Cursuri DIP

CURS 1

Drept international-public

privat --- PF

--- PJ

Raportul Juridic  Subiecti

 Obiect + element de extraneitate .-specific DIP

 Continut  drepturi NU intra in structura RJ,ci modifica unul dintre elemente.
obligatii

Codul civil – cartea a VII-a

CURS 2

Raportul Juridic:

 Subiecti

 Obiect + element de extraneitate .-specific DIP

 Continut  drepturi NU intra in structura RJ,ci modifica unul dintre elemente.
obligatii

Definitie:

Elementul de extraneitate este specific DIP si constituie principalul factor de distingere a raporturilor
juridice de DIP fata de alte raporturi juridice .

Elementul de extraneitate nu constituie un element de structura distinct rap. Juridic , alaturi de subiecti,
continut si obiect , ci oricare dintre acesta poate constitui un element de extraneitate.

Elementele de extraneitate pot sa apara in structura raportului juridic dupa cum urmeaza :
 1) Subiectii rap juridic  pot fi persoanele fizice care pot avea ca element de extraneitate
cetatenia, domiciliul sau resedinta si in anumite sisteme de drept religia.
2) Obiectul bunul mobil sau imobil: exista element de extraneitate atunci cand bunul este situate
in strainatate sau desi este in tara se afla sub incidenta unei legi straine.
3) Continut  drepturile si obligatiile partilor : el de extraneitate este immaterial si se
materializeaza prin elemente de fapt atunci cand sunt plasate in strainatate sau sub incidenta
unei legi straine . constituie elemente de extraneitate urmatoarele 2 situatii :
a) La actele juridice pot fi :
- Elemente obiective precum locul incheierii actului sau al executarii actului (locul
instrainarii bunului)
- Un element subiectiv si anume vointa partilor de a plasa raportul juridic sub incidenta
unei legi straine.
b) La faptele juridice elementele de fapt pot fi locul producerii prejudiciului, iar la
evenimentele natural , locul producerii evenimentului.

Conflict de legi- existenta elementului de extraneitate intr-un raport juridic face ca in

legatura cu acel raport juridic sa se nasca un conflict de legi.

Definitie:

Conflictul de legi este situatia care apare in cazul in care intr-un raport juridic exista un element de
extraneitate si care consta in aceea ca acel raport juridic devine susceptibil de a i se aplica doua sau mai
multe sisteme de drept apartinand unor state diferite .

Exemplu : s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare intre o societate (vanzatoare) cu sediul in Ro si

o societate cu sediul in Germania (cumparatoare) . contractual s-a incheiat la Bucuresti ,iar marfa se
livreaza in Germania . Intre parti a izbucnit un litigiu generat de neexecutarea corespunzatoare a
contractului de catre una dintre parti. Problema care se pune aici pentru judecator sau arbitru in
solutionarea prezentului litigiu este sa stabileasca care dintre cele doua sisteme de drept in prezenra
urmeaza sa se aplice.

Din definitia juridica a notiunii de conflict de legi se desprid elementele esențiale ale acestei instituții
după cum urmează :

a) Izvorul conflictului de legi este elementul de extraneitate . doar existența intr-un raport juridic al
unui element de extraneitate face ca în legătură cu acel raport să se nască un conflict de legi ,
acesta devenind implicit un raport de DIP.
b) Conflictul de legi nu implică în niciun fel un conflict de suveranitate între statul roman si cel
strain cu care elementul de extraneitate are legatura, deoarece judecatorul național ascultă
numai de legea țării sale, iar conflictul de legi este solutionat de norma conflictuala , care pentru
 acest judecator este in acest caz legea romană(internă) sau cuprinsa într-o convenție
internaționala la care România este parte.

CURS 3
Definitie :

Norma conflictuala este acea normă juridica specifică DIP care are o structură proprie și
soluționează conflictele de legi.
Norma conflictuală solutioneză conflictele de legi în sensul că stabileste care dintre sistemele de
drept în prezență trebuie să se aplice cu privire la raportul juridic respectiv.
Norma conflictuala influenteaza norma materiala aplicabila deoarece trimiterea de catre norma
conflictuala la un anumit sistem de drept duce pe fond la aplicarea normei materiale ale acelui
sistem de drept.

De exemplu : Daca litigiul privind starea civila si capacitatea civila a persoanei fizice , cetatean
roaman cu domiciliul in Franta , este judecat in Romania , se aplica norma conflictuala care are
punct de legatura cetatenia (lex patriae) si care trimite la legea penala romana.
Daca aceasi litigiu se judeca în Anglia ,norma conflictuală în această materie are ca punct de
legatură domiciliul ( lex domicili) se va aplica dr. francez  solutiile pe fond pot fi diferite in
functie de norma materiala aplicabila in cauza.

Norme conflictuale
- Cartea a VII-a cod civil
- Conventiile internationale la care Romania este parte.

Structura normei conflictuale

Elementele normei conflictuale :

a) Continutul normei este ipoteza normei conflictuale adica aceea ……… (material la care norma
respective se refera )
b) Legatura normei conflictuale este dispozitia , adica acea parte a normei care indica sistemul de
drept aplicabil pentru continutul normei.
Legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctual de legatura care constituie criteriul
concret prin care se stabileste legatura dintre raportul juridic si un anumit sistem de drept.

PRINCIPALELE PUNCTE DE LEGATURA ADMISE DE LEGEA ROMANA SUNT :

1) Cetatenia este punct de legatura pt urmatoarele categorii de raporturi juridice :
a) Starea civila, capacitatea si relatiile de familie a persoanei fizice.
b) Mostenire mobiliara .
Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimiterea este lex patriae.
2) Domiciliul sau resedinta este punct de legatura pt urmatoarele categorii de rap juridice :
a) Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice .
b) Conditiile de fond ale actelor juridice atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este
o persoana fizica.
c) Conditiile de fond ale contractelor de vanzare mobiliara in lipsa unor…..
Sistemul de drept la care face trimitere domiciliul se numeste lex domicili.
3) Sediul social este punct de legatura pentru :
a) Statutul organic al pers. Juridice.
b) Conditiile de fond ale actului juridic.
c) Contracte special.
Sistemul de drept aplicabil ca urmare a trimiterii : lex societatis.
4) Fondul de comert este punct de legatura pentru :
a) Conditiile de fond ale actului juridic atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este
un comerciant.
5) Locul situarii bunului este punt de legatura pentru :
a) Regimul juridic al bunurilor imobile si mobile respective mosteniri imobiliare .
Sistemul de drept aplicabil ca urmare al acestei trimiteri : lex resitae.
6) Pavilionul navei (aeronavei) este punct de legatura pentru mijloacele de transport,
7) Vointa partilor este punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor juridice in general
precum si ale unor contracte special.
Sistemul de drept aplicabil prin efectul acetui punct de legatura se numeste lex voluntatis.
8) Locul incheierii contractului este punct de legatura pentru : conditille de fond ale
contractului.
Sisitemul de drept la care acest punct de legatura trimite se numeste lex loci contractus.
9) Locul executarii contractului constituie punct de legatura pentru ,odu; de executare al
contractului.
Sistemul de drept aplicabil este lex loci loci executiones.
10) Locul intocmirii actului constituie punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului
juridic .
Sistemul de drept aplicabil – locus regit actum.
11) Autoritatea care examineaza validitatea actului juridic este punct de legatura pentru :
conditiile de forma ale actului juridic.
Sistemul de drept –auctor regit actum
12) Locul unde are loc faptul juridic (ilicit) este punct de legatura pentru regimul juridic al
delictului-lex loci delicti commisis
13) Locul producerii prejudiciului este punct de legatura in cazul in care prejudicial se produce in
alt stat decat cel al savarsirii delictului (lex loci laesionis)
14) Instant sesizata est epunct de legetura pt aspectele de procedura propriu-zise,
administrarea probelor( lex fori).

Clasificarea punctelor de legatura :

- fixe, care nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui
sistem de drept
- mobile, care pot fi deplasate dintr-un system de drept in altul.

Calificarea poate fi definite in 2 moduri , pornindu-se de la norma conflictuala catre situatia

de fapt (rap jur) sau invers ,astfel :
a) Calificarea este operatiunea logico-juridica de determinare a sesnsului exact si complet
al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale pentru a
vedea daca un raport juridic se include sau nu acestei notiuni.
b) Calificarea este interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul si legatura
carei norme conflictuale intra.
Calificarea normei conflictuale este o notiune similara celei de interpretare a normei
juridice din dreptul comun.
Art. 2558
Conflictul de calificari , notiunile juridice care exprima continutul si punctul de legatura
al normei conflictuale pot sa nu aiba acelasi inteles in sistemele de drept in prezenta , cu
privire la un raport juridic in acest caz aceiasi notiune juridical are acceptiuni diferite
in sistemele de drept aplicabile unui raport juridic=exisra un conflict de calificari

Definitie :
Conflictul de calificari este situatia care apare atunci cand notiunile din continutul si/sau
legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile
de a I se aplica unui raport juridic.
Exemplu de conflict de calificari privind continutul normei conflictuale :
Testamentul olandezului
-speta a fost rezolvata de instantele francize astfel :
Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf. Codul civil olandez din acel
timp interzicea cetatenilor olandezi de a face asemenea testament si prevedea ca
aceasta interdictie se aplica si in cazul testamentelor olografe effectuate in strainatate .
In fata instantelor francize investite cu solutionarea cauzei , problema care s-a pus a fost
aceea de a califica notiunea de testament olograf.
Cele doua sisteme de drept in prezenta , francez si olandez intepretau in mod diferit
aceasta notiune. Astfel ,conform dr francez , aceasta notiune era calificata ca o
problema de forma si in consecinta ea intra in continutul normei conflictuale explrimata
prin principiul locus regit actum care trimitea la dr francez ce considera testamentul ca
valabil. Conform dr olandez insa, testamentul olograf era calificat ca o problema de
capacitate a cetateanului olandez si in consecinta , conform normei conflictuale lex
patriae in continutul careia intra , testamentul olograf era supus legii olandeze care
invalida testamentul .

Curs 4

Speta

Avem 2 societati comerciale.

S-a incheiat un contract de v-c intre o societate romaneasca si o societate in comandita
simpla cu sediul in Germania.
Conform dr german , societatile in comandita simpla nu au personalitate juridica.
Societatea germana a actionat firma romana in fata instantei romane in fata instatei de
coemrt international pentru pretentii legate de acest contract.
Firma romana a ridicat exceptia lipsei capacitatii procesuale active a societatii germane,
invocand faptul ca in conformitate cu dr roman , o entitate fara personalitate juridica nu
poate actiona in justitie .
Conform dr german insa, societatile in comandita simpla, desi sunt lipsite de
personalitate juridical beneficiaza totusi de capacitate procesuala. Problema care s-a
pus in fata instantei arbitrale a fost aceea a calificarii institutiei capacitatii procesuale.
Daca aceasta institutie este calificata ca o problema de procedura ,ea ar fi supusa
normei conflictuale lex fori, care in speta era dr roman, conform caruia respective
societate comerciala nu ar fi avut capacitate procesuala , fiind lipsita de persoanalitate
juridical. Daca insa capacitatea procesuala este calificata ca o problema de capacitatea
,ea intra in continutul normei conflictuale lex societatis(care se refera la statutul organic
al societatii comerciale) si acre ,in speta trimite la dreptul german, deoarece sediul
societatii era in Germania.
Conform dr german, societatea are capaciatea procesuala, desi nu are personalitate
juridica.
Instant arbitrala a facut calificarea , conform dr roman , care interpreteaza capacitatea
procesuala ca o problema de capacitate si deci a introdus-o in continutul normei
conflictuale lex societatis , care trimite la dr german , conform careia societatea avea
capacitate procesuala rezulta exceptia capacitatii procesuale a societatii cermane
invocate de partea romana a fost respinsa.

Speta 2
Celebrarea religioasa a casatoriei este calificabila ca un aspect ce tine de conditiile de
fond ale casatoriei( de capacitatea viitorilor soti) situatie in care se aplica legea
persoanala (les personalis) a acestora sau ca o problema de forma a incheierii casatoriei
supusa legii statului pe teritoriul caruia se incheie.
Calificarea in acest caz prezinta o deosebita important apt aprecierea valabilitatii
casatoriei , in situatia in care se incheie o casatorie intre un cetatean strain si unul
roman ( sau intre doi cetateni romani) intr-o alta tara in care efectele juridice ale
casatoriei religioase sunt admise , de pilda IRLANDA, GRECIA.

CURS 5

CONFICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE

Exista un conflict in spatiu al normelor conflictuale at cand sistemele de dr in prezenta

contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite.
Conflictul se numeste “in spatiu” deoarece normele conflictuale din sistemul de drept in
prezenta coexista.
Conflictul in spatiu al normelor conflictuale este de 2 feluri :
a) Pozitiv, at cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sa system de drept.
Exemplu: se pune problema starii civile a unui cetatean roman cu domiciliul in
Anglia. Daca problema apare in fata instantei engleze, aceasta va aplica norma
conflictuala “lex domicili” care trimite la dreptul englez, daca problema apare in fata
insatntei romane, aceasta va aplica norma conflictuala “lex patriae” ,va apica dr
roman.
Conflictul pzitiv de norme conflictuale nu duce la retrimitere , acest conflict se
solutioneaza prin apicarea normei conflictuale a forului, de catre instant com[etenta
in solutionarea litigiului.
b) Negative , in situatia in care niciuna din normele conflictuale in prezenta nu declara
aplicabil propriul sau system de drept, ci fie trimite fiecare la sistemul de drept al
celuilalt stat , fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert.
Aceasta este prima conditie a “retrimiterii” . aceasta conditie este necesara , dar nu
si suficienta. Pentru a exista retrimitere trebuie sa existe o a doua conditie care tine
de sesnusl trimiteriii . Astfel , trimiterea de catre norma conflictuala a forului la un
drept strain se poate face in 2 sensuri :
a) Numai la normele materiale ale sist de dr strain. In acest caz se vor aplica aceste
norme fara sa existe retrimitere.
b) La intregul system de drept strain , deci inclusiv la normele conflictuale. In acest
caz poate exista retrimitere.
 Sensul trimiterii este stabilit de catre dr forului( lex fori) ,fiind o problema de
calificare  pentru a exista retrimitere trebuie intrunite doua coditii
cumulative:
1) Sa existe un conflict negativ intre normele conflictuale din sistemul de drept
in prezenta cu prvire la un raport juridic.
2) Norma conflictuala a forului (a statului instantei sesizate) sa admita
retrimiterea , adica sa trimita la intregul sau system de drept strain.

Definitie :

Retrimiterea este situatia juridical aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un dr
strain in intregul sau (deci inclusiv la normele sale conflictuale) , iar aceasta din urma , prin norma sa
conflictuala in materie nu primeste trimiterea ei, ci fie trimite inapoi la dr statului forului , fie trimite mai
departe la dr unui stat tert.

Retrimiterea este o operatiune logico-juridica , carea re loc inclusive in mintea judecatorului (arbitrului)
competent sa solutioneze un raport juridic cu element de extranietate . Ea nu trebuie in niciun caz
confundata cu declinarea de competenta si nu implica nicio deplasare materiala a cauzei.(dosarului) de
la instanta investita cu solutionarea ei.

Exemplu de retrimitere:

Un cetatean bavarez –in cond in care , in acel moment ,Bavaria acorda o cetatenie proprie- pe nume
Forgo, traieste cea mai mare parte a vietii sale in Franta, unde insa nu dobandeste domiciliul
legal(deoarece nu indeplineste formalitatile cerute in acest sens de legea franceza) si are doar un
domiciliu de fapt. Conform legii francize , Forgo era cetatean bavarez cu domiciliu legal in Bavaria. La
moarte lasa o succesiune mobiliara importanta ,iar rudele colaterale dupa mama (Fargo fiind copil din
afara casatoriei) introduc in fata instantei francize o petitie de ereditate. Potrivit normei conflictuale
francize, lex patriae , succesiunea mobiliara era carmuita de legea nationala a defunctului (cea bavareza)
care acorda dr de succesiune rudelor colaterale din partea mamei.

Instantele franceze au constat insa ca norma conflictuala bavareza privind succesiunea mobiliara
trimitea inapoi la legea franceza. Asadar, norma conflictuala bavareza nu accepta trimiterea , ci
retrimiterea la dr farncez. Acceptand retrimiterea, instant franceza a aplicat legea succesorala franceza,
conform careia rudele colaterale dupa mama nu aveau drept la mostenire si in acest caz , succesiunea
fiind vacanta a fost culeasa de statul francez.

APLICAREA LEGII STRAINE (LEX CAUSE)

Norma conflictuala romana poate trimite fie la sist de drept roman , fie la unul strain.

In primul caz , judecatorul (arbitrul roman) dupa epuizarea rationamentului individual va aplica pe fond
dr roman ca si in cazul unui raport juridic fara element de extranietate, in situatia in care norma
conflictuala trimite la un system de drept strain se pun anumite problem specific pt depasirea
momentului conflictual. Aplicarea dreptului strain este obligatorie daca norma conflictuala romana
trimite la el, in caz contrar fiind incalcata chiar norma conflictuala romana. Obligativitatea aplicarii legii
straine atunci cand norma conflictuala romana ii atribuie competenta , izvoraste din caracterul
imperative al acestor norme sau in lipsa acestui character , din necesitatea respectarii principiului
autonomiei vointei partilor.

Aplicarea legii straine este independent , in principiu de conditiile de reciprocitate . reciprocitatea poate
fi de 3 feluri:

1) Legislativa – atunci cand in tara straina exista norme juridice care prevad aceleasi drepturi
pentru entitatile juridice similar  in acest caz izvorul reciprocitatii il constituie identitatea
dispozitiilor legale interne din statele in prezenta.
2) Dipomatica –atunci cand reciprocitatea izvoraste dintr-o conventie international la care
respectivele state sunt parti.
3) De fapt-atunci cand este aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective.

CAUZELE DE INLATURARE DE LA APLICARE A LEGII STRAINE

Potrivit art 2564 c. civ exista 2 cazuri :
a) Daca incalca ordinea de DIP romana.
b) Daca a devenit competenta prin frauda.

1) ORDINEA PUBLICA DE DIP- Definitie- este formatabdin ansamblul principiilor fundamentale de

drept ale statului roman aplicabile in raportul juridic cu element de extreneitate.
Sub aspect procedural , oridinea de DIP se materializeaza prin exceptia de ordine de DIP .
Aceasta exceptie este mijlocul procedural aplicabil de catre instanta forului pentru a inlatura
efectele legii straine normal competente sa se aplice unui raport juridic de DIP atunci cand
acestea contravin principiilor fundamentale de drept ale statului forului anuminte elemente
definitorii ale ordinii publice de DIP:
-continutul notiuniide ordine publica de DIP il constituie principiile fundamentale de drept ale
statului aplicabile RJ DIP;
- exceptia de ordine publica ,care exprima pe plan procedural aceasta institutie juridical este o
exceptie de fond care poate fi invocate de orice persoana interesata /de instant din oficiu.
- exceptia de ordine publica , in cazul in care este admisa , impiedica producerea pe teritoriul
tarii a efectelor unei legi straine. Legea straina ca atare , nu poate fi afectata de aceasta
exceptie.
- legea straina ale carei efecte sunt impiedicate sa se produca pe teritoriul tarii , ar fi fost normal
competenta sa se aplice raportului juridic (RJ) respective deoarece norma conflictuala romana a
trimis la ea.
Exemplu :
O femeie de cetatenie romana doreste sa se casatoreasca in fata delagatului roman de stare
civila cu un cetatean libian care este anterior casatorit in propria tara. Conform normei
conflictuale privind conditiile de fond ale casatoriei, potrivit art 2586 c civ aceste conditii sunt
determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Asadar , norma conflictuala
romana trimite privitor la capacitatea de a se casatori a cetateanului libian la legea lui nationala
(lex patriae) . conform dreptului libian casatoria poligama este adimisa pentru cetatenii libieni
daca s-ar aplica legea libiana cu privire la cap de a se casatori a cet. libian ar rezulta ca o
asemenea casatorie trebuie incheiata. Cu toate acestea , legea libiana ,desi normal competenta
sa se aplice privind cetateanul sau , va fi totusi inlaturata deoarece incalca un principiu
fundamental al dr roman enumerate de normele de familie, conform carora casatoria poligama
este interzisa.

Efectele aplicarii ordinii publice de DIP

a) Efecte negativ: ilaturarea de la aplicare a legii straine
b) Effect pozitiv : in cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana.

Frauda legii aplicabile in dr interenational privat (intra la exemen)

Definitie: exista frauda la lege in DIP atunci cand partile unui RJ folosit in scop fraudulos
(ilicit) un mijloc de DIP , au facut aplicabile acelyi RJ un alt system de drept decat cel normal
competent sa se aplice.

Modalitati de fraudare a legii in DIP

A. Intr-un raport juridic de dr intern se introduce in mod fraudulos un element de
extraneitate care declanseaza in mod artificial un conflict de legi,iar prin aplicarea
normei confictuale normal competente pt ipoteza create se trimite la un lat system de
drept decat cel inrtern (care ar fi fost in mod firesc aplicabil acelui RJ) .
Exemplu : la o societate comerciala legata in mod normal prin elementele ei definitorii
(nationalitate, sediul asociatilor, provenienta, capital social etc.) de dr roman,partile
prevad sediul in strainatate in scopul de a eluda legile fiscal romanesti  se creaza
artificial un conflict de legi ,iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente lex
societatis se face aplicabil acelei societati dreptul strain in locul celui roaman.
Exemplu : un bun mobil de valoare (facand parte din PCN) care nu poate fi instrainat in
tara este trecut in mod fraudulos frontier romana si vandut intr-un stat in care
comercializarea lui este posibila. In acest caz, proprietarul bunului ,schimband fraudulos
locul bunului a facut aplicabil acelui bun un alt sistem de drept.
B. Intr-un RJ care are deja EE (deci este un RJ DIP) partile schimba in scop fraudulos pct de
legatura , facand aplicabil acelui RJ , prin intermediul normei conflictuale apicabile pt
 noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent conform
normei conflictuale initiale.

Curs 6
Conditiile fraudei la lege in DIP
1) Sa existe un act de vointa a partii (partilor) in sensul deplasarii punctului de legatura
privitor la un RJlex voluntatis; implica activitatea volutiva ,frauduloasa a partilor
de schimbare efectiva a punctului de legatura privind un RJ.
Frauda la lege poate interveni numai in RJ la care sunt aplicabile normele
conflictuale cu puncte de legatura mobile.

2)partile sa foloseasca un mijloc de DIP , care prin el insusi este licit .

De pilda,- pf isi schimba legal cetatenia (domiciliul dintr-un stat in altul)

-Pj isi muta sediul intr-un alt stat, partile intocmind acte juridice in mod legal,
acestea fiind operatiuni juridice licite.
3) scopul urmarit de parti sa fie ilicit . asadar, frauda la lege presupune in mod essential
existent acestui element subiectiv sia nume, intentia frauduloasa a partilor. Scopul urmarit de
parti este inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice Rj respectiv si atragerea
ca aplicabil a unui alt sistem de drept . frauda la lege este o incalcare indirecta a normei
conflictuale a forului si deci, a sistemului de drept normal competent sa se aplice in cauza , prin
deturnarea acestei norme de la scopul ei firesc.
4) rezultatul realizat de parti sa fie ilicit.
Caracterul ilicit a rezultatului este dat de caracterul ilicit al scopului urmarit prin realizarea lui .
asadar , rezultatul realizat de parti prin aplicarea in RJ respectiv a unui alt sisit de drept decat cel
normal competent tb sa fie mai favorabil acestora decat cel care s-ar fi obtinut daca s-ar fi
aplicat sistemul de drept normal competent . in caz contrar, nu ar exista ratiuneaa (motivatia) pt
parti de a savarsi o asemenea frauda la lege.
Sanctiunea fraudei la lege
Pt a analiza sanctiunea fraudei la lege in DIP tb facuta o distinctive in functie de obiectul fraudei.
A. Situatia in care este fraudat dr roman in favoarea unui dr strain .
Pentru aceasta situatie art 2564 alin (1) “ A plicarea legii straine se inlatura…, daca a devenit
competenta prin fraudarea legii romane. In cazul inlaturarii legii straine, se aplica legea
romana”. Din acest text rezulta ca sanctiunea fraudarii dr national in favoarea unei legi
straine implica 2 efecte:
a) Unul negativ si anume , inlaturarea de la aplicare a legii straine. In mod concret , pe
planul actului juridic fraudulos, incheiat de parti se realizeaza prin :
 1) Fie inopozabilitatea actului in fata sutoritatilor romane . exemplu: actele de stare
civila ale cetatenilor romani intocmite la autoritati straine, au putere in tara numai
daca sunt transcrise in registrele de stare civila din Romania.
2) Fie constatarea (declararea) nulitatii actului de catre instantele judecatoresti
romane. In cazul nulitatii actului juridic respectiv nu mai poate produce efecte in
tara si in principiu nici in strainatate.
b) Unul pozitiv si anume, aplicarea legii romane in golul ramas prin inlaturarea legii straine.
In legatura cu sanctiunea fraudei la legea romana se impugn urmatoarele observatii:
-frauda la lege trebuie sanctionata chiar daca sistemul de drept roman era competent sa
se aplice in temeiul unei norme conflictuale care nu este imperativa deoarece ceea ce se
sanctioneaza este frauda , iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane normal
competente sa se aplice.
-sanctiunea fraudei la lege in DIP are un character subsidiar fata de alte sanctini de DIP si
in special fata de inlaturarea legii straine pt incalcarea ordinii publice de DIP roman.

B. Situatia in care este fraudat dreptul strain normal competent conform normei conflictuale
roamne in favoarea dreptului roman ( a dr unui stat tert ). Cu privire la acest aspect, atat
Codul Civil si nicio alta lege nu cuprind prevederi.

Domeniile in care poate sa apara frauda la lege in DIP sunt:

1) Starea civila , capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice.
Frauda in aceasta materie consta, de regula, in faptul ca persoana fizica isi schimba in
mod fraudulos cetatenia, domiciliul ori resedinta.
Exempu:
In speta, sotii Bertola , cetateni italieni, care domiciliau in Bucuresti au introdus o
actiune de divort in fata instantelor romane. Aplicand norma conflictuala lex patriae
prevazuta de codul civil roman din acea perioada, instantele romane au respins actiunea
deoarece legea italiana din acel timp nu permitea divortul. In aceasta situatie , sotii au
indeplinit conditiile , care potrivit legii italiene duceau la pierderea cetateniei italiene
devenind apatrizi. Dupa aceea , au introdus din nou actiunea de divort in fata instantelor
romane care le-a fost admisa deoarece, fiind apatrizi instant le-a aplicat legea romana ca
lege a domiciliului lor comun , care permitea divortul.
Exemplu:
Doamna Mihailescu a avut un copil din afara casatoriei cu un cetatean francez . Ea
introduce actiune in stabilirea paternitatii in fata instantelor francize. Actinea era
posibila dupa legea francezaq, dar interzisa de legea romana din acel moment. Instanta
franceza, aplicand legea personala a coplilului, deorece era vorba de stabilirea
patenitatii din afara casatoriei a respins actiunea pentru ca acesta a figurat ,in timpul
procesului ca cetatean roman. Inainte ca rocesul sa ajunga in fata instantelor superioare
francize, mama copilului reuseste sa obtina potrivit dispozitiilor legii franceze cetatenia
franceza pentru copilul sau instanta superioara franceza a aplicat legea franceza
deoarece si pretinsul tata si copilul aveau aceiasi cetatenie si a admis actiunea.
Statutul organic al persoanei juridice

-in acest caz, frauda la lege consta de cele mai multe ori in mutarea sediuluisocial de pe
teritoriul statului forului pe ce al unui stat considerat “paradis fiscal” , in scopul
evaziunilor fiscale ale forului cu precizarea ca persoana juridical respective continua sa
functioneze pe teritoriul statului forului ca persoana juridica.
- in acest caz ,noul sediu social nu este serios , adica are un character fraudulos.

Regimul juridic al bunului mobil

-in aceasta materie ,frauda consta in faptul ca se schimba locul situarii bunului intr-un
alt stat
- intra in aceasta situatie si schimbarea pavilionului navei sau aeronavei intr-un stat
considerat :paradis fiscal”
Art 2571 , 2580

Curs 7

Comparatiile cu frauda la lege din dreptul intern (subiect exemen)

Exista frauda la l ege in dreptul intern atunci cand partile unui raport juridic fara
element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc
pentru care a fost edictata de legiutor eludand astfel prevederile unei alte legi interne ,
imperative care le este insa defavorabila.
Intre cele doua institutii juridice exista asemanari si anume conditiile fraudei la lege sunt
in abstract aceleasi in ambele cazuri : un acord de vointa, un mijloc licit, un scop si un
rezultat ilicit. Amandoua sunt incalcari indirecte ale legii.
Intre ele exista deosebiri care se manifesta sub urmatoarele aspect :
a) Obiectul fraudei :astfel in timp ce in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in
favoarea altei legi interne (ramane in cadrul aceluiasi sistem de drept ).
In DIP se fraudeaza norma conflictuala a fondului si prin aceasta un sistem de drept
in favoarea altuia.
b) Mecanismul fraudarii
-la frauda la lege in dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic
care duce in mod fraudulos la aplicarea unei alte legi decat cea correct aplicabila.
In cazul fraudei la lege in DIP se schimba continutul faptic conflictual ceea ce duce la
fraudarea sistemului de drept normal competent prin una din cele doua modalitati
de fraudare.
 Comparatie cu ordinea publica de DIP
Asemanarea estentiala intre frauda la lege si ordinea publica de DIP consta in faptul
ca in ambele cazuri nu se aplica sistemul de drept normal competent. Altfel spus ,
ambele constituie exceptii de la aplicarea legii firesc aplicabile in raportul juridic
respectiv.
Deosebirile dintre ele pot fi urmarite sub urmatoarele aspecte:
a) Cauza neapliarii legii normal competente
La ordinea publica cauza este de natura obiectiva si anume , legea straina prin
continutul sau incalca principiile fundamentale de drept ale statlului forului,
La frauda la lege , cauza este de natura subiectiva si anume, legea forului sau
legea straina este inlaturata de la aplicare prin activitatea frauduloasa a partilor.
b) Sanctiunea aplicabila
La ordinea publica, sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si
aplicarea in locul acesteia a legii forului
La frauda la lege , sanctiunea rezida in faptul ca se inlatura legea (romana sau
straina) pe care partile au facut-o aplicabila prin frauda si in locul ei se aplica
legea correct competenta.

Pe planul actului juridic fraudulos , sanctiunea consta in inopozabilitatea actului

in fata autoritatilor romane sau nulitatea actului.

Rolul instatei de judecata

In cazul invocarii exceptiei de ordine publica in DIP , instant trebuie sa cunoasca
continutul legii straine , normal competente pentru ca numai astfel poate sa-si
dea seama daca ea incalca sau nu principiile fundamnetale ale dreptului forului.
In schimb, la frauda la lege nu este neaparat necesar acest lucru , deoarece ceea
ce se sanctioneaza este insasi activitatea frauduloasa a partilor.

Comparatie cu simulatia
Asemanari : intre frauda la lege in DIP si simulatie exista urmatoarele asemanari :
a) Ambele implica un act de vointa comuna a partilor
b) Prin acest act de vointa , in ambele cazuri se creaza sau se modifica in mod artificial
un conflict de legi.
c) Mijloacele folosite sunt prin ele insele licite.
d) Consecinta fata de terti este in principiu aceiasi si anume inopozabilitatea fata de
terti ,respctiv a contrainscrisului fata de acestia.

Deosebiri

a) La frauda la lege avem un singur act juridic , cel fraudulos, in timp ce la simulatie
implica prin definitie doua acte juridice si anume ,actul ascuns ,dar real
(contraiscrisul) si actul apartment.dar mincinos.
b) Frauda la lege implca o operatiune efectiva , materiala , de deplasare a punctului de
legatura dintr-un sistem de drept in altul. In schimb , la simulatie operatiunea este
fictive , adica este exprimata prin actul apparent ,dar contrazisa prin contrainscris.
De exemplu : daca o societate comerciala care are principalele elemente de fapt
(nationalitatea asociatilor,organelle de conducere si control etc.) in RO isi fixeaza in
mod efectiv sediul intr-un alt stat (cumpara sau inchiriaza un imobil pe care il
declara sediu) ,iar prin incidenta normei conflictuale lex societatis,devine aplicabil
acelei societati dreptul strain.(de la locul de sediu) , desi in principal activitatea
societatii se desfasoara in Romania , ne aflam in fata unei fraude la lege , deoarece
sediul societatii din strainatate , desi este real , nu este serios (este fraudulos) –art
2571.
Frauda la lege presupune existent unui scop ilicit si a unui rezultat ilicit.
La simulatie scopul poate fi si licit.
Cele doua institutii juridice implica uneori conscinte diferite fata de parti.
In caz de frauda ,daca se pronunta nulitatea actului juridic fraudulos aceasta nu
produce efecte fata de parti. La simulatie insa, contrainscrisul este valabil intre parti
si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal daca nu s-au fraudat drepturi
nsacute de lege direct.
La simulatie sunt tertii succesori cu titlu particular si creditorii chirografari. Simulatia
este nula numai daca operatiunea este nula.

Conflictul de legi in timp si spatiu

-respectarea dr castigate in tara straina-
Definitie :
Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic
nascut (modificat sau stins sub incidebta sistemului de drept al unui stat se cer
ulterior a fi recunoscute intr-un alt stat .
Prin prisma dr roman , conflictul de legi in timp si spatiu pune problema respectarii
in Ro a drepturilor dobandite in tara straina.
Acest conflict este “in spatiu” deoarece cele doua sisteme de drept in prezenta ,
respective cel strain sub incidenta caruia s-a nascut dreptul sic el roman , in cadrul
caruia dr se cere a fi recunoscut coexista dpdv spatial.
Conflictul este totodata “in timp” deoarece intre momentul nasterii raportului
juridic (deci a dreptului) sub incidenta legii straine si momentul cand efectele
acestuia se cer a fi recunoscute in Ro exista un interval de timp.
Exemplu: daca un cet roman si unul francez s-au casatorit in Franta ,iar sotia cet
roman vine in Romania ………de la sot ne aflam in fata unui conflict de legi in timp si
spatiu.
Exemplu : daca un cet roman si unul francez doresc sa se casatoreasca in Ro si de
pune problem ace lege se aplica casatoriei , aceasta tine de conflictul de legi in
spatiu.
 Formele conflict de legi in timp si spatiu
Conflict de legi in timp si spatiu se prezinta sub doua forme:
a) Raport juridic (dreptul) se naste (modifica sau stinge) in dr intern al unui stat
strain si apoi se invoca in RO . In acest caz , la momentul nasterii lui in
istrainatate , dreptul nu avea nicio legatura cu tara forului , in speta cu dr
roman.
De exemplu: doi cetateni greci se casatoresc in Grecia ,iar apou vin in Ro si cer
sa li se recunoasca efectele acestei casatorii.
b) Raport juridic (dreptul) se naste (modifica sau stine) in DIP (in cadrul
international) ,iar ulterior se invoca in Ro. In acest caz cu privire la respectivul
raport juridic exista succesiv un conflict de legi in timp si spatiu (in momentul
nasterii sale) si un conflict de legi in timp si spatiu , atunci cand efectele sale se
cer a fi recunoscute in Romania. Aceasta forma a conflictelor de legi in timp si
spatiu , prezinta la randul ei , doua subsituatii :
1) In mom nasterii sale , rap jur de DIP nu avea nicio legatura in tara forului
(Romania) de ex: un cetatean grec si unul francez cer sa li se recunoasca
efectele acetor casatorii.
2) Chiar in mom nasterii sale , rap jur respective avea legatura cu tara forului ,
prin faptul ca cel putin unul dintre elementele sale de extranietate priveau
dr roman. Exemplu : se pronunta o hot judecatoreasca in strainatate privind
divortul dintre un cetatean roman si unul strain ,iar api se cere
recunoasterea (executarea) acestei hotarari in Romania.

Conditiile recunoasterii (repectarii) in Romania a unui drept dobandit in

strainatate

Pentru ca un dr dobandit in strainatate sa fie recunoscut in Romania se cer a fi intrunite cumulative 2

conditii:

a) Dreptul sa fie correct nascut (modificat sau stins) sub incidenta legii straine care ii este aplicabila
.
b) Dr dobandit in strainatate sa nu fie contrar ordinii publice de DIP
Exemplu: o hot jud straiana prin care se face o discriminare intre soti pe criteria de rasa ,
nationalitate etc nu poate fi recunoscuta in Ro indifferent daca priveste sau nu un cetatean
roman.

Curs 8
Conflictul mobil de legi
Definitie: exista conflict mobil de legi atunci cand un RJ este supus succesiv la doua sisteme de
drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplicabile.
Exemplu :
Doi soti ,cet francezu isi schimba cetatenia devenind cetateni romani . problema care se pune ,
este pentru efectele casatoriei lor se va aplica legea franceza sau legea romana.

Comparatie cu conflictul de legi in timp si spatiu

-intre cele doua feluri de conflicte exista asemanare , in sensul ca ambele presupun coexistenta
in spatiu a doua sisteme de drept precum si incidenta succesiva in imp a acestora cu privire la
acelasi raport juridic .
-deosebirea esentiala rezida in aceea ca in timp ce conflictul de legi in timp si spatiu nu implica o
schimbare a punctului de legatura si deci nici a legii aplicabile ,ci numai se cer a fi recunoscute
intr-o tara dr dobandite in strainatate.
Conflictul mobil de legi presupune o deplasare a elementului de extraneitate care constituia
punctual de legatura al normei conflictuale aplicabile in speta si deci implica o schimbare a insasi
legii aplicabile raportului juridic respectiv.