Marimi medii de calcul Mar.

medii de pozitie indicatorii variatiei

CIFRA DE
Denumire di% =
AFACERI xi Li | di | = |xi-
companie 1/xi log10(xi) xi ^ 2 Mediana di=(xi-xmed) [(xi-xmed)/ (x-xmed)^2
mil$ (xi) crescator crescator xmed|
xmed]
Metro 325 0,003 2,51 105.625 22 22 197,25 1,54 197,25 38.908
P&G 100 0,010 2,00 10.000 28 50 -27,75 -0,22 27,75 770
ORANGE 297 0,003 2,47 88.209 34 84 169,25 1,32 169,25 28.646
BRITISH
123 0,008 2,09 15.129 93 177 -4,75 -0,04 4,75 23
AM 96,5
LAFARGE 93 0,011 1,97 8.649 100 277 -34,75 -0,27 34,75 1.208
HENKEL 34 0,029 1,53 1.156 123 400 -93,75 -0,73 93,75 8.789
AGIP 28 0,036 1,45 784 297 697=ML -99,75 -0,78 99,75 9.950
GLAXO 22 0,045 1,34 484 325 1022 -105,75 -0,83 105,75 11.183
TOTAL 1022 0,146 15,36 230.036 1022 - - - - 733,00 99.476

x i
1. Media aritmetică simplă X  i 1
=
1022
8
= 127.75
n
n
2. Media armonică simplă Xh  =
0.146
8
= 54.79
1
x
i

3. Media pătratică simplă Xp 

x 2
i
=√
230 036
= 169.57
8
n
4. Media geometrică simplă lg X g 
 lg x i
=
15.36
= 1.92, X g  10
lg X g
= 101.92 = 83.27
8
n
5. Relaţia dintre toate aceste medii este dată de inegalităţile: X h  X g  X  X p = 54.79<83.27<127.75<169.57

Modul (Mo) este valoarea caracteristicii cea mai frecvent întâlnită (observată) într-o serie statistică, adică valoarea ce-i corespunde frecvenţa maximă. Modul nu se calculează
pentru seriile simple

Mediana (Me) se defineşte ca acea valoare a caracteristicii a unei serii ordonate crescător până la care şi după care sunt distribuite un număr egal de unităţi ale colectivităţii: jumătate
din unităţi sunt mai mari ca mediana, iar jumătate au valori mai mici. (se face aranjarea în mod crescător a valorile caracteristicii): Pentru serii simple cu un număr par de termeni aflarea
Me constă în calculul mediei aritmetice simple a celor 2 termeni centrali (93+100)/2

Mediala (Ml) este un indicator mediu de pozitie care exprima acel nivel al caracteristicii care imparte suma produselor termenilor seriei sau suma termanilor in doua parti egale.
 - Se ordoneaza crescator termenii seriei
- Se determina sirul valorilor cumulate individuale xi 𝐿ℎ = ∑ 𝑥𝑖
∑𝑥
- Se determina unitatea mediala dupa formula: 𝑈 𝑀𝑙 = 𝑖 = 1022/2=511
2
- Se află mediala, prin determinarea nivelului xh corespunzator primului nivel cumulat 𝐿ℎ egal sau mai mare ca 𝑈 𝑀𝑙 = 697

Amplitudinea absolută a variantei (A) se obţine ca diferenţă între valoarea maximă (x max) şi valoarea minimă (xmin) a seriei şi are rolul de a măsura intervalul de împrăştiere în
interiorul căruia se distribuie unităţile colectivităţii: A = Xmax – Xmin = 325-22 = 303
Amplitudinea relativă a variaţiei (A%) se exprimă în coeficient sau în procente şi se calculează, de obicei, ca raport între amplitudinea absolută a variaţiei (A) şi valoarea medie
a caracteristicii.
A
A%   100 = 303/127.75=2.37
x
Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferenţă între fiecare variantă înregistrată şi media aritmetică a acesteia. d i  x i  x
di x x
Abaterile individuale relative (di%) se calculează ca raport între abaterile individuale absolute şi nivelul mediu al caracteristicii. di %   100  i  100 pentru
x x
i  1, n
Abaterea medie liniară (–d) se calculează ca medie aritmetică simplă sau ponderată, în funcţie de felul seriei, a abaterilor termenilor seriei de la media lor luate în valoare absolută
adică:

dx 
x i x
pentru o serie simplă; =
733
=91.62
n 8

Dispersia (𝜎2) se calculează ca o medie aritmetică simplă sau ponderată a pătratelor abaterilor termenilor seriei de la media lor. Astfel:

 2

x i x 
2

pentru o serie simplă; =

99 476
=12 434.5
x 8
n
Abaterea medie pătratică sau abaterea standard (𝜎) se calculează ca o medie pătratică simplă sau ponderată a abaterilor valorilor seriei faţă de media lor, respectiv rădăcina pătrată
din dispersie:
  2 = √12 434.5 = 111.51

Coeficientul de variaţie (v) se calculează ca raport procentual între abaterea medie liniară sau abaterea medie pătratică şi media aritmetică:
d 
  100;    100 = 111.51
127.75
∗ 100=87.229%
x x
Când coeficientul de variaţie tinde spre 100%, variaţia este intensă, colectivitatea eterogenă, iar media are un grad de reprezentativitate redus.
Ca test de semnificaţie a reprezentativităţii mediei se pot stabili următoarele praguri de semnificaţie:
0< v < 17% media este strict reprezentativă;
17% < v < 35% media este moderat reprezentativă;
35% < v < 50% media este reprezentativă în sens larg;
v > 50% medie nereprezentativă.
 Mar. medii de
Marimi medii de calcul indicatorii variatiei
Interv de pozitie
nr Xi` Venitul
grupare di% =
companii centrul total Ni Li | di |*ni =
dupa venit di=(xi- [(xi- (x-
(ni) intervalului (xi*ni) 1/xi*ni log10(xi)*ni xi ^ 2*ni crescator crescator |xi-
mild lei (xi) xmed) xmed)/ xmed)^2*ni
(ni) (xi*ni) xmed|*ni
xmed]
1-3 30 2 60 15,00 9,03 120,00 30 60 -3,86 -66% 115,95 448,12
3-5 50 (Mo) 4 200 12,500 30,10 800,00 80= Me 260 -1,86 -32% 93,24 173,89
5-7 28 6 168 4,667 21,79 1.008,00 108 428 0,14 2% 3,78 0,51
7-9 15 8 120 1,875 13,55 960,00 123 548=ML 2,14 36% 32,03 68,38
9 - 11 9 10 90 0,900 9,00 900,00 132 638 4,14 71% 37,22 153,89
11-13 3 12 36 0,250 3,24 432,00 135 674 6,14 105% 18,41 112,92
13-15 7 14 98 0,500 8,02 1.372,00 142 772 8,14 139% 56,95 463,26
15-17 6 16 96 0,375 7,22 1.536,00 148 868 10,14 173% 60,81 616,33
Total 148 - 868 36,067 101,95 7.128,00 - - - - 418,38 2.037,30

x i  ni
6. Media aritmetică ponderată X  i 1
n
=
868
148
= 5.86
n i 1
i

7. Media armonică ponderată Xh 

n = i 148
= 4.10
n 36.067

x i

8. Media pătratică ponderată Xp 

x n = √ 2
i i 7128
= 6.94
n i
148

9. Media geometrică ponderată lg X g 

 ni * lg xi = 101.95
= 0.69 X g  10
lg X g
= 100.69 = 4.90
 ni 148

10. Relaţia dintre toate aceste medii este dată de inegalităţile: X h  X g  X  X p = 4.10<4.90<5.86<6.94

Modul (Mo)
1. Aflarea modului în cazul unei caracteristici grupate pe intervale de variaţie presupune:
- aflarea frecvenţei maxime (nmax) = (50)
- identificarea intervalului modal în dreptul frecvenţei maxime = 3 – 5
 1
calcularea Mo prin relația: Mo  X inf .  l *
𝟓𝟎−𝟑𝟎
- = 3 + 2 *(𝟓𝟎−𝟓𝟑)+(𝟓𝟎−𝟐𝟖) = 3.95
1   2
Mediana (Me)
Pentru serii de frecvenţe în cazul unei caracteristici grupate pe intervale de variaţie aflarea Me presupune efectuarea următoarelor operaţii:
- determinarea frecvenţelor cumulate Ni sau Fi%

- calcularea unităţii mediane U

Me

n i
= 148/2 = 74 şi găsirea locului ei în şirul frecvenţelor cumulate, unde pentru prima dată se realizează relaţia de inegalitate: N i  U
Me

2
- aflarea intervalului median în dreptul acestei relaţii = 3 - 5
U Me  N Me1
- calculul Me după formula: Me  X inf .  l * = 3+2*
𝟕𝟒−𝟑𝟎
𝟓𝟎
= 4.76
nMe

Mediala (Ml) este un indicator mediu de pozitie care exprima acel nivel al caracteristicii care imparte suma produselor termenilor seriei sau suma termanilor in doua parti egale.

a) În cazul seriilor cu frecvenţe şi caracteristica sub formă de intervale de variaţie,.

- se determină produsele xini ;
- se calculează şirul produselor x i n i cumulate, notate cu Li;

U Ml 
x n i i

- se determină unitatea medială conform relaţiei: 2 = 868/2 = 434;

- se caută locul unităţii mediale pe şirul Li, alegând un nivel egal sau mai mare decât acesta;
- se identifică intervalul medial, ca fiind intervalul caracteristicii corespunzător unităţii mediale; 7 - 9
U Ml  La
Ml  x 0  d 
- se aplică formula medialei:
x i n i Ml , = 7+2*𝟒𝟑𝟒−𝟒𝟐𝟖 = 7.1
𝟏𝟐𝟎

Amplitudinea absolută a variantei (A) se obţine ca diferenţă între valoarea maximă (x max) şi valoarea minimă (xmin) a seriei şi are rolul de a măsura intervalul de împrăştiere în
interiorul căruia se distribuie unităţile colectivităţii: A = Xmax – Xmin = 17-1=16
Amplitudinea relativă a variaţiei (A%) se exprimă în coeficient sau în procente şi se calculează, de obicei, ca raport între amplitudinea absolută a variaţiei (A) şi valoarea medie
a caracteristicii.
A
A%   100 = 16/5.86*100=273
x
Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferenţă între fiecare variantă înregistrată şi media aritmetică a acesteia. d i  x i  x
di x x
Abaterile individuale relative (di%) se calculează ca raport între abaterile individuale absolute şi nivelul mediu al caracteristicii. di %   100  i  100
x x
Abaterea medie liniară (–d) se calculează ca medie aritmetică simplă sau ponderată, în funcţie de felul seriei, a abaterilor termenilor seriei de la media lor luate în valoare absolută
adică:
 dx 
 x  xn i i
pentru o serie de frecvenţă; ; =
418.38
=2.83
n i
148

Dispersia (𝜎2) se calculează ca o medie aritmetică simplă sau ponderată a pătratelor abaterilor termenilor seriei de la media lor. Astfel:

 2

x  x  n
i
2
i
pentru o serie de frecvenţă; =
2 037.3
=13.76
n
x 148
i
Abaterea medie pătratică sau abaterea standard (𝜎) se calculează ca o medie pătratică simplă sau ponderată a abaterilor valorilor seriei faţă de media lor, respectiv rădăcina pătrată
din dispersie:
  2 = √13.76 = 3.71

Coeficientul de variaţie (v) se calculează ca raport procentual între abaterea medie liniară sau abaterea medie pătratică şi media aritmetică:
d 
  100;    100 = 3.71
5.86
∗ 100=63.31%
x x
Când coeficientul de variaţie tinde spre 100%, variaţia este intensă, colectivitatea eterogenă, iar media are un grad de reprezentativitate redus.
Ca test de semnificaţie a reprezentativităţii mediei se pot stabili următoarele praguri de semnificaţie:
0< v < 17% media este strict reprezentativă;
17% < v < 35% media este moderat reprezentativă;
35% < v < 50% media este reprezentativă în sens larg;
v > 50% medie nereprezentativă.