Str. Universităţii, nr. 1, cod poştal 410087, Oradea, jud.

Bihor, România
Telefon: Secretariat: 0259-408276, 0259-408407; Decanat: 0259-408109; Fax: 0259-408409
Web: http://steconomice.uoradea.ro; E-mail: steconomice@uoradea.ro

ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE

LA SC ROPHARMA SA

PROIECT LA DISCIPLINA
ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ

Profesor coordonator,
Conf.univ.dr Dorina POPA

Masterandă,
Cristina-Roxana BOROȘ
CAGA, Anul 1

Oradea,
2019-2020
 CUPRINS

CAPITOLUL I. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA BILANȚULUI FINANCIAR ........ 3

Prezentarea generală a societății ................................................................................................................. 3
1.1. Construcția bilanțului financiar ........................................................................................................... 4
1.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pe baza bilanţului financiar ............................... 4
CAPITOLUL II. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA BILANȚULUI FUNCȚIONAL... 7
2.1. Construcția bilanțului funcțional ......................................................................................................... 7
2.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pe baza bilanţului funcțional ........................... 8
CAPITOLUL III. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ............................ 10
3.1. Întocmirea tabloului SIG .................................................................................................................... 10
3.2. Analiza evoluției principalelor solduri intermediare de gestiune .................................................... 11
CAPITOLUL IV. TABLOUL DE FINANȚARE...................................................................................... 14
4.1. Tabloul de finanțare-concepția funcțională ....................................................................................... 14
4.2. Interpretarea tabloului de finanțare.................................................................................................... 15
CAPITOLUL V. TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR ............................................................. 16
5.1. Întocmirea tabloului fluxurilor de numerar ....................................................................................... 16
5.2. Interpretarea tabloului fluxurilor de numerar .................................................................................... 16
CAPITOULUL VI. ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE PRIN METODA RATELOR .......... 19
6.1. Ratele de structură .............................................................................................................................. 20
6.2. Ratele de lichiditate și solvabilitate ................................................................................................... 22
6.3. Ratele de gestiune .............................................................................................................................. 24
6.4. Ratele de rentabilitate ........................................................................................................................ 25
CAP VII. Analiza performanţelor bursiere .............................................................................................. 27
7.1 Analiza ratelor burisere ...................................................................................................................... 27
7.2 Analiza indicatorilor de creare de valoare .......................................................................................... 28
CAP VIII. Analiza riscurilor ...................................................................................................................... 30
8.1. Analiza riscului de exploatare ........................................................................................................... 30
8.2. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor .......................................................................... 32
Analiza SWOT a firmei ROPHARMA SA ............................................................................................... 35
CAPITOLUL IX. SITUAȚIILE FINANCIARE PREVIZIONATE ...................................................... 38
9.1. Elaborarea situațiilor financiare previzionate prin metoda procent din vânzări ............................... 38
9.2. Analiza situațiilor financiare previzionate......................................................................................... 44
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 46
Anexe ........................................................................................................................................................ 47

2
 CAPITOLUL I. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA
BILANȚULUI FINANCIAR

Prezentarea generală a societății

Ropharma SA („Societatea”) desfăşoară activităţi de vanzari de medicamente, suplimenti

alimentari si produse parafarmaceutice. Activitatea de bază a Societăţii constă în vanzarea de
medicamente prin magazine specializate. Societatea există din anul 1991. Începând din 1999, a
devenit societate cu capital privat, derulând activităţi de vanzari medicamente si produse
parafarmacetice.
In anul 2007 a avut loc schimbarea numelui societatii, iar in anul 2009 s-a realizat fuziunea
prin absorbtie cu 3 societati farmaceutice cu acelasi profil de activitate. Societatea este o societate
pe acţiuni, cotată la Bursa de Valori Bucureşti, este înfiinţată şi are sediul în România. Adresa
sediului social este Iuliu Maniu nr. 55, Brasov.
Principala piata de desfacere este Romania. In anul 2015 a fost publicata Legea 91/2015
pentru modificarea si completarea Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii care
prevede ca persoanele juridice autorizate sa elibereze medicamente catre populatie nu pot,
conform legislatiei nationale, sa desfasoare si activitate de distributie angro de medicamente. In
acest context, incepand cu luna noiembrie 2015, distributia angro de medicamente a fost separata
de activitatea de retail si a fost realizata in cadrul societatii Ropharma Logistic.
Actionarii societatii Ropharma SA la 31 decembrie 2018 sunt: Arrow Pharmaceuticals
(31,19%), ADD Pharmaceuticals (17,62%), Rimia Investments (14,07%), Fondul de pensii privat
Alliantz-Tiriac (8,78%), GOA Capital (3.96%), Alte persoane juridice (7,71%) si Persoane Fizice
(16,66%). Conform certificărilor obţinute, activitatea se desfăşoară respectând standardele ISO
9001.
Ropharma SA a desfășurat în anul 2018 următoarele activități principale:
➢ Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate (CAEN
4773) (în unități de profil - farmacii);
➢ Comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice, în magazine specializate
(CAEN 4774) (în unități de profil - farmacii);
➢ Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie, în magazine
specializate (CAEN 4775) (în unități de profil - farmacii).

3
1.1. Construcția bilanțului financiar

Elaborarea bilanţului financiar se bazează pe clasificarea elementelor de activ în

ordinea strictă a lichidităţii şi a elementelor de pasiv în funcţie de exigibilitatea acestora.
Elementele bilanţul financiar al societăţii ROPHARMA SA se prezintă astfel:

Specificaţie Simbol 2017 2018

Imobilizări necorporale Inn 26.512.037 28.327.532
Imobilizări corporale Icn 10.256.683 47.871.361
Imobilizări financiare If 20.405.057 20.550.765
Active imobilizate Ai 137.453.310 186.471.630
Stocuri St 38.704.178 33.350.664
Creanţe (inclusiv cheltuieli in avans) Cr 59.751.728 129.245.775
Din care Clienţi (Creanţe comerciale) Cl 56.156.770 119.358.722
Disponibilităţi băneşti (Investitiţii fin pe ts +
Db 6.745.725 6.629.769
Casa si ct la băînci)
Active circulante Ac 105.201.631 169.226.208
TOTAL ACTIV At 242.654.941 355.697.838
Capitaluri proprii Cpr 145.323.348 154.292.777
Datorii pe termen mediu şi lung Îtml 9.148.396 24.042.248
Provizioane Prov 55.096 55.096
Venituri în avans (subv. pt. inv.) 0 0
Capitaluri permanente(capital propriu
Cpm 154.526.840 178.390.121
+ DTL + provizioane + subv. pt. inv.)
Datorii pe termen scurt nefinanciare Dts nefin 79.613.322 108.583.677
din care Furnizori (Datorii comerciale) Fz 5.994.467 51.854.884
Credite pe termen scurt Cbts 2.520.312 16.914.156
Datorii totale pe termen scurt Dts 5.622.847 4.103.660
TOTAL PASIV Pt 242.654.941 355.697.838

1.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pe baza bilanţului financiar

Indicatori de echilibru 2017 2018

FRF = Capital permanent – 17.073.530 = 154.526.840 – -8.081.509 = 178.390.121-
Active imobilizate nete 137.453.310 186.471.630

NFR = Stocuri + Creanțe (inclusiv

Ch. în avans) – Datorii pe termen 10.327.805 -14.711.278
scurt nefinanciare

TN = FR – NFR
Sau
!TN =Active de
6.745.725 6.629.769
trezorerie(Disponibilităţi băneşti )-
Pasive de trezorerie(Credite bancare
pe t.scurt)

4
 Fondul de rulment (FR) reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung, adică se
urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite
evenimente neprevăzute. Prin prisma gestiunii financiare, fondul de rulment reprezintă: marja de
securitate sau de siguranță privind finanțarea activelor circulante, cota de autonomie financiară.

In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv în abuk 2017 și negativ în anul 2018.
Se manifestă o tendință de creştere, aspect favorabil pentru societatea analizată în anul 2017 și o
scădere în 2018 aspect nefavorabil. SC ROPHARMA SA respectă principiile de gestiune
financiară, utilizând pentru finanţarea, investiţiilor surse permanente, fapt ce îi asigură societăţii
marja de securitate necesară pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă ăn anul anterior,
însă pentru anul 2018 are nevoie de finanțare externă. De la o perioadă la alta FR
înregistrează o scădere semnificativă datorată în principal neconstituirii de provizioane și a
creșterii valorii imobilizărilor corporale.

Fondul de rulment pozitiv reflectă realizarea echilibrului financiar al societății pe termen

lung adică societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de eventualele
evenimente neprevăzute. Capitalul permanent asigură finanțarea unei părți a activelor circulante.
Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen

scurt sau activele ciclice care trebuie finanţate din fondul de rulment, respectiv activele cu
lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate mai mare de un an.

Nevoile permanente scad în 2018 faţă de 2017 datorită creşterii creanțelor. Aceasta
creștere a fost însa semnificativă. În perioada 2017, societatea analizată înregistrează valori
pozitive ale nevoi de fond de rulment, iar în perioada 2018, aceasta are valori negative.Valorile
pozitive din anul 2017 reprezintă o lipsă de surse temporare în raport cu necesităţile de finanţare
ale ciclului de exploatare, semnificând un dezechilibru financiar pe termen scurt, iar în 2018
societatea are un echilibru financiar.

Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare în raport

cu surse temporare posibile de mobilizat. O asemenea situaţie poate fi judecată ca fiind normală
dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de
exploatare sau dacă este determinată de creşterea vânzărilor şi de mărirea duratei ciclului de
fabricaţie ca urmare a introducerii în fabricaţie a unor produse mai complexe.

Trezoreria netă, denumită şi cash-flow-ul, reflectă imaginea disponibilităţilor monetare şi

a investiţiilor financiare pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor. Este
expresia cea mai concludentă reprezintă excedentul de finanţare rezultat în urma diminuării
fondului de rulment cu nevoia de fond de rulment şi este expresia cea mai concludentă a
desfăşurării unei activităţi echilibrate şi eficiente. Acest excedent este concretizat în diferența
dintre disponibilităţi băneşti și credite pe termen scurt.

În cazul societăţii analizate, trezoreria netă este pozitivă în ambele perioade analizate. Se
manifesta o tendință de scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

5
 Trezoreria neta negativa (FRF > NFR) semnifică un echilibru financiar, la încheierea
exercitiului contabil, un excedent monetar acoperit prin angajarea paríal[ de noi credite pe termen
scurt. In acest caz putem spune ca întreprinderea este oarecum dependentă de resursele financiare
externe și trezorierul urmărește în această situație să acopere deficitul prin obținerea de noi credite
la cel mai mic cost posibil și prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de
trezorerie, credite de scont etc).

Ca şi măsuri de îmbunătăţire a gestiunii trezoreriei societatea trebuie să maximizeze

operativitatea încasării creanţelor întreprinderii, fără a afecta politica față de clienţi, să optimizeze
utilizarea excedentului de trezorerie prin cea mai buna plasare a lichidităţilor, care să asigure
rentabilitatea şi siguranţă, dar şi să eşaloneze echilibrat si degajat scadențele obligaţiilor de plată
ale întreprinderii.

În urma analizei bilanţului financiar principalele măsuri pe care societatea ROPHARMA

SA ar trebui să le aibă în vederea creşterii capacităţii de plată, ar fii:

 încasarea creanțelor clienți la termenele stabilite;

 stingerea obligaţiilor faţă de terţi la termenele prevăzute;
 acceptarea livrării mărfurilor cu condiția încasării unui acont ca garanție a încasării
creanței;
 reducerea creditelor comerciale acordate clienţilor.

6
 CAPITOLUL II. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA
BILANȚULUI FUNCȚIONAL

2.1. Construcția bilanțului funcțional

Bilanţul funcţional are la bază concepţia economică asupra bilanţului, potrivit căreia
activul bilanţului cuprinde toate bunurile utilizate în scopuri econimice de către întreprindere şi
nu numai bunurile asupra cărora ea are dreptul de proprietate, iar pasivul indică sursele de
finanţare a utilizărilor, delimitându-se pentru fiecare categorie de utilizări sursă de finanţare.

ACTIV SIMBOL 2017 2018

Imobilizări necorporale (val. 28.223.651 30.328.223
brută)

Imobilizări corporale (val. brută) 109.153.401 157.736.284

Imobilizări financiare (val. brută) 20.405.057 20.550.765

Total active aciclice US 157.782.109 208.615.272
(utilizări) stabile
Stocuri (val. brută) 38.704.178 33.350.664
Creanțe comerciale 56.156.770 119.358.722
Alte creanțe din exploatare 3.620.685 7.274.526
Total active ciclice ACE 98.481.633 166.706.483
aferente exploatării
Creanțe față de grup și asociați 0 0
Debitori diverși (F30) 4.331.847 4.337.907

Cheltuieli înreg. în avans 551.281 442.114

Total active ciclice în ACAE 4.883.128 4.780.021
afara exploatării
Investiții financiare pe termen 0 0
scurt
Casa si conturi la banci 6.745.725 6.629.769
Trezoreria de activ TA 6.745.725 6.629.769
TOTAL ACTIV 267.892.595 386.731.545

PASIV
Capitaluri proprii (inclusiv
amortizarea, ajustări depreciere şi 162.950.320 171.919.749
provizioane)
Împrumuturi pe termen mediu
și lung + Subvenții pentru 9.148.396 24.042.248
investiții
Provizioane 55.096 55.096

7
 Total pasive aciclice
RS 172.153.812 196.017.093
(resurse) stabile

Datorii comerciale (Furnizori) 5.994.467 51.854.884

Avansuri încasate 21.188 81

Alte datorii de exploatare 12.187.300 29.379.396

Total pasive ciclice DE 18.202.955 81.234.361

aferente exploatării
Datorii față de grup și asociați 67.153.049 98.759.759
Creditori diverși 6.745.725 6.629.769
Venituri înregistrate în avans 0 0
Total pasive ciclice în DAE 73.898.774 105.389.528
afara exploatării
Datorii financiare pe termen 3.637.054 4.090.563
scurt
Trezoreria de pasiv TP 3.637.054 4.090.563
TOTAL PASIV 267.892.595 386.731.545

2.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pe baza bilanţului

funcțional

Indicatori de echilibru 2017 2018 Variația

FRNG = RS - US 14.371.703 -12.598.179 -26.969.882

NFRE = ACE - DE 80.278.678 85.472.122 5.193.444

NFRAE = -69.015.646 -100.609.507 -31.593.861

ACAE - DAE
NFR = 11.263.032 -15.137.385 -26.400.417
NFRE + NFRAE

TN = FRNG - NFR 3.108.671 2.539.206 -569.465

Fondul de rulment net global reprezintă aceea parte din resursele durabile care este
afectată finanţării ciclului de exploatare.
În cazul societăţii ROPHARMA SA fondul de rulment net global înregistrează valori
pozitive IN ANUL 2017, valori ce reflectă echilibrul financiar pe termen lung al societăţii, adică
al resurselor stabile în raport cu nevoile stabile. În anul 2018 societatea are un FRNG negativ,
care semnică un dezechilibru financiar pe termen lung. Cu alte cuvinte, putem spune că

8
societatea şi-a achiziţionat imobilizările numai din surse permanente în 2017. Se observă faptul
că structura resurselor stabile este formată din resurse împrumutate, astfel eforturile societăţii
provin și din exterior nu sunt doar interne. În ceea ce priveşte dinamica acestui indicator, aceasta
este una negativă, modificarea de la un an la altul fiind una semnificativă. Acestă scădere
înregistrată de fondul de rulment net global este datorată atât scăderii utilizărilor stabile, cât şi a
resurselor stabile.
Nevoia de fond de rulment este analizată pe baza a două componente, şi anume nevoia de
fond de rulment din exploatare şi cea din afara exploatării.
Nevoia de fond de rulment din exploatare este aceea componentă stabilă a nevoi de
fond de rulment, care poate fi finanţată pe baza fondului de rulment net global. Acest indicator,
fiind unul stabil şi prin urmare fiind acoperit din resurse stabile, influenţează pe lângă
lichiditatea agentului economic şi rentabilitatea acestuia.
În perioada analizată nevoia de fond de rulment din exploatare are valori pozitive,
semnificând un plus de nevoi temporare în raport cu surse temporare posibile de mobilizat.
Valorile înregistrate de NFRE, evidenţiază un decalaj nefavorabil între lichiditatea,stocurilor şi
creanţelor pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă parte, precum şi
existenţa unor stocuri cu o mişcare lentă.
Se observă o tendință de creştere de la an la an, situaţie nefavorabilă datorită creşterii
stocurilor și creanțelor clienți în condiţiile scăderii datoriilor comerciale.
Nevoia de fond de rulment în afara exploatării este constituită din elemente aciclice.
Utilizările în afara exploatării sunt superioare resurselor asimilate în ambele perioade analizate,
drept urmare NFRAE înregistrează valoari pozitive.
Nevoia de fond de rulment este pozitivă în 2017; ea semnifică un surplus de nevoi
temporare, în raport cu resursele temporale posibile de mobilizat, iar în 2018 ea are valori
negative, semnificând un dezavantaj. Evidențiază un decalaj nefavorabil între lichiditatea
stocurilor și creanțelor, pe de-o parte, și exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv incetinirea încasărilor si urgentarea plăților. Acest lucru semnifică o ieșire a
numerarului din companie iar daca această tendință este constantă, firma se va confrunta cu
probleme de lichiditate.
Trezoreria netă, în concepţia funcţională, este rezultatul echilibrului funcţional, ca
diferenţă între fondul de rulment net global şi nevoia de finanţare din exploatare şi din
afara exploatării.
Trezoreria pozitivă înregistrată de societatea arată faptul că societatea face faţă unor
investiţii viitoare. Această trezorerie este rezultatul unui echilibru financiar al
întreprinderii.
9
 CAPITOLUL III. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE
GESTIUNE

3.1. Întocmirea tabloului SIG

Specificaţie Simbol 2017 2018

+ Venituri din vânzarea
mărfurilor (exclusiv reducerile Vmf 337.350.586 400.491.166
comerciale acordate)
- Cheltuieli privind mărfurile
(exlusiv reducerile comerciale Chmf 271.622.833 330.406.263
primite)
= Marja comercială Mc 65.978.796 70.629.260
+ Producția exercițiului
(Qvândută +/- Qstocată + Qex 6.036.712 8.661.958
Qimobilizată)
- Cheltuieli cu materiale
Chms 4.678.110 4.633.229
și servicii
= Valoarea adăugată VA 67.337.398 74.657.989
+ Venituri din subvenții
Vse 0 0
de exploatare
- Impozite și taxe (rd. 34) Imp 1.057.109 1.036.476
- Cheltuieli totale cu
Chp 40.979.558 44.264.877
personalul
= Excedent brut de exploatare EBE 25.300.731 29.356.636
+ Alte venituri din exploatare Ave 4.331.847 4.337907

- Alte cheltuieli din exploatare Ace 18.751.962 21.432.812

- Ajustarea valorii activelor Aj 3.351.088 3.663.072

(cheltuieli – venituri)
= Rezultat din exploatare Re 7.529.528 8.598.659
+ Venituri financiare Vf 156.547 172.579
- Cheltuieli financiare Chf 510.207 446.617
= Rezultat curent Rc 7.175.868 8.324.621
+ Rezultat extraordinar Rextr 0 0
= Profit brut Pb 7.175.868 8.324.621
- Impozit pe
Ipr 1.274.770 1.503.312
profit(curent+amanat)
+ Venituri din impozitul
Vipra 192.332 295.926
pe profit amânat
= Profit net Pn 6.093.430 7.117.235

10
 3.2. Analiza evoluției principalelor solduri intermediare de gestiune

2018 2017

Profit net 7117235

6093430

Profit brut 8324621

7175868

Rezultatul curent 8324621

7175868

Rezultatul din exploatare 8598659

7529528

Excedent brut din exploatare 29356636

25300731

Valoarea adaugata 74657898

67337398

Marja comerciala 70629260

65978796

0 20000000 40000000 60000000 80000000

Graficul nr. 1 Evoluția principalelor solduri intermediare de gestiune în perioada 2017-2018

Marja comercială (Mc) reprezintă un indicator de apreciere a performanețelor unei

activități comerciale, altfel spus fiind surplusul pe care îl câștigă agentul economic din
vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el în posesia lor prin cumpărare de la furnizor.
În ambele perioade analizate, MC este pozitivă, fiind un aspect favorabil pentru
societate; se manifestă o tendință favorabilă de creștere a marjei comerciale. Acest lucru se
datorează faptului că, ROPHARMA SA obţine venituri din vânzarea produselor finite.

Valoarea adăugată (VA) reprezintă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor
de producție, îndeosebi a factorilor muncă și capital peste valoarea bunurilor și serviciilor
achiziționate de la terți. Acestă valoare adăugată reprezintă sursa de acumulări bănești din care
se face remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea economică a întreprinderii,
stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită
sumă pentru autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect
favorabil pentru societatea analizată, deoarece ea reprezintă creșterea de valoare realizată de
societate, rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți.
Se manifestă o tendință favorabilă de creştere de la o perioadă de analiză la alta ca urmare a:

11
  creşterii într-o măsură mult mai mare a producţiei exerciţiului decât a creşterii
consumurilor de la terţi de la un an la altul;
 scăderea valorii consumurilor externe de la terți;
 scăderii valorii stocului de producție neterminată;

Excedentul brut de exploatare (EBE) este indicatorul care reflectă acumularea brută din
activitatea de exploatare, admițând că amortizarea și provizioanele sunt doar cheltuieli
calculate, nu și plătite. Acesta reprezintă o resursă principală a societății cu influență
hotărâtoare asupra rentabilității econimice și a capacității de autofinanțare a investițiilor. Rolul
acestui indicator este unul multiplu, și anume:
 este o măsură a performanțelor economice a societății;
 este independent de politica financiară a firmei;
 reprezintă o sursă financiară fundamentală.
Excedentul brut de exploatare este un indicator mai reprezentativ decât profitul din
exploatare, deoarece nu ține cont de politica de amortizări și de provizioane și de cea de
investiții, luând în calcul doar veniturile din exploatare încasabile la o anumită scadență și
cheltuielile plătibile la o anumită scadență.
EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societate întrucât reflectă
capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul
statului și de remunerare a acționarilor. Tendința de creștere de la un an la altul se explică prin:
 Creşterea valorii adăugate, compensând creşterile cheltuielilor cu personalul şi cu
impozitele şi taxele;
 Creşterea chetuielilor cu personalul se justifică prin prisma creşterii volumului de
activitate ce a dus la creşterea numărului de salariaţi, deci contribuie în mod indirect la
creşterea excedentului brut din exploatare;
 Creşte capacitatea de producţie, precum şi producţia efectivă a întreprinderii.

Rezultatul din exploatare (Re) este acel rezultat ce exprimă mărimea absolută a
rentabilității activității de exploatare prin deducerea tuturor cheltuielilor plătibile și calculate din
veniturile exploatări încasabile și calculate. Acest rezultat caracterizează performanțele
activității de exploatare, independent de politica financiară și fiscală adoptate de către societate.
Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință
favorabilă de creştere și are drept cauze:

12
  Creşterea excedentului brut din exploatare ca urmare a creşterii valorii adăugate şi
producţiei exerciţiului;
 Trecerea la venituri a ajustarilor privind provizioanele;
 Excedentul de venituri din exploatare în rapot cu cheltuielile din exploatare.

Rezultatul curent (Rc) este determinat atât de rezultatul exploatării, cât și de cel al
activității financiare, este, deci, rezultatul activității curente.
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestându-se o
tendință de creştere cauzată de scăderea cheltuielilor financiare de la o perioadă la alta.

Profitul brut (Pb) exprimă în mărimi absolute rentabilitatea afectată activității societății,
după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui exercițiu financiar. Acesta
înregistrează aceleași valori ca și în cazul rezultatului net având în vedere căci societate
nu a generat venituri și cheltuieli din activitatea extraordinară.

Profitul net (Pn) exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare, cu care sunt
remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta urmează să se distribuie sub
formă de dividende, în raport cu numărul de acțiuni vândute sau să se reinvestească în
întreprindere.
În perioada analizată, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o
tendință favorabilă de creștere (1.023.805 lei), determinat de valoarea impozitului curent, mult
mai mare în anul 2017 faţă de anul precedent.

13
 CAPITOLUL IV. TABLOUL DE FINANȚARE

4.1. Tabloul de finanțare-concepția funcțională

Tabloul de finanțare reprezintă sinteza alocării resurselor de finanţare și a

surselor mobilizate pentru finanțare cu scopul explicării variației patrimoniului în cursul unei
perioade date. Acest tablou permite descrierea egalității dintre fluxurile de utilizări și fluxurile
de resurse pe o perioadă de gestiune, din care cauză se mai numește și tabloul utilizărilor și
resurselor. Se obține, astfel, o imagine globală a utilizărilor și resurselor, din care se poate
degaja relația fundamentală a echilibrului financiar funcțional: ΔFRNG – (ΔNFRE +
ΔNFRAE) = ΔT
UTILIZĂRI SUMĂ RESURSE SUMĂ VARIAȚIA
Utilizări stabile Resurse stabile ΔFRN
(pe termen mediu (pe termen -26.969.882
și lung): mediu și lung):
- creșterea de 2.104.572 - creșterea 8.969.429
active imobilizate 48.582.883 capitalurilor
145.708 permanente

14.893.852

-reducerea -reducerea
capitalurilor activelor
permanente imobilizate
TOTAL 35.939.311 8.969.429
Utilizări pentru Resurse pentru ΔNFRE
exploatare: -5.353.514 exploatare:
- creșterea de - creșterea de 17.192.096 1.193.444
63.201.952
active ciclice pasive ciclice
45.860.417
4.010.631
- reducerea de - reducerea de
pasive ciclice active ciclice

TOTAL 11.988.021 13.181.465

Utilizări în afara Resurse în afara ΔNFRAE
exploatării exploatării
- reducerea de - creșterea de 31.490.754 -31.593.861
datorii neciclice pe datorii neciclice pe
termen scurt termen scurt -109.167
- reducerea de
- creșterea de 6.060 active circulante
active circulante neciclice
neciclice
TOTAL 6.060 31.599.921

14
 Utilizări pentru Resurse de ΔT
trezorerie trezorerie -569.465
- creșterea -115.956 - creșterea de
activelor de credite pe termen
trezorerie 453.509 scurt
- reducerea de - reducerea
credite pe termen activelor de
scurt
trezorerie
TOTAL -569.465 0
TOTAL TOTAL
48.502.857 48.502.857
UTILIZĂRI RESURSE

4.2. Interpretarea tabloului de finanțare

Prima parte a tabloului de finanţare analizează modul de realizare, în dinamică,

a echilibrului structural între utilizările și resursele stabile ale bilanțului funcțional, deci cauzele
variației fondului de rulment net global (ΔFRNG), fiind rezultatul politicii de investiții și de
finanțare a întreprinderii în perioada analizată.
Variaţia pozitivă a fondului de rulment net demonstrează scăderea capacităţii societăţii de
a degaja lichidităţi atât în partea superioară, cât şi cea inferioară a bilanţului.
Partea a II-a a tabloului de finanțare explică variația fondului de rulment net global
(FRNG) pe baza elementelor din partea inferioară a bilanțului funcțional, evidențiind
aspectele conjuncturale ale activității și incidențele lor asupra trezoreriei. În cadrul acestei părți
se analizează modul în care s-a utilizat fondul de rulment net global în asigurarea echilibrului
funcțional între elementele ciclice ale bilanțului (utilizări și resurse ciclice) și al echilibrului
monetar între încasări și plăți.
Din datele obţinute în urma analizei reţinem că trezoreria se modifică nu numai ca efect al
cheltuielilor şi veniturilor exerciţiului, ci şi ca urmare a variaţiei stocurilor de active şi a
soldurilor de datorii şi creanţe la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei de gestiune.
Valoarea pozitivă a variaţiei trezoreriei semnifică încasarea creanţelor, precum şi creşterea
activelor pentru trezorerie. Trezoreria variază şi în raport de cheltuielile plătibile pentru
investiţii şi ca urmare a fluxurilor de capital şi de dobânzi, rezultate din operaţiile financiare a
firmei în cursul exerciţiului.
În sinteză tabloul de finanţare reflectă fluxurile de resurse financiare stabile şi cele pe
termen scurt, fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza şi
previziunea fondului de rulment şi a variaţiei trezoreriei nete a oricărei societăţi.

15
 CAPITOLUL V. TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

5.1. Întocmirea tabloului fluxurilor de numerar

Denumirea elementului Exercitiul financiar

A 2017 2018
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
Încasări de la clienţi 21.696.193 68.952.529
Plăţi furnizori -9.427.073 -47.426.047
Plăţi către angajaţi -4.001.576 -4.477.556
Plăţi către bugetul local -785.084 -9.724.501
Plăţi către bugetul statului -7.226.470 -7.324.425
Accize plătite
Impozit pe profit plătit -1.128.888 -1.092.892
Trezoreria netă din activităţi de exploatare 2.545.355 13.861.914
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţie:
Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni
Plăți pentru achiziționarea de imobilizări -11.975.298 -46.913.750
Încasări din subvenții
Dobânzi încasate 7.634 18.388
Dividende încasate -171.759
Trezorerie netă din activități de investiții -11.982.932 -47.067.121
Trezorerie netă din activități de finanțare:
Încasări din împrumuturi pe termen lung 0 22.313.038
Încasări credite
Dobânzi plătite și restituiri credite -73.281 0
Plata ratelor aferente imprumuturilor pe termen lung -2.510.559 -2.646.921
Dividende plătite -142.396 -129.815
Trezorerie netă din activități de finanțare -2.726.236 19.536.301
Creșterea netă a trezoreriei și echivalente de trezorerie -12.163.813 -13.668.906
Trezorerie și echivalente de trezorerie la începutul
17.586.829 6.745.725
exercițiului financiar
Trezorerie și echivalente de trezorerie la sfârșitul 5.423.017 -7.068.889
exercițiului financiar

5.2. Interpretarea tabloului fluxurilor de numerar

Tabloul fluxurilor de numerar prezintă informații utile despre modificarea poziției

financiare a întreprinderii, permițând evaluarea capacității întreprinderii de a genera fluxuri
viitoare de lichidități și echivalente de lichidități în cadrul activităților de exploatare,
finanțare și investiții și utilizarea corespunzătoare a acestora.

16
 Funcția de exploatare pune în evidență fluxul de trezorerie provenit din operații
de exploatare în sens larg, adică operații pe care întreprinderea le realizează în cadrul activității
curente și care nu figurează în funcția de investiție și de finanțare.
În anul 2017 și în anul 2018 cash-flow-ul din exploatare a înregistrat o valoare pozitivă
fiind în esenţă, consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii şi
anume incasările de la clienţi. În 2018 are o valoare ridicată de 13.861.914 RON ceea ce arată
capacitatea firmei de a genera, prin exploatarea sa, suficiente lichidităţi şi echivalente de
lichidităţi pentru alte activităţi, respectiv pentru plata dobânzilor, menţinerea capacităţii de
funcţionare a întreprinderii, plata dividendelor şi efectuarea de noi investiţii.
Funcția de investiții apreciază efortul investițional al întreprinderii, atât la nivelul
creșterii interne prin achiziționarea sau vânzarea de imobilizări corporale și necorporale, cât și
la nivelul creșterii externe cu ajutorul imobilizărilor financiare.
Societatea a înregistrat valori negative în cazul fluxului net de trezorerie din
investiţii. Această scădere se datorează în mod exclusiv plăţilor privind achiziţia de imobilizări
ceea ce înseamnă că societatea a realizat investiţii semnificative în active imobilizate pentru a
determina creşterea capacităţii de funcţionare a firmei în condiţii optime.
Funcția de finanțare evidențiază sursele de finanțare la care a recurs firma pentru
acoperirea nevoilor de fonduri datorită creșterii de capital prin aport de numerar, contractare de
împrumuturi sau primirea de subvenții, precum și ieșirile de trezorerie aferente obținerii acestor
resurse pentru plata dobânzilor și dividendelor.
Numerarul și echivalentele de numerar de la sfârșitul anului înregistrează o scădere
semnificativă, comparativ cu numerarul și echivalentele de numerar de la începutul anului.
 Rata de generare a trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare – arată
raportul în care din excedent brut de exploatare se generează trezoreria efectivă
aferentă exploatării.

𝐹𝑙𝑢𝑥𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑧𝑜𝑟𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 𝐸𝐵𝐸 −𝛥𝑁𝐹𝑅𝐸

RGTE = =
𝐸𝑥𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 𝐸𝐵𝐸

25.300.731−5.193.444
RGTE2017= = 0,79
25.300.731

29.356.636−5.193.444
RGTE2018 = = 0,82
29.356.636

Valoarea subunitară a ratei arată generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv,
mai mic în raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a creşterii nevoii de fond de
rulment de exploatare.

17
  Rata fluxului de trezorerie din exploatare – arată raportul dintre fluxul net de
trezorerie din exploatare şi fluxul de numerar total, în cazul unei valori supraunitare,
reflectând o variaţie a trezoreriei din afara exploatării (din activitatea de investiţii sau
de finanţare) negativă, respectiv ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare în
total fluxuri de numerar, în cazul înregistrării unei valori subunitare.

𝐹𝑙𝑢𝑥𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑧𝑜𝑟𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

RFTE =
𝐹𝑙𝑢𝑥 𝑑𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑎𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

2.545.355
RFTE2017= = -0.21
−12.163.813

13.861.914
RFTE2018 = = -1,01
−13.668.906

În anul 2017 și 2018 acest raport este subunitar, aspect nefaborabil din punct de vedere
economic, reflectând o variaţie a trezoreriei din afara exploatării (din activitatea de investiţii sau
de finanţare) negativă. Cu cât valoarea ratei este mai mare şi în creştere, cu atât situaţia este
considerată mai favorabilă.

În situația de față, indicatorul are o evoluție nefavorabilă, datorită scăderii acestuia în anul
2018.

18
 CAPITOULUL VI. ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE PRIN
METODA RATELOR

ANALIZA RATELOR 2017 2018

1. RATA DE STRUCTURĂ
Rata fondului de rulment
154.526.836 178.390.121
𝐶𝑎𝑝.𝑝𝑒𝑟𝑚 RFR = = 1,12 RFR = = 0,96
RFR = 137.453.310 186.471.630
𝐴𝐼
Rata fondului de rulment
propriu 145.323.348 154.292.777
RFRP = = 1,06 RFRP = = 0,83
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑃𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 137.453.310 186.471.630
RFRP =
𝐴𝐼
Rata de finanţare a NFR
17.073.530 −8.081.509
𝐹𝑅 RNFR = = 1,65 RNFR = = 0,55
RNFR = 10.327.805 −14.711.278
𝑁𝐹𝑅

Rata activelor imobilizate

137.453.310 186.471.630
𝐴𝐼 RAI= RAI= x100=
RAI = x 100 242.654.941 355.697.838
𝐴𝑇 x100=56.65% 52,42%
Rata activelor circulante
104.650.350 168.784.094
𝐴𝐶 RAc= RAc= x100=
RAc = 𝑥 100 242.654.941 28.357.073
𝐴𝑇 x100=56,65% 51,57%
Rata stabilităţii financiare
154.526.836 178.390.121
𝐶𝑎𝑝.𝑃𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡 RSf= x100 RAc=
RSf = 𝑥100 242.654.941 355.697.838
𝑃𝑇 =63,68% x100=50,15%
Rata autonomiei financiare
145.323.348 154.292.777
globale RSfg= x100 RSfg=
242.654.941 355.697.838
𝐶𝑎𝑝.𝑃𝑟𝑜𝑝. =59,89% x100=43,38%
RSfg = 𝑥100
𝑃𝑇
Rata de îndatorare globală
97.331.593 201.405.061
𝐷𝑎𝑡.𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 RÎg = x100 = RÎg = x100 =
Rîg = 𝑥100 242.654.941 355.697.838
𝑃𝑇 40,11% 56,62%
2. RATA DE LICHIDITATE ŞI
SOLVABILITATE
Rata lichidităţii generale
104.650.350 168.784.094
𝐴𝑐 RLG = = 1,19 RLG = = 0,95
RLG = 88.128.101 177.307.717
𝐷𝑡𝑠

Rata lichidităţii rapide

𝐶𝑟+𝐷𝑏 65.946.172 135.433.430
RLGR =
𝐷𝑡𝑠
RLGR = =0,75 RLGR= =0,76
88.128.101 177.307.717

19
Rata lichidităţii imediate
𝐷𝑏 6.745.725 6.629.769
RLGI = RLGI = = 0,077 RLGI = = 0,037
𝐷𝑡𝑠 88.128.101 177.307.717

Rata solvabilităţii
globale/generate 242.654.941 355.697.838
𝐴𝑡 Rsg = = 2,49 Rsg = = 1,77
Rsg = 97.331.593 201.405.061
𝐷𝑡

3. RATA DE GESTIUNE
Durata de rotaţie a stocurilor
𝑆 38.704.178 33.350.664
DST = 𝑥𝑇 (zile) DST=
340.905.161
𝑥360 = DST =
403.738.563
𝑥360 =
𝐶𝐴
40,78 (41zile) 29,74 (30zile)

Durata de încasare a clienţilor

𝐶𝑙 63.471.964 126.081.293
DCL = 𝑥 𝑇 (zile) DCL= 𝑥360 = DCL= 𝑥360 =
𝐶𝐴 340.905.161 403.738.563
67,03 (67zile) 112,42 (112zile)

Durata de plată a furnizorilor

𝐹𝑧 7.952.163 51.888.629
RFz = 𝑥 𝑇 (zile) RFz=
340.905.161
𝑥360 = RFz=
403.738.563
𝑥360 =
𝐶𝐴
46,27 (46zile)
8, 40 (8zile)

4. RATA DE
RENTABILITATE
Rata de rentabilitate economică
𝑃𝑏 7.175.868 8.324.621
Re = 𝑥100 Rf= 𝑥100 Rf= 𝑥100=
𝐴𝑡 242.654.941 355.697.838
=2,96% 2,34%
Rata de rentabilitate financiară
𝑃𝑛 6.093.430 7.117.235
Rf = 𝑥100 Rf= 𝑥100 Rf = 𝑥100=
𝐶𝑎𝑝.𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 145.323.348 154.292.777
=4,19% 4,61%
Rata de rentabilitate a
veniturilor totale 7.175.868 8.324.621
Rf= 𝑥100= Rf= 𝑥100=
𝑃𝑏 347.875.692 413.663.610
RV = 𝑥100 2,06% 2,01%
𝑉𝑡

6.1. Ratele de structură

Ratele de structură a bilanțului se obțin în urma analizei pe verticală și se determină prin

raportarea posturilor de active și a posturilor de capitaluri ale bilanțului la totalul acestora. Aceste
rate pun în evidență caracteristicile financiare ale întreprinderii, cum ar fi: capacitatea activelor de
a se transforma în lichidități, autonomia și independența financiară a întreprinderii, calitatea
echilibrului financiar pe termen scurt sau structura financiară.

20
RATA FONDLUI DE RULMENT

În anii 2017 rata fondului de rulment a societăţii analizate înregistrează valori supraunitare
ale ratei ceea ce semnifică faptul că ansamblul imobilizărilor a fost finanţat din capitaluri
permanente, existând un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment.Însă în
anul 2018, societatea a înregistrat valori subunitare, fapt ce denotă un deficit de surse permanente.
Scăderea valorii raportului indică o agravare a structurii de finanţare.

Dacă RFR > 1, imobilizările sunt acoperite integral din capitalul permanent, firma are un
surplus de surse permanente deci un fond de rulment pozitiv ce poate fi utilizat în finanţarea
activităţii curente a activelor circulante, iar societatea se află în echilibru financiar pe termen lung.

RATA DE FINANŢARE A NFR din FR

Această rată măsoară proporţia în care nevoia de fond de rulment (nevoi ciclice
neacoperite) este acoperită pe seama excedentului de resurse permanente.

În cazul de față RNFR< 1, NFR este finaţat parţial pe seama creditelor bancare pe termen
scurt iar trezoreria netă este negativă, în 2018.

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Această rată urmărește evoluția ponderii elementelor patrimoniale utilizate permanent în

total activ, reflectând gradul de investire a capitalului în întreprindere. Nivelul normal al acestei
rate diferă de la o întreprindere la alta, în funcție de ramura sau sectorul de activitate din care face
parte, cel mai frecvent situându-se în jurul valorii de 40-60%.

Societatea ROPHARMA SA înregistreaza Rai2017 > Rai2018, ceea ce semnifică faptul că

ponderea imobilizărilor scade în perioada curentă față de perioada de bază ca urmare a modificării
într-o proporție mai mică a valorii activelor imobilizate în raport cu valoarea activului total.

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Această rată reflectă ponderea activelor cu caracter temporar din total active,
caracterizează flexibilitatea financiară în măsura în care evidențiază imporanța relativă a activelor
ușor de transformat în bani.

Se observă că Rac2017 > Rac2018 – ponderea activelor circulante scade, ca efect al creșterii
valorii activului total, aspect nefavorabil pentru societate.

RATA STABILITĂŢII FINANCIARE

Reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de
totalul resurselor de finanțare. Aceste capitaluri permanente sunt formate din capitalul propriu și
din capitalul împrumutat cu durată mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc și surse
stabile de finanțare.

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de

siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă industrială
este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de creştere.
21
 În 2017 şi 2018 se situează peste această valoare, prezentând o situație nefavorabilă de
scădere în 2017 faţă de perioada precedentă. Însă rata analizată are o valoare peste 50%, deci
societatea are o rata acceptabilă din punct de vedere economic.

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

Rata autonomiei financiare arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor
proprii. Cu cât sursele proprii dețin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanțare cu
atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată.

Reflectând ponderea capitalurilor proprii în total surse de finanțare, este de dorit ca nivelul
ratei să fie cât mai mare. Literatura de specialitate consideră satisfăcătoare o rată a autonomiei
financiare globală care să fie mai mare sau cel puțin egală cu 1/3 (33%), deși resursele proprii ar
trebui să contribuie la finanțare într-o proporție de cel puțin 50%.

Observăm căci societatea dispune de autonomie financiară cu o evoluți descrescătoare

nedepășind nivelul de 50% recomandat, în 2018. Se observă, totodată, o tendință de scădere a ratei
autonomiei financiare globale, aspect care reflectă scăderea gradului de autonomie financiară în
condițiile înregistrării unei tendințe de creștere a capitalului propriu.

RATA DE ÎNDATORARE GLOBALĂ

Măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei. De asemenea, arată în ce măsură

sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității.

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind
50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se
reduce, respectiv autonomia financiară creşte. În perioada vizată acestă rată înregistrează o
tendinţă nefavorabilă de creștere de la 40,11% cât înregistra în 2017 la o pondere 56,62% în 2018.
Această evoluție evidențiază creșterea gradului de îndatorare față de perioada anterioară, însă care
se menţine sub limita de 66% a datoriilor în totalul surselor de finanţare.

6.2. Ratele de lichiditate și solvabilitate

Analiza lichidității și solvabilității se efectuează cu ajutorul unor rate financiare care

reflectă abilitatea unei întreprinderi de a-și onora obligațiile exigibile pe termen scurt. Ele compară
datoriile pe termen scurt (față de furnizori, bugetul statului etc.) cu activele curente sau cu fluxul
de disponibilități care va permite onorarea acestor datorii.1

Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen lung

și mediu și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuieli financiare (costul
îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care dorește să-și păstreze
autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii, și rezultă atăt din echilibrul dintre fluxurile de
încasări și fluxurile de plăți, cât și dintr-un fond de rulment net pozitiv, care presupune o bună

1
Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Vasile, Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Buc. 2005, p.370
22
adecvare între necesarul de finanțare pe termen lung (în active corporale și financiare) și resursele
de finanțare cu caracter permanent (capitalurile proprii și îndatorarea la termen).2

Dacă solvabilitatea vizează aptitudinea întreprinderii de a-și regla datoriile pe termen

mediu și lung și oferă o informație parțială asupra lichidității pe termen scurt, gradul de lichiditate
exprimă calitatea echilibrului financiar al întreprinderii pe termen scurt.

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și

reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități. Lichiditatea
semnifică:

a. Abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid și cu o pierdere minimă de valoare.

Această definiție este cunoscută și ca lichiditate externă atunci când este analizată o
întreprindere și se referă la posibilitatea investitorului de a transforma în bani plasamentul
în acțiuni la întreprinderea respectivă;
b. Abilitatea unei întreprinderi de a-și onora la scadență obligațiile de plată asumate pe seama
activelor curente. Această definiție este cunoscută sub denumirea de lichiditate internă.

RATA LICHIDITĂŢII GENERALE

Conform IAS 1 - Prezentarea situațiilor financiare, lichiditatea generală este strâns legată
de fondul de rulment și este considerată a fi un bun indicator al capacității întreprinderii de a-și
achita facturile și de a rambursa creditele contractate.

Nivelul acestei rate variază în funcție de sectorul economic: este aproape de 2 în sectoarele
industriale cu ciclu lung de fabricație. Potrivit uzanțelor internaționale, lichiditatea generală
trebuie să fie situată în jurul cifrei 2.

Valoarea supraunitară a acestei rate semnifică faptul că fondul de rulment este pozitiv
(calculat pe baza părții de jos a bilanțului) și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile
scadente pe termen scurt (obligațiile față de furnizori, cele fiscale și salariale, credite pe termen
scurt) numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât
1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată de
rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.

În cazul societatii ROPHARMA SA, luată în studiu, rata lichidităţii generale se situează
sub valoarea recomandată de 2, prezentând un trend descendent, aspect nefavorabil din punct de
vedere economic.

RATA LICHIDITĂŢII RAPIDE

Această rată măsoară câte unități monetare de active aproape lichide revin la o
unitate monetară de datorii pe termen scurt. Exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe
termen scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități bănești. Este evident
faptul că, mijloacele bănești, precum și creanțele sunt mai ușor disponibile pentru stingerea
datoriilor decât o unitate de stoc.

2
Petresc Silvia, Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ed. CECCAR, București, 2008, p.24
23
 Un nivel de 0,8-1 al acestei rate este apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel mai
mic de 0,5 poate evidenția probleme de onorare a plăților scadente.3

Societatea nu se încadrează în nici unul dintre anii luaţi în analiză în culuarul optim, aspect
nefavorabil din punct de vedere economic, firma fiind incapabilă în a-şi onora datoriile pe termen
scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități bănești. Se observă însă o
tendinţă favorabilă de creştere.

RATA LICHIDITĂŢII IMEDIATE

Numită și capacitate de plată sau Test Acid, reflectă capacitatea firmei de a achita datoriile
curente pe baza disponibilităților bănești (inclusiv a investițiilor pe termen scurt).

În ambii ani de analiză această rată este sub nivelul recomandat de 0.2-0,3, acest nivel
redus al ratei lichidității imediate, arătând o valoare redusă a lichidității, ilustrează o situație care
poate fi comparabilă cu menținerea echilibrului financiar, și numai dacă întreprinderea
minimizează valoarea disponibilităților dar deține în schimbul acestora, valori de plasament,
creanțe, stocuri cu un grad mare de lichiditate.

RATA SOLVABILITĂŢII GLOBALE GENERALE

Prin acest indicator se măsoară securitatea de care se bucură firma față de bancă și
creditori. Valoarea critică a acestei rate este de 1,5. În ambii ani de referință această rata este peste
pragul de 1,5 ce semnifică faptul că firma are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de
terți. Valoarea indicatorului este în scădere, aspect nefavorabil din punct de vedere economic şi
denotă o neconsolidare a poziţiei financiare a întreprinderii, în urma creșterii datoriilor totale.
Acest lucru este rezultatul unei gestiuni financiare mai puțin eficiente.

6.3. Ratele de gestiune

Conform aspectelor teoretice regăsite în literatura de specialitate, ratele cinetice sau de

gestiune, într-o caracterizare succintă, măsoară viteza de transformare a activelor în lichidități cât
și viteza de reînnoire a datoriilor. Aspectul comun al acestor rate este cifra de afaceri iar cu
ajutorul lor se determină viteza de rotație a bunurilor reale și a celor financiare.4

DURATA DE ROTAŢIE A STOCURILOR

Această rată arată numărul mediu de zile necesar pentru reînnoirea stocurilor. Se consideră
optimă o durată medie de rotaţie a stocurilor mai mică de 30 de zile deoarece este mai eficient un
stoc mai mic care se reînnoieşte rapid prin cifra de afaceri decât un stoc mai greu vandabil care se
roteşte mai lent.

În urma analizei rezultă o situaţie negativă a societăţii în ceea ce priveşte valorile

înregistrate de această rată, banii fiind astfel imobilizaţi pe o perioadă foarte lungă de timp, durata
medie de rotaţie a stocurilor fiind de 41 zile în anul 2017 şi de 30 de zile în 2018. Aceasta poate fi

3
Robu V., Anghel I., Șerban Elena-Claudia, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, Bucureşti,
2014, p.450
4
Willi Păvăloaia, Daniel Păvăloaia, Analiza economico-financiară, Ed. Tehnopress, Iași, 2009, p.432.
24
considerat un semnal referitor la existența unor stocuri cu mișcare lentă (“stocuri demodate” sau
care nu pot fi valorificate pe piață). Tendinţa de scădere împreună cu creşterea cifrei de afaceri
sugerează un trend favorabil pentru societate. O durată de rotație a stocurilor în scădere reprezintă
de cele mai multe ori un semnal favorabil.

DURATA DE ÎNCASARE A CLIENŢILOR

Viteza de rotaţie a clienţilor arată în câte zile întreprinderea îşi încasează contravaloarea
creanţelor, putându-se aprecia prin numărul de rotaţii a creditului – clienţi sau prin durata de
încasare a acestuia. Durata medie de încasare a creanţelor variază în funcţie de importanţa şi
obiectul de activitate al firmei. Se consideră optim o durată de încasare a clienţilor sub 30 de zile.

În cazul societăţii analizate durata de încasare a clienţilor este de 67 de zile în 2017 și 112
zile în 2018, aspect nefavorabil pentru societate. Ca măsuri de luat ar fi schimbarea politicii de
credit comercial adoptată de societate, precum şi încercarea de a diminua valoarea soldului
clienţilor. Prin neîncasarea la timp a creanţelor de la clienţii, societatea ajunge în incapacitatea de
a-şi onora datoriile faţă de terţi.

DURATA DE PLATĂ A FURNIZORILOR

Această rată de gestiune arată numărul de zile necesar pentru achitarea obligaţiilor faţă de
furnizori. Se consideră normală o durată medie de achitare a furnizorilor sub 30 de zile. În urma
analizei pe ambii ani numărul de zile este în scădere şi nu depăşeşte durata medie de achitare. O
durată în zile mai mare poate conduce la înrăutăţirea relaţiilor comerciale, iar pentru întreprindere
există semnale că se confruntă cu greutăţi de plată.

În perioada analizată, este important de analizat faptul că durata de plată a furnizorilor este
cu mult mai mică decât durata de încasare a clienţilor. Acest lucru este nefavorabil pentru
societate, deoarece pentru a-şi achita furnizorii societatea este nevoită să apeleze la surse externe
de finanţare, întrucât este nevoită să-şi achite datoriile mai repede decât încasează creanţele.

6.4. Ratele de rentabilitate

RATA DE RENTABILITATE ECONOMICĂ

Rata rentabilităţii economice măsoară performanţa activului total sau gradul de valorificare
a capitalurilor investite/capitalurilor permanente exprimând în lei profitul brut (sau EBE) obţinuţi
la 100 lei activ total, capital investit sau permanent. Deoarece această rată nu ţine seama de
raportul dintre capitalurile proprii şi cele împrumutate, ea este independentă de mecanismul de
finanţare. Rentabilitatea economică trebuie să fie superioară ratei de inflaţie pentru ca
întreprinderea să-şi poată menţine substanţa sa economică.

Rentabilitatea economică a firmei scade de la 2,96% la 2,34% datorită majorării profitului

brut şi în acelaşi timp datorită creșterii valorii activelor totale.

25
RATA DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

Rata rentabilităţii financiare reprezintă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în desfăşurarea activităţii, reprezentând un indicator prin prisma
căruia posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, respectiv oportunitatea menţinerii
acestora.

Din analiza realizată se constată o creștere a ratei rentabilităţii financiare, fenomen

considerat a fi favorabil din punct de vedere economic. Această creștere înregistrată este
influenţată de o majorare a profitului net, dar şi de o creştere capitalurilor proprii. În cei doi ani
analizaţi această rată este superioară ratei inflaţiei şi ratei medii a dobânzii practicată pe piaţa
interbancară. Aşadar în anul 2017 rata rentabilităţii financiare înregistrează valoarea de
4,19%, iar în anul 2018 fiind de 4,61%.

RATA DE RENTABILITATE A VENITURILOR TOTALE

În urma analizei, această rată prezintă un trend descendent în cei doi ani de analiză, aspect
nefavorabil din punct de vedere economic pentru societate, scăderea care se datorează pe de oparte
creşterii profitului brut obţinut, în concordanţă cu veniturile totale mai mari de la un an la altul.
Acestu lucru denota o oarecare mai bună gestiune financiară si o maximizare a profitului obţinut.

26
 CAP VII. Analiza performanţelor bursiere

7.1 Analiza ratelor burisere

Indicatori calculaţi pentru anul 2018.

Nr. Denumirea
Relaţia de calcul Semnificaţie
crt. indicatorului
VB=Numar actiuni x Cursul actiunii pune în evidență fie plusvaloarea
Valoarea latentă (valoare bursieră VB >
1 VB31.12.2018 = 511.267.413 *2,8571 =
bursieră valoare contabilă VC), fie minusul
179.943.595 latent de valoate (VB <VC).

𝑹𝒆𝒛 𝒏𝒆𝒕 Reflectă rentabilitatea netă la nivel

𝑹𝒆𝒛 𝒂𝒄𝒕 =
Rezultatul pe 𝑵𝒓 𝒂𝒄𝒕 de acţiune.
2
acţiune 7.117.235
𝑅𝑒𝑧 𝑎𝑐𝑡 = = 0,014
511.267.413

𝑪𝒖𝒓𝒔𝒖𝒍 𝒃𝒖𝒓𝒔𝒊𝒆𝒓 𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕 Exprimă proporţia de acoperire a

Rata valoare de 𝑷𝑩𝑽 =
𝒗𝒂𝒍 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂 𝒑𝒆 𝒂𝒄𝒕 valorii contabile a unei acţiuni pe
3 piaţă - valoare seama preţului acesteia.
contabilă 𝑃𝐵𝑉 =
0,2940
= 2,94
0,10

𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒃𝒖𝒓𝒔𝒊𝒆𝒓𝒂 Semnifică preţul pe care

Rata 𝑷𝑬𝑹 =
𝑹𝒆𝒛𝒖𝒍𝒕𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒆𝒙𝒆𝒓𝒄𝒊𝒕𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 investitorii sunt dispuşi să-l
4 capitalizării
150.312.619 plătească pentru o unitate de profit
bursiere 𝑃𝐸𝑅 = = 21,12
7.117.235 net pe acţiune.

𝑫𝒊𝒗𝒊𝒅𝒆𝒏𝒅𝒆 𝒓𝒆𝒑𝒂𝒓𝒕𝒊𝒛𝒂𝒕𝒆 Exprimă rentabilitatea pe termen

𝑫𝑷𝑺 =
Dividendul pe 𝑵𝒓 𝒂𝒄𝒕 𝒊𝒏 𝒄𝒊𝒓𝒄𝒖𝒍𝒂𝒕𝒊𝒆 scurt a acţiunilor.
5
acţiune 0
𝐷𝑃𝑆 = =0
511.267.413

𝑫𝒊𝒗𝒊𝒅𝒆𝒏𝒅 𝒑𝒆 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒖𝒏𝒆 Arată cum se recuperează sub

𝑫𝒀 =
Randamentul 𝑷𝒓𝒆𝒕 𝒅𝒆 𝒑𝒊𝒂𝒕𝒂 𝒑𝒆 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒖𝒏𝒆 formă de dividende o investiţie în
6
dividendelor acţiuni .
0.0097
𝐷𝑌 = x 100 = 97%
0.01

27
7.2 Analiza indicatorilor de creare de valoare

Nr.
Indicator (lei) 2018 2017 2018
Crt.

1 Rezultatul net al exercițiului (RNE) 7.290.748 6.093.430 7.117.235

2 Capital propriu (CPR) 136.400.000 145.323.344 154.292.777

3 Rentabilitate capital propriu (Rf) (1)/(2) 5,35% 4,19% 4,613 %

4 Datorii totale 77.508.638 97.331.593 201.405.061

5 Total capital investit (DT+CPR) 213.908.638 242.654.937 355.697.838

6 Pondere capital propriu în total capital

63,77 % 59,89 % 43,38 %
investit (2)/(5)

7 Pondere datorii totale în total capital

36,23 % 40,11 % 56,62%
investit(4)/(5)

8 Cheltuieli cu dobânzile 330.996 619.529 717.207

9 Rata dobânzii (d) (8)/(4) 0,43 % 0,64 % 0,36 %

10 Costul mediu ponderat al capitalului CMPC

3,54 % 2,73 % 2,17 %
(6)*(3)+(7)*(9)*(1-0,16)

11 Rezultatul din exploatare(REXP) 8.376.961 7.529.528 8.598.659

12 Rezultatul net din exploatare (11)*(1-16%) 7.036.647 6.324.804 7.222.874

13 Rata rentabilității capitalului investit (Ri) 3,29 % 2,61 % 2,03 %

(12)/(5)
14 Valoarea economică adăugată ((13)-
-53.477.160 -29.118.592 -49.797.697
(10))*(5)

1 Prețul de piață a unei acțiuni PPA 0,38 0,37 0,32

2 Numărul de acțiuni comune NA 511.267.413 511.267.413 511.267.413

3 Capitalizarea bursieră KB (1)*(2) 194.281.617 189.168.943 163.605.572

4 Capital propriu (CPR) 136.400.000 145.323.344 154.292.777

5 Valoarea de piață adăugată MVA (3)-(4) 57.881.617 43.845.599 9.312.795

Valoarea economică adăugată arată performanța economică concretă a societății, fiind des
utilizată de manageri. Luând în considerare costurile complete care vizează folosirea capitalului,

28
valoarea economică adăugată arată, în expresie valorică, averea creată sau distrusă în perioadele
de raportare pe parcursul celor trei ani de analiză, în funcție de natura rezultatului realizat, pozitiv
sau negativ. Valoarea adăugată economică înfățișează majorarea de valoare obținută din
întrebuințarea factorilor de producție, muncă și capital, peste valoarea materiilor prime, a
materialelor consumabile, a serviciilor și lucrărilor executate de terți. În cazul analizat, valoarea
economică adăugată înregistrează valori pozitive cu o tendință favorabilă crescătoare, influențată
în special de majorarea producției exercițiului şi scăderea valorii datoriilor totale.
Societatea analizată a produs minus-valoare economică pentru acționari, prin realizarea
ratei rentabilității capitalului investit sub valoarea costului mediu ponderat al capitalului, fiind
astfel o investiție nebenefică a acționarilor. Printre factorii care au influențat valoarea scăzută a
indicatorului putem aminti majorarea datoriilor totale și a rezultatului din exploatare în perioada
analizată, precum și a ponderii rezultatului din exploatare în capitalul investit, indicând și
minimizarea autonomiei financiare.
Market Valuea Added marchează performanțele societății pe piața de capital, fiind de o
relevanță mărită pentru investitori. Valorile pozitive înregistrate de entitatea economică arată
excedentul de preț pe care piața îl acordă societății în urma rezultatelor avantajoase înregistrate în
timp. Cu cât valoarea înregistrată de indicator este mai mare, cu atât este mai mare beneficiul
investitorilor.
În cadrul analizei asupra companiei, rezultatele sunt pozitive a acţiunilor pe piaţă. Anii
2017 și 2018 s-au caracterizat printr-o valoare pozitivă în scădere semnificativă, față de nul 2018
unde valoarea MVA a înregistrat o valoare semnificativă. Această scădere poate fi rezultată din
creșterea capitalului propriu și diminuarea capitalizării bursiere. Capitalizarea bursieră în scădere
fiind dată de fluctuația prețului pe piață.

29
 CAP VIII. Analiza riscurilor

8.1. Analiza riscului de exploatare

1) Cheltuieli fixe (CF)

CF=20% (consumuri externe de la terți + ch privind mărfurile-reduceri comerciale acordate) +
20% ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite și
taxe

CF2017 = 20% x 273.715.324 + 20% x 40.979.558 + 4.395.712 + 1.057.109 = 54.743.065 +

8.195.912 + 5.452.821 = 68.391.798
CF2018 = 20% x 332.457.007 + 20% x 44.264.877+ 4.283.613 + 1.036.476= 66.491.401 +
8.852.975+ 5.320.089 = 80.664.465

2) Cheltuieli variabile (CV)

CV = 80% (consumuri externe de la terți + ch privind mărfurile-reduceri comerciale acordate) +
80% ch. Personal + ch. Cu despăgubiri,donații și active cedate(ct. 652-658)

CV2017 = 80% x 273.715.324 + 80% x 40.979.558 + 1.132.802 = 218.972.259 + 32.783.646 +

1.132.802 = 252.888.707
CV2018 = 80% x 332.457.007 + 80% x 44.264.877 + 1.987.450 = 265.965.606 + 35.411.902+
1.987.450= 303.364.958

3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

MCV = CA - CV
MCV2017 = 340.905.161– 252.888.707= 88.016.454
MCV2018 = 403.738.563– 303.364.958= 100.373.605

4) Marja asupra cheltuielilor variabile exprimată în procente (MCV%)

MCV
MCV% =  100
CA

88.016.454
MCV% 2017 = x 100 = 25,82%
340.905.1616
100.373.605
MCV% 2018 = x 100 = 24,86%
403.738.563

30
5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CF
CApr=
MCV %

68.391.798
CApr 2017 = = 264.879.156
25,82%

80.664.465
CApr 2018 = = 324.474.920
24,86%

Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numește și punct mort și evidențiază nivelul
minim de activitate la care trebuie să se situeze societatea pentru a nu lucra în pierdere. Peste acest
punct, activitatea societății devine rentabilă.
În anul 2017 activitatea societății devine rentabilă peste pragul de 264.879.155,7 lei, iar în
anul 2018 activitatea societății devine rentabilă peste pragul de 324.474.919,5 lei.

6) Poziția absolută față de CApr (flexibilitatea absolută) (α)

α= CA - CAPR
α 2017 = 340.905.161– 264.879.156= 76.026.005
α 2018 = 403.738.563– 324.474.920= 79.263.643

7) Poziţia relativă faţă de CApr (indicele de siguranţă sau coeficientul de volatilitate) (α’)
(Indicele de siguranţă este întâlnit în literatura de specialitate şi sub denumirea de „coeficient de
volatilitate”, iar studiile statistice arată că firmele se pot găsi din punct de vedere a riscului de
exploatare apreciat pe baza indicelui de siguranţă în una din următoarele situaţii:
 Instabilă dacă cifra de afaceri este doar până la 10% peste nivelul pragului de rentabilitate;
 Relativ stabilă atunci când cifra de afaceri are o valoare mai mare cu 10-20% faţă de cea
corespunzătoare pragului de rentabilitate;
 Confortabilă, dacă cifra de afaceri este superioară celei aferente pragului de rentabilitate
cu peste 20 %.


’
100
α= CApr

76.026.005
α’2017 = x 100 = 28,70%
264.879.156
79.263.643
α’2018 = x 100 = 24,43%
324.474.920

31
 INTERPRETARE
Societatea nu prezintă un risc de exploatare având o valoare superioară ratei de 20% care
ar situa societatea într-o poziţie confortabilă.
Poziţia absolută a societăţii este în scădere, acest lucru evidenţiind faptul că societatea
poate nu și-a îmbunătățit capaciatea de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei. Poziția relativă
înregistrează valori mai mari când riscul este minim, în cadrul societății analizate, poziţia relativă
este în scădere în perioada analizată, astfel că, riscul de exploatare creşte.
În raport cu pragul de rentabilitate, situația societăţii este una confortabilă, deoarece cifra
de afaceri netă depășește punctul critic, peste care activitatea societății devine rentabilă.

8.2. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

a) Modelul Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

RC
R 1 = AT RC = rezultatul curent
CA
R 2 = AT AT = active totale
Valoarea.de. piata.a.capitaluri lor . proprii
R3 =
Valoarea.datoriilor .totale
Pr ofitul.reinvestit
R4 = CA = cifra de afaceri
AT
AC
R5 =
AT
6.093.430 7.117.235
R12017= ----------------- = 0,0251 R12018= ----------------- = 0,0200
242.654.941 355.697.838

R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a utilizării

activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească. În cazul de față, rata este în scădere,
aspect nefavorabil pentru societate.

340.905.161 403.738.563
R22017 = ----------------- = 1,404 R22018= ----------------- = 1,135
242.654.941 355.697.838

R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia activului prin
cifra de afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu atât vânzările sunt mai mari, iar
activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri. Indicatorul are o tendință de scădere, aspect
nefavorabil pentru societate.
32
 145.323.348 154.292.777
R32017= ----------------- = 1,493 R32018 = ----------------- = 0,766
97.331.593 201.405.061

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin împrumuturi pe termen scurt, mediu

sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare. Indicatorul analizate este
în scădere, aspect nefavorabil.

6.093.430 7.117.235
R42017 = ----------------- = 0,025 R42018 = ----------------- = 0,020
242.654.941 355.697.838
R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se recomandă ca valoarea
sa fie cât mai mare. În cazul de față analizat, această valoare este în scădere, aspect economic
nefavorabil.

105.201.632 169.226.207
R5 2015 = ----------------- = 0,434 R5 2016 = ----------------- = 0,476
242.654.941 355.697.838

R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului circulant în activul

total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare. Acest indicator analizat, se află într-o
ușoară creștere, aspect favorabil pentru societate.

Z2017 = 1,2*0,0251 + 1,4*1,404 + 3,3*1,493+ 0,6*0,025 + 0,434 = 7,37162

Z2018 = 1,2*0,0200+ 1,4*1,135+ 3,3*0,766+ 0,6*0,020+ 0,476= 4,6288

Interpretare în funcție de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;
Z > 3 – situaţia financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea respectivă,
aceasta fiind solvabilă;
1,8 < Z < 3 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de
pragul stării de faliment;

Deoarece Z în anul 2017 are valoarea 7,37162, iar în anul 2018 are valoarea 4,6288,
situaţia societatii este bună, însă se află într-o scădere, fiid un aspect nefavorabil, deoarece se
poate apropia în viitorul apropiat de pragul de 3, unde situația este oarecium dificilă.. Din punct de
vedere bancar societatea are un grad mare de încredere fiind solvabilă şi poate accesa noi credite
bancare.

b) Modelul J. Conan şi M. Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87*R3-0,10*R4+0,24*R5

AC  stocuri
R1 =
AT
Capitaluri. permanente
R2 =
AT

33
 Cheltuieli. financiare
R3 =
CA
Cheltuieli.cu. personalul
R4 =
Valoarea.adaugata
EBE
R5 =
Datorii.totale
66.497.454 135.875.543
R12017 = ----------------- = 0,274 R12018= ----------------- = 0,382
242.654.941 355.697.838

154.526.836 178.390.121
R22017 = ----------------- = 0,637 R22018 = ----------------- = 0,502
242.654.941 355.697.838

510.207 446.617
R32017 = ----------------- = 0,002 R32018= ----------------- = 0,001
340.905.161 403.738.563

40.979.558 44.264.877
R42017 = ----------------- = 0,608 R42018 = ----------------- = 0,593
67.337.398 74.657.989

25.300.731 29.356.636
R52017 = ----------------- = 0,259 R52018= ----------------- = 0,146
97.331.593 201.405.061

Z2017= 0,16*0,274 +0,22*0,637–0,87*0,002– 0,10*0,608 + 0,24*0,259 = 0,1836

Z2018= 0,16*0,382+0,22*0,502–0,87*0,001– 0,10*0,593 + 0,24*0,146 = 0,1464

Interpretare:

Probabilitatea producerii
Valoarea scorului Situația întreprinderii
riscului de faliment

z>0,16 Foarte bună Sub 10%

0,1<z<0,16 Bună 10%-30%

0,04<z<0,1 Alertă 30%-65%

-0,05<z<0,04 Pericol 65%-90%

z≤-0,05 Eșec Peste 90%

Deoarece în anul 2017 Z este 0,1836 situaţia societății este foarte bună. Riscul de faliment
se situează între 0% şi 10%. În anul 2018, societatea înregistrează o valoare de 0,1464 <0,16 > 0,1
societatea aflându-se într-o stare bună, cu un rist de faliment între 10%-30%.

34
 Analiza SWOT a firmei ROPHARMA SA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- profitabilitatea bună; - reacţie lentă la schimbările survenite pe piaţa
- aprovizionare corespunzatoare cu materii internă a medicamentelor;
prime; - faptul că nu se încearca o largire a pieţei de
- îmbunătăţirea echilibrului financiar, însă pe de desfacere la intern, dar şi o creştere în
o parte ca efect al sezonalităţii activităţii notorietate a mărcilor companiei, unde de fapt
desfăşurate de societate; se duce lupta pe piaţa medicamentelor;
- societatea beneficiază de un management
modern;
- structura organizaţională a societăţii este
modernă cuprinzând sectoarele, secţiile şi
compartimentele necesare unei întreprinderi
moderne;
- colectivul de specialişti la toate nivelele
(ingineri, maiştrii, muncitori etc.) era la pornirea
fabricii alcătuit în mare majoritate din oameni
tineri, mulţi dintre aceştia având doar cunoştinţe
teoretice şi nici un fel de practică în domeniu.
Spre deosebire de alte unităţi similare, mai
vechi din ţară, societatea nu se confruntă cu
conservatorismul, cu stereotipia sau plafonarea
profesională;
- diversificarea sortimentală a producţiei de
medicamente a început odată cu pornirea
fabricii. Societatea prin produsele sale şi
preţurile atractive ale acestora, are o imagine
favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii de
piaţă;
- lărgimea gamei de produse;
- tehnologie superioară;
- mare diversitate de formă, culoare şi mărime a
gamei de produse oferite;
- o imagine pozitivă şi modernă in general.

OPORTUNITĂŢI
- intrarea pe noi nişe de piaţă;
- valorificarea în continuare a pieţei câştigate în
zonă;
-deschiderea mai multor puncte de vânzare a
medicamentelor pe piața din România;
- deschiderea unui spital propriu;
AMENINŢĂRI
- emanciparea consumatorilor, gândirea unor
consumatori, care consideră mai benefice
uleiurile esențiale în comparație cu
medicamentele;
- necesitatea unor investiţii în retehnologizare
pentru a creşte competivitatea produselor
fabricate;
35
- extinderea reţelei de distribuţie. - concurenţa puternică a marilor producători la
nivel mondial;
- produse cu preţuri scăzute provenite din
import;
- problemele de calitate ar putea avea influenţă
negativă asupra imaginii pieţei;
- sunt necesare investiţii mari într-o piaţă
nesigură.
În general, societatea prezintă o situaţie financiara bună, pozitivă, înregistrând o creștere a
principalilor indicatori financiari.

PUNCTE TARI

La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea cea mai mică din totalul
activelor circulante având un nivel sub cel minim recomandat, întreprinderea făcând deja apel la
credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare.

Calculului ratei stabilităţii financiare a prezentat o situație favorabilă de creştere, firma

dispunând de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de totalul de resurse, ca
urmare a ponderii ridicate a capitalului propriu.
Situația netă este pozitivă reflectând o buna gestiune financiară, o creștere a valorii
patrimoniale şi o gestiune economică sănătoasă având ca rezultat profitul obținut de societate din
activitatea ei.
Fondul de rulment propriu este pozitiv în 2017 ceea ce reflectă echilibrul financiar, dar și
faptul că societatea beneficiază de o marja de securitate, care o protejază de anumite evenimente
neprevăzute. Se manifestă o tendință de creştere de la o perioadă la alta, aspect favorabil pentru
societate.
În 2017, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil pentru
societatea analizată.
Excedentul brut de exploatare înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru
societate, reflectând capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a
datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor. Se observă o tendință favorabilă de
creştere.
Rezultatul din exploatare, rezultatul curent şi rezultatul net al exercițiului înregistrează
valori pozitive, chiar dacă se manifestă o tendință nefavorabilă de scădere de la o perioadă la alta.

În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară fapt ce reflectă
echilibru financiar pe termen lung.
Calculul ratelor de îndatorare reflectă faptul că societatea poate solicita credit pe termen
scurt în perioada analizată pentru a-și finanța activitatea.
S-a manifestat o tendință de creştere a ratei rentabilității financiare de la o perioadă la alta,
aspect favorabil pentru societate. Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a
realiza profit în urma utilizării capitalului propriu.

Din punct de vedere al riscului de faliment, situaţia societatii este bună. Din punct de
vedere bancar societatea are un grad mare de încredere fiind solvabilă şi poate accesa noi credite
bancare, iar riscul de faliment se situează între 10% și 30%.
36
PUNCTE SLABE

Nevoia de fond de rulment este pozitivă în 2017, fiind un aspect economic nefavorabil
pentru societate deoarece sursele temporare nu acoperă nevoile temporare. Se manifestă o tendință
de scădere, aspect economic favorabil pentru societate.

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. De asemenea, rata lichidității imediate
care reflectă capacitatea societății de a-și rambursa datoriile scadente pe termen scurt din
disponibilitățile bănești existente în conturile bancare și casă, înregistrează o valoare mai mică
decât valoarea recomandată, aspect nefavorabil pentru societate.

Rata autonomiei financiare este în scădeere, capitalul propriu având o contribuţie destul de
mare, aproape în totalitate la formarea capitalului permanent.

Rata îndatorării la termen reflectă proporția în care datoriile pe termen mediu și lung
participă la formarea capitalurilor permanente. Societatea analizată înregistrează o tendinţă
nefavorabilă de creștere, valorile fiind considerate normale în raport cu pragul minim recomandat.

Fondul de rulment propriu este negativ în 2018 ceea ce reflectă dezechilibrul financiar, dar
și faptul că societatea nu beneficiază de o marja de securitate, care nu o protejază de anumite
evenimente neprevăzute.

În 2018, valoarea adăugată înregistrează valori negative, fiind un aspect nefavorabil pentru
societatea analizată.

Rata lichidității generale este supraunitară în 2017, fiind un aspect economic favorabil
pentru societate și reflectă capacitatea societăţii de a-şi achita datoria scadentă pe termen scurt din
activele circulante deţinute. Iar în 2018, rata este subunitară, reflectând o problemă de achitare a
datoriilor.

RECOMANDĂRI

Analiza economico-financiară la societatea analizată a arătat faptul că există un deficit de

creanțe la sfârşitul exerciţiului financiar, deficit de creanțe încasate care conduce la o rată a
lichidităţii scăzute. Astfel este pusă în pericol posibilitatea de onorare a datoriilor scadente pe
termen scurt. Lucrurile merg în lanţ, deoarece ca o posibilă rezolvare ar fi încasarea mai rapidă a
creanţelor decât achitarea furnizorilor însă durata de achitarea este mai mică decât durata de
încasare.
Cu toate că societatea este eligibilă pentru a contracta noi credite pe termen scurt, faptul ca
deja sunt contractate credite, existenţa altor credite ar putea îngreuna situaţia financiară.
La sfârşitul exerciţiului financiar, societatea deţine un stoc mare de produse finite, care
probabil cu începerea noului exerciţiu financiar vor fi valorificate şi transformate în disponibilităţi
băneşti care vor conduce la realizarea unui echilibru financiar din punct de vedere al trezoreriei
nete şi al nevoii de fond de rulment.

37
 CAPITOLUL IX. SITUAȚIILE FINANCIARE PREVIZIONATE

9.1. Elaborarea situațiilor financiare previzionate prin metoda procent din vânzări

a. Previziunea Bilanțului societății ROPHARMA SA

Evoluția Cifrei de afaceri

Specificație T-2 (2016) T-1 (2017) T (2018)

Cifra de afaceri 341.800.000 242.654.941 355.697.838
Indicele de creștere al CA 100% 70,99% 146,5%

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus se va lua în considerare o rată medie de
creștere a cifrei de afaceri în prețuri constante de 1%, luând în considerare perspectivele pentru
următorii ani. Pentru o apreciere mai pregnanță vom considera un procent sub estimat pentru a
evita o suprapreciere nefundamentată și abstractă.

Rezultatele previziunii sunt:

Specificație T+1 (2019) T+2 (2020) T+3(2021)

Cifra de afaceri 401.852.365 400.520.000 421.235.697
previzionată

Bilanț simplificat:

Valoarea medie
Specificație T-2 (2016) T-1 (2017) T (2018)
abolută
Active imobilizate 122.430.040 137.453.310 186.471.630 64.041.590
Stocuri 36.352.568 38.704.178 33.350.664 -3.001.904
Clienți 25.757.235 56.156.770 119.358.722 93.601.487
Alte creanțe 11.038.815 3.043.677 9.444.939 -1.593.876
Disponibilități 17.586.828 6.745.725 6.629.769 -10.957.059
Investiții financiare pe 0 0 0 0,00
termen scurt
Active circulante
91.107.384 104.650.350 168.784.094 77.676.710
(inclusiv ch. în avans)
Cheltuieli în avans 371.938 551.281 442.114 70.176
Total activ 213.908.638 242.654.941 355.697.838 219.837.124
Credite pe termen scurt 5.327.072 3.844.201 17.847.982 12.520.910
Furnizori 2.272.530 5.994.467 51.854.884 49.582.354
Alte datorii pe termen
59.198.809 78.289.433 107.604.851 48.406.042
scurt
Datorii totale pe termen
scurt (inclusiv parte din 66.798.411 88.128.101 177.307.717 110.509.306
veniturile în avans)
ITML - - - -

38
Datorii totale
(DTS+DTL+Provizioane 77.508.638 97.331.593 201.405.061 123.896.423
+Subv. pentru investiții)
Venituri în avans 0 0 0 0
Provizioane 55.096 55.096 55.096 0
Capital propriu 136.400.000 145.323.348 154.292.777 17.892.777
Total pasiv 213.908.638 213.908.638 213.908.638 362.807.812

Bilanțul exprimat în procente din CA

Valoarea medie
Specificație T-2 (2016) T-1 (2017) T (2018) abolută
% % % %
Active imobilizate 35,82 40,32 46,19 40,37
Stocuri 10,64 11,32 8,26 -2,38
Clienți 7,54 16,47 29,56 22,02
Alte creanțe 3,23 0,89 2,34 -0,89
Disponibilități 5,14 1,98 1,64 2,82
Investiții financiare pe termen scurt 0,00 0,00 0,00 0,00
Active circulante (inclusiv ch. în 26,66 30,70 41,81 15,15
avans)
Cheltuieli în avans 0,11 0,16 0,11 0
Total activ 89,14 101,84 129,91 77,09
Credite pe termen scurt 1,56 1,13 4,42 2,86
Furnizori 0,67 1,76 12,84 12,17
Alte datorii pe termen scurt 17,32 22,97 26,65 9,33
Datorii totale pe TS (inclusiv parte
19,54 25,85 43,92 24,38
din v. în avans)
ITML 0,00
Datorii totale 22,68 28,55 49,89 27,21
Venituri în avans 0,00 0,00 0,00 0,00
Provizioane 0,02 0,02 0,01 -0,01
Capital propriu 39,91 42,63 38,21 -1,7
Total pasiv 89,14 101,84 129,91 77,09

Blanțul previzionat

Valoarea medie
Specificație T+1 (2019) T+2 (2020) T+3(2021)
abolută
Active imobilizate 198.526.365 199.854.322 200.023.985 1.497.620
Stocuri 33.345.323 32.223.958 30.268.977 -3.076.346
Clienți 98.565.888 99.236.588 102.236.878 3.670.990
Alte creanțe 10.236.988 12.236.884 13.125.456 1.888.468
Disponibilități 6.630.898 6.526.338 6.778.252 147.354
Investiții financiare pe
0 0 0 0,00
termen scurt
Active circulante 148.779.097 150.223.768 152.409.563 3.630.466
(inclusiv ch.
Cheltuieli în avans)
în avans 412.562 398.565 401.354 -11.208
39
Total activ 347.718.024 350.476.655 352.834.902 5.116.878
Credite pe termen scurt 17.858.654 15.658.235 16.598.526 -1.260.128
Furnizori 51.865.368 40.269.112 12.328.223 -39.537.145
Alte datorii pe termen scurt 105.965.544 109.308.885 76.362.709 -29.602.835
Datorii totale pe termen
scurt (inclusiv parte din 175.689.566 165.236.232 105.289.458 -70.400.108
veniturile în avans)
ITML 16.232.568 15.235.988 8.358.987 -7.873.581
Datorii totale 191.922.134 180.472.220 113.648.445 -78.273.689
(DTS+DTL+Provizioane
Venituri în avans 0 0 0 0
+Subv. pentru investiții)
Provizioane 504.701 509.748 514.845 504.701
Capital propriu 155.291.189 169.494.687 238.671.612 83.380.423
Total pasiv 347.718.024 350.476.655 352.834.902 5.116.878

b. Previziunea Contului de profit și pierdere al societății ROPHARMA SA

Contul de profit și pierdere simplificat:

Valoarea
Specificație T-2 (2016) T-1 (2017) T (2018) medie
absolută
Cifra de afaceri netă 341.800.000 340.905.152 403.738.563 61.938.563
Venituri aferente costului
producției în curs de 0 0 0 0
execuție (ct. 711, rd. 6)
Producția realizată pentru
scopuri proprii (ct. 721 și 0 0 0 0
722 – rd. 9)
Alte venituri din
8.881.904 6.813.993 9.680.468 798.564
exploatare
Total venituri din
exploatare 350.571.904 347.719.145 413.491.031 62.919.127

Cheltuieli privind
mărfurile (exlusiv
275.181.693 271.622.833 330.406.263 65.809.621
reducerile comerciale
primite)
Ch. cu materialele și
serviciile 5.320.042 4.678.110 4.633.229 -686.813

Ch. cu personalul 35.401.899 40.979.558 44.264.877 8.862.978

Ajustarea valorii
6.134.264 4.395.712 4.283.613 -1.850.651
imobilizărilor
Alte cheltuieli din
exploatare (mai puțin ch.
privind prestațiile externe 20.108.214 18.513.404 21.304.390 1.196.176
și inclusiv ajustări pt.
active circulante)
Ajustări privind
0 0 0 0
provizioanele
40
Total cheltuieli din
342.194.944 340.189.617 404.892.372 62.697.428
exploatare
Rezultatul din
8.376.961 7.529.528 8.598.659 221.728
exploatare
Venituri din interese de
0 0 0 0
participație
Venituri din dobânzi 14.731 7.634 18.389 3.658
Alte venituri financiare
(inclusiv v. din dif. de 609.613 148.913 154.190 -455.423
curs valutar)
Total venituri financiare 624.344 156.547 172.579 -451.765
Cheltuieli privind
330.996 142.395 129.815 163.742
dobânzile
Alte ch. financiare 493.672 367.812 316.802 -176.870
Total ch. financiare 824.668 510.207 446.617 -378.051
Rezultat financiar -200.324 -353.660 -274.038 -73.714
Rezultat curent 8.176.637 7.175.868 8.324.621 147.984
Rezultat extraordinar 0 0 0 0
Profit brut 8.176.637 7.175.868 8.324.621 147.984
Impozit pe profit 1.274.098 1.274.770 1.503.312 229.214
Venituri din impozitul pe
388.209 192.332 295.926 -192.283
profitul amânat
Profit net 7.290.748 6.093.430 7.117.235 -176.513

Contul de profit și pierdere exprimat în procente din cifra de afaceri:

Valoarea
Specificație T-2 (2016) T-1 (2017) T (2018) medie
absolută
% % % %
Cifra de afaceri netă 100 100 100 100
Venituri aferente costului producției
0,00 0,00 0,00 0,00
în curs de execuție
Producția realizată pentru scopuri
0,00 0,00 0,00 0,00
proprii
Alte venituri din exploatare 2,60 1,99 2,40 -0,2
Total venituri din exploatare 102,6 101,99 102,4 -99,8
Cheltuieli privind mărfurile 80,51 79,68 81,74 1,23
Ch. cu materialele și serviciile 1,56 1,37 1,15 -0,41
Ch. cu personalul 10,36 12,02 10,96 0,6
Ajustarea valorii imobilizărilor 1,79 1,29 1,06 -0,73
Alte cheltuieli din exploatare 5,88 5,43 5,28 -0,6
Ajustări privind provizioanele 0,00 0,00 0,00 0,00
Total cheltuieli din exploatare 100,1 99,79 100,19 0,09
Rezultatul din exploatare 2,45 2,21 2,13 -0,32
Venituri din interese de participație 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi 0,004 0,002 0,005 0,001
Alte venituri financiare 0,18 0,04 0,04 -0,14
Total venituri financiare 0,18 0,04 0,04 -0,14
41
 Cheltuieli privind dobânzile 0,10 0,04 0,03 -0,07
Alte ch. financiare 0,14 0,11 0,08 -0,06
Total ch. financiare 0,24 0,15 0,11 -0,13
Rezultat financiar -0,06 -0,10 -0,07 -0,01
Rezultat curent 2,39 2,11 2,06 -0,33
Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00 0,00
Profit brut 2,39 2,11 2,06 -0,33
Impozit pe profit 0,37 0,37 0,37 0
Venituri din impozitul pe profitul 0,11 0,06 0,07 -0,04
amânat
Profit net 2,13 1,79 1,76 -0,37

Elementele contului de profit si pierdere le-am estimat pentru urmatorii trei ani pornind de
la urmatoarele ipoteze :
- Cifra de afaceri creste intr-un ritm mediu anual de aproximativ 1%;
- Ponderea productiei realizate pentru scopuri proprii va rămâne la valoarea 0;
- Alte venituri din exploatare au o pondere mica în cifra de afaceri;
- Chetuielile privind marfurile au o fluctuație;
- Cheltuielile cu materialele si serviciile scad anual cu câte 2% faţă de valoare precedentă;
- Cheltuielile cu personalul se mentin la ponderea de 11% în cifra de afaceri;
- Ajustarea valorii imobilizărilor rămâne la o valoare medie de 1,29% din cifra de afaceri;
- Alte cheltuieli din exploatare se mențin la nivelul de 5,30% din valoare cifrei de afaceri;
- Ajustări privind provizioanele rămân la o valoare de 0% din CA;
- Veniturile din dobanzi se obtin din aplicarea ratei de 0,004% la valoarea disponibilului
bănesc.
- Alte venituri financiare sunt luate in considerare la nivelul mediu din ultimii 3 ani şi
anume 0,011% din cifra de afaceri.
- Cota de impozit pe profit este estimata la 10% pentu toţi anii previzionaţi;
- Veniturile din impozitul pe profit amanat vor ramanea la valoarea medie de 0,05% din
valoarea cifrei de afaceri.

Contul de profit si pierdere previzionat:

Valoarea medie
Specificație T+1 (2019) T+2 (2020) T+3(2021)
abolută
Cifra de afaceri netă 401.852.365 400.520.000 421.235.697 19.383.332
Venituri aferente costului
producției în curs de 0 0 0 0
execuție (ct. 711, rd. 6)
Producția realizată pentru
scopuri proprii (ct. 721 și 0 0 0 0
722 – rd. 9)
Alte venituri din
exploatare 5.337.907 6.337.807 5.338.000 93
Total venituri din
407.190.272 406.857.807 426.573.697 19.383.425
exploatare

42
Cheltuieli privind
mărfurile (exlusiv
350.171.357 351.584.000 345.854.201 4.317.156
reducerile comerciale
primite)
Ch. cu materialele și
2.938.320 3.002.100 2.973.319 34.999
serviciile
Ch. cu personalul 43.265.455 43.985.965 44.956.325 1.690.870
Ajustarea valorii
4.283.615 4.283.751 4.283.952 337
imobilizărilor
Alte cheltuieli din
exploatare (mai puțin ch.
privind prestațiile externe 2.523.504 2.548.739 2.574.226 2.548.823
și inclusiv ajustări pt.
active circulante)
Ajustări privind
0 0 0 0
provizioanele
Total cheltuieli din
403.182.251 405.404.555 400.642.023 8.592.185
exploatare
Rezultatul din
4.008.021 1.453.252 25.931.674 10.791.240
exploatare
Venituri din interese de
0 0 0 0
participație
Venituri din dobânzi 18.381 1.389 189 -18.192
Alte venituri financiare
(inclusiv v. din dif. de 160.130 153.180 194.120 33.990
curs valutar)
Total venituri financiare 178.511 154.569 194.309 15.798
Cheltuieli privind
130.815 122.515 119.325 -11.490
dobânzile
Alte ch. financiare 326.215 295.365 299.999 -26.216
Total ch. financiare 457.030 417.880 419.324 -37.706
Rezultat financiar -278.519 -263.311 -225.015 53.504
Rezultat curent 8.526.632 8.953.332 9.005.002 478.370
Rezultat extraordinar 0 0 0 0
Profit brut 8.526.632 8.953.332 9.005.002 478.370
Impozit pe profit 852.663 895.333 900.500 47.837
Venituri din impozitul pe 420.322 420.335 421.599 1.277
profitul amânat
Profit net 7.253.647 7.637.664 7.682.903 49.114

43
 9.2. Analiza situațiilor financiare previzionate

Pe baza situaţiilor financiare previzionate am determinat principalele rate utilizate în

analiza financiară previzionată:

SPECIFICAȚIE T+1 (2019) T+2 (2020) T+3(2021)

Rata de creștere a CA 1% 1% 1%
Rata de creștere a profitului net 143,48% 108,50% 107,92%
Rate de lichiditate
Rata lichidităţii curente 3,55 3,67 3,79
Rata lichidităţii rapide 0,78 0,79 0,79
Rata lichidităţii imediate 0,04 0,042 0,05
Rata îndatorării globale 50,02% 39,08% 35%
Durata medie de achitare a 21 zile 11 zile 8 zile
furnizorilor
Durta medie de achitare a altor
21 zile 20 zile 20 zile
datorii de exploatare
Ratele de gestiune ale activelor
Rotația imobilizărilor 200 zile 202 zile 204 zile
Rotația stocurilor 30 zile 29 zile 31 zile
Durata medie de încasare a
109 zile 89 zile 49 zile
clienților
Durata medie de încasare a altor
7 zile 7 zile 7 zile
creanțe
Rate de rentabilitate
Rata rentabilității economice 3,12% 5,78% 7,42%
Rata rentabilității financiare 5,02% 5,61% 7,18%

Analiza situatiilor financiare previzionate evidentiaza urmatoarele aspecte :

Rata profitului crește în anul 2019 față de 2020 ca urmare a creșterii rezultatului din
exploatare.
Rata lichidității curente înregistrează valori pozitive ceea ce înseamnă că datoriile pe
termen scurt sunt acoperite de activele circulante, iar fondul de rulment are o valoare pozitivă.
În cazul lichidității rapide, aceasta nu se încadrează în culuarul de 0,8-1, ceea ce exprimă
incapacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe, investiții financiare pe
termen scurt și disponibilități bănești. Rata lichidităţii imediate înregistrează de asemenea valori
care nu se încadrează în intervalul optim 0,2-0,3.
Rata îndatorării globale înregistrează o tendință favorabilă de scădere, fiind cu mult sub
limita maximă de 66%.
Ratele de rotaţie a imobilizărilor şi a stocurilor se menţin aproximativ constante. În ceea
ce priveşte stocurile, durata este în continuare cu mult peste limita recomandată de 30 de zile
ceea ce înseamnă că bunurile produse sunt vândute într-o perioadă destul de mare timp, înă avem

44
în vedere și durata ciclului de fabricație a produselor destul de mică iar sectorul de desfacere nu
este unul cu flux zilnic, avand variaţii în funcţie de sezon.
Încasarea clienţilor se realizează într-o durată de timp foarte mică şi se înregistrează
o uşoară tendinţă de scădere. Societatea nu întâmpină dificultăţi în a-şi putea onora datoriile faţă
de furnizori.
Ratele de rentabilitate economică și financiară înregistrează valori pozitive, de creștere ca
urmare a majorării profitului brut și net.
În urma previzionării situaţiilor financiare ale societăţii ROPHARMA SA am constatat o
îmbunătăţire atât la nivelul Bilanţului previzionat, cât şi la nivelul Contului de profit şi pierdere.
Considerăm că acestă îmbunătăţire se datorează în principal politicii de investiţii pe care firma a
aplicat-o în anii trecuţi în vederea modernizării producţiei, dar şi a creşterii productivităţii
efective.
O altă influenţă pozitivă o constituie şi ameliorarea efectelor negative ale crizei
economice prezente. Pentru ca poziţia si performanţa financiară viitoare a firmei să se
îmbunătăţească se impun măsuri pe linia:
 accelerării vitezei de rotaţie a stocurilor pentru a se ajunge la o situaţie de
echilibru
 creşterea disponibilităţilor băneşti

45
 BIBLIOGRAFIE

Petresc Silvia, Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ed. CECCAR, București, 2008, p.24
Robu V., Anghel I., Șerban Elena-Claudia, Analiza economico-financiară a firmei, Editura
Economică, Bucureşti, 2014, p.450
Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Vasile, Analiză economico-financiară, Ed.
Economică, Buc. 2005
Willi Păvăloaia, Daniel Păvăloaia, Analiza economico-financiară, Ed. Tehnopress, Iași, 2009,

46
Anexe

47