreb[rile convergente orienteaz[
r[spunsurile spre generaliz[ri, compara\ii, analize. #ntreb[rile divergente pretind r[spunsuri
imediate ]i o diversitate de solu\ii la aceea]i problem[.
#ntrebarea trebuie s[ @ndeplineasc[ anumite caracteristici din punct de vedere al formei ]i al
con\inutului: s[ fie precis[ din punct de vedere al con\inutului; s[ fie concis[ din punct de vedere
al formul[rii; s[ fie exprimat[ cu claritate; s[ fie corect[ din punct de vedere gramatical; s[
stimuleze g`ndirea; s[ nu fie dubl[ (dou[ @ntreb[ri puse deodat[); s[ nu cuprind[ termeni
ne@n\ele]i; s[ fie formulat[ @ntr-o ordine logic[; s[ fie @nso\it[ de @ntreb[ri ajut[toare numai atunci
c`nd este neap[rat[ nevoie; s[ nu fie @ntrebare capcan[; s[ nu fie prea fragmentat[ problema.
Toat[ eficien\a acestei metode const[ @n a reu]i prin @ntreb[rile puse s[ provoc[m g`ndirea.
#ntreb[rile nu trebuie s[ fie formulate astfel @nc`t r[spunsurile s[ fie prea u]oare, dar nici s[ nu le
formul[m defectuos, @nc`t elevii s[ nu le mai @n\eleag[. #n aceast[ ultim[ situa\ie, dup[ ce le
oferim r[spunsul, ei pot afirma c[ nu au @n\eles @ntrebarea, dar cuno]teau r[spunsul. Metoda
dialogului socratic a fost comb[tut[ de adep\ii metodei expunerii, amintind c[ Socrate putea face
s[ fie rezolvat[ o problem[ filozofic[ de primul venit, l[s`nd impresia acestuia c[ el a rezolvat-o,
de]i problema fusese rezolvat[ de Socrate.
#n timp ce se pun @ntreb[rile, se pot indica diferite elemente direct pe figur[, astfel @nc`t elevii s[
nu fie perturba\i din concentrare, s[ nu li se distrag[ aten\ia. Chiar dac[ la unele @ntreb[ri nu
primim r[spuns imediat, sau deloc, am ob\inut o activitate intens[ de g`ndire ]i dup[ aceasta
putem pune alte @ntreb[ri mai u]oare, ajut[toare.

11
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

Aceast[ metod[ @i ajut[ pe elevi s[-]i dezvolte limbajul folosit la disciplinele cu profil tehnic.
Limbajul folosit la aceste discipline este o combinare de limbaj natural, terminologie tehnic[,
matematic[, simboluri scrise sau desenate.
Referitor la r[spunsul elevului, profesorul nu trebuie s[ admit[ r[spunsuri fragmentare sau
monosilabice, pentru a-i obi]nui pe elevi cu o exprimare coerent[, logic[, cu limbajul tehnic.
R[spunsurile elevilor trebuie s[ fie complete, clare, precise.
Profesorul nu trebuie s[ amenin\e cu m[suri represive pe elevi ]i nu trebuie jigni\i elevii care dau
r[spunsuri eronate. De asemenea profesorii vor adopta o mimic[ adecvat[ pentru a nu-i deruta sau
intimida. Profesorul nu trebuie s[ @ntrerup[ elevul. Se va @ncerca, pe c`t posibil, ca gre]elile sau
exprim[rile incorecte nesemnificative ale elevilor s[ fie corectate dup[ ce ob\inem solu\ia final[,
punct`nd doar c[ vom reveni asupra anumitor aspecte. Exist[ @ns[ ]i situa\ii c`nd r[spunsurile
gre]ite ale elevilor necesit[ interven\ia prompt[ a profesorului, sau c`nd sunt necesare explica\ii
sau discu\ii prea ample, dup[ care profesorul trebuie s[ fac[ o sistematizare a problemei generale,
fie prin expunere, fie prin conversa\ie, @nainte de a trece la alte idei. Dup[ solu\ionarea final[ a
problemei este bine s[ se mai prelucreze succint etapele problemei, cu @ntreaga clas[, pentru
fixarea no\iunilor discutate.
Metoda conversa\iei poate fi euristic[ sau catehetic[, dup[ cum @ntreb[rile sunt adresate g`ndirii
sau memoriei. #n conversa\ia catehetic[ elevul trebuie s[ reproduc[ anumite defini\ii sau formule
din lec\iile anterioare, care sunt necesare @n lec\ia nou[, sau se folose]te la sf`r]itul lec\iei, sub
form[ de conversa\ie de verificare. Prin conversa\ia euristic[ urm[rim ca printr-o succesiune de
@ntreb[ri ]i r[spunsuri s[ provoc[m un proces activ de g`ndire, elevii s[ fie antrena\i @ntr-o
adev[rat[ competi\ie, arma de lupt[ fiind intelectul.

1.2.3. METODA DISCU|IILOR }I A DEZBATERILOR #N GRUP

Discu\ia vine de la latinescul discussio, care sugereaz[ imaginea unei construc\ii pe care o
zguduim pentru a vedea dac[ este destul de solid[. A discuta @nseamn[ a examina valoarea unei
informa\ii. Metoda discu\iilor - metod[ activ[ - are semnifica\ia unui schimb reciproc ]i organizat
de informa\ii ]i idei, impresii, p[reri, critici, propuneri @n jurul unei teme cu scopul: examin[rii ]i
clarific[rii @n comun a unor idei; consolid[rii, sistematiz[rii datelor ]i conceptelor; clarific[rii
diferen\elor @ntre teorii; al efectu[rii analizei de caz; al solu\ion[rii unor probleme teoretice ]i
practice complexe; dezvolt[rii capacit[\ii de expresie verbal[ ]i creativit[\ii colective.
#n afirmarea personalit[\ii discu\iile pot avea un rol stimulator, dar ]i unul de inhibi\ie. Unii elevi
sunt timizi, re\inu\i, au o precau\ie exagerat[, de teama de a nu se afla @ntr-o situa\ie jenant[.
Variante ale discu\iilor: metoda asaltului de idei (brainstorming); discu\ia organizat[ dup[
procedeul Phillips 66; dezbaterea pe baza jocului; discu\ia dirijat[ (teme cheie anun\ate anterior);
discu\ia liber[; discu\ia - dialog (de tipul consulta\iei, c`nd apare o controvers[ @ntre profesor ]i
elev); consulta\ia @n grup; dezbatere pe baza jocului (asocia\ie de cuvinte); colocviul...
Principalele condi\ii pentru reu]ita unei discu\ii: @nsu]irea temeinic[ a cuno]tin\elor pe baza c[reia
se poart[ discu\ia; prezen\a unui material demonstrativ poate @nviora foarte mult mersul discu\iei;
capacitatea fiec[rui participant de a @n\elege punctele de vedere ale celorlal\i; climatul socio -
afectiv care se statornice]te @n grupul respectiv poate avea un efect stimulator sau inhibitor asupra
participan\ilor; rela\iile de simpatie, antipatie, cooperare sau competi\ie, reduc sau amplific[
tensiunile; m[rimea grupului (15-30 persoane); aranjamentul (un aranjament sub form[ de cerc d[
impresia egalit[\ii @ntre profesor ]i ceilal\i).
Tehnica conducerii discu\iei este o art[ subtil[ care apar\ine profesorului; el este cel care
introduce, limiteaz[ subiectul de discutat, creeaz[ o baz[ de deschidere prin prezentarea unei
situa\ii problem[, dup[ care intervine c`t mai rar.

12
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

1.2.3.1. METODA ASALTULUI DE IDEI (BRAINSTORMING)

Metoda a fost ini\iat[ @n 1953 de c[tre A. Osborn, cu func\ia distinct[ de a @nlesni c[utarea ]i
g[sirea celei mai adecvate solu\ii a unei probleme de rezolvat, printr-o intens[ mobilizare a ideilor
tuturor participan\ilor la discu\ie. Este un bun exerci\iu de stimulare ]i cultivare a creativit[\ii @n
grup, de afirmare a opiniilor personale. Aceast[ tehnic[ are un specific aparte prin faptul c[
disociaz[, artificial, timpul de producere a ideilor de timpul @n care se evalueaz[ aceste idei
(aprecierea critic[).
#n prima faz[ se lanseaz[ problema de c[tre profesor @n discu\ia unui grup nu prea mare (20-30 de
persoane), dup[ care se las[ fr`u liber dezl[n\uirii g`ndirii ]i imagina\iei creative. Li se cere
participan\ilor s[ expun[ spontan ]i deschis ideile ]i ipotezele care le vin @n minte pentru prima
dat[. Accentul se pune pe cantitate, pe enun\area a c`t mai multe idei, mai diverse ]i solu\ii
posibile. Toate ideile se ascult[ cu aten\ie, participan\ii fiind @ncuraja\i s[ construiasc[, pe baza
ideilor precedente emise de antevorbitori, noi asocia\ii, s[ le combine, s[ ajung[ la idei superioare
celor ini\iale. Ideea emis[ de un membru al grupului provoac[ stimularea activit[\ii celorlal\i
participan\i. Toate solu\iile sunt @ncurajate, indiferent dac[ par imposibile, aberante. Este interzis[
folosirea cuv`ntului “ridicol“. Discu\ia se @nregistreaz[ discret. Ideile nu se judec[ imediat, pentru
evitarea blocajelor intelectuale, prevenirea inhib[rii spontaneit[\ii de g`ndire.
#n faza a doua se realizeaz[ de c[tre profesor sau @mpreun[ cu participan\ii, dup[ o zi sau dup[ mai
multe zile, evaluarea ]i selec\ia ideilor emise ]i a solu\iilor propuse. Ideile mai avansate sunt puse
@n eviden\[. Din acest motiv se mai nume]te ]i metoda evalu[rii am`nate.
Aceast[ metod[ se folose]te mai pu\in @n lec\iile obi]nuite, mai mult @n lec\iile de sintez[ cu
caracter aplicativ, @n activit[\ile de cerc...

1.2.3.2. DISCU|IA ORGANIZAT{ DUP{ PROCEDEUL PHILLIPS 66

Cadrul didactic poate s[ @mpart[ clasa @n grupe. Pentru fiecare grup[ se desemneaz[ un conduc[tor
de discu\ii - profesor sau elev, care supravegheaz[ ]i dirijeaz[ dezbaterea. Conduc[torul de discu\ii
raporteaz[ concluziile sau solu\iile adoptate. Cadrul didactic asambleaz[ solu\iile adoptate,
prezint[ solu\iile optime, motivele respingerii, cu participarea clasei.
Aceast[ metod[ are avantajul c[ asigur[ o participare colectiv[, dar prezint[ ]i dezavantaje, cum ar
fi faptul c[ profesorul nu poate participa la discu\iile fiec[rei grupe, de asemenea este necesar un
timp suplimentar pentru asamblarea ideilor.

1.2.4. METODA EXERCI|IULUI

Metoda exerci\iului este o metod[ activ[, @n care se urm[re]te formarea la elevi a priceperilor ]i
deprinderilor de calcul ]i de g`ndire, @ndreptarea gre]elilor, dezvoltarea intelectului, aplicarea
teoriei @n practic[. #n predarea disciplinelor tehnice profesorul poate propune elevilor s[i exerci\ii
]i probleme spre rezolvare.
Pred`nd cuno]tin\ele sub forma exerci\iului, ele sunt transferate mai u]or, asigur`ndu-le o fixare
mai bun[, ob\in`nd performan\e mai u]or dec`t cu alte metode de predare - @nv[\are. Tot prin
exerci\ii de calcul, de demonstra\ii, sau prin probleme teoretice, se pot evalua cuno]tin\ele.
#n aplicarea acestei metode, o importan\[ deosebit[ o are varia\ia exerci\iilor, cu diverse aplica\ii
@n practic[, @n a]a fel @nc`t s[ dezvolte interesul ]i creativitatea elevilor.
Aceast[ metod[ este eficient[ numai dac[, prin recunoa]terea regulii generale @n fiecare caz
particular, elevul @]i pune probleme de g`ndire legate @n special de @n\elegerea con\inutului regulii
generale pe care o aplic[. Dac[ elevii @ns[ rezolv[ problemele prin analogii, f[r[ s[ mai g`ndeasc[
la fondul problemelor, metoda nu mai are valoare formativ[, nu mai este eficient[.

13
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

Este indicat s[ li se dea elevilor s[ fac[ numai at`tea exerci\ii c`te rezolv[ ei cu interes, c`te
prezint[ noutate prin simpla schimbare a datelor, sau prin combinarea cu alte tipuri de exerci\ii
anterior rezolvate.
#n exerci\iile urm[toare este necesar s[ se introduc[ c`te un element de noutate, se cere s[ se
efectueze calculele de c[tre elevi pe o cale mai simpl[, sau una original[, compar`ndu-se
rezultatele, pentru a se observa un nou aspect, precum ]i o metod[ de verificare, de autocontrol.
Este indicat s[ se @nceap[ cu rezolv[ri de exerci\ii simple, complic`ndu-le apoi gradat.
#n metoda exerci\iului se pot da exemple, dar ]i contraexemple, la diverse no\iuni teoretice, av`nd
ca scop @nsu]irea temeinic[ a no\iunilor, dar ]i eliminarea oric[ror nel[muriri.
Contraexemplul este utilizat @n ]tiin\ele tehnice, dar mai ales @n matematic[.
Importan\a exerci\iului este foarte mare, pentru c[ prin observarea ]i generalizarea solu\iilor se
poate ajunge la reguli.

1.2.5. METODA DE #NV{|ARE PRIN DESCOPERIRE (PROBLEMATIZAREA)

#nv[\area prin descoperire este o metod[ activ[, care stimuleaz[ g`ndirea ]i creativitatea elevului
prin propriile sale eforturi. Prin metoda descoperirii se creeaz[ @n mintea elevului o @ntrebare sau o
situa\ie - problem[ de c[tre profesor, elevul fiind determinat s[ descopere no\iuni, defini\ii,
algoritmi de calcul, combina\ii de reguli pe baza cuno]tin\elor dob`ndite anterior ]i pe baza
cuno]tin\elor noi, sub @ndrumarea profesorului.
#nv[\area prin rezolvarea de probleme (problem solving) este o variant[ a euristicii, o modalitate
mai complex[ de aplicare a teoriei @nv[\[rii prin descoperire.
Problematizarea @n procesul de @nv[\[m`nt creeaz[ condi\iile pentru ca, pe baza unei situa\ii
contradictorii, elevul s[ con]tientizeze sau s[ descopere o problem[, pentru abordarea c[reia de\ine
anumite scheme de r[spuns, pe care este tentat s[ le aplice imediat, dar care se dovedesc
insuficiente, sau necesit[ modific[ri, sau trebuie @nlocuite @n totalitate cu altele pe care elevul
@ncearc[ s[ le g[seasc[, le descoper[ singur.
Nu orice @ntrebare care necesit[ o explica\ie este o problem[ ]i nici orice problem[ nu poate
deveni un pretext de problematizare.
Problematizarea poate fi de tipul: @ntrebarea - problem[, situa\ia - problem[, problema.
#ntrebarea - problem[ produce o stare conflictual[ intelectual[ de complexitate medie urm`nd a fi
rezolvat[ o singur[ problem[.
Situa\ia - problem[ produce o stare conflictual[ intelectual[ de complexitate mai mare, ea
con\in`nd dou[ sau mai multe @ntreb[ri - problem[ care trebuie rezolvate.
Problema produce o stare conflictual[ intelectual[ de complexitate mare, con\ine mai multe
situa\ii - problem[ av`nd at`t elemente cunoscute c`t ]i necunoscute.
Pe scurt, problematizarea parcurge trei etape:
- @n prima etap[ profesorul are misiunea de a pune noi @ntreb[ri - problem[ sau situa\ii - problem[
teoretice ]i practice, pe calea comunic[rii orale, prin intermediul materialului demonstrativ;
acestea pot fi ridicate ]i de c[tre elevi @n urma lecturii sau a studiului individual;
- @n etapa a doua se realizeaz[ actualizarea cuno]tin\elor necesare rezolv[rii tipului de problem[
propus;
- etapa a treia este consacrat[ solu\ion[rii; prin discu\ii vii elevii definesc problema, reflecteaz[
ad`nc, caut[ noi r[spunsuri, ajung la o regul[ nou[; profesorul confirm[ solu\ia optim[, prezint[
avantajele ]i dezavantajele altor solu\ii prezentate, elimin[ justificativ solu\iile nefavorabile.
Adev[rata problematizare g[se]te unele puncte de sprijin @n experien\a trecut[ a subiectului, dar
este ]i o zguduire a vechiului sistem de reprezent[ri.
Prin situa\iile - problem[ pe care le creeaz[, profesorul poate s[ dezvolte la elevi un ra\ionament
inductiv, deductiv sau analogic.

14
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

1.2.6. INSTRUIREA PROGRAMAT{

Instruirea programat[ este o metod[ de ac\iune practic[.
Calculatoarele pot fi utilizate pentru predarea-@nv[\area asistat[ de calculator. #n aceast[ situa\ie
programul este @nregistrat @n memoria calculatorului ]i ofer[ posibilitatea interac\iunii directe @ntre
elev ]i cunoa]tere, @n vederea desf[]ur[rii individuale a @nv[\[rii. Fiecare elev poate parcurge
materialul @n ritmul propriu, insist`nd mai mult sau mai pu\in asupra elementelor lec\iei. Aceea]i
lec\ie poate fi @nv[\at[ prin realizarea de programe diferite, sau printr-un program unic.
Exist[ programare: liniar[, sistemul Skinner; ramificat[, sitemul Crowder; mixt[.
#n cadrul program[rii liniare, dup[ ce elevul prime]te informa\ia ]i sarcina pe care o are de
rezolvat, el poate r[spunde ]i apoi s[ compare r[spunsul cu cel afi]at de program. Pentru etapa de
predare se pot prezenta diagrame, desene tehnice, anima\ii, se pot face calcule de proiectare.
Pentru etapa de @nv[\are se pot prezenta ]i diverse diagrame, grafice incomplete, pe care elevul
este solicitat s[ le completeze. Se propun probleme spre rezolvare ]i elevul confrunt[ rezultatul
ob\inut cu cel afi]at pe ecranul monitorului.
#n cadrul program[rii ramificate, dup[ ce elevul prime]te informa\ia ]i sarcina pe care o are de
rezolvat, el @]i poate alege r[spunsul din mai multe r[spunsuri date de program. La realizarea unui
astfel de program trebuie s[ existe multe r[spunsuri la fiecare @ntrebare, @n caz contrar elevul
put`ndu-l "nimeri" pe cel corect. Dac[ elevul a ales un r[spuns incorect, programul va intra pe o
ramur[ cu explica\ii, ramificarea put`ndu-se m[ri.
Pentru aplicarea unei astfel de metode profesorul trebuie s[ fie capabil s[ realizeze programul
pentru calculator, s[-l @nve\e pe elev utilizarea calculatorului, f[r[ a neglija tehnologia didactic[ a
lec\iei. Este recomandabil ca fiecare elev s[ lucreze la calculator, pentru ca @nv[\area s[ fie activ[,
ceea ce presupune o dotare corespunz[toare a laboratoarelor.
Instruirea programat[ are avantaje ]i limite.
Ca avantaje, instruirea programat[ @l ajut[ pe elev s[ se deprind[ cu munca independent[, de a
@ntocmi ]i completa un anumit program; fiecare elev lucreaz[ @n ritmul propriu, se pot da justific[ri
conving[toare ale anumitor teorii, principii, metode.
Dar instruirea programat[ are ]i nenum[rate limite, care sunt ]i de natur[ material[, obiective, dar
]i de natur[ spiritual[, subiective.
Programarea unei discipline necesit[ foarte mult material. Materialul astfel programat poate fi
elaborat fie sub forma unui manual, fie sub forma unui program implementat pe calculatorul
personal. Aceasta necesit[ elaborarea a mai multe volume ]i a mai multor pagini dec`t un manual
obi]nuit, @n primul caz, dar ]i o dotare corespunz[toare cu PC-uri pentru fiecare elev, @n al doilea
caz. Pe de alt[ parte, fragmentarea materialului unui curs @n secven\e sau pa]i m[run\i, precum ]i
lucrul cu o ma]in[ ce nu poate suplini multitudinea posibilit[\ilor umane, @i diminueaz[ latura
emo\ional afectiv[. R[spunsurile fixe ]i scurte @ndeamn[ la plafonare ]i superficialitate, nu
stimuleaz[ creativitatea.
De aceea este recomandat a se combina aceast[ metod[ de predare-@nv[\are cu alte metode.

1.2.7. METODA JOCULUI FORMATIV DIDACTIC

Metoda jocului formativ didactic constituie o simulare care reproduce situa\ii @nt`lnite @n practica
industrial[ sau @n activitatea de cercetare, cu scopul de a explica unele no\iuni ]i teorii cu
dificultate de @nsu]ire, de a se obi]nui s[ aplice @n noi situa\ii cuno]tin\ele @nsu]ite @nainte, de a se
deprinde s[-]i pun[ probleme ]i s[ le rezolve, s[ adopte decizii.
Se cultiv[ spiritul de munc[ individual[, de cooperare, particip`nd activ la procesul de transmitere
]i @nsu]ire de cuno]tin\e.
Se poate @mp[r\i clasa @n grupe, cu sarcini distincte.

15
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

Profesorul coordoneaz[ munca grup[rilor de elevi, eviden\iaz[ concluziile sau ideile importante,
stimuleaz[ activitatea elevilor @n acest sens, sesizeaz[ aptitudinile elevilor.

1.2.8. METODA PARLAMENTULUI

Metoda parlamentului este folosit[ c`nd tema se preteaz[ la dezbateri, controverse, argument[ri,
elevii fiind @mp[r\i\i @n grupe - partide.

ACTIVITATEA 4
a) Aplica\i metoda conversa\iei ]i/sau metoda discu\iilor ]i /sau metoda exerci\iului la o secven\[ de
lec\ie.
b) Aplica\i metoda @nv[\[rii prin descoperire (problematizarea) folosind un ra\ionament inductiv,
deductiv sau analogic la o secven\[ de lec\ie.
c) #ntocmi\i programul sau algoritmul sau schema logic[ pentru o lec\ie sau secven\[ de lec\ie @n care
se folose]te metoda instruirii programate.
d) Folosi\i metoda jocului formativ didactic pentru o lec\ie de fixare ]i formare de priceperi ]i
deprinderi, sau pentru o lec\ie @n atelierul de produc\ie, sau o lec\ie de recapitulare-sistematizare.

Exemplu
La disciplina "Organe de ma]ini ]i mecanisme", la subiectul "Eliminarea elementelor cinematice
pasive sau cu mi]care de prisos ]i a cuplelor pasive", se poate folosi exemplul ]i contraexemplul, prin
metoda exerci\iului, combinat[ cu metoda conversa\iei ]i expunerii.
<<Elementele cinematice pasive nu introduc condi\ii noi de leg[tur[ prin cuplele lor cinematice, motiv
pentru care au fost denumite pasive.
Astfel este exemplul mecanismului paralelogram articulat, consolidat cu o bar[ articulat[.
De ce crede\i c[ se introduc aceste elemente cinematice pasive?
Ele se introduc pentru a consolida mecanismul, pentru a u]ura trecerea prin pozi\iile extreme ]i
pentru a evita blocarea sau inversarea mi]c[rii @n pozi\iile critice.
Ce ]ti\i c[ indic[ gradul de mobilitate?
Gradul de mobilitate indic[ num[rul de elemente conduc[toare necesare mecanismului pentru a
func\iona.
La stabilirea gradului de mobilitate nu trebuie s[ \inem seama de elementele cinematice pasive,
@mpreun[ cu cuplele cinematice aferente, dar nici de elementele cu mi]care de prisos, sau de cuplele
cinematice pasive.
S[ consider[m mecanismul plan de tip paralelogram articulat din figura 1.
Care este formula gradului de mobilitate pentru acest tip de mecanism?
Fiind un mecanism plan de familia 3, formula Grubler-Ceb`]ev a gradului de mobilitate este: M 3 = 3n-
2C 5 -C 4 , unde:
- n reprezint[ num[rul de elemente mobile,
- C 5 =num[rul de cuple de clasa a 5-a,
- C 4 =num[rul de cuple de clasa a 4-a.
Dac[ nu \inem cont de elementul cinematic pasiv 4 ]i cuplele de clasa a 5-a aferente lui, C ]i D, c`t
este gradul de mobilitate?
Deoarece:
n=3 (elementele cinematice sunt:1, 2, 3),
C 5 =4 (cuplele de clasa a 5-a sunt: A O , A, B, B O ),
C 4 =0 (nu exist[ cuple de clasa a 4-a),
gradul de mobilitate este:
M=3.3-2.4=1.
Precum se observ[ din func\ionarea mecanismului (la lec\ie se folose]te ca material didactic un
model func\ional), este suficient un element conduc[tor, de exemplu 1, pentru ca mi]c[rile celorlalte
elemente s[ fie univoc determinate, adic[ s[ fie @ndeplinit[ condi\ia de desmodromie. Acest lucru @l

16
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

indic[ valoarea gradului de mobilitate, 1, ob\inut f[r[ a \ine cont de elementul cinematic pasiv ]i de
cuplele aferente acestuia.
Consider[m un contraexemplu.
#n mecanismul studiat, dac[ \inem cont @n calculul gradului de mobilitate de elementul cinematic
pasiv ]i de cuplele aferente acestuia, ce valoare are gradul de mobilitate?
Deoarece:
n=4 (elementele cinematice sunt: 1, 2, 3, 4),
C 5 =6 (cuplele de clasa a 5-a sunt: A O , A, B, B O , C, D),
C 4 =0 (nu exist[ cuple de clasa a 4-a),
gradul de mobilitate este: M=3.4-2.6=0.
#n acest caz ar @nsemna c[ mecanismul nu func\ioneaz[, ceea ce nu este adev[rat. Mecanismul
func\ioneaz[, observa\i ]i practic, fiecare element are o mi]care determinat[ dac[ este ac\ionat
elementul conduc[tor.
Concluzia care se desprinde prin acest contraexemplu este c[ nu trebuie folosite @n calculul gradului
de mobilitate elementele pasive ]i cuplele aferente ale acestora, pentru a nu ob\ine rezultate
eronate.>>

Exemplu
La disciplina "Organe de ma]ini ]i mecanisme", pentru determinarea formulei structurale a lan\urilor
cinematice plane, profesorul poate pune situa\ia - problem[ prezentat[ @n continuare, dez- volt`nd un
ra\ionament inductiv la elev, adic[ demonstrarea de la particular la general.
<<Se consider[ un lan\ cinematic plan format din "e" elemente libere @n plan, C 5 cuple de clasa a 5-a
]i C 4 cuple de clasa a 4-a.
}ti\i c`te grade de libertate are un element liber @n plan ]i c`te grade de libertate suprim[ unui
element, relativ la cel[lalt, o cupl[ de clasa a 5-a, respectiv de clasa a 4-a.
Imagina\i-v[ c[ desface\i toate elementele din cuplele lor cinematice, cele "e" elemente devenind
libere @n plan.Ele, @n totalitate, au un anumit num[r de grade de libertate.
Dac[ reface\i lan\ul cinematic, prin legarea pe r`nd a c`te dou[ elemente prin cuplele cinematice
respective, de clasa a 5-a sau de clasa a 4-a ]i elimina\i gradele de libertate suprimate de cuple, care
va fi num[rul de parametri scalari independen\i r[ma]i ai lan\ului?>>
Elevii cunosc c[ un element are 3 grade de libertate @n plan, dou[ transla\ii @n plan ]i o rota\ie @n jurul
unei axe perpendiculare pe planul mi]c[rii. Dac[ elementele sunt desf[cute din cuplele cinematice ]i
sunt libere @n plan, ele vor avea @n totalitate 3e grade de libertate.
Elevii cunosc ]i faptul c[ @n spa\iu o cupl[ de clasa a 5-a anuleaz[ unui element, relativ la cel[lalt
element al cuplei, 5 grade de libertate, iar @n plan elimin[ 2 grade, pe c`nd o cupl[ de clasa a 4-a
elimin[ @n spa\iu 4 grade de libertate ]i @n plan 1 grad de libertate. Prin legarea succesiv[ a celor "e"
elemente, anterior libere @n plan, prin C 5 cuple de clasa a 5-a ]i C 4 cuple de clasa a 4-a, se formeaz[
lan\ul cinematic plan cu "e" elemente. Toate cuplele de clasa a 5-a vor elimina 2.C 5 grade de libertate,
iar toate cuplele de clasa a 4-a vor elimina 1.C 4 grade de libertate.
Elevii vor putea observa c[ din cele 3e grade de libertate existente ini\ial, vor fi anulate 2.C 5 +1.C 4
grade de libertate. Astfel au ajuns s[ deduc[ singuri, pornind de la o situa\ie - problem[ prezentat[ de
profesor, printr-un ra\ionament inductiv, propriu, cu date particulare cunoscute de ei, formula gradului
de libertate al lan\ului cinematic: L 3 =3e-2C 5 -C 4 .

Exemplu
La disciplina "Organe de ma]ini ]i mecanisme", profesorul poate pune situa\ia - problem[ prezentat[
@n continuare, pentru determinarea diferitelor grupe structurale, dezvolt`nd un ra\ionament deductiv.
<<Presupunem c[ @nlocuim @ntr-un lan\ cinematic plan toate cuplele de clasa a 4-a cu cuple de clasa a
5-a, dup[ procedeul analizat anterior.
Deoarece grupa structural[ este lan\ul cinematic cu gradul de mobilitate zero, se ob\ine ecua\ia de
dependen\[ dintre num[rul de elemente "e" ]i num[rul de cuple de clasa a 5-a.
S[ determina\i diferite grupe structurale, aleg`ndu-v[ numere diferite de elemente.>>
Pornind de la situa\ia - problem[ creat[ de profesor, elevii vor nota formula gradului de mobilitate
pentru un lan\ cinematic plan, pe care o vor egala cu zero:

17
METODICA PRED{RII SPECIALIT{|II Cursul 3

L 3 =3e-2C 5 =0; C 5 =3e/2.

#ncerc`nd s[ dea diverse valori lui e: 2, 3, 4, ..., sau direct prin observa\ie, vor trage concluzia c[ o
grup[ structural[ nu poate avea dec`t num[r par de elemente, deoarece @n caz contrar nu s-ar ob\ine
un num[r @ntreg de cuple de clasa a 5-a.
Apoi, prin alegerea numerelor pare succesive pentru "e", se vor ob\ine numerele de cuple cinematice
corespunz[toare diferitelor grupe structurale, de diferite clase.

18