CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

Pentru lucrarea lnvestitieinitialain cardul ,,SC Real Expert AdvertisingSri

prin crearea unei noi unitati de productle, constructiehala si spatii administrative
si imprejmuire,,
Simbol proiect:043/2017 Faza proiect:Dtac + Pth + DOE.

1.1. DATE GENERALE 1.

1.Caietul de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice side calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca lucrarile de consnuctl, precum si conditiile de verificare ce
trebuie efectuate pentru a se constata daca principalele conditii tehnice au fest
indeplinite.
2, Respectarea conditiilor tehnice si de calitate trebuie urmarite de conducatorii
formatiunilor de lucru si de personalul insarcinat cu conducerea lucrarilor.
3. Separat se var efectua verificari pe parcursul executiei, la terminarea unei faze
de lucrari si la receptia preliminara a obiectelor ce fac parte din obiectivul de investitii.
4. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei
acestora cu proiectul in limitele indicatoarelor de calitate si al abaterilor admisibile.
5. Toate conditiile tehnice cuprinse in aceasta lucrare sunt extrase din
prescriptiile tehnice de proiectare, executie si receptie in vigoare.
6. Conditiile de caltate, receptia si verificarea lucrarilor de constructii si instalatii
aferente vor respecta normele in vigoare, pentru a se asigura aplicarea sistemului de
calitate in constructii instituit de legea 10/1995 privind calitatea in constructii si de actele
normative aferente.
7. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de
prevederile contractului de executie si a documentatiei de licitatie. In cazul unei
contradictii intre prezentul caiet de sarcini si contractul de executie sau documentatia de
licitatie, antreprenorul va anunta beneftciarul in scris. Beneficiarul va interpreta si va
decide in concordanta cu prevederile aplicabile ale contratului de executle si
documentatiei de licitatie.
 1.2.MASURI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR SI CONTROLUL
CALITATll
1.2.1. MASUR! PRIVIND EXE CUTIA SI CONTROL UL CALITATll
a) Beneficiarul:
1. Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor conform legislatiei in vigoare.
Este interzisa aplicarea proiectelor si detaliilor de executie neverificate.
2. Prin grija beneficiarului se intocmeste cartea tehnica a constructiei.
b) Executantul(constructorul):
1.Executantul va numi un responsabil tehnic cu calitatea atestat.
2.Executantul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factori care concura
la realizarea lucrarii.
3.Se va stabili programul pentru verificarea si receptia fazelor determinante.
Constructorul va solicita prezenta proiectantului la receptlonarea fazelor determinante cu
eel putin 5 zile inainte.
4.La executarea lucrarilor executantul va respecta prevederile din normativele
tehnice si standardele in vigoare la momentul executiei lucrariilor.
5. Executantul va asigura prin mijloace proprii sau in colaborare cu unitati
specializate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor de laborator necesare
conform fiecarui material de constructie si sistem folosit. La cererea beneficiarului,
executantul este obligat sa efectueze incercari suplimentare. Executantul va tine
evidenta zilnica a incercarilor si determinarilor de laborator efectuate, precum si a
rezultatelor acestora.
6. Executantul va sesiza proiectantului eventualele neconcordante, omisiuni
aparute, pentru a putea fi analizate si a se lua masuri inaintea executei respective. In
cazul in care se var constata abateri de la prevederile proiectului, beneficiarul va dispune
oprirea lucrarilor si luarea masurilor pe care le va considera necesare.
7. Executantul poate face propuneri de modificari fata de solutiile propuse prln
proiect, care se vor aplica doar dupa insusirea lor de catre proiectant si numai cu acordul
beneficiarului.
8. lnainte de punerea in opera a finisajelor (pardoseli, placaje, zugraveli, tavane
false etc) executantul va prezenta mostre beneficiarului si proiectantului.
9. La punctul de lucru se vor gasi obligatoriu documentatia completa de execute,
registrul cu procese verbale pentru lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier,
principalele norme care guverneaza executia.
 10. Controlul executiei pe santier va fi asigurat de conslructor, proiectant si
beneficiar cu supervizarea lnspectoratului de Stat in Constructii.
11. Controlul executiei pe stadii fizice si la fazele determinante se va face in
conformitate cu prevederile legale; se vor respecta prevederile proiectului la faza DE
privind dlmensiunile, culorile si calitatea materialelor, fisele tehnice si procedeele
tehnologice de punere in opera a materialelor utillzate, conform datelor furnizate de
producator, precum si toate celelalte prevederi expuse Jn documentatie.
12. Produsele folosite in executie vor respecta prevederile legislatiei in vigoare
referitor la stabilirea condltlilor de introducere pe piata a produselor pentru constructll', cu
completarile ulterioare. Vor avea cerificat de calitate a produsului si agrement tehnic.
13. Pentru preintampinarea unor accidente in timpul executiei se vor respecta:
prevederile din normele de protectia si medicina muncli si PSI in vigoare (P118-99
Normativ de siguranta la foe a constructiilor; C300-94 Nomativ de prevenire si stingere a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii; Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in consuucul, Normele generale de protectia rnmcii, Norme de protectia
muncii specifice - zidarii, montaj prefabricate, finisaje, cofraje etc, Normele de medicina
rnmcli, Regulamentul muncii in constructii aprobat de MLPAT etc).
1.2.2. IN ATENTIA EXECUTANTULUI SI A BENEFICIARULUJ
15. Pe parcursul executiei pot aparea lucrari suplimentare fata de cele prevazute
sau situatii in care unele din articolele prevazute nu trebuie executate in totalitate, motiv
pentru care se impune o supraveghere atenta din partea beneflciarului.
16. Pentru lucrarile suplimentare aparute in timpul executiei, se va solicita acordul
beneficiarului si al proiectantului.
17. Lucrarile speciale vor ft executate cu personal specializat pentru astfel de
lucrari.
1.2.3. LEGISLATIE DE REFERINTA
A. CALITATEA IN CONSTRUCT II - SISTEMUL CALITATll IN CONSTRUCTll
Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii Ordin MLPAT nr 77/N/1996-
lndrumator privind aplicarea ,,Regulamentului de verificare si expertizare de calitate a
proiectelor, executiei lucrarilor si constructiilor" H.GR. nr 766/1997 cu modifrcarile si
completarile ulterioare (HGR 675/2002 HGR622/2004) - pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea in constructii H.GR. nr. 273/1994 cu modificari si completari
ulterioare (HGR 940/2006)- privind aprobarea regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii sl instalatii aferente acestora HGR 622/2004 cu modificarile si completarile
ulterioare (HGR 796/2005, HGR 1.708/2005) - privind stabilirea conditiilor de introducere
pe piata a produselor pentru constructii
 B. VERIFICAREA CALITATll SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTll
SI INSTALATllAFERENTE C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente (partea de constructii) C56-02 - Normativ
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor
C. EXECUTIA LUCRARILOR
a) trasarea lucrarilor C83-75 - lndrumator executarea trasarii de detaliu in
constructii.
b} norme de executie a lucrarilor C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp
friguros a lucrarilor de constructii sl instalatli aferente C58-96 - Siguranta la foe. Norme
tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile
utilizate in constructii GE047-02 - Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor
in constructii.
c) norme PSI C300-94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor in constructii si instalatiilor aferente acestora P118-99 - Normativ de
siguranta la foe a constructiilor d) norme de protectia, igiena si medicina muncii Lege
90/1996 - leg ea protectiei muncii Ordinul comun al M. M.S.S. nr. 508/2002 si M.S .F. nr.
933/2002 - privind aprobarea normelor generale de protectie a muncii Norme de
protectie si igiena muncii specifice in constructii
2. RECEPTIA LUCRARILOR
La receptia tuturor lucrarilor executate se var respecta prevederile
"Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora'
aprobat prln HGR nr. 273/14.06.98. E. CURATENIA FINALA La finalizarea lucrarilor
Executantul va asigura efectuarea curateniei generale finale. Curatenia finala se va
efectua inainte de receptia preliminara. Pentru curatenie se vor folosi echipamente si
substante adecvate in concordanta cu specificatiile furnizorilor. Se vor evacua gunoaiele,
surplusurile de materiale precum sl constructlile si instalatiile temporare de santier .
REGLAJE
Toate echipamentele si instalatiile se vor regla inainte de receptia la terminarea
lucrarilor pentru a se asigura functionarea acestora in limitele parametrilor prevazuti in
documentatii. Aceste operatiuni vor ti desfasurate de catre producatorii echipamentelor
respective, sau de catre societatile care asigura garantia, prin grija Executantului.
DOCUMENTATIA PENTRU CARTEA TEHNICA
Executantul va asigura intocmirea si pastrarea pe parcursul lucrarilor a tuturor
documentelor necesare pentru Cartea Constructiei, concomitent cu desfasurarea
executiei. Prin grija sa vor fi convocate din timp toate persoanele implicate in intocmirea
acestor documente. Documentele pentru Cartea Tehnica a Constructiei se vor pastra
separat de documentele folosite pentru executie. Ele vor putea fi prezentate oricand
beneficiarului, proiectantului general sau reprezentantilor lnspectiei de Stat pentru
Constructii, sau celor ai Directiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
1.2.PLANSE DE REFERINTA
Se vor considera de referinta totalitatea planselor cuprinse in borderoul proiectului
tehnic precum si detaliile de executie.
1. INTRODUCERE
2. CUPRINS
3. BETOANE
4. CONFECTll METALICE
5. PANOURI COMPOZITE DE TIP ALUCOBOND
6. PANOURI DE TIP SANWICH
7. PERETI USORI DE COMPARTIMENTARE, TAVANE FALSE SI PLACAJE DIN PANOURI
GI PS-CARTON FIXATE PE STRUCTURA METALICA
8. PARDOSELI INTERIOARE
6. ZUGRAVELI
7. SAPE

3 BETOANE
1. PREVEDERI GENERALE BETOANE
Prezentul caiet se refera la conditlile de executie a elementelor sau structurilor din
beton simplu sau beton armat (fundatii, elevatie, grinzii, etc.) si lucrarilor aferente
acestora. Caietul de sarcini specifica cerintele de baza ce trebuie indeplinite de
executantul lucrarii, in ceea ce priveste montarea cofrajelor conform planurilor de cofraj
elaborate de proiectant si dispunerea barelor de armatura conform planurilor de armare
elaborate de proiectant, precum si punerea in opera a betonului adus de la statia de
betoane. Sunt stabilite de asemenea criteriile pentru satisfacerea acestor cerinte, in
contextul sistemului de control si asigurare a calitatii. ln cursul executiei lucrarilor de
betonare nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentului caiet de sarcini, fara
aprobarea prealabila, in scris a proiectantului. Proiectantul isl rezerva dreptul ca in
situatiile speciale ce se pot ivi la executie, sa aduca modificari si completari prezentului
caiet de sarcini, in raport cu situatia aparuta. Constructorul si beneficiarul sunt obligati, in
baza prevederilor Legii 10 privind calitatea in constructii, sa respecte, pe intreaga
perioada de executare a lucrarilor, in afara Caietului de sarcini atasat proiectului de
executie, toate dispozitiile ST AS, instructiunile tehnice depanamentale, normativele in
vigoare la data executiei lucrarilor. In plus, se vor respecta normele generale si normele
specifice de protectie a muncii in vigoare (Prevederile art. 5 si 6 din Legea protectiei
muncii nr. 90/ 1996; Hotararea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si
functionarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale republicata; Hotararea Guvernului
nr. 460/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile
ulterioare; Normele generale de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr.
08/5840 din 26 noiembrie 1998), precum si normele de paza contra incendlilor. Lucrarile
de betonare nu se vor executa sub temperaturi de +5°C, respectiv peste +30°C. In cazul
lucrarilor executate pe timp frigurosl se var respecta atat prevederile normativului C16-
84. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile Caietului de sarcini atasat
prezentului proiect de executie, proiectantul va dispune, in scris sistarea lucrarilor si va
informa executantul si beneficiarul despre necesitatea intocmirii proiectului de remediere
- consolidare, in raport cu situatia aparuta, pe baza unui nou contract de proiectare.
lnainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa examineze amanuntit proiectul
si sa aduca la cunostinta investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri
sau dificultati de adaptare la teren si de executie a proiectului. Toate echipamentele
utlllzate pentru punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru fasonarea
armaturilor, trebuie sa fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si
Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPTL, in vederea asigurarii calitatii
lucrarilor executate precum si protectia vietii, a sanatatii si a mediului, in conformitate cu
prevederile HG 1046-1996.
2. PRINCIPALELEREGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU STAS 10107/0-90
Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat P 10 -
86 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii C
11 - 7 4 lnstructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din
placaj pentru cofraje.
C 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
a instalatiilor aferente.
C 130 - 78 lnstructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a rnortarelor sl
betoanelor
C 149 - 87 lnstructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentu
elemente de beton si beton armat
C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
C 26 - 85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
 C 54 - 81 lnstructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor
C117 - 70 lnstructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la deteminarea
defectelor din elementele de beton armat
STAS 1759-88 lncercari pe betoane. lncercari pe betonul proaspat. Determinarea
densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine, a inceputului de priza
ST AS 5479-88 lncercari pe betoane. lncercari pe betonul proaspat. Determinarea
continutului de aer oclus
ST AS 1275-88 lncercari pe betoane. lncercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice
ST AS 2414-91 lncercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si
porozitatii betonului intarit
STAS 3519-76 lncercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa
ST AS 6652/1-82 lncercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii
generale SR-ISO 7438-92 Materiale metalice. lncercarea la indoire SR-ISO 7801-93
Materiale metalice. lncercarea la indoire alternanta STAS 438/1-89 Otel beton laminat la
cald
ST AS 438/2-91 Sarma rotunda profilata SR 438/4-98 Sarma cu profil periodic
obtinuta prin deformare plastica la rece ST 009-96 Specificatle privlnd cerinte si criterii de
performanta pentru produse din otel utilizate ca armaturl in structurile de beton armat
3. ARMAREA BETONULUI
3.1 Oteluri pentru armaturi In functie de prevederile proiectului de executie la
lucrarile de armare a betoanelor se vor utiliza armaturi asemenea planselor proiectului de
executie.
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze -Specificatiei tehnice
privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din
beton-(ST 009/96).
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de
livrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oteluri cu profil
neted OB 37 si profilate PC 52, PC 60, respectiv 438/2-91 si 438/3. Domeniile de
utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 1010710-90 sau in alte
reglementari tehnice.
Otelurile de alte tipurl, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie
agrementate tehnic, cu precizarea domeniului de utilizare. lnlocuirea otelului adoptat in
proiect cu un altul se poate face numai cu aprobarea scrisa a prolectaniulu, chiar daca
inlocuitorul prezinta caracteristici superioare.
Produsele din otel care prezinta protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate
in fabrica. Detaliile si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la
elementele de beton armat sunt cuprinse In proiectul de executie, obligatia executantului
fiind aceea de a respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea
armaturii.
Pentru lmbinarile armaturilor se vor urmari sl respecta notele si comentariile din
planurile proiectului de executie.
3.2. Livrareasi marcarea
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vlgoare,
lnsofita de un document de calitate sl dupa certificarea produsului de un organism
acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate. Documentele care insotesc
livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: -
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; -toate informatiile pentru identificarea
loturilor; -greutatea neta; -valorile determinate privind criteriile de performanta. Fiecare
colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va
contine: -marca produsului; -fipul armaturii; -numarul lotului si al colacului sau legaturii; -
greutatea neta; -semnul CTC. Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un
certificat privind calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de
calitate, eliberate de producatorul otelului beton.
3.3. Transportulsi depozitarea
Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea
pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton
asfaltat, folii de masa plastica, etc. Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza
corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora cu pamant sau alte materiale. Barele
de armatura si carcasele prefabricate de armatura vor f transportate sl depozitate astfel
incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau
betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate
separat, pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa
se asigure: -evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; -evitarea murdaririi
acestora cu pamant sau cu alte materiale; -asigurarea posibilitatilor de identificare
usoara a fiecarui sortiment si diametru.
3.4. Fasonarea, montareasi legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Confectionarea armaturilor se poate
realiza pe santier sau In ateliere cu utilizarea unor masini si dispozitive cu diferite grade
de complexitate actionate manual sau electric. lnainte de a se trece la fasonarea
armaturllor, executantul va analiza prevederile proiectului, tlnand seama de posibilitatile
practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si
compactare. Daca se considera necesar, se va solicita reexaminarea de catre proiectant
a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. Armatura trebuie talata, indoita,
manipulata, astfel incat sa se evite: -deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri); -contactul
cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor
indeparta: -eventualele impuritati de pe suprafata barelor; -rugina. Dupa indepartarea
ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in
standardele de produs. Barele taiate si fasonate vor ti depozitate in pachete etichetate, in
asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor
pan a ln momentul montarii, Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C.
Fasonareaarmaturilor
1.Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din
proiect si prevederilor STAS 10107 /0-90. Formele de carllge utilizate sunt: • cu
indoire la 180°, pentru barele din OB 37; • cu indoire la 90°, pentru barele din PC
52 si PC 60. Pentru etrieri si agrafe, ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la
135° sau 180°, in cazul etrierilor din OB 37 si numai la 135 ". in cazul celor din PC
52 si OB 37. Detalii referitoare la aceste tipuri de carlige sunt prezentate in STAS
10107/0-90.
2. lndoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare
trebuie sa se conformeze prevederilor proiectului si a STAS-ului 10107/0-90.
3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara
socuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din
otel cu profil periodic la viteza mare a masinii.
Montareaarmaturii
1. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa: -receptionarea calitatlva a
cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea se inchid dupa montarea armaturii
sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor); - acceptarea de catre proiectant a
procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum
depaseste 100 m3 si este necesar sa fie prevazute rosturi de betonare.
2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru a sigurarea bunei
desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin: -crearea la intervale de maxim 3 m a
unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea
libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; -crearea spatiilor
necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x 0 vibrator) la interval de maxim 5 ori
grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor flind de 38 sau 58 mm. In acest
scop, dupa caz: -se va monta sau incheia partial armatura superloara, urmand a se
completa inainte de ultima etapa de betonare; -se va solicita, daca este cazul,
reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care
sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre). Se
vor prevede: -eel putin 4 distantieri la fiecare 1 m 2 de elevatie; -cel putin un distantier la
fiecare 1 metru liniar de grinda sau stalp, pentru 0 > 12 mm si eel putin 2 distantieri la
fiecare metru liniar pentru 0
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prlsme, prevazute
a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca
distantieri a cupoanelor din otel beton, cu exceptia cazulul in care sunt asezati intre
randuri de armaturi.
Legarea armaturilor
1. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de
sarma neagra (ST AS 889-80) sau prin sudura electrica prin puncte (in cazul otelurilor
sudabile, fara alterarea caracteristlcllor initiale ale armaturilor). Cand legarea se face cu
sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1 .... 1,5 mm diametru.
2. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturile
etrierilor sau cu carligele agrafelor. Restul incrucisarllor acestor bare cu portiunile drepte
ale etrierilor pot fi legate in sah (eel putin din 2 in 2). Barele inclinate vor fi legate in mod
obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat
fata de armaturile longitudinale, se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza.
Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. La
legarea etrierilor la colturi se va tine seama si de precizarile suplimentare formulate in
reglementarile specifice de proiectare.
3.5. lnnadireaarmaturilor
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si
prevederilor STAS 10107/0-90. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prln
suprapunere fara sudura sau prin sudura, in functie de diametrul si tipul barelor, felul
solicitarii, zonele elementului (de ex. Zone plastice potentiale ale elementelor participante
la structuri antiseismice). Procedeele de innadire pot fi realizate prin: • suprapunere; •
sudura; • mansoane metalo-termice; • mansoane prin presare. lnnadirea armaturilor prin
suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90.
lnnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita
-sudura electrica prin puncte,
-sudare electrica cap la cap prin topire intermediara,
-sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise,
-sudare manuala cap la cap cu arc electric
- sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru
- sudare in mediu de bioxid de carbon
Conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din
otel - beton (C28-1983 si C150 -1999), in care sunt indicate si lungimile minime
necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. La stabilirea distantelor intre
barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate
de eclise, cochilii etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
La innadirtle prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte
prevederile STAS 10107 /0-90. lnnadirea armaturilor se va face numai conform
proiectului de executie, respectanduse toate notele si comentariile din planuri referitoare
la tipul si pozitia lnnadirilor (la radier, dale groase, stalpl, pereti, grinzi). In timpul
confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectle la toate utilajele cu piese In
miscare si pentru prevenirea lovirii In timpul manipularilor si fasonarii otelului beton.
Pentru evitarea accidentelor In timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica
securitatii muncii specifice locului de muncasi utilajelor tehnologice folosite. Aceste
prevederi nu sunt limitative st pot fi completate in functie de situatia locala sau de
conditiile generale.
3.6. Abaterilimita la armaturi
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru
armaturile din beton armat monolit sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de
elemente, se vor considera conform STAS 10107/0-90. 3.7. Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armaturii contra
corozlunh si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din
beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, functie de tipul
elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa
betonului, gradul de rezistenta la foe etc.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate
chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0-90.
 Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este
precizata in reglementari speciale. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire
proiectat, trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale
plastlce, mortar.
Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. 3.8.
lnlocuirea armaturilor prevazute in proiect In cazul in care nu se dispune de sortimentele
si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu
avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare, precum sl diametrele
minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107 /0-1990 sau din alte
reglementari specifice.
REMEDIERI
Proiectantul va decide In functie de natura si amploarea defectiunilor constatate
masurile de remediere necesare. lnainte de turnarea betonului se iau masuri de Tnlocuire
sau dublare a armaturilor necorespunzatoare si se refac legaturile sau sudurile
desprlnse.
ln timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri daca este cazul de corectare a
deformatmor constate. Nu se admit modificari de solutii Tn ceea ce priveste calitatea
otelului beton utilizat si nici a grosimilor barelor fata de prevederile din proiect.
La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar,
proiectant si executant. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie
executate se vor consemna In Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii
lucrarilor ce devin ascunse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va lntocmi un nou
Proces verbal. Daca In situatii de exceptie din motive intemelate executantul solicita
modificarea calitatii otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea (cu aprobarea
beneficiarului) se va face In scris catre proiectant. Executantul va suporta toate
cheltuielile prilejuite de reproiectarea sl din modificarile de cantitati, dimensiuni sau
calitate a armaturilor.
4. COFRAJE SI SUSTINERI
Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si
demontarea cofrajelor pentru lucrarile executate din beton si beton armat. Acest capitol
se refera atat la tiparele care imbraca forma elementului de beton.
4.1. Cerinte de baza
 Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunllor si
gradului de finisare prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate.
Cofrajele si sustinerile sunt proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate
actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile
pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi
supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta.
Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura
satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta. Cofrajele
vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii si realizarea unei
compactari corespunzatoare a betonului.
Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu
planurile de executie si reglementarile tehnice specifice. Ordinea de montare si
demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elemntelor
de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
Cofrajele vor fi montate incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea
betonului. lmbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a
cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe fata interioara a cofrajului, iar betonul
trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti.
Trebuie luata in considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei
betonului a acestor substante de decofrare.
Agentii de decofrare nu trebule sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea
betonului sau sa corodeze cofrajul.
Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile
neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau
ag rementelor.
Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau
aspectul betonului.
Cofrajul va fi executat si finisat astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau
sa produca pete pe suprafata betonului.
Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofrajului
sau a barelor de armatura pana la intarirea betonului.
 Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare inacceptabile asupra
structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau cu armatura sl nu trebuie sa
produca patarea suprafetei de beton.
4.2. Tipuri de cofraje, dimensionare,transport
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau
produse pe baza de polimeri. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona
tinand seama de precizarile date in
-Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor
- . Detaliile de alcatuire a cofrajelor se var elabora de catre constructor in cadrul
proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se
evite deformarea sau degradarea lor (umezire, murdarire, putrezlre, ruginirea, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altar
materiale pe stlvele de panouri de cofraje.
4.3. Montarea cofrajelor
lnainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si pregati
suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si
corecta pozitie a arrnaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: -
trasarea pozitlei cofrajelor; -asamblarea sl sustinerea provizorie a panourilor;
-verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
-incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla inainte de a fi montate la pozitie. 1nainte
de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor pentru usurarea
operatiunii de decofrare.
Ungerea se executa cu agentl de decofrare pe fetele cofrajului care vin in contact
cu betonul. Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si
cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile
climatice de executie a lucrarilor.
4.4. Controlulsi receptia lucrarilor de cofrare
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofraielor, se vor efectua verificari
etapizate astfel:
-preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraj si sustineri;
 -in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor;
-flnal, receptia cofrajelor si constatarea lntr-un registru de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa). In
cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje si armaturi.
5. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
5.1. Pregatireaturnarii betonului
Toate elementele din beton si beton armat pentru care s-au fntocmit prezentele
specificatii se executa monollt, Se considera ca betoanele se prepara in statii de betoane
specializate.
Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la statii proprii de betoane
sau de la alte centrale de betoane.
Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa ln cazuri de exceptie si
pentru cantitati mici, pentru lucrari fara mare importanta, betoane preparate in santier.
In acest caz se vor respecta toate prevederile normativelor in vigoare privitoare la
verificarea conditiilor de preparare, punere fn opera si receptie a betoanelor.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea
acesteia de catre investltor;
b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
componente (agregate, clment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotari!e necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in
cazul betonului preparat pe santier;
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile prlvind securitatea muncii si PSI;
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie
alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ICB, care va decide
oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate
si va dispune efectuarea el
 f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu
trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera
a betonului;
h) sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul aparitiei unor situatii accidentals;
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna);
j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera
si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul
de transport;
I) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea
inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul
beneflciarulul, reprezentantul ICB, in conformitate cu prevederile programului de control
al calitatii lucrarilor - stabilite prin contract. Se interzice inceperea betonarii inainte de
efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.
5.2. Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al
punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea
respectarea stricta a caietului de sarclnl, a Codului NE 012-99 si a procedurii de
executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul
de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea
consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu
betonul proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;
 b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene pompe,
1

benzi transporioare, jgheaburi sau direct in lucrare;

c) daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m - in
cazul elementelor cu latime de maximum 1 ,00 m si 1,50 m - in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (placi, fundatii);
e} betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1 ,50 m de zona care se betoneaza;
ijbetonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat
inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;
g)se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata
de pozitia prevazuta.
h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-
se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului;
j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de
acces lateral al betonulul, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;
k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari
sau cedari;
I) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe
podine astfel rezemate incat sa nu modifies pozitia armaturii; este interzisa circulatia pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
m) betonarea se va face comlnuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
sau procedura de executie;
n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca
timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se
va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul cimenturilor cu adaosuri -si
respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;
o) in cazul in cares-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii
este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor roslurllor,
5.3. Compactarea betonului
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee,
functie de consistenta betonulul, tipul elementului, etc. In general compactarea mecanica
se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa
caz, cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
• introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor
sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
• intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea
trebuie sa continue pana la pozltla corespunzatoare unui rost;
• se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si
degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat
este lucrabil.
6. ROSTURI DE LUCRU {DE BETONARE)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se
executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre
doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin procedura
de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim, pentru ca ele pot avea rezistenta
mai mica la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii, in cazul in care
rosturile sunt tratate necorespunzator.
De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost, cu consecinte
in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi dispuse in zone ale elementelor care nu sunt supuse la
eforturi mari in timpul exploatarii.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele cerinte:
 -suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe
axa acestora, iar la elevatli perpendiculara pe suprafata lor;
-tratarea rosturilor de lucru:
a) Spalare cu jet de apa sl aer sub presiune, dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5
ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator);
b) lnainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi bine curatata,
indepartanduse betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma
pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impurutati, dupa care se va
uda;
c) lnaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa
absoarba apa dupa regula
-betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafata zvantata
-. La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea sa fie
impermeabile.
Cerintele enumerate mai sus trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor
-neintentionate
- ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni,
nelivrarii la timp a betonului etc.
7.DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita
rezistenta. Trebuie avute in vedere conditlile speciale ale decofrarii elementelor de beton
care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficienta
pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost
proiectate.
Trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care dupa
decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
-partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta
de minim 2,5 N/mm2 , astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.
-cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau
remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa
urmatoarele procente:
 a) 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
b) 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m. Popii de siguranta se vor
indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente: -
95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m; -112% pentru elemente cu
deschideri de 6 ... 12 m; -115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofraril,
se face prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si
pastrate in conditii similare elementelor in cauza, conform STAS 1275-88.
La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina
seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a
betonului din element.
ln cazurile in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda
incercari nedistructive combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu
prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ
C 26- 851 partea a Ill-a, pag 83.
REGULI PRIVIND OPERATIA DE DECOFRARE
1. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
a. Desfasurarea operatiei va fl supravegheata direct de catre conducatorul
punctului de lucru; in cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone
segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea
elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare.
b. Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme.
c. Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se va face treptat, fara socuri,
d. Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de
catre elementele care se decotrsaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajului si sustinerilor.
2. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,00 m, precum si
pentru descintrarea esafodajelor care sustin clntrele boltilor, arcelor, placilor subtiri etc.,
proiectul va trebui sa contina precizari in legatura cu executarea acestor operatii:
numarul de reprize de descintrare, inaltimile de coborare etc.
3. In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va
proceda, de catre conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de
catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat) la o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale slructurii, incheindu-se un proces verbal in care se
vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate.
Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare.
PROTECTIA LUCRARILOR
Pe durata intariri betorulul, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau
degradarilor provocate de executia altor lucrari de natura sa influenteze stabilitatea sau
conditiile de incarcare ale cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei sefului de lot pe baza
respectarii duratei de Tntarire a betonului.
Dupa decofrare se vor curata elementele cofrejelor si suprafetele de resturile de
beton aderente.
RECEPTIA LUCRARILOR
Tn vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari
etapizate astfel: -controlul preliminar al lucrarilor pregatitoare si a elementelor sl
subansamblurilor de cofraj si sustinere; -verificarea in cursul executiei a pozitionarii
cofrajelor in raport cu trasarea si a modului de fixare al elementelor;
REMEDIERI
Proiectantul va decide natura si amploarea remedierilor In functie de caracterul
defectiunilor constatate.
Toate lucrarile de remediere se vor suporta de executant fara costuri suplimentare
pentru beneficiar. Tnainte de turnarea betonului se vor Tnlocui elementele
necorespunzatoare ale cofrajului sau se vor lua masuri pentru dublarea lor
corespunzatoare.
In timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri (daca este cazul) de
readucere a cofrajului Tn limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrarilor de cofrare se efectueaza receptia finala de catre o
comisie formata din reprezentantul beneflclarulul, proiectant si executant.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor
consemna Tn Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin
ascunse. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va Tncheia un nou
Proces verbal.
8. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
 In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, (in special) zona
suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul
structuril, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere
in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa
compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a
capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datorita
radiatiilor solare si vantului;
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
-antrenarii (scurgerilor} pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
-diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; -temperaturii scazute sau
inghetului;
-eventualelor socuri sau vibratii care ar conduce la o diminuare a aderentei beton
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
-mentinerea in cofraje;
-acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
-stropirea periodica cu apa.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nlslp,
rogojini).
Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 +12 ore de la turnare, in functie de tipul de
ciment utilizat si temperatura mediulul, dar imediat ce betonul este suficient de lntarlt
pentru ca prin aceasta operate sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 + 6 ore in asa fel incat suprafata sa se
mentina permanent umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la
apa de amestecare.
Pe timp uscat sl calduros,suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de eel
pufn doua orl pe zl, dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de
rumegus (nlsip) de 34 cm pentru a mentine umiditatea.
 Udarea se va face prin pulverizarea apel, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte
de a se intari suficient. Stropirea betonului se va face eel putin timp de 7 -14 zile.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
-Conservarea caldurii acumulate prin incalzirea materialelor componente si
pastrarea caldurii exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.
-incalzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
-Turnarea betonului in spatii marl incalzite, realizate in constructii prin inchideri
partiale si folosind pentru rest constructia definitiva gata executata.
-Utllizarea acceleratorilor de priza.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilena, atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Curatirea si prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei inainte
de intarirea completa a betonului, utilizandu-se masini de finisat, striat sitaiat rosturi de
contractie in beton.
Se admit urmatoarele defecte in ceea ce prlveste aspectul si integritatea
elementelor din beton si beton armat:
-Defecte de suprafata (porl, segregari superflclale. denlvelarl locale) avand
adancimea de maximum 1 cm, cu suprafata de maximum 400 cm2 /detect, totalitatea
defectelor de acest tip fiind imitata la eel mult 10 % din suprafata fetei elementului pe
care sunt situate.
-Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbituri locale, segregari), avand
adanclmea pana la armatura cu lungimea de maxim 5 cm , totalltatea defectelor de acest
limp fiind limitata la maximum 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele admisibile enumerate nu se inscriu in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare. Daca elementele respective nu
se tencuiesc, ele vor fi remediate conform Normativului C49-87.
In vederea receptiei se vor face urmatoarele verificari:
a. inainte de turnarea betonului. in scopul evitarii punerii in opera a unui beton
necorespu nzator.
b. Dupa turnarea betonului. in scopul remedierii operative a unor cazuri
necorespunzatoare privind rezistenta la compresiune a betonului la varsta de 28 zle,
aceasta se determina ca medie pe fiecare serie de cate trei cuburi la Laboratorul de
incercari pentru betoane.
 in cazul In care clasa betonului este mai mica decat cea prevazuta In proiect, In
termen de 48 ore Laboratorul va comunica rezultatul executantului si furnizorului de
betoane.
REMEDIERI
Se vor adopta In functie de amploarea si natura defectiunilor, pe baza deciziei
proiectantului urmatoarele tipuri de solutii pentru remedieri.
-Rebetonare cu mentinerea armaturilor. -Chituire. -Amorsare si completare. -
lnjectare.
-lnjectare sl placare (consolidare).
De la caz la caz, proiectantul poate prescrie si alte solutii deca cele mentionate.
Chituirea se va face la fisuri In grinzi si stalpi cu deschiderea maxima a fisurii de
0,5mm.
Chituirea se va face cu pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet)
sau cu chit epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pasta de ciment cu adaos de poliacetat
de vinil, iar completarile se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar si beton de ciment.
Solutia cu amorsare si completare se va adopta pentru goluri In sectiune si
segregari. lnjectarile se vor face cu pasta de ciment, rasina epoxidica sau chit.
Solutia de injectare se va adopta pentru grinzi, stalpi, pereti structurali si
buiandrugi cu fisuri cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5-1 mm.
Solutia cu injectare si placare, se va adopta In situatlile de existenta a unor fisuri
cu deschiderea maxima a fisurilor de 1-5 mm, la grinzi, stalpl, pereti structurali si
buiandrugi.
lnjectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de
sticla.
La terminarea lucrarilor, receptia finala se va face de o comisie formata din
reprezentatul beneficiarului, executant si proiectant.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor
consemna In registrul de Procese Verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va inchela un nou
Proces Verbal.
9. CONTROLUL CALITATllLUCRARILOR
 Controlul calitatii lucrarilor de executie se face avand ca baza Legea 10 privind
calitatea in constructii din 1995.
Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor,
specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale expertilor
tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor
constructiilor sunt stipulate in Legea calitatii, H.G. 925/95 si H.G. 766/97.
Controlul executiei Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce
priveste descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului etc., trebuie
consemnate si raportate responsabililor cu executarea lucrarilor.
Procedurile de control al executie, intocmite de executant, vor fi verificate de un
organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.
Controlul echoamentelor, executarii si proprietatilor betonului
a} Controlul calitatii cofrajelor
b) Controlul calitatii armaturilor Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei
tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in constructii.
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta in:
-examinarea documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise
in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
-examinarea aspectului; -verificarea prin indoire la rece;
-verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere,
alungirea la rupere).
Controlul inainte de punerea in opera a betonului lnainte de punerea in opera a
betonului, inspectiile trebuie sa alba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
-geometria cofrajului si pozitionarea armaturii; -inlaturarea impuritatilor si
substantelor de orice natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul;
-stabilitatea cofrajelor;
-integritatea cofrajelor, pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
-tratarea suprafetei cofrajelor;
-curatirea armaturilor de impuritati si substante care ar putea slabi aderenta;
-dimensiunea distantierilor;
-conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare
functie de consistenta specificata a betonului;
 -rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;
-asigurarea unui personal instruit;
-asigurarea unor masuri pentru situatii accidentale.
Controlul in timpul compactarii si tratarii betonului In timpul acestor operanl,
inspectia trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
-mentinerea omogenitatii betonului in timpul punerii in opera;
-distributia uniforma a betonului in cofraj;
-compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactaril;
-inaltimea maxima de cadere a betonului;
-viteza de turnare;
-durata intre etapele de descarcare si turnarea betonului;
-masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
-masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
-tratarea rosturilor inainte de turnare;
-metode de tratare sl durata tratarii betonului in functie de conditiile atmosferice si
evolutia rezistentei;
-evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau
vibratii asupra betonului proaspat.
Criterii de conformitate
Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta prin aplicarea criteriilor de
conformitate trebuie sa se facade catre producatorii de beton, executanti si/sau prin
controlul exterior/de conformitate.
ln cazul in care rezultatele determinarilor nu indeplinesc conditiile de conformitate,
nu au fost efectuate determinari, in cazul unor defecte de executle, sau ln cazul in care
exista dubii cu privire la realizarea rezistentei, trebuie efectuate incercari suplimentare
(prelevari de carote, incercari nedistructive prin metoda nedistructiva combinata
(sclerometrul Schmidt+ ultrasunete), in conformitate cu prevedertle
Normatlvulut pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C26
- 85. Daca rezultatele obtinute pentru anumite elemente structurale in urma aplicarii
metodei nedistructive combinate nu sunt concludente, se vor efectua verificari
suplimentare constand in extrageri de carote din aceste elemente, in locurile indicate de
proiectant. ln situatia in care rezultatele verificarilor suplimentare (obtinute in urma
incercarilor la compresiune pe carote), betonul pus in opera nu indeplineste conditiile
prevazute conform reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va decide expertizarea
lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor
necorespunzatoare. Se vor avea in vedere prevederile normativelor C54/81 si C26/85.
DEFECTE ADMISIBILE
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton sl beton
arm at:
-defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avand adancimea de maximum
1 cm si suprafata de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind
limitata la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;
-defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) cu
adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire , iar totalitatea defectelor de
acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate mai sus pot sa nu se inscrie in
procesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform
Normativului C149/87, pan a la receptionarea lucrarii.
Defectele care depasesc limitele de mai sus, se inscriu in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform
solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert.

4. CONFECT! MET ALICE

1.PREVEDERIGENERALE
Prezentul caiet se refera la conditiile de executie, montare ~i receptlonare a
lucrarilor de conteclle metallca
Confecjlle metalice se vor executa conform detaliilor de executle din proiect,
protejate cu decapant, grund anticoroziv si vopsite in camp electrostatic cu email
conform probelor de culori.
2. MATERIALE SI PRODUSE
Se admit numai produse ale unor producatori care asigura ~i garanteaza calitatea
produselor folosite.
3. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURIT ATll MUNCii ~I PREVENIREA
INCENDllLOR
 La executarea lucrarilor de construcdi se vor respecta rnasurile privind prevenirea
incendiilor prevazute in:
• Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea ~i realizarea
consfrucfiior si lnstalatilor aprobate prin Decretul nr. 290/1977
• Norme de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate de M.C.lnd. cu ordinul nr.
18 N/1976
• Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si nr. 60/1975
• Normele de protectia muncii in activitatea constructii-montaj aprobate de M.C.I.
cu ordinul 1233/D - 1980. La executarea lucrarllor de construcf se vor respecta:
• Normele de prevenire si stingers a incendiilor si de dotare cu masini, instalatii,
utilajer aparaluri, echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenire si
stingere a incendillor in unitatile M.C.lnd. aprobate cu ordinul nr. 742/D - 81
• Normele republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 110/1975 si nr. 39/1975.
• Normele departamentelor de protectia muncii in activitatea de constructii-motaj
aprobate de M.C.lnd. cu ordinul nr, 1253/D - 29 oct 1980.
• Controlul calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din -
Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente - indicativ C 56 - 85 (caietul 1 si caietul 17) si din - lnstructiunile pentru
verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse.
• Corectitudinea executiei, conform prevederilor din normative Pentru lucrarile
gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
4. PRESCRIPTll DE EXECUJIE
ln afara cazului unor specificatii particulare Tn continuarea prezentului caiet de
sarcini, dispozitiile minimale de tratare a metalelor sunt indicate in continuare.
ln studiul pentru proiectul de execute Antreprenorul va detalia tratamentul aplicat.
Protecua contecllllor metalice cuprinde:
~ Curatarea, perierea, degrasarea in atelier, urmat de aplicarea unui strat de
grund anti-rugina.
- Pe santier, retusarsa inainte de montare a zonelor din stratul anti-rugina
degradate in timpul transportului sl depozltarll.
 Relusarea stratului anfl-ruqlna eventual degradat in timpul montajului, suduriilor,
etc. Straturile de finisare se vor aplica prin stropire cu pistolul in doua straturi, in culorlle
specificate.
Conleoflonare elementelor structurii metalice propuse, cat §i montajul lor trebuie
sa fie executate de catre executan] cu experlenta corespunzatorl din punct de vedere al
personalului ~i al dotarii tehnice.
Toate imbinarile sudate executate in atelier sau la montaj trebuie sa se incadreze
in cerlntele clasei de calitate C2 asa cum este definita aceasta in normativul C150-84.
Toate sudurile trebuie sa fie executate pe baza unor proceduri calificate.
OPERATll DE MONTAJ:
- Fixarea provizorie in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin
sudura),
- Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul nivelmetrului si firului de plumb. -
Fixarea definitiva prin sudara sau prin buloane (de la caz la caz, in func\je de solute).
5. CONDIJll TEHNICE PENTRU CALITATE
Otelurile utilizate trebuie sa aibe compozltia chimlca §i caracteristicile mecanice
corespunzatoare pentru marcile §i clasele de calitate prevazute in proiectul de execute.
Materialele de adaus pentru sudare Idaca este cazul) vor fi alese in mod
corespunzator olelurilor care urmeaza sa fie sudate §i trebuie sa corespunda conditiilor
de calitate prevazute in standardele respective.
Executantii care confecfioneaza sau monteza elementele de consfructie din otel
sunt obligati sa inlroduca in lucrare materialele cu calitatea ceruta prin proiect, atestate
prin certificate de calitate.
Abaterile la lorma §i dimensiuni se vor incadra in prevederile STAS 767/0-88 atat
in ceea ce priveste elementele confecllonate in atelier cat §i in ceea ce prlveste
montajul.
Confeclla rnetellca din teava dreplunqhlulara de 8x4cm (80x40mm), ce constitute
structura metallca a fatadei ventilate nu va avea abateri cumulate pe toata lungimea mai
marl de 10mm.
5. CONDIJll DE DEPOZITARE, LIVRARE ~I TRANSPORT
Marcarea elementelor se va face cu etichete autoadezive. Depozitarea
elementelor se face separat pe tipuri. Manipularea, depozitarea sl transportul
elementelor se vor face astfel incat ele sa nu sufere deformatii permanente.
 5. PANOURI COMPOZITE DIN ALUMINIU DE TIP "ALUCOBOND"
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea ~i montare panourilor
compozite din aluminiu de tip ,,ALUCOBONDll.
2. ALCATUIREA PANOURILOR
Panourile compozite din aluminiu de tip -ALUCOBONDll sunt compuse dlntr-un
miez de polietilena nontoxic, intercalate intre doua foi de aluminiu cu grosimea de
0.5mm.
Supratala superioara este dublu lacuita, obtnandu-se astfel o supratata mai
rezlstenta la abraziune, saruri, umezeala ~i razele UV; cu durata de viata foarte mare.
Acest concept simplu da nastere unui produs plan, cu o inalta prelucrabilitate, la care se
adauqa o excelenta rezlstenla in raport cu greutatea.
3. REGULI GENERALE DE MANIPULARE SI DEPOZITARE A PLACILOR
COMPOZITE DIN ALUMINIU
Placlle trebuie manipulate cu atentle atunci cand se transporta sau se descarca.
La livrere/receplie, placile trebuiesc examinate pentru depistarea eventualelor defecte.
Grice defect va fi raportat imediat ~i confirmat de reprezentatul firmei distribuitoare.
Palefli vor fi depozlte], astfel incat sa fie protejatl impotriva umezelii ~i a ploii ~i se va
evita aparitla oricarel forte de condens.
Se vor depozita paletii cu placlle compozite din aluminiu de tip -ALUCOBONDll
unul peste celalalt, maxim 6 pale] din acelasi format. Nu este recomandat sa se
depoziteze placile de tip -ALUCOBONDll in pozitle verticala! Placlle lndlvlduale trebuie
ridicate de pe palet de dol oameni, rldicand toate cele patru colturi ale placii ~i nu trase
una peste cealalta, Atentie sporlta la panourile verticale. Se vor folosl rnanusl pentru a
evita aparilla semnelonzqarlelurlle pe placi, Se va tine cont de urmatoerele informatii
privind folia de protectie a placilor compozite din aluminiu de tip -ALUCOBONDll: Folia
de protectie are 6 !uni garantie la expunerea exterioara ~i de maxim 12 luni la expunerea
interioara. Depa~irea perioadei de depozltare, trebuie evitata. Variatiile mari de
temperatura reduc durabilitatea foliei de protecte pe termen lung. Folia de protecfie se
scoate partial pe durata procesului de procesare, si se inlatura total dupa ce materialul a
fost pus in opera.
 PRECAUTll ~I RESTRICTll/SITUATll DE EVITAT:
- Panourile NU trebuie expuse timp lndelungat la o temperatura de 80°C sau mai
mult.
- Panourile trebuie sa fie astfel montate lncat sa nu existe posibilitatea adunarii de
apa la margine.
- Panourile trebuiesc curatate eel putin o data pe an, conform recomanoamor
producatorului,
- Panourile trebuie manipulate cu atenile (transport/ livrare) ~i depozitate conform
instructiunilor.
- Se vor proteja, conform recomandartor procucatorulu, suprafata si marginile
panourilor.
- Trebuie evitaia depozitarea necorespunzatoare, manipularea, producerea ~i
montarea, ca ~i procesele de construire necorespunzatoare precum ancorarea,
insurubarea §i integritatea legaturii, lipsa materialului de etansare (silicon), protectle fata
de apa I umezeala nesatsfacatoare, etc.
4. PRESCRIPTll DE EXECUTIE ALINIEREA STRUCTURll
Se va avea In vedere ca, la pregatirea pentru montare toate foile sa fie
directionate In acelas sens.
Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti, pentru a indica pozita
corecta a placii la montare.
Este important sa se ia in considerare aceasta direclionare la productie §i
montare, pentru a evita diferente de culori intre panourile alaiurate.
Nerespectarea acestor instructiuni poate duce la diferente inacceptabile la fatada
cladirl
CONDITll DE MONT ARE
Panourile trebuie sa fie montate conform schitelor autorizate.
Pe deasupra, ancorarea §i fixarea trebuie sa fie slqure, conform recomandarilor
tehnice.
Este lndicata folosirea accesoriilor de placare din aluminiu, recomandate de
producator: Profil Structura, Profit Baza, Profil Interior, Profil Superior si a Clipului de
Plastic.
Cand materialul din aluminiu vine In contact cu metale straine, trebuie aplicat un
izolator adecvat, pentru a impledlca reactiile electrolitice sau coroziunea.
 Partile curbate Intre rosturile de lmbinare au voie sa fie izolate doar OUPA ce s-a
lnlaterat folia detasabila.
Executantul se va asigura ca orificiile de evacuare a apei si jgheaburile de
scurgere nu sunt lnfundate ~i sunt lipsite de rnurdarle sau de material de izolare.
Pentru izolare se recornanda izolator din silicon transparent, garantia
transparentei lnflnzancu-se de la 40 pana la 50 de ani.
PROCESAREA SI PRELUCRAREA MATERIALULUI INSTRUMENTE DE
SCRIERE/MARCAJ
Toate semnele sau msrcarne trebuie realizate cu un creion rnoale, un pix folosit in
mod normal pentru aluminiu sau cu o carioca pe baza de apa, a carei urma poate fi
ulterior spalata.
0 ustensila de scriere cu pinion cauzeaza permanent deteriorari, astfel ca nu este
potrivita. NOTA: Unele carioci pe baza de ulei pot penetra materialul, lasand pete pe
suprafata lacuita
BANCUL/MASADE LUCRU
Pentru panourile compozite din aluminiu se pot utiliza diferite mese de productie.
Alegerea depinde in primul rand de solicitarl, costuri si spatiu.
Mesele pot fi construite din PVCl unul din cele mai folosite materiale pentru acest
gen de aplicatie.
Masa trebuie sa fie bine fixata pentru a avea stabilitate.
Suprafata trebuie sa poata ti usor de curatat. Materialul folosit pentru suprafata nu
are voie sa favorizeze adunarea de aschii si de alte resturi, care ar putea deteriora
suprafata panourilor.
Pentru a evita o presiune punctiforma asupra panourilor, se recomanda folosirea
unor dispozitlve de fixare (tip menqhina), insa numai in combinatie cu distantier cu
suprafata plana. In locul de prindere a dispozitivelor de fixare pot ramane urme pe
suprafata panourilor. Pe deasupra, un distantier cu suprafata plana poate servi ca
. margine dreapta la frezare sau taiere. Trebuie acordata atentie fixarii astfel incat panoul
sa nu fie deplasat in timpul productlel, Se va evita impingerea panourilor la asezarea sau
la luarea lor de pe masa .
Pot apare zgarieturile mici.
UTILAJE DE PRELUCRARE Panourile compozite de tip -ALUCOBONDll se
prelucreaza cu scule conventionale utilizare si pentru taierea aluminiului. Folia de
protectie nu se indeparteaza de pe material, pe tot parcursul operatiunilor de taiere,
frezare sau gaurire.

MASINA DE TAIAT/FREZAT
0 masina verticala de taiat panourl, montata la perete este ideala, permitand o
taiere usoara sl o sarja de productie mare in acelasi timp (max. 5 placi ).
Aceasta masina poate fl folosita, pe langa taierea panourilor tip
-ALUCOBONDll, la multe alte operatiuni (ex.:frezare) si este o prima alegere.
Avantajele sale sunt, in mod deosebit, precizia mare cu care lucreaza si viteza mare de
productie.
MASINA DE FREZAT MANUALA
Se utilizeaza masina de frezat manuala sau cu bane de lucru. Ele dau rezultate
exacte la frezari/crestari, formari de canalurl, iar la o manuire corecta dau rezultate foarte
bune. Durabilitatea panzei de circular poate f foarte mare, avand in vedere ca polietilena
si aluminiul sunt materiale rnol.
FREZA MANUALA
Freza manuala reprezinta o alta posibilitate de prelucrare a panourilor, mai ales
la punerea un opera a casetelor (unde sunt uneori necesare ajustari suplimentare).
Este solutia cea mai ieftina, dar cu ea se pot taia doar un numar redus de panouri.
Doar folosita cu indemanare da rezultate satisfacatoare.
Freza manuala trebuie folosita cu sine si ghidaj.
PROCESAREA/PRELUCRAREA/DEBITAREA/T AIEREA
Panourile compozite de tip -ALUCOBONDll pot fi taiate cu circular automat
vertical pentru panel-uri, scule cu disc, fierastrau sau scule manuale.
La taierea panourilor tip -ALUCOBONDll se recomanda in majoritatea cazurilor
miscarea lamei fierastraului, si nu a materialului. In mod normal, pentru taierea panourilor
tip -ALUCOBONDll se pot folosi masinile existente pe piata pentru prelucrarea
metalului si a lemnului.
Lama de taiere variaza intre 2A mm.
Configuratia lamei flerastraului si conditiile de taiere trebuie astfel alese incat
forta de frecare sa fie minima, iar caldura generata in timpul procesului sa ramana
minima.
 TIPURI DE LAMA CIRCULAR PENTRU DEBIT AREA PLACILOR TIP
"ALUCOBOND": FIERASTRAU CIRCULAR
- Materialul cutitului de fierastrau trebuie prevazut cu 2 pana la 4 mm carbura de
wolfram. - Geometria dintelui: dinti in forma de V sau spirala
- Distanta intre dinti bine rotunjita
- Dintele trebuie sa fie oblic, alternativ sau brut
- Divizare: 10 mm pana la 12 mm - Unghi de degajare(y): 10° - Unghi de
etalonare(a): 15°
- Viteza maxima de taiere de 500 m/min nu trebuie sa fie depasita
- Viteza maxima de avansare trebuie sa fie de 30 m/min
- Lama de circular 0 250 mm - 0 300 mm 160 - 72 pentru taiere de maxim 5 placi
FIERASTRAU PANGLICA (PENDULAR)
- Ustensila de taiere fixa trebuie sa fie din otel intarit pentru arcurl,
- Grosime: 0,8 mm pana la 1,2 mm - Latime: 15 mm pana la 25 mm
- Geometria dintelui: dinti cu gheare asezat pe parti alternative cu distante bine
rotunjite
- Divizare: 4 mm pana la 12 mm
- Unghi de degajare: 3° - 5°
- Unghi de etalonare: 35°
- Viteza maxima de taiere de 3000 m/min nu trebule sa fie depasita
- Viteza maxima de avansare trebuie sa fie de 25 m/min.
- Fierastraiele pendulare sunt foarte indicate pentru decupaje.
La fierastraiele portabile si pendulare trebuie avut grija ca suprafata panoului tip
-ALUCOBONDll sa nu fie deterlorata.
Prin stivuirea panourilor pot fi prelucrate mai multe foi in acelasi timp.
La decupari centrale sub materialul care urmeaza a fi taiat se poate pune un
material spumant sau poate fi fixat cu banda adeziva bilaterala.
La folosirea de menghine suprafata trebuie protejata de deteriorari.
- Toate frezele sau cutitele de fierastraie trebuie sa poata fi reglate la viteza
maxima si sa fie din otel sau prevazute cu carbura de wolfram.
 In general, se recomanda o distanta mare intre zimti, cu canale mici si unghi de
ascutire mic.
FIERASTRAU PENTRU GAURI
- Materialul ustensilei de taiere:
otel rapid - Grosime: 0,8 mm pana la 1,2 mm
- Latime: 5 mm pana la 15 mm
- Geometria dintelui: dinte in V sau spirala, asezat alternativ, oblic sau ondulat
- Divizare: 1 2 mm pana la 3mm
1

- Viteza maxima de taiere de 160 m/min. nu trebuie depasita

- Viteza de avansare trebuie sa fie de 6 m/min
GAURIREA MATERIALULUI
Panourile tip -ALUCOBONDll pot fi prelucrate cu masini cu actionare centrala
pentru prelucrat metalul, folosind burghiu spirala, in mod uzual utilizat pentru tabla de
aluminiu sau plastic.
Burghiul trebuie sa fie din otel, tip spirala cu actionare centrala.
Eliminarea rapida a aschiilor, mai ales la polietilena, se obtine printr-o rotatie
inalta, viteza de avansare mica si ridicare ocazionala a burghiului.
Geometria ustensilei trebuie sa arate in felul urrnator: - Unghi al varfurilor: 100°
pana la 140° sau adancitor cu varf centrat - Panta liniei elicoidale: 30°- 40°
- Viteza de taiere trebuie sa fie de 30 r/min. la 300 r/min. (50 - 300 m/min.)
- Avansarea trebuie sa fie intre 0,025 mm/rotatie si 0,5 mm/rotatie.
FREZAREA I FORMAREA DE CANELURI
In comparatie cu foile de tabla, la a caror indoire a muchiilor este necesara o
presa de indoit, panourile compozite din aluminiu de tip -ALUCOBONDll se preteaza
unei usoare si economice prelucrari, pentru realizarea de casete sl forme complexe.
Dupa o frezare usoara a celei de-a doua fete a panoulul, muchiile se pot indoi cu mana
sau cu un profil -Hll care are la interior grosimea placii.
Unghiul frezat poate fi umplut cu sudura cu polietilena. In cazul in care panourile
tip -ALUCOBONDll sunt frezate doar pe o parte, materialul poate fi indoit atat in sus cat
si in jos pentru a obtine un colt interior sau exterior.
Urmatoarele puncte importante trebuie avute permanent in vedere:
 - Locul frezat trebuie sa se afle intotdeauna pe cea de-a doua fata a panoului si
nu trebuie expus intemperiilor
-Adancimea constanta a frezarii garanteaza o linie neteda la indoirea muchiilor-
Adancimea frezarii in V este foarte importanta.
Miezul de polietilena nu trebuie sa fie strapuns prin frezare.
Trebuie sa ramana intotdeauna eel putin 0,4 mm pana la 0,8 mm pentru a proteja
partea de jos din aluminiu si pentru a conferi panoului rigiditatea necesara.
- Cand muchiile placii sunt indoite, trebuie sa ramana loc destul intre cele doua
muchii frezate pentru solutia de etansare (silicon) sau sudura cu polietilena.
- Stabilirea corecta a dimensiunilor de frezare
- Cotele de frezare se calculeaza intotdeauna pornind de la marginea panoulul,
urmatorul punct de reper fiind axul canelului.
Cotele intre frezari se calculeaza din ax in ax. CREAREA DE MUCHll/CASETE
Dupa terminarea operatiilor de frezare pe spatele panourilor tip -ALUCOBONDll,
se pot incepe diferitele operatii de indoire a muchiilor.
Materialul se aseaza cu prima fata pe o suprafata orizontala curata sl plana.
Unghiurile rigide de aluminiu se fixeaza cu atentie pe stratul protector in locul unde
marginile urmeaza a ti lndoite.
Executantul se va aslqura ca unghiul in colt este aliniat exact la mijlocul taierii prin
frezare in V .
lndoirea trebuie sa se realizeze intr-o miscare usoara, dar ferma, astfel incat
prima fata a unghiului sa vina in contact direct cu cea de-a doua fata a placii tip
-ALUCOBONDll.
Muchiile mici sunt mai greu de indolt din cauza parghiei foarte mici. lndoirea
marginilor se poate face in aceasta ajutorul unui accesoriu tip -Hll (care are introdus in
unul din capete o bucata de tip -ALUCOBONDll de 3.0 mm.
FINISAREA SI PILIREA MUCHllLOR
Pentru finisarea muchiilor, cele mai potrivite ustensile/pile sunt cele cu cutite
grosiere sau raspel si cu perforari cu aspectul unei site.
Partea perforata inlatura aschlile, astfel incat se inlatura pericolul unei deteriorari a
suprafetei placii . Directia de pilire urmeaza lungimea muchiei.
 Trebuie avut grija sa nu se execute o presiune excesiva. Casi in celelalte cazuri,
cand se folosesc cleme pentru fixarea panourilor tip -ALUCOBONDll, suprafata
materialului trebuie protejata cu plastic sau lemn.
METODE DE FIXARE/PRINDERE: 1. CU NITURI (NITUIRE)
Placile compozite din aluminiu de tip -ALUCOBONDll se pot asambla cu nituri
de aluminu sau inox similare cu tabla de aluminiu. Nituirea se efectueaza cu aparate
uzuale cu nituri, respectiv nituri oarbe.
Niturile oarbe au mai multe avantaje: volum de munca mai mic, prelucrare
unilaterala a materialului si rise redus al posibilitatii deteriorarii suprafetei.
De asemenea, sunt recomandate pentru productie si niturile semi-tubulare, niturile
masive sau alte feluri de nituri.
lmbinarea cu nituri este foarte adecvata pentru parti care sunt supuse la trepidatii
si vibratii. Se plaseaza capul de inchidere sau capul de strangere al nitului pe partea
profilului de aluminlu, respectiv a tablei.
Cand conditille nu permit acest lucru sau cand trebuie imbinate doua panouri tip
-ALUCOBONDll intre ele, se folosesc nituri cu cap de inchidere foarte mare. La
folosirea in mediul exterior luati in considerare dilatatia panoului.
2. CU SURUBUIRI (INSURUBAREA)
0 alta posibilitate de a imbina panouri compozite de tip -ALUCOBONDll intre ele
sau cu un alt profil este cu suruburi I mijloace de prindere pentru utilaje sau cu bolturi.
Avantajul acestei metode consta in aceea ca partile imbinate pot f oricand
despartite fara probleme.
Se va folosi cea mai mare saiba ca suport pentru a minimaliza presiunea asupra
suprafetei si pentru a impiedica o posibila compresiune a materialului de miez.
Se vor folosi suruburile mai mari de 1,91 cm de la marginea tablei spre inauntru.
Din cauza duritatii reduse a materialului din miez nu se recomanda folosirea mijloacelor
de prindere cu moment inalt de rotatie a surubului.
Pentru adancirea suruburilor in panourile tip -ALUCOBONDU fara preparare
preliminara trebuie fixate piulita si saiba suport pe surub si insurubat capul sistemului de
prindere in tabla.
Folosirea saibelor cu cap inecat este posibila in orice situatie. Se mai pot efectua
si cu suruburi conventionale anticorozive din lemn. La folosirea in mediul exterior, se ia in
considerare dilatatla panoului.
3. SUDAREA CU AER CALO SUDAREA LA AER CALO CU POLIETILENA
Sudarea cu polietilena este o metoda raspandita pentru realizarea unei imbinari
cornpacte, rezistenta la intemperii.
Aceasta legatura nu ofera o rezistenta mecanica inalta. Sudori experimentati si un
echipament de inalta calitate asigura evitarea pericolului unei deteriorari a suprafetei
lacuite a panoului prln lasarea curentului de aer cald sa actioneze prea mult timp asupra
unuipunct.
Desi acest proces este incet si nu duce la transferuri ale incarcarii, este important ca
cea de-a doua fata a panoului sa fie protejata. lnainte de folosirea sistemelor de topire la
imbinarea panourilor tip -ALUCOBONDllJ suprafetele care urmeaza a fi imbinate trebuie
sa fie lustruite si curatate. Se vor indoi marginile panourilor tip -ALUCOBONDll la 45° -
60° cu o masina adecvata de prelucrare a lemnului. Muchiile panourilor tip
-ALUCOBONDll trebuie sa fie indoite intr-un unghi corespunzator produsului finit, astfel
incat suprafata expusa sa se gaseasca pe partea sudata.
Este recomandat sa se foloseasca o bara de polietilena cu densitatea scazuta sl un
aparat de sudat cu aer cald cu viteza mare, care e echipat cu aparat de presare.
SUDAREA CU PISTOLUL DE SUDAT CU PERFORMANTA INALTA
Aceasta metoda se recomanda pentru sudare. Bara se plaseaza manual in jurul
duzei. Curentul de aer fierbinte (230° -260°C) inmoaie si topeste bara, facand posibila
sudarea prin presiune permanenta. Aceasta metoda de sudare da rezultate foarte bune
prin presiunea constanta si incalzirea uniforma atat a barei de sudura, cat si a
materialului de miez. ·
CONDITll MECANICE DE SUDURA
• temperatura de sudare: 230-260°C
• presiunea compresorului: 0,3-0,4 kg/cm2
• presiunea apasarii: 1,0-1,5 kg
• viteza de sudare: 500-1.000 mm/min BARA DE SUDURA In bara de sudura trebuie
sa se gaseasca doar polietilena de calitate: Soft 1800 - HJ alba si I sau neagra. Diametrul
barei trebuie sa fie, in functie de scopul aplicatiei, de 3, 4 sau 5 mm
Stratul exterior al barei de sudura trebuie sa fie inlaturat cu un material abraziv
inainte de folosire. Se va tesi marginea de la capatul barei la 45°,
Temperatura barei de polietilena trebuie sa fie de 265°C ± 5°C.
 Ea trebuie sa fie masurata la 5 mm de la iesirea duzelor cu un termometru cu mercur
sau cu un dispozitiv de masurare pentru bimetal.
La nevoie, duzele de sudura pot fi inlaturate pentru acest scop.
IMBINARE FREZATA
Pentru sudura cap la cap trebuie tesite marginile panoului.
Fiindca miezul se oxideaza la aer, sudarea trebuie sa se realizeze intr-un interval de
12 ore dupa frezare.
Cusaturile sudate pot fi apol prelucrate dupa racire cu un razor sau cu un cutit pentru
retus.
CONTROLUL CALITATll
Calitatea unei suduri se vede in cusaturile de sudura.
0 sudura buna cu o lungime de 60 mm trebuie sa se lase indoita la 180°, fara a
suferi deteriorarL In functie de indoire, sudura trebuie sa fie destul de mare pentru a
folosi o cantitate suficienta de polietilena. In anumite cazuri trebuie produsa o punte
pentru a putea imbina destul material cu materialul mlez. Din motive estetice, sudarea cu
aer cald a miezului termoplastic poate fi folosita ca hidroizolatie. Desi acest proces poate
fi folosit la imbinarea a doua panouri tip ,ALUCOBONDll, imbinarea trebuie intarita cu
tabla de aluminiu daca asupra panourilor actioneaza sarcini mari.
LIPIREA
Cele mai multe materials adezive sl izolatoare nu adera la miezul de polietilena.
De aceea, este posibila doar o lipire la nivelul panzei de aluminiu a panoului tip
ALUCOBONDll.
Pentru a obtine o imbinare prin lipire de durata, trebuie urmate strict instructiunile
producatorului. In cazurile in care timpul de uscare mediu este acceptabil, trebuie luate in
considerare materiale adezive folosite in constructii.
Siliconul este folosit cu succes daca este acceptabil un timp mai lung de uscare.
Pana cand siliconul se intareste, poate f necesara fixarea componentelor cu banda din
material spumant.
Pentru imbinarea de materiale straine trebuie ales un material adeziv care este
adecvat pentru propagarea caldurii fara rupere prin forfecare.
In cazul in care este de asteptat o deplasare mare, folositi un material izolator cu
modul redus (de exemplu imbinare a plasticului cu aluminiul), iar daca se asteapta o
deplasare minima materiale izolatoare cu modul inalt (adica imbinarea aluminiului cu
aluminiul).
lnainte de aplicatia propriu-zisa, confirmati prin teste temperatura suprafetet
aderente, timpul de uscare s. a. m. d.
NU SE VOR COMBINA PANOURILE DIN LOTURI DIFERITE
Nu este recomandata in nici un caz folosirea panourilor din diferite sarje de vopsire
la acelasi perete, pentru a evita posibile diferente de culoare.
De aceea, se vor procura panourile necesare proiectului sub forma unei singure
comenzi (de preferat), pentru a se asigura de uniformitatea culorii.
REPARAREA PANOURILOR ATENTIE:
Panourile tip -ALUCOBONDll care sunt mai tarziu lacuite nu au voie sa fie indoite
sau pliate. Stratul de lac poate suferi deteriorari din cauza elasticitatii reduse la indoire si
pliere.
Aderenta lacului la materialul de miez expus la muchiile taiate este slaba
Toate panourile tip -ALUCOBONDll lacuite pot fi reparate, indiferent de grosimea
lor.
Zone mici, care au fost deteriorate in timpul producerii sau ridicarii pot fi reparate
dupa cum urmeaza:
a. Cu un lac de retusare folosit adesea pentru automobile.
b. Cu materiale recomandate de producatorul diferitelor lacuri si care a livrat lacul
pentru finisarea offline.
Aceste mici retusuri sunt facute in general cu chit pentru glazurat folosit la
automobile, iar acesta se aplica intre primul strat si stratul de acoperire.
Chitul se aplica pe locul turtit care a fost in prealabil slefuit.
Se lasa chitul sa se usuce.
Apoi se slefuieste, grunduieste si lacuieste locul in incheiere in acelasi fel ca si la
caroseria de automobile.
Nu recomandam acoperirea cu chit in modul descris mai sus zone mai mari sau
suprafete intregi.
c. Turtirile mai adanci si mai mari pot ti umplute cu un material de umplutura din
poliester, care se foloseste, de asemenea, si pentru caroseriile auto.
 De regula, o zona turtita mai mare se slefuieste cu o hartie de smirghel mai mare si
se perforeaza. In incheiere, locul se umple, se slefuieste, se grunduieste si se lacuieste.
APLICARE DE FOTOGRAFll /LITERE DIN FOLIE
Panourile tip -ALUCOBONDll sunt foarte adecvate pentru aplicarea de folie adeziva
(litere) si fotografii. Suprafata panourilor tip -ALUCOBONDll poate fi acoperita (manual
sau cu ajutorul de utilaje) cu folie adeziva calandrata sau turnata. lnainte de aplicarea
foliei sau de fotografii, panourile trebuie sa fie curate, lipsite de praf side grasime.
SERIGRAFIEREA Panourile tip -ALUCOBONDll pot fi usor serigrafiate.
Cea mai buna aderenta a culorii se obtine pe suprafete de tip -ALUCOBONDll R si
tip -ALUCOBONDll EGOR
Fiecare culoare serigrafiata trebuie sa fie adecvata unei uscari la aer, unei uscari cu
duze in mai putin de 40 de secunde la o temperatura maxima de 250°F sau unei uscari
la razele ultraviolete.
Temperaturi sau timpl care depasesc aceste limite pot duce la deformarea panoului.
In mod normal, pentru panoul serlgrafiat se foloseste o vopsea din doua lichide pe baza
de epoxid sau poliuretan.
Se recornanda contactarea producatorului de vopsea pentru a determina produsul
eel mai bun pentru o anumita aplicatie.
Pregatirea adecvata a suprafetei pentru serigrafiere este decisiva.
Pentru a inlatura eventualele reziduuri, se va curata suprafata care urmeaza a fi
serigrafiata cu alcool izopropilic.
Se asteapta pana cand alcoolul izopropilic s-a uscat (control vizual) si apoi se
executa serigrafia.
5.CURATAREA/SPALARE SI INTRETINERE
Se recomanda o curatare de rutina a suprafetelor placilor tip -ALUCOBONDll cu
apa si cu o solutie de curatat slaba dupa care se clateste cu apa curata.
Frecventa curatarii, ca sl alegerea solutiei de curatat adecvate depinde de locatia
cladirii si de gradul de murdarire. Nu se vor curata suprafete incalzite de soare (peste
40°C}. Uscarea prea rapida poate duce la formarea de pete.
Dupa spalare trebuie sa se clateasca cu apa curata, pentru inlaturarea completa a
detergentului. Stergerea cu un burete, o bucata de piele sau cu un stergator de geamuri
impiedica formarea petelor de apa.
 Panourile tip -ALUCOBONDll sunt rezistente la medii industriale si au capacitatea
de autocuratare in cele mai multe medii.
Ca si la toate sistemele de metalizare, depunerea de murdarie e impiedicata, iar
durabilitatea imbunatatita printr-o spalare anuala cu apa calda.
Nu sunt necesare operatiuni frecvente de intretinere, ceea ce nu influenteaza negativ
materialul, dar nu duce nici la imbunatatirea aspectului produsului.
INSTRUCTIUNI GENERALE
Depunerea de murdarie nu este incurajata, atat in cazul vopselelor pe baza de
fluorocarbura (PVDF) aplicate prin lacuire prin ardere, cat nici in cazul vopselelor
precolor, poliesterice, acrilice, pe baza de rasina sau organice normale aplicate pe
aluminiu.
Gradul de murdarire depinde in mare parte de conditiile atmosferice in locul unde
este amplasata cladirea. In regiuni cu o industrializare puternlca, ca si in zone in care se
executa lucrari de constructie, poate fi necesara o curatare mai frecventa, nu doar pentru
a imbunatati aspectul, ci si pentru a inlatura murdaria care ar actiona in detrimentul
suprafetei.
In multe cazuri, este de ajuns sa ploua si murdaria este inlaturata, lar carosarea
exterioara se pastreaza curata.
In regiuni cu ploi rare frecventa curatarli trebuie crescuta.
Chiar si la aceeasi cladire, parf care sunt expuse direct, la un nivel inferior, pot
necesita o curatare mai frecventa, in timp ce pentru partile mai putin expuse ajunge o
frecventa mai redusa a curatarii,
ln aceste zone se poate depune murdarie care actioneaza in detrimentul suprafetei.
Toti acesti factori determina planul de curatare.
Curatarea imbracarii exterioare trebuie coordonata cu alte operatiuni de curatare,
necesare pentru componentele de sticla sau cele de aluminiu vopsite.
PROCEDEE DE CURATARE
Dupa terminarea proiectului, reziduurile din constructii, ca betonul, mortarul s. a. m.
d.
Trebuie inlaturate cat mai repede posibil. In cele mai multe cazuri, este sugerata
urmatoarea frecventa a curatarii pentru a pastra suprafata cat se poate de curata:
INAINTE DE SPALARE
 Avand in vedere ca poate f vorba de o murdarire usoara, se recomanda efectuarea
de teste pentru a determina gradul de curatare necesar. lnaintea de folosirea
detergentului, cladirea trebuie clatita cu un jet puternic de apa de sus in jos.
Un volum de apa redus cu presiune moderata este mai indicat decat un velum de
apa considerabil cu presiune mica.
Dupa aplicarea detergentului este eficienta frecarea cu un burete moale sau cu un
material imbibat in detergent.
DETERGENT! I SOLUTll DE CURATARE
Se pot folosi un detergent slab sau o solutie de alcool izopropilic (5-10%) cu un
burete moale si I sau bucati de material.
Spalarea trebuie sa se efectueze cu o presiune uniforma, iar in mod normal se
efectueaza mai intai cu o miscare orizontala, iar apoi cu una verticala.
Dupa spalare, suprafata trebuie bine clatita cu apa curata, iar suprafata clatita se
usuca la aer sau se sterge cu piele, stergator de geamuri sau cu un material fara scame.
INFORMATll SUPLIMENTARE PENTRU CURATARE
Trebuie sa se evite ca solutia de spalare sa picure pe partea de jos a cladirii.
Daca acest lucru se intampla totusi, trebuie ca locul sa fie cat mai repede posibil clatit
cu apa, pentru a inlatura posibilele dungi.
In general, spalarea si clatirea se efectueaza din partea de sus inspre partea de jos a
cladirii.
Evitati picurarea si improscarea in timpul spalan, iar daca acestea se produc totusi,
stergeti suprafata cat se poate de repede.
PROTEJAREASUPRAFETEI
Trebuie avut in vedere ca materialul izolator sau uleiul de masini se inlatura foarte
greu daca s-au uscat deja. In timpul lucrarilor de constructii folia de protectie trebuie
lasata cat se poate de indelungat pe panou, pentru a proteja suprafata acestuia de pete
produse de materialul izolator sau de uleiul de masina.
Daca suprafata este totusi murdarita, petele trebuie indepartate cat se poate de
repede cu un detergent adecvat, inainte ca ele sa se usuce.
OBSERVATll - Nuse vor folosi solutii organice concentrate ca si MEK (metil-etil-
cetona), MIBK (metil-izobutilcetona),
Triclene si diluant de vopsea.
 De asemenea, nu se vor folosi solutii alcaline si acide concentrate si I sau abrazive.
Aceste solutii sau detergenti pot produce umflaturi la suprafata lacului sau chiar ii pot
inlatura. - Nu se vor amesteca diferite solutii de curatare.
Daca acest lucru e necesar, se vor respecta instructiunile producatorului.
De regula, nu este voie sa se foloseasca solutii de curatat care contin particule
abrazive.
Se va evita o frecare excesiva, altfel se poate modifica luciul suprafetei.
- Nuse va curata suprafata la temperaturi extreme. Caldura poate accelera anumite
reactii chimice si poate duce la evaporarea apei din solutie.
- Temperaturile extrem de scazute influenteaza negativ eficienta curatarii.
- Curatarea la temperaturi inalte poate lasa dungi sau pete. In mod ideal, curatarea
se efectueaza cand partea cladirii este in umbra, la o temperatura moderata.
PREVENIREA ZGARIERll PLACILOR
Executantul se va asigura ca pe buretii sau materialele de curatare nu se gasesc
particule dure care ar putea zgaria suprafata. Se va evita curatarea si frecarea excesiva.
6. RECICLAREA
Panourile compozite din aluminiu de tip -ALUCOBONDll sunt complet
reciclabile, adica materialul de miez, cat si fetele din aluminiu pot fi topite si folosite la
producerea de noi materiale de inalta calitate.
7. MONTAREA STRUCTURll SI CASETELOR RE CO MAN DARI DE
PROTECTIE A MUNCii
0 atentie deosebita trebuie permanent consacrata protejarii marginilor panoului.
Se recomanda purtarea de ochelari de protectie in timpul prelucrarii. La taierea sau
frezarea materialului de miez al panourilor de tip -ALUCOBONDll pot degaja particule
fine, astfel ca in timpul acestor procese este de recomandat purtarea unei masti pentru
protectie.
8. TEMPERA TURA DE PRELUCRARE
Prelucrarea panourilor tip -ALUCOBONDll la o temperatura de 10°C sau mai
mica influenteaza dezavantajos aspectul si stratul de suprafata.
9. DILATATIA TERMICA/ PROPAGAREA CALDURll
Trebuie luate in considerare diferentele mari de temperatura intre productia in
atelier si temperatura cea mai ridicata (sau scazuta) la care panoul este expus. Trebuie
luate masuri de prevenire pentru a impiedica o contractie a panoului, care duce la o
curbare inacceptabila si suprasolicitarea elementelor de fixare.
10. ELEMENTE DE IMBINARE
Pentru prelucrarea finala a muchiilor sunt adecvate procese uzuale de prelucrare
a lemnului. Dupa taiera cu un fierastrau pendular pentru gauri, profilul trebuie rotunjit.
Directia corecta de pilire este in sensul lungimii muchiei. lmbinarea profilelor de fixare a
tip -ALUCOBONDJI si a celor de sustinere este deosebit de importanta. Se recomanda
urmarea exacta a instructiunilor de fixare si montaj.
MATERIALE ACCEPTABILE PENTRU ELEMENTELE DE IMBINARE
- aluminiu
- plastic
- otel inoxidabil
- metal cu suprafata tratata sau placat cu cadmiu fara porl, zinc si aluminiu
MATERIALE INACCEPTABILE PENTRU ELEMENTELE DE IMBINARE
- cupru
- alama
- bronz
- fier
- otel brut
11. PLASAREA PROFILELOR DE STRUCTURA
Proiectantul trebuie sa ia in considerare miscarile diferentiale intre structura
metalica si constructia de baza sau alte trasari probabile. In timp ce structura metalica
poate acomoda deplasari normale, la cladiri mari deplasarea poate duce la deformari
vizibile ale formei de suprafata daca nu sunt corect proiectate.
11. DIMENSIUNI SI CRlTERll DE MASURA:
• Aprobari/Metode de testare: BBA 97/3411/C CSTB 2/94-388 DIBt Z-33.2-6
• Presiunea admisa: 51 N/mm2 Abaterea admisa: deschiderea/70
• Distanta intre nituri(prinderi): I = 500 mm
• Devierea minima a structurii: 1/150
• Nituri de aluminiu 05 mm, capul nitului 0 11 - 14 mm; joc la prindere = 0,3 mm Gaura
(0) in tip -ALUCOBONDll:
• 0 7,5 mm: Latime maxima b = 1000 mm Lungime maxima L = 4000 mm Capul nitului 0
11
• 0 8,5 mm: Latime maxima b = 1500 mm Lungime maxima L = 8000 mm Capul nitului 0
14

6. PANOURI SANDWICH
1. PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia inchiderilor din
panouri termoizolante prefabricate, tip sandwich.
Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse din
doua placi de tabla nervurata intre care este injectata o solutie de spuma poliuretanica
rigida, sau vata minerala rigida.
2. MATERIALE SI PRODUSE
Se admit numai produse ale unor producatori recunoscuti si care asigura si
garanteaza calitatea produselor pe plan local.
Suporturile (panourile) intre care este injectata izolatia pot fi din tabla zincata
simpla, din tabla zincata prevopsita, din aluminiu sau din cupru.
Tabla zincata la cald este de tipul Z1A 200LA/ Al conform STAS 10896-80, si are
grosimi de 0,44 - 0,8 mm.
Tabla zincata prevopsita este constituita dintr-un suport de tabla zincata obisnuita,
tratata cu produse fosfo-degresante, pe care se apllca un polimer (5-7 pm) si un strat de
rasini acrilice sau poliesterice (22-25 pm).
Grosimea tablei este de 0,4 - 0,8 mm.
Tabla din aluminiu este fie din Al 99 5 (rezistent la intindere), fie din A1Mg3
1

(semirigid). Grosimea tablei este de 0,6 - 1,2 mm.

In conditii de sarcina usoara, ca suport inferior se poate folosi o tesatura blnimata
placata cu folie din poliefllena,
Executarea lucrarilor de se face tinand seama de urmatoarele prescriptii tehnice:
 • Legea 10/1995 'Prlvind calitatea in constructii".
• STAS 101 Ol/23A - 86 lncarcari date de temperatura exterioara in constructii
civile sl industriale.
•STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale constructiilor.
•STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor
de constructie la difuzia vaporilor de apa.
• STAS 5912-89 Materials de constructii omogene. Determinarea conductivitatii
termice. Normative:
• P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectla la actiunea focului.
• C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
• C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii term ice
la cladiri.
• HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
3. EXECUTIE EXAMINARE
Se var examina zonele si conditiile in care urmeaza a se executa lucrarile de
executie.
Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare.
Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul
in intregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit proces verbal
pentru lucrari ascunse.
In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii
speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc precum si montarea in prealabil
1

a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra
vaporilor etc., aceste conditil vor face obiectul unei veriflcari suplimentare inainte de
inceperea lucrarilor de izolatii.
GENERALITATI
Panourlle tip sandwich sunt furnizate ca prefabricate gata pentru a fl montate.
TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
 Tehnologia de executie va fi conform cerintelor tehnice ale producatorului
materialelor si in functie de conditiile si necesitatile ce rezulta din proiectul de executie.
Panourile tip sandwich sunt astfel fabricate incat sa se imbine unul cu altul.
Este recomandabil ca fixarea de structura de rezistenta sa se faca prin elemente
mecanice de strangere, dar niciodata pe elementul cutat de margine.
Greutatea mica a panourilor face ca ridicarea si montarea lor sa se faca cu
ajutorul mijloacelor mecanice sau electrice de ridicare.
Fiind autoportante, montarea panourilor nu necesita construirea de poduri sau
pasarele ajutatoare.
Pentru pozilionarea panourilor sunt necesari eel putin dol operatori, bine instruiti;
in functie si de lungimea panoului.
Dupa pozitionarea perfecta, se vor executa gaurile pentru suruburile de fixare.
Gaurile vor avea un diametru mai mic decat eel al suruburilor.
Este bine ca fixarea panourilor sa se faca cu suruburi autofiletante, folosind
masini portabile pentru insurubare, reducandu-se astfel efortul operatorului si
excluzandu-se posibilitatea craparii spumei interpuse intre suporturile din tabla.
CURATARE SI PROTEJARE
Lucrarile se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform
recomandarllor producatorului materialelor ce intra in alcatuirea placilor.
VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Toate verificarile se vor efectua -bucata cu bucatall si se vor inscrie in procese
verbale de lucrari ascunss, conform instructiunilor respective.
La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de
verificare pe parcurs, comparandu-1 cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in
limitele abaterilor admisibile.
Se vor verifica:
-alipirea si fixare corecta a placilor; nu se admit rosturi nesimetrice, desprinderi,
alunecari a placilor, etc.
In cazul aparitiei acestora, repararea lor este obligatorie.
- nu este recomandata in nici un caz folosirea panourilor din diferite sarje de
vopsire la acelasi perete, pentru a evita posibile diferente de culoare.
De aceea, se vor procura panourile necesare proiectului sub forma unei singure
comenzi (de preferat), pentru a se asigura de uniformitatea culorii.
 - se va respecta directiei de montare a placilor si paleta de culori conform
planselor desenate
- Nu se vor admite deterloran ale placilor tip sandwich (zgarieturi, urme de lovre,
ciobiri ale muchiilor, gauri ratate;
Rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor inregistra conform
instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse; deficientele constatate vor fi
consemnate in procese verbale si se va trece imediat la remedierea lor, incheindu-se
intr-un proces verbal de lucrari ascunse; dupa acestea se pot executa lucrarile de
protectie si cele conexe;
4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT
Materialele livrate vor fi insojte de certificatele de calitate.
Executantul trebuie sa-~i organizeze ln asa fel transportul, depozitarea ~i
manipularea materialelor Tncat in momentul punerii In opera sa corespunda conditiilor
tehnice de calitate impuse de normativele Tn vigoare.
Panourile tristrat se pot transporta cu mijloace auto si/sau pe cafe ferata.
Capacitatea de transport se alege in functie de lungimea panourilor si se va avea
in vedere urmatoarele: - asezarea in mijloacele de transport se face numai in planul
orizontal al panourilor; - este recomandabila folosirea unor distantieri si a unor suporti, in
functie de dimensiunile si tipul panourilor.
Depozitarea se face in stive avand o panta de minim 5% pentru a permite
scurgerea apei de ploaie.
Livrarea se face in pachete. Numarul panourilor din fiecare pachet pentru panouri
tristrat - 22 buc,
La montaj se vor respecta cu strictete conditiile tehnice impuse prin agrementul
tehnic

7. HIDROIZOLATll
1. PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet se refera la conditiile de executie cu materiale bituminoase a
hidroizolatiilor sl lucrarllor aferente acestora.
2. MATERIALE SI PRODUSE Se admit numai produse ale unor producatori
recunoscuti si care asigura si garanteaza calitatea produselor pe plan local.
 Executarea lucrarilor de hidroizolatii se face tinand seama de urmatoarele
prescriptii tehnice:
•STAS 2355/1 - 85 Lucrari de hidroizolatii in constructii.
• C217 - 83 Normele tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei din folii
din PVC plastifiat la acoperisuri.
• NP 040 - 02 Normativ privind prolectarea, executarea si exploatarea
hidroizolatiilor la cladirii. MATERIALE PENTRU HIDROIZOLATll CE SE VOR FOLOSI IN
CADRUL PROIECTULUI VOR AVEA URMATOARELE CARACTERISTICI :
- Strat hidroizolator din membrana sintetica din PVC-P, cu grosimea de 1,5 mm
(rezistenta la rupere = 15 N/mm2, alungire la rupere = 240%, rezistenta la strapungere
LIT = 40 kN/m / 40 kN/m, flexibilitate la rece = -25°C, greutate = 1,8 kg/mp)
Conditii de executie: pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare,
vor ti respectate urmatoarele conditii:
• Lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de echipe specializate.
• Se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape
de locul executiei
• Se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea
materialelor
• Se va controla calitatea si cantitatea foilor bitumate a bitumurilor si a
materialelor auxiliare, daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice.
• Lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5°C, fiind
interzisa executia acestora pe timp de ploaie sl burnita.
3. EXECUTIE EXAMINARE
Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a se executa lucrarile de
hidroizolare. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare.
Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolafll daca suportul
in intregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit proces verbal
pentru lucrari ascunse. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii
prevede conditii speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc, precum si
montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de protectie
anticoroziva sau contra vaporilor etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari
suplimentare inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.
 Stratul suport sa nu prezinte asperitati mai marl de 2 mm iar planeitatea lui sa fie
continua, fiind admisa ca abatere o singura denivelare de +5 mm pe o suprafata
verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie;
GENERALITATI
Hidroizolatiile se vor pune in opera conform panoului - martor aprobat.
Lucrarile asociate cu hidroizolatiile, inclusiv (dar fara a se limita la acestea)
termoizolatiile necesare, scafele, etansarea rosturilor, etc; trebuie efectuate de
montatorul hidroizolatiilor.
Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea normelor de munca sunt
urmatoarele:
- se lucreaza la temperaturi de peste 5°C.
- se lucreaza la lumina zilei
TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
Tehnologia de executie va fi conform cerintelor tehnice ale producatorului
materialelor ce intra in compozitia stratului hidroizolator si in functie de conditiile si
necesitatile ce rezulta din proiectul de executie.
CURATARE SI PROTEJARE
Lucrarile se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor
producatorului materialelor ce intra in alcatuirea hidroizolatiei.
VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Toate verificarile se vor efectua -bucata cu bucatall si se vor inscrie in procese
verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa sl continutul actelor de
verificare pe parcurs, comparandu-1 cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in
limitele abaterilor admisibile.
In cazul hidroizolatiilor, prin - faza de lucrarell se intelege - in plus fata de
instructiunile pentru verificarea si recepttonarea lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari -
si o grupare de tronsoane, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara
intreruperi in zone in care s-ar putea produce dificultati functionale.
In plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs ;
numarul sondajelor va fi de eel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze, premergatoare
sau executare a lucrarilor.
 La receptia preliminara se va proceda ca si in cazul veriflcarii pe faze, insa
numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.
Se vor verifica:
-stratul suport sa nu prezinte asperitati mai marl de 2 mm iar planeitatea lui sa fie
continua, fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata
verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie. -racordurile intre diferite suprafete, cu
abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau prescriptii tehnice de - 5 si +10
mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi.
-lipirea corecta a foliilor; nu se admit deslplrl, alunecari si basici cand acestea
apar, repararea lor este obligatorie. -latimea de petrecere a foilor (7 ... 10 cm longitudinal,
minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal
si de minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate, trebuie
refacute.
-respectarea directiei de montare a tailor; pana la 20% panta, se pot manta si
paralel cu strasina dar peste 20% panta, numai in lungul liniei de cea mai mare panta. -
realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau
tuburi.
- se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la
reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere, care
trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie inundate;
- tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturl, copertine, glafuri, etc.)
se va verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata, racordata
cu hidroizolatia si fixata de constructie;
verificarea se va face atat vizual cat si prin tractiune manuala;
Rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor inregistra conform
instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse;
deficientele constatate vor f consemnate in procese verbale si se va trece imediat
la remedierea lor, incheindu-se intr-un proces verbal de lucrari ascunse; dupa acestea se
pot executa lucrarile de protectie si cele conexe;
4. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATll MUNCii SI PREVENIREA
INCENDllLOR
La executarea lucrarilor de constructii se vor respecta masurile privind prevenirea.,
incendiilor prevazute in:
 • Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decretul nr. 290/1977
• Norme de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate de M.C.lnd. cu ordinul nr.
18 N/1976
• Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii sl
Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si nr. 60/1975
• Normele de protectia muncii in activitatea constructii-montaj aprobate de M.C.I.
cu ordinul 1233/D - 1980. La executarea lucrarilor de constructii se vor respecta:
• Normele de prevenire si stingere a incendlilor side dotare cu masini, instalalil,
utilaje aparaturi, echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenire si
1

stingere a incendiilor in unitatile M. C. Ind. a probate cu ordinul nr. 7 42/D - 81

• Normele republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 110/1975 si nr. 39/1975 .
• Normele departamentelor de protectia muncii in activitatea de constructii-motaj
aprobate de M.C.lnd. cu ordinul nr, 1253/D - 29 oct 1980.
• Controlul calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din -
Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente - indicativ C 56 - 85 (caietul 1 si caietul 17) si din - lnstructiunile pentru
verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse.
• Corectitudinea executiel, conform prevederilor din normative Pentru lucrarile
gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

8. PERETI USORI DE COMPARTIMENTARE, TAVANE FALSE SI PLACAJE

DIN PANOURI GIPS-CARTON FIXATE PE STRUCTURA METALICA
1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini prezinta tehnologia lucrarilor de constructie a peretilor
usori si a placajelor din panouri gips-carton fixate pe structura metalica precum si a
utilizarii accesoriilor necesare acestui tip de lucrari. Peretii alcatuiti din placi de gips-
carton montate pe structura metalica sunt pereti despartitori de interior neportanti a caror
rezistenta mecanica rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu
elementele rigide ale constructiei sl cu placile de gips-carton. Caracteristicile de izolare
fonica, termica si de siguranta la foe rezulta din caracteristicile placilor de gips-carton dar
si al straturilor de umplutura montate la interiorul peretilor. In conditiile unor eforturi
suplimentare provenite din suspendarea pieselor de mobilier sau a echipamentelor
tehnico-sanitare, acestia vor fi rigidizati prin introducerea unor rigle metalice sau a unor
profile suplimentare. Dimensiunile elementelor si inaltimea pana la care se va monta
structura metalica, numarul si calitatilor straturilor de placare precum si tipul de izolatie
vor fi stabilite de proiectant avandu-se in vedere recomandarile producatorului si
cerintele functionale specifice ca rezistenta la umezeala, rezistenta la foe si izolarea
fonica. Toate aceste caracteristici vor fi evidentiate prin planse desenate cuprinse in
proiectul tehnic sau in cadrul detaliilor de executie. Stratificatia peretilor de gips-carton va
fi diferita in functie de tipul de compartimentare proiectat. Se vor folosi in general pereti
cu stratificatie dubla (placare cu doua foi de gips-carton pe fiecare fata), placarile pe o
singura fata a structurii metalice realizandu-se de asemenea prin stratificatie dubla tripla
in cazul pretejarii la foe a elementelor de structura.
In ambele situatii se vor respecta tolerantele de planeitate si cele unghiulare.
Orice abatere de la acestea vor conduce la dezasamblarea zonei afectate si inlocuirea ei
cu elemente nol dispuse corespunzator exigentelor solicitate.
Acestea din urma precum si cheltuielile rezultate din activitati conexe acesteia vor
fi suportate de catre executant. Rezistenta la apa Peretii din gips-carton rezistenti la
umezeala sunt realizati prin utilizarea pentru placaj a unor placi cu o captuseala din
carton specific impregnat pe ambele parti cu o solutie hidrofoba.
Acest tip de placaj se poate practlca, dupa caz, atat pe o singura fata a peretelui
cat si pe ambele.
Rezistenta la foe Fiind alcatuiti din materiale incombustibile - placi gips-
carton .panourl de tip sanwich cu miez de vata minerala, elemente metalice, umplutura
vata minerala - peretii din gips-carton pot servi ca pereti antifoc, caracteristicile acestora
depinzand de numarul si tipul de placi de gips-carton folosite.
Protectia acustica Caracteristica de protectie acustica a peretilor despartitori din
gips-carton depinde de tipul si numarul panourilor de gips-caron folosite dar si de tipul si
dimensiunea stratului izolator din interior.
2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA EN ISO 1461
Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice - specificatii si metode de
testare EN ISO 140-3: 1995
Acustica - Masurarea izolatlei fonice in dadiri si la elementele cladirii Partea,
- masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior a elementelor
cladirii EN ISO 140-4:1998
- masurarea izolatiei fonice in cladlrl si la elementele cladirii
- masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi
 - manualele producatorilor de gips-carton acreditati - Knauf, Rigips,
Lafarge EN ISO 140-3 :1995 // Amd 1:2004
- Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare IM
006-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrarile de zidarie,
montaj prefabricate si finisaje in constructii In conditiile unor eventuale
contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii tehnice si
standardele si normativele enumerate anterior, vor avea prioritate
prevederile din standarde si normative.
3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Se recomanda utilizarea sistemului Siniat D150 - Perete distributiv tip "D cu
11

grosimea de 150mm, format prin fixarea placilor NIDA Standard 12.5, cats doua randurl,
pe fiecare parte a scheletului metalic alcatuit din profile tip NIDA Metal UW100 ~i CW100
(simple, fixate la interax de 60cm), cu vata minerala la interior. Placile de gips-carton
folosite vor fi de tip NIDA Hydroflam 12,5mm- rezistente la umezeala pentru zona
grupurilor sanitare si tip NIDA Standard 1215 mm pentru peretii de compartimentare
interiori. Pentru tavanele suspendate se vor folosi profile metalice NIDA Standard CD 60,
piesa de suspendare rapida, tirant cu bucla si bolt de ancorare. Aceste sisteme pot fi
inlocuite cu unele similare ale aceluiasi producator sau ale altar producatorL In scopul
unei puneri in opera corespunzatoare se recomanda utilizarea echipamentelor si
uneltelor urmatoare: nivela, surubelnita I masina gaurit electrica, ruleta, drlsca, spaclu,
banda abraziva, foarfece pentru tabla, cuter. Sisteme pereti despartitori pe structura
metalica Siniat Tip Sistem Placaj Dimensiuni (mm) lzolare Fonica Transfer termic
Rezistenta Grosime Profil Placaj la foe D 150 N lDA standard 150 CW100 2 x 12,5 53 dB
0.61 90' Vata minerala de sticla OF 40 acustic - densitate 15 kg/me - placi
100x1200x7600 mm
4 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
OPERATIUNI PREGATITOARE
lnspectarea si curatarea zonelor in care urmeaza a fi puse in opera elementele de
constructe Siniat Asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni. Asigurarea
spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru a materialelor de constructie
Aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
Punerea in functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat; Trasarea si veriflcarea
axarii peretilor; Verificarea si indreptarea materialelor verticale si orizontale care leaga
peretii de structura; Pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti etc.; Rectificarea
eventualelor neregularitati din structura; Lucrarea se va incepe dupa indeplinirea
conditiilor tehnologice generale.
GENERALITATJ
 Lucrarile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie, instructiunile
tehnice aplicabile, instructiunile producatorului, declaratia de conformitate si prevederile
din prezentul caiet de sarcini. Verifrcarea existentei autorizatiei de construire si a
procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru. Controlul materialelor
intrebuintate si al modului de executie se va face pe intreaga durata a lucrarii. Muncitorii
sunt dotati cu toate sculele, uneltele, dispozitivele si materialele auxiliare necesare
pentru executia lucrarilor. Se recomanda instruirea personalului executant cu privire la:
prevederile prezentului caiet de sarcini; cunoasterea particularitatilor elementelor ce
constructie Siniat a sculelor si dispozitivelor de lucru (pentru aceasta se poate solicita
asistenta tehnica din partea producatorului); normele de protectie a muncii si P.S.I.
specifice activitatii desfasurate; dotarea cu echipamentul de protectie specific: salopeta,
casca, cizme de cauciuc, ochelari de protectie etc. lnainte de a se incepe lucrarlle,
constructorul este obligat a verifrca prin sondaj calitatea elementelor de constructie Siniat
in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile, tiposortimentatia de produse utilizate,
certificatele de conformitate si marcarea pachetelor de elemente, in vederea respectarii
proiectului de executie a lucrarilor,
TEHNOLOGJA DE EXECUTIE
PERETll DESPARTITORI
In urma trasarii pozltiei peretilor se vor amplasa profilele de racordare UW
prevazute pe o fata cu banda de etansare si se fixeaza cu elemente de prindere
universale - suruburi cu dibluri filetate, amplasate la distante de max. 80 cm unele de
altele. Din motive de izolare acustica aceasta prindere se va executa cat mai strans. In
urma fixarii profilelor UW la nivelul pardoselii si al planseului se vor introduce profilele
montant CW la o adancime de minim 2 cm in interiorul profilelor UW. Acestea vor f
amplasate la o distanta de maxim 60 cm unele fata de altele, vor fr introduse incepand cu
latura inferioara si vor avea latura inchisa spre directia de montaj astfel incat fixarea
panourilor sa inceapa de la muchia stabila. Odata realizat intregul segment de perete se
va continua cu panotarea primei fete a peretelui. Aceasta se va incepe cu montarea unui
panou intreg - latime 120 cm prin fixarea acestuia de profilele metalice cu suruburi
autofiletante amplasate la distante de maxim 75 cm unele fata de altele pentru primul
rand de panotaj si 25 cm unele fata de altele pentru eel de-al doilea rand de panotaj. In
cajul celui de-al doilea rand de panouri de va incepe cu o jumatate de panou pentru a se
realiza o alternare optima a rosturilor. Dupa finalizarea primei fete a peretelui se vor
manta in interiorul acestuia, dupa caz, traseele electrice si sanitare lar in final se va
introduce izolatia din vata minerala de sticla DF 40. Aceasta trebuie sa umple in totalitate
spatiul dintre cele doua fete ale peretelui si va ti impiedicat sa alunece prin fixarea cu
agrafe. In urma finalizarii amplasarii traseelor si a izolatiei se va continua cu montarea
panourilor ce vor constitui cea de-a doua fata a peretelui. Montajul acestora se va realiza
similar cu prima fata.
 GOLURILE
Pentru realizarea unui gol de usa in cadrul peretilor de compartimentare din gips-
carton se va intrerupe profilul UW inferior iar viitorul gol se va borda cu profile verticale
CW iar ca buiandrug se va utiliza un profil UW amplasat la cota corespunzatoare.
Alaturarea panourilor din care se realizeaza peretele trebuie sa se produca intotdeauna
deasupra buiandrugului si niciodata in dreptul profllelor verticale ale tocului. In acest
scop, in profilul buiandrug se aseaza doua profile montant decalate spre interior fata de
cele ce bordeaza golul.
INSTALATll SI RACORDURI
Traseele instalatiilor electrice si sanitare ce vor strabate interiorul peretilor de
compartimentare din gips-carton vor fi amplasate la nivelul golurilor prevazulte in profilele
CW. In cazul exceptional cand acestea nu vor fi suficiente, se pot executa noi goluri insa
care nu vor depasi dimensiunea efectiva si nici distantele de dispunere ale unora fata de
altele ale golurilor existente. Dozele pentru racordurile electrice se vor aplasa dezaxat
fata de profilele CW, in goluri executate cu unele corespunzatoare acestui tip de lucrare.
Racordul cu pardoseala sau planseul se va executa prevazandu-se un rost elastic posibil
de finisat prin lucrari de zugraveala intre cele doua elemente. Exceptie de la acest caz
face situatia in care peretele de compartimentare va fi amplasat pe sapa de suport a
pardosefl, caz in care nu se va ma executa rostul respectiv. In cazul racordului cu tavane
false alcatuite din placi gips-carton sau placi celulare modulare se vor utiliza profilele
specifice ale sistemului de tavan fals. Racordul cu alti pereti de compartimentare se va
executa conform cu plansele desenate cuprinse in proiectul tehnic de arhitectura si
respectand detaliile producatorului.
PLACARI CU PLACI GIPS-CARTON
Placarile cu placi gips-carton pe schelet structura metalica se vor executa similar
cu peretii despartitori din placi gips-carton fixate pe structura metalica. Elementele
structurii metalice se vor fixa de diferitele elemente de constructie (montantii si traversele
fatadei cortina, planseul B.A. etc.), se va introduce umplutura de Vata minerala de sticla
OF 40 iar placajul se va executa respectand aceleasi specificatii ca in cazul peretilor.
Deoarece placajul se va executa intr-un singur strat, suruburile de fixare se vor amplasa
la distante de maxim 25 cm unele fata de celelalte.

TAVANE FALSE DIN GIPS·CARTON

Tavanele false din gips-carton se vor realiza prin ancorarea directa a cadrului
metalic profile CD de planseul din tabla cutata. prin intermediul boltului de ancoraj si a
piesei de ancorare rapida cu ancora si opritor. Elementele scheletului metalic se vor
dispune paralel unele fata de altele la o distanta de aproximativ 60 cm intre ele si 10 cm
fata de perete Jar racordurile se vor fixa la o distanta maxima de 120 cm unele fata de
altele si maxim 40 cm fata de perete in cazul primului racord. In cazul unor incarcari
suplimentare provenite din corpuri de iluminat, accesorii etc., distanta dintre carouri
scade pana la 70 cm. Dispunerea placilor de gips-carton se va face transversal fata de
profilele de montaj. Rosturile dintre placl se vor dispune pe profile si se vor decala intre
ele cu min 40 cm. Fixarea placilor de gips-carton se va incepe din mijlocul sau din coltul
placii pentru a evita suprapunerile. lmbinarea cu alte elemente de constructie se va
realiza elastic, permitand miscarea placilor. In aceasta situatie se va folosi banda de
separatie Siniat si pasta de umplere a rosturilor. Rosturile structurale vor fi preluate si in
cadrul tavanelor false. Pentru suprafete cu laturi mai mari de 15 m sau la ingustari
considerabile ale tavanului se vor realiza rostri constructive. lnainte de aplicarea pastei
de umplere a rosturilor se va astepta pana la disparitia eventualelor schimbari de
dimensiune si forma ale placilor datorate variatiilor de temperatura si umiditate. La
operatiunea de spacluire se va asigura in incapere o temperatura de min +10°C.

FINISAREA
In prima etapa se astupa sanfrenul imbinarilor si se repara suprafetele deteriorate.
Se pozeaza banda de armare, astfel incat aceasta sa fie inglobata in stratul de material.
Se va evita formarea bulelor de aer. Dupa intarirea materialului se repeta operatiunea de
spacluire si slefuire a neregularitatilor. Se vor spaclui si elementele de fixare ale placilor
(capetele suruburilor). In cazul placarii cu mai multe straturi, se vor spaclui rosturile
fiecarui strat. lnainte de aplicarea pastei de umplere a rosturilor, se va astepta pana la
disparitia eventualelor modificari de forma si dimensiuni ale placilor, datorate variatiilor
de temperaturasi umidltate ce ar rezulta din lucrarile de aplicare sapa sau de tencuire. La
operatiunea de spacluire, temperatura in incaperi trebuie sa fie> +10°C, Temperatura
mediului ambiant si a cladirii trebuie sa fie > +5°C. lnainte de aplicarea unei vopsele sau
a unui strat de acoperire si inainte de lucrari de placari, placile de gips-carton Siniat se
vor grundui, care asigura egalizarea absorbtiei diferite a cartonului si a materialului de
spacluire. Grundul trebuie sa fie corespunzator vopselei sau stratului de acoperire si vor
fi respectate obligatoriu directivele de prelucrare ale furnizorului procusulul, Suprafata
spacluita trebuie sa fie perfect uscata inainte de acoperire.
VERIFICAREA CALITATll SI RECEPTIA LUCRARILOR
La verificarea calitatii lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -
calitatea materialelor; nu se admite introducerea in lucrare a materialelor deteriorate; -
planeitatea fetelor, nu se admit devieri peste 3mm/m - finisarea rosturilor verticale si
orizontale; - suprapunerea corecta a placilor in ce priveste rosturile de imbinare; -
finisarea colturilor exterioare si interioare Pentru a obtine lucrari de calitate este necesar
sa se respecte proiectul de executie, detaliile tehnice ale producatorilor de rnaierlale,
precum si prevederile legale in vigoare efectuandu-se verificari necesare in timpul
executiei cat si dupa terminarea lor. Rezultatele verificarilor se vor consemna in procese
verbale.
9. CAIET DE SARCINI ZUGRAVELI
1 GENERALITATI
Prezentul caiet se sarcini se refera la conditiile tehnice ce trebuie indeplinite in
vederea executarii lucrarilor de zugraveli la pereti si tavane precum si la specificatiile
tehnice ale materialelor ce vor fi puse in opera.
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si
agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa
corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de
certificate de calitate.
Vopselele lavabile se vor livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului
conform specificatiei proiectului de executie.
Se va avea in vedere respectarea indicatiilor privind suprafetele ce urmeaza sa
primeasca acest tip de finisaj si planeitatea suprafetelor finisate.
Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele:
- date tehnice privind fiecare tip de vopsea lavabila si materiale auxiliare.
- date privind intretinerea, incluse in instructiunlle de intretinere
- mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului
aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de
vopsea lavabila necesar.
- mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi
puse in opera, din fiecare tip de vopsea lavabila necesar, aratand intreaga gama de
culori, texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in
lucrarea terminata.
Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.
Producatorul va fl o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor
indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure
intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate.
Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in
executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul
vopselelor.
 Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de vopsea
lavabila necesar.
lnainte de inceperea executiei vopsitoriilor la pereti se va realiza cate un panou ca
mostra pentru fiecare tip de vopsea speclllcat, pentru a se verifica alegerea facuta pe
mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei.
Mostrele scara 1: 1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul
general.
Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei sl orei
realizarii mostrelor.
Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general.
Mostrele scara 1 :1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard
pentru aprecierea lucrarii finale.
Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1 :1 si se vor indeparta de pe santier.
Mostrele scara 1 :1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei
preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. lnainte de livrarea fiecarui tip de
vopsele lavabile, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste
compozitia fizica si chimica a vopselel, calitatea in conformitate cu aceste specificatii.
Materialele vor ti livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea
producatorului si numarul lotului.
Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala,
murdarlre, temperaturi extreme si umiditate.
Vopselele vor fi depozitate in cutiile in care au fast livrate.
Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta
instructiunile si recomandarile producatorului.
Se va mentine temperatura minima ambientala de 100 C pe tot timpul montajului
si 8 zile dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile
producatorului.
Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor in vederea uscarii uniforme a
suprafetelor vopsite. lnainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii la pereti si plafoane
toate lucrarile si reparatiile de tencuire, glet, placaje, instalatii sanltare, electrice si de
incalzire, trebuie sa fie terminate.
Vor fi terminate pardoselile reel, exclusiv lustruirea.
La incaperile prevazute cu mocheta, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii
imbracamintii pardoselii dupa ce se vor lua masuri de protectie a stratului de suport.
 Tamplaria metalica trebuie sa fie montata definltlv, cu toate accesoriile montate
corect. Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva.
Se vor livra cutii intregi sigilate de vopsea intregi identice cu cele puse in opera,
intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de vopsea lavabila, ambalat pentru depozitare
si identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. In conditiile unor
eventuale contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii tehnice si standardele si
normativele enumerate anterior, vor avea prioritate prevederile din standarde si
normative.
2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA C3-76- Normativ pentru
executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Se recomanda utilizarea vopselelor Baumit Nanopor culoare RAL 9010 Pure white
si vopsea Baumit Artline Lasur culoare Ral 9023 Pearl dark grey sau similar, conform
caracteristicilor.
In scopul unei puneri in opera corespunzatoare se recomanda utilizarea
echipamentelor si uneltelor specifice acestei categorii de lucrari: cutite razuire vopsea,
recipienti vopsele, mixer pentru vopsele, trafalet cu maner reglabi, diferite tipuri de role
pentru vopsea, pensule de diferite grosimi si marimi, etc.
Vopsea Baumit NanoporColor - vopsea mineral a gata preparata pe baza de
silicat de potatiu pentru interior si exterior Date tehnice Compozitie Lianti minerali,
umpluturi minerale, silicat de potasiu, pigmenti de natura organica, adaosuri minerale,
apa Continut de parti solide: ca. 65% Densitate: ca.1,50 kg/dm3 Valoare pH: 12
Necesarul de material (pe suport fin) ca. 0,5 kg/m pe strat (inclusiv grundarea) Culori 200
nuante (conform paletarului) Livrare cutie 5 kg, 1 palet = 48 cutie = 240 kg cutie 25 kg 1 1

palet = 16 cutie = 400 kg Factor al rezistentei la permeabilitate la vapori (µ)ca. 30-40

Depozitare 12 luni, inchls, la loc uscat si ferit de inghet
Vopsea Baumit Artline Lasur - vopsea lazur gata preparata, pe baza de rasini
organice pentru finisare interioara si fatade Date tehnice Densitate cca. 1,0 kg/dm
Valoarea pH-ului 8,5 Clasa de luciu luciu matasos Consum de material (pe suport fin)
cca 0,08 - 0, 1 kg/m pentru un strat de aplicare Factor al rezistentei la permeabilitate la
vaporii de apa µ cca. 50 Timp de uscare in functie de tehnica de prelucrare pana la 12
ore (la temperaturi mai joase si/sau umiditate sporita, timpul de uscare poate sa se
prelungeasca!) Culori 24 de culori Depozitare 12 luni, inchis, la loc uscat si ferit de inghet
Se vor respecta standardele si toate ce[elalte cerinte indicate pentru fiecare
material.
 Se vor prevedea cutii inchise sigilate, aflate in termenul de garantie specificat pe
ambalaj fara defecte care sa afecteze utilizarea indicata; lntreaga cantitate de vopsea
necesara va fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare sl
calitate de vopsea specificata; vopseaua va avea caracteristicile conforme cu certificatele
de calitate si cu inscrisurile de pe ambalaj.
Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea
vopseel, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de vopsea lavabila
specificat. Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive
indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului.
4 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
1 GENERALITATI
Se va examina starea stratului suport pe care se va executa vopsitorla la pereti si
plafoane cu vopsele lavabile.
Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare.
Vopselele lavabile se pot aplica pe peretii si plafoanele din zidarie, din gips-carton.
Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala ln vederea finisarii cu vopsele lavablle,
suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai
putin vizibile.
In cazul suprafetelor tencuite plane si netedeJ toti porii ramasi de la turnare se vor
umple cu mortar de clrnent-var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesite in relief au
fost indepartate.
Pregatirea suprafetelor gletuite Suprafetele cu glet de ipsos, trebuie sa fie plane si
netede fara desprinderi sau fisuri.
Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceasi
compozltie cu a gletului.
Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara din 2 parti
ipsos si o parte apa. Pasta se va prepara in cantitatea care sa poata fi folosita inainte de
sfarsitul prizei ipsosului. Pentru slefuirea suprafetelor mai mari, se foloseste si pasta
lpsos-var, in compozitie cu o parte ipsos si o parte lapte de var (in volume).
Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit,
dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate, Suprafetele ce
urmeaza a fi vopsite vor fi iluminate cu sistemul de iluminat permanent al cladirii; nu se
accepta utilizarea exclusiva a iluminatului temporar
 Lucrarile de finis are a peretilor si tavanelor se vor incepe la o temperatura de + 10
grade C pentru si se va mentine aceasta temperatura pe tot timpul lucrarilor, intre 8 ore
si 15 zile pana la uscarea definitiva.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit.
2 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Vopsitoria se poate aplica mecanic pe suprafete mari sau manual cu trafaletul pe
suprafete mici.
Aplicarea se va face conform recomandarilor producatorului. In cazul aplicarii
manuals intinderea straturilor se va face purtandu-se trafaletul pe directii perpendiculare
: la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar la pereti in
sens orizontal .
In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului sau uscarea vopselei.
Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precent.
Zugravirea manuala se va face concomitent de catre 2 zugravi, unul executand
vopsirea partii superioare a peretelui, de pe scara dubla, iar celalalt zugavind de pe
pardoseala partea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de
imbinare.
La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat Fiecare
strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Aplicarea se va face de preferinta la lumina zilei sau in conditiile de iluminat
artificial final al incaperilor.
Se vor repara sau inlocui suprafetele patate sau deteriorate in orice mod sau care
nu sun tidentice cu suprafetele adiacente.
Reparatiile se vor executa conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase
urme de inlocuire.
Curatarea suprafetelor se va executa numai conform specificatiilor producatorului
vopselelor.
Spatiile in care s-au executat vopsitorii la pereti si plafoane vor fi inchise si nu se
va umbla la ele pana ce lucrea nu este perfect uscata. lnaintea inspectiei pentru receptia
prelimnara, eventual se va curata suprafata, numai prin procedeele si materialele
recomandate de producatorul vopselelor.
3 VERIFICAREA CALITATll SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI
LUCRARILOR
 Se verifica in mod special : - indeplinirea conditilor de calitate a suprafetelor
suport, in cazuri de importanta deosebita consemnandu-se acestea in procese verbale
de lucrari ascunse - calitatea principalelor materiale - corespondenta dintre prevederile
din proiect si dispozitiile ulterioare - aspectul si planeitatea suprafetelor vopsite -
uniformitatea suprafetei, nu sunt admise pete sau sarituri, suprapuneri sau depuneri de
vopsea. - aderenta vopsitoriilor - o vopsea aderenta nu trebuie sa se ia pe palma. - tonul
de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios sau mat, - sa nu prezinte
stratun, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri. - nu se admit pete de mortar sau alte
vopsele pe suprafetele vopsite. - separatiile dintre diferitele tipuri de vopsitori sa fie
disticte, fara suprapuneri.
Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce
remedieri trebuie executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete marl, sau
lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta
documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua
veriflcari ale lucrarilor atat in timpul executlei, cat si dupa terminarea lor, privind cele
spuse mai sus.

10. CAIET DE SARCJNI PARDOSELI INTERIOARE (GRESIE, MOCHETA

PARCH ET)
1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini prezinta tehnologia lucrarilor de constructie a
pardoselilor precum si a utilizarli accesoriilor necesare acestui tip de lucrari. Fiecare tip
de pardoseala este alcatuita din :
a). lmbracaminte - strat de uzura, care este supusa direct tuturor sarcinilor si
actiunilor in exploatare.
b). Strat suport - primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite
elementelor de rezistenta.
2 DOMENIU DE APLICARE
Pardoselile detaliate in aceasta documentatie sunt :
1 Pardoseli gresie
2 Pardoseli mocheta
3 Pardoseli parchet
3 STANDARDE, NORMATIVE
 Legea nr. 10/1995 - privind calitatea si siguranta in constructii Normativ C.
35/1992 - Normativ pentru executare pardoseli Se vor verifica, pentru fiecare material
pus in opera, caracteristicile prevazute in standardele si normele tehnice de ramura (de
productie) specificate in capitolele respective.

4 MASUR! PREVENTIVE
La sosirea pe santier, se va verifica daca materialele au fost transportate si
ambalate corespunzator iar depozitarea se face conform prevederilor din STAS sau NTR
in vigoare. Pe toata durata executiei se asigura utilizarea echipamentelor specifice de
protectia muncii.
5 CONDITll PREALABILE
Toate materialele care fac parte din componenta unei pardoseli nu vor intra in
lucrare decat daca in prealabil :
- se constata de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat
de calitate, care trebuie sa certifice ca acestea sunt conforme cu normele specifice.
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare.
- s-au efectuat la locul de punere in opera (daca prescriptiile tehnice sau proiectul
le cer) incercari de calltate.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se face pe toata durata lucrarilor.
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- aspectul si starea generala.
- elemente geometrice (grosime, planeitate, pante).
- fixarea imbracamintii pe suport.
- rosturile.
- racordarea cu alte elemente de constructli sau instalatii.
- corespondenta cu proiectul.
In cazul in care nu este specificata in proiect limita de demarcare intre doua tipuri
de pardoseli din incaperi invecinate, aceasta va coincide cu proiectia pe pardoseala a
mijlocului grosimii foii de usa, in pozitie inchisa.
Trecerea de la un tip de pardoseala la alta, acolo unde nu sunt praguri intre usl,
se ca acoperi cu un profil specal, din aluminiu, cu surub mascat.
 Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi camera sau la
trecerea dintr-o incapere in alta.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa receptia
stratului anterior (sapa suport va fi receptionata de beneficiar si constructor si se
consemneaza acest lucru in proces verdal pentru lucrari ascunse).
Anterior inceperii executiei pardoselilor trebuie verificata finalizarea urmatoarelor
lucrari: - instalatii electrice, sanitare, termice,ventilatii, etc.
- efectuarea probelor pentru instalatli.
- compartimentari interioare (din rigips sau glasvanduri).
- montarea tocurilor pentru usi.
- tencuieli, inclusiv reparatii la tencuieli.
- zugraveli si vopsitorii sau alte finisaje la pereti.
- montarea pragurilor.
- conductorii care se monteaza in pardoseala vor fi acoperiti in grosimea strict
necesara pentru protejarea lor.
- se va verifica daca conductele instalatiilor electrice, sanitare, termice etc. care
strabat planseul au fost izolate corespunzator, pentru a exclude orice contact al
conductelor cu planseul si pardoseala.
6 CONDITll TEHNICE DE CALITATE
Pe parcursul executarii lucrarii se vor verifica urmatoarele : - Stratul suport rigid al
pardoselilor sa fie plan (se admit denivelari izolate de max. 2.5 cm) - Planeitatea
pardoselii (abatere maxima: 2 unde cu sageata de max.+ 2 mm) - Pantele, abaterea
maxima, in portiuni izolate + 2,5 mm/m.

10. CAIET DE SARCINI SAPE

1 GENERALITATI
Prezentul caiet se sarcini se refera la conditiile tehnice privind executarea sapelor.
Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Pentru toate tipurile de sape trebuie
asigurata rezistenta la diverse solicitari, la circulatie de orice tip. La sapele cu aderenta
se cere o legatura de 100%. lntre sapa si stratul suport se utilizeaza operatii de frezare,
respectiv sablare ca punte de aderenta. Dimensiunile si tipul sapei se vor executa
conform prevederilor proiectului de executie. Legea privind calitatea in constructii nr.
10/1995. Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si
prescriptiile cuprinse in standardele enumerate vor avea prioritate prezentele specificatii.
2 CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR
Se vor utilize materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate sl
agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa
corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor f insotite de
certificate de calitate. Materialele pentru executia sapei vor fi depozitate adecvat.
Materialele se vor procura de la un singur producator atestat si va fi insotit de certificate
de calitate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta
beneficiarului spre aprobare urmatoarele: - datele tehnice ale fiecarui tip de produs si
procedurile de montaj. - instructiunile de montaj si recomandarile generals ale
producatorului pentru tipurile de sape necesare. Se vor include date care sa
demonstreze ca materialele respecta cerintele.
3 ASIGURAREA CALITATll
Se vor furniza material si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de
catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in
domeniu. Constructorul va executa in incinta santierului la cererea dirigintelui o mostra
cu dimensiunile de eel putin 1 m/1 m la toate varietatile propuse pentru lucrare, cu
materialele, compozitiile si tehnologia specificata in proiectul de executie si prezentul
caiet de sarcini. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare proiectantului, iar
dupa obtinerea aprobarli va deveni panou mostra si verificare pentru lucrarile similare la
intreg contractual. Panoul mostra nu va f distrus si nici deteriorat la terminarea intregii
lucrari. Aprobarea sapelor impreuna cu aprobarea tuturor materialelor, aditivilor,
procedeelor tehnologice folosite de constructor pentru realizarea lucrarilor. Pe timpul
executiei nu se vor folosi decat materiale si tehnologii aprobate.
4 LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
Se vor asigura pentru toate tipurile de sape cantitatile complete de la un singur
producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de sapa specificat
astfel incat sa se permita executarea lucrarilor pe suprafata propusa fara aprovizionari
suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau
pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Materialele pentru
sape se vor depozita in locuri ferite sau protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa
livrarea la santier astfel incat sa se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea
adecvata de punere in opera.
5 CONDITllLE PROIECTULUI
 Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru punerea in opera a
sapelor conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului.
Lucrarile se vor executa la minimum +5 OC. Nu se vor depasi 35 OC daca se utilizeaza
surse de caldura temporare. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor, pentru
uscarea uniforma a sapei.
ACCESORll PENTRU SAPE
Piasa armata pentru sapele turnate peste termofonoizolatia din polistiren. Aditivi
speciali conform cerintelor proiectului de executie.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE Legea nr. 10/1995- privind
calitatea si siguranta in constructii Normativ C. 35/1992 - Normativ pentru executare
pardoseli
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE Se recomanda utilizarea Amorsa
(usor acoperita) - Sikafloor -156/-161, Strat de baza - Sikafloor -350 N Elastic, Strat de
uzura - Sikafloor -355 N amestecat, Strat de sigilare - Sikafloor - 354. In scopul unei
puneri in opera corespunzatoare se recomanda utilizarea echipamentelor si uneltelor
specifice acestei categorii de lucrari: malaxor electric cu viteza de rotatle scazuta (300-
400 rpm).
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile
in care urmeaza a fi puse in opera sapele. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii
conditiilor satisfacatoare.
GENERALITATI
Sapele interioare se vor executa ca suprafete orizontale plane sau inclinate
conform cerintelor proiectului de executie. Grupa de mortar aleasa pentru executie
trebuie sa corespunda cerintelor zonelor de folosinta si normativelor in vigoare.
Grosimea medie minima este de 1,5 cm pentru sapele executate sau cea data de
producator. Tipuri de sape la interioare. Sape obisnuite de egalizare.
OPERATIUNI PRE GATITOARE
Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime de la
planeitatea admisa de normele si normativele in vigoare. Stratul suport va fi foarte bine
curatat inainte de inceperea executarii sapei. Pentru sapele inclinate se va face trasarea
pantelor inainte de inceperea executiei sapelor conform indicatiilor din proiectul de
- executie. Se va avea in vedere ca toate elementele ce raman inglobate in sapa sa fie
montate inainte de inceperea executarii. In acest scop se vor corela lucrarile cu cele de
pozare a instalatiilor.
TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
Sapa se va executa conform normelor si standardelor in vigoare si in acord cu
prevederile proiectului de executie. Pentru caracteristicile tipului de sape si modul de
desfasurare al lucrarilor, se vor consulta specificatiile din proiect si se vor respecta
indicatiile producatorului. Se va executa sapa pe intreaga suprafata a unei incaperi in
aceeasi zi nefiind admise inadirile pe suprafata aceleiasi incaperi.
TIMP DE AMESTECARE
Dupa ce toate componentele au fost adaugate se amesteca continu timp de 3
minute pana se obtine un amestec omogen. Pentru a va asigura ca au fost amestecate
omogen, turnati materialul intr-un alt recipient si amestecati din nou pentru a obtine un
amestec consistent. Trebuie evitata amestecarea prelungita pentru a minimaliza aerarea
amestecului.
METODE DE APLICARE
lnainte de aplicare se verifica umiditatea stratului suport, rh-ul si punctul de roua.
Strat de sigilare: lmprastiati uniform Sikafloor-354 cu ajutorul unei role cu par scurt de
nylon sau o racleta de cauciuc (roluirea din urma in doua directii este necesara). Pentru fi
obtinut un finisaj fara urme daca se mentine o margine umeda in timpul aplicarii.
CURATARE SI PROTEJARE
La executia sapelor pe timp calduros trebuie luate anumite masuri pentru
protejarea suprafetei de efectul razelor de soare si a curentilor puternici de aer. Stropirea
suprafetelor proaspat tencuite cu apa pentru a se inlocui apa din mortar evacuate.
VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din
proiect si caietul de sarclnl, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati
nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria
prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); nus-a respectat tehnologia specificata,
rezultand deteriorari ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat
lucrarile in conformitate cu panoul-mostra.
Dirigintele de santier poate decide, functie de natura si amploarea defectelor
constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe
suprafete marl, sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea sapei si
refacerea conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE
La realizarea lucrarilor de executie a sapelor se va respecta documentatia tehnica
de executie precum si prezentele specificatii. Se vor executa verificari ale lucrarilor atat
1

in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
lntocmit: