Sunteți pe pagina 1din 6

IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE IN FORMAREA SPIRITULUI

MORAL,CIVIC SI PATRIOTIC AL ELEVILOR

P R O F. I N V. P R I M A R : R AVA S I C L A U D I A ,
S C O A L A G I M N A Z I A L A C O LT E S T I - A L U N U , J U D E T U L VA L C E A

De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în


preajma lui,de casa,de satul sau oraşul în care locuieşte.Între el şi acest mic
univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică încărcătură
emoţională,care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai
târziu , ale iubirii de păstrarea tradiţiilor poporului nostru,la sădirea în inimile
generaţiilor care vin a mândriei pentru frumuseţea costumului popular
românesc,a dansului,a obiceiurilor,al sentimentului de dragoste de patrie.Astfel
cunoaşterea spontană,mai întâi a mediului înconjurător,reprezintă
punctul de pornire al unui şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu
timpul ,la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de patrie.Şi aceasta
pentru că satul,oraşul,ţinutul natal constituie o părticică din ţară,iar istoria lor
reprezintă o parte integrantă din istoria patriei.De aceea prin intermediul
activităţilor care se organizează în vederea cunoaşterii ţinutului natal,precum
şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se creează momente deosebit de
emoţionante pentru elevi,care pot fi valorificate temeinic din punct de vedere
educativ.
Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă
a cadrelor didactice.Sentimentul patriotic nu este înnăscut,ci se dezvoltă în
procesul educaţiei elevilor.Şcolii îi revine sarcina organizării procesului de
educaţie patriotică a elevilor,inserând în conştiinţa lor sentimentul de dragoste
faţă de patrie,acest sentiment prezentând anumite particularităţi specifice
perioadelor de vârstă.Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la elevi
încă din primele clase,cadrele didactice arătându-le măreţia luptelor duse de
strămoşi pentru apărarea libertăţii poporului împotriva cotropitorilor,frumuseţea
limbii române , frumuseţile şi bogăţiile patriei.Sarcinile educaţiei patriotice a
elevilor se realizează în cl.I-IV prin procesul de învăţământ şi activităţile
extracurriculare pe care le desfăşoară elevii.Fiecare dintre aceste activităţi
contribuie,în funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei
patriotice a elevilor.Rezultatele pe care le obţin la aceste activităţi generează
în sufletul elevilor sentimente complexe:de bucurie,de dragoste faţă de patrie
şi de admiraţie faţă de figurile măreţe ale istoriei noastre.Activitatea
extracurriculară are forme variate.Să analizăm valoarea educativă a unora
dintre aceste forme.
Participarea elevilor la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică
patriotică ,generează sentimente patriotice adânci în conştiinţa lor.Atmosfera
înălţătoare în care ele se desfăşoară trezesc trăiri emoţionale.Din experienţa
didactică în mediul rural am constatat că,înaintea venirii la şcoală,copilul se
află sub influenţa benefică a folclorului muzical local,a cântecelor pe care le

1
aude în familie sau la hora satului,care constituie bogăţia spirituală a
localităţilor rurale.În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu evoluţia
sentimentelor de mândrie naţională,inspirate din momente importante „1
Decembrie”,” 24 Ianuarie”, „ZiuaEroilor”etc.Antrenarea în asemenea acţiuni
contribuie la formarea deprinderilor de conduită patriotică,concretizează
sentimente patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa
poporului nostru.
Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă
condiţia succesului şcolar.În sprijinul acestui proces am realizat un studiu.În
acest sens am aplicat un chestionar.La prima întrebare ,referitoare la
activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită,a reieşit că este excursia sau
drumeţia.Personal am reuşit să merg cu elevii în excursii şi vizite.Ele au
contribuit la activizarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor.Prezentându-le
frumuseţea ,bogăţia şi importanţa locurilor vizitate,li se dezvoltă sentimente de
dragoste faţă de ţinutul natal şi faţă de patrie,de admiraţie faţă de trecutul
istoric şi de bucurie că acest ţinut se înfrumuseţează prin eforturile creatoare
ale oamenilor.Vizitele şi excursiile în ţinutul natal au o deosebită valoare
pentru educaţia patriotică a elevilor,când acestea sunt organizate tocmai
pentru a studia unele descoperiri arheologice sau pentru a marca unele
urme,locuri ,monumente de cultură materială şi spirituală care pun în lumină
evenimente istorice sau social-politice legate de trecutul şi prezentul localităţii
şi împrejurimilor ei.M-am preocupat împreuună cu elevii de strângerea şi
valorificarea educativă a elementelor de istorie locală,înfiinţând cercul
„Prietenii muzeului”.Împreună cu elevii am colecţionat de la bătrânii satului
obiecte vechi pe care le-am expus în muzeul satului din localitate.
Elementele de istorie locală ocupă un loc de seamă în cadrul general
pe care îl oferă istoria patriei ca parte integrantă a istoriei universale.În cadrul
activităţilor extra-curriculare am folosit mai multe procedee pentru
valorificarea elementelor de istorie locală,ca de exemplu.:cercetarea istoriei
locale,excursii la locurile istorice,vizite la muzee istorice ,case
memoriale,îngrijirea monumentelor istorice.Strângerea materialului
istoric,documentar,etnografic,local este o muncă care solicită din partea
elevilor şi a învăţătorilor multă dragoste,pasiune,interes.Împreună cu elevii am
îngrijit şi am luat sub supraveghere urmele unei biserici vechi din sec.al XVII-
lea.Turla acestei biserici a fost desenată de pictorul N.Grigorescu.În munca
noastră am căutat să cunoaştem materialul documentar privitor la trecutul
istoric al localităţii,legendele care pomenesc despre întemeierea localităţăţii
Valea Doftanei,s-a trecut la studierea presei locale din trecut,s-au purtat
discuţii cu cetăţenii în vârstă pentru a putea cunoaşte anumite tradiţii locale,s-
au localizat pe harta comunei diferite puncte de interes istoric.Ca învăţătoare
mi-am însuşit date şi cunoştinţe necesare pentru a putea conduce munca de
cercetare a istoriei locale.În a doua etapă s-a făcut pregătirea teoretică a
elevilor privind istoria locală şi această pregătire a fost însoţită de deplasări pe
teren la diferite locuri şi obiective de interes istoric,arheologic care au fost
luate în supraveghere având în vedere că noi căutăm să salvăm anumite
vestigii ale trecutului.
Aceste activităţi menite să ducă la cunoaşterea ţinutului natal şi a
istoriei locale capătă adevărate virtuţi educative ,deoarece participarea directă
a elevilor face posibilă declanşarea unui proces lent,dar profund,de cunoaştere
2
a frumuseţilor patriei,a trecutului şi prezentului poporului român,la îmbogăţirea
simţămintelor lor.Conţinutul acestor activităţi se valorifică din punctul de
vedere al educaţiei patriotice,prin înţelesul plin de originalitate şi expresivi-tate
în care se realizează transmiterea ideilor şi sentimentelor.Valorificarea
obiectelor de interes istoric local au prins viaţă în muzeul satului din Valea
Doftanei.Valoarea izvoarelor istorice locale au darul de a acţiona în mod direct
asupra elevilor trezindu-le impresii profunde,deoarece ei participă activ la
cunoaşterea istoriei locale şi istoriei României.
Lectura în afara clasei constituie prin tematica ei variată şi bogăţia
conţinutului un mijloc de lărgire a orizontului cultural al elevilor şi de formare a
unor sentimente adânci de dragoste de patrie. După ce au citit lecturile
recomandate ,se impune interpretarea conţinutului lor.De aceea ,este necesară
organizarea unor discuţii pe marginea cărţilor citite.În aceste discuţii se vor
sublinia ,printre altele,acele părţi care pot fi valorificate pentru educaţia
patriotică a elevilor.
În activitatea extra-curriculară ,pe lângă mijloacele de mai sus,care
capătă forme adecvate activităţii extra-curriculare ,sunt folosite şi alte variate
mijloace de educaţie patriotică a elevilor.Vizionarea filmelor şi a spectacolelor
de teatru cu conţinut patriotic şi activităţile desfăşurate în cercuri şi tabere
şcolare,exercită o influenţă pozitivă asupra elevilor,contribuind la formarea
convingerior patriotice şi la trezirea unor stări emoţionale complexe.
În practica educaţiei este necesar să fie folosite toate mijloacele de
educaţie patriotică a elevilor.Dar eficienţa educativă a folosirii lor depinde de
măiestria pedagogică a cadrelor didactice,de respectare particularităţilor de
vârstă şi de cunoaşterea metodicii folosirii lor .Pentru a forma convingeri
patriotice la elevi este necesar ca învăţătorii să fie exemple de
urmat.Convingerile lor patriotice şi conduita lor patriotică manifestată în
activităţi cât mai diferite îi influenţează profund pe elevi constituind un motiv
stimulator pentru activitatea lor.
Din experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la
dezvoltarea gândirii, limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just
rolul şi rostul pe care îl joacă lectura în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru
explicativ-emoţional cerut şi condiţionat de vârsta micilor şcolari.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor,
corespunzătoare educaţiei pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi
prezentarea într-o formă artistică îngrijită constituie în primul rând un preţios mijloc de
cunoaştere a relaţiilor dintre oameni, îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i posibilitatea să
cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru viaţă.
Participând la spectacol, micul şcolar are în faţă eroii vii, care-l entuziasmează şi i se impun
ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit în
comportare, de a citi el însuşi cartea respectivă. Din păcate aceste spectacole pentru copii
sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, iar şansele ca elevii din mediul rural să ajungă de la
zeci de kilometri pentru a viziona un astfel de spectacol sunt minime.
Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a
copiilor de vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în
scenă a unor piese pentru copii. Aceste spectacole constituie încercări destul de grele la care
elevii trebuie să se prezinte la un înalt nivel artistic şi de disciplină, dar contribuie foarte mult
la stimulare

3
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea
activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative
.Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup,
a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea
didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare
realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite
ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut
şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind
la formarea personalităţii.De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme.
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către
cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând,
măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a
conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de
verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de
încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă
la toate manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se
desfăşoară în afara programului şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii,
concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În acest
sens, termenul este echivalent cu educaţie extradidactică. Activităţile extracurriculare se
desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice, activităţi sportive,
obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor,
de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau
de calculator
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare
formativă.Ele se pot realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii
naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în
cadrul activităţilor organizate în şcoală. În acest sens, am organizat în cursul acestui an
şcolar excursii cu elevii în Pădurea Comorova, judeţul Constanţa şi la Acvariul din oraşul
Constanţa.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa
plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei .S-a
mai observat că ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează,
modelează sau au de alcătuit scurte texte .
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea
diferitelor evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile
statornicite în şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari
valenţe educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai
talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind,
în felul lui, la reuşita comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a
Dragobetelui, a zilei de 8 Martie , a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral , în scris sau prin muzică.

4
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am
organizat carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia
zilei de 1 Iunie .Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol
a stimulat imaginaţia elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu
diverse forme de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât
în crearea costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe
diferite teme.Am organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de
desen, între clasele de nivel primar.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt
forme de activitati prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre
activităţi de pictură, dans ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
Activităţile extraşcolare au o mare valoare educativă întrucât realizarea lor se face
şi din punct de vedere interdisciplinar. Acţiunile desfăşurate i-au implicat pe elevi în
promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice Văii Doftanei şi diferitelor etnii, dar şi în
stimularea potenţialului creativ al copiilor prin organizarea şi derularea unor programe artistice
sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor.Dintre acţiunile ce au fost practici de succes în şcoală
aş enumera:
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi,
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic ,
-activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii
devaforizaţi din comunitate.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a
responsabilităţii faţa de problemele comunităţii.
În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat şi
activităţi extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de
mişcare şi s-a constatat că elevii au fost interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine
pozitivă pentru practicarea liberă a exerciţiilor de mişcare.
Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile
extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.De aceea, în acest an
şcolar când sunt învăţatoare la clasa I am încercat să realizez un echilibru între activităţile
şcolare şi cele extracurriculare.
Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atăt
ca forma , căt şi conţinut, ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind
metode active şi stimulative pentru participarea elevilor.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel
o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în
cadrul activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult
modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un
feed- back pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui
copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor
relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi
să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe
temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre

5
lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot
răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea
activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative
.Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup,
a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea
didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare
realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite
ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut
şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind
la formarea personalităţii.De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme.

BIBLIOGRAFIE:

1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara,


Ed.Polirom, Iaşi
2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti
3.Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4.Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în
optimizarea procesului de învătământ