PROIECT DIDACTIC

DATA: 28.10.2009
ŞCOALA: Şcoala cu clasele I-VIII Tămaşda
CLASA: a V-a A
PROFESORUL: Georgeta Mihaiela Necula
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Basmul
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Basmul . Aleodor împărat.
TIPUL LECŢIEI: de asimilare de noi cunoştinţe
COMPETENŢE SPECIFICE:
- definirea basmului;
- identificarea trăsăturilor basmului;
- motivarea apartenenţei unui fragment la specia literară basm;
- identificarea trăsăturilor basmelor populare;
- identificarea trăsăturilor basmelor culte;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, învăţarea prin
descoperire, activitatea în echipe, metoda palariilor gânditoare, soarele caracteristicilor,
harta povestirii, gândirea critică;
FORME DE ORGANIZARE a activităţii elevilor : activitatea frontală, în echipe şi individuală
RESURSE : - conţinuturi conform programei,
- capacităţile de învăţare ale elevilor,
- timp: 50 minute
MIJLOACE : manual (clasa a V-a), fişe de lucru, pălării, tabla
BIBLIOGRAFIE:
1. Iancu, Marin, Limba Română, Manual pentru clasa a V-a, 2000, Editura Petrion, Bucureşti;
2. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;
3. Marinescu, Valeriu, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2002, Editura
Fundaţiei România de mâine, Bucureşti;
4. Iordănescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare, Clasa a V-a, 2001, Editura
Aramis, Piteşti;
5. Creangă, Ion, Poveşti, Povestiri. Amintiri, 2008, Editura Eduard, Constanţa;

1
2
 Momentele lecţiei Activitatea de învăţare Timp Metode Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului şi
procedee
1.Moment Se asigură conditiile necesare defăşurării
organizatoric optime a activităţii: asigurarea liniştei, Elevii se pregătesc pentru 2’ Conversaţia
pregătirea materialului didactic, notarea lecţie
absenţilor
2.Verificarea Profesorul verifică tema –atât cantitativ, Elevii citesc şi corectează Activitate
cunoştinţelor cât şi calitativ- ,,Harta povestirii’’ pentru tema Conversaţia frontală
anterioare şi a temei textul ,,Aleodor împărat’’, făcând 5’ Exerciţiul
de casă aprecieri asupra modului în care a fost Harta
realizată. povestirii
3.Captarea atenţiei Profesorul citeşte „o poveste, care i-a Elevii ascultă 5’ Activitate
fost strecurată în carte fără să ştie de frontală
către cine şi când” (Anexa 1)
4. Anunţarea temei şi a - profesorul anunţă lecţia nouă 2’ Conversaţia Activitate
obiectivelor -scrie titlul pe tablă -scriu titlul în caiete frontală
-anunţă obiectivele lecţiei
5. Prezentarea noului Se subliniază faptul că ,,Aleodor - răspund la întrebări
conţinut şi dirijarea împărat” este o naraţiune, ca atare are : 5’ Gândirea Activitate
învăţării autor, narator, personaj. critică frontală
Se identifică în textul suport cele trei
situaţii: Lucrul cu Activitate
- autor – elevii vor observa că textul ,,nu manualul frontală

3
 are autor’’; profesorul le explică faptul Observaţia
că textul are autor, doar că acesta nu este Problema- sistemică.
cunoscut, este un autor anonim. tizarea
- narator
- personaje – elevii vor identifica
personajele basmului.
Elevii sunt împărţiţi în cinci echipe. - rezolvă cerinţele 25’ Metoda Profesorul
Fiecare echipă primeşte câte o pălărie şi - notează în caiete şi dau pălăriilor poartă pălăria
fişe cu sarcinile de muncă.(Anexa 2) citire enunţurilor verificându- gânditoare albastră
Profesorul scrie pe tablă trăsăturile se corectitudinea acestora (moderatorul)
identificate de elevi. Învăţarea prin supraveghează
Prin rezolvarea cerinţelor se vor descoperire munca în
descoperi câteva trăsături ale basmului. cadrul echipe-
Elevii, fiind grupaţi tot în cinci echipe, - rezolvă cerinţele lor şi implica-
vor primi fişe din care vor rezulta alte - notează în caiete şi dau rea tuturor
trăsături ale basmului.(Anexa 3) citire enunţurilor verifi- elevilor în
Cu ajutorul elevilor, profesorul reface cându-se corectitudinea rezolvarea
definiţia basmului, trăsăturile basmelor acestora sarcinilor de
populare şi culte. Profesorul le va scrie - notează definiţia şi lucru
pe tablă. trăsăturile în caiete
6. Asigurarea feed- Elevii primesc o fişă cu “Soarele -rezolvă cerinţele 5’ Soarele scrisă
back-ului caracteristicilor” (Anexa 4). Trebuie să caracteristicilor individuală
identifice trăsăturile basmelor populare

4
 dintr-un set de trăsături. Câştigă cel care
termină primul. Primii trei vor primi
diplome de “Călător în lumea basmului”
Profesorul face aprecieri despre gradul
de participare al elevilor la activitate
6.Anunţarea temei Împarte fişe elevilor.(Anexa 5) -primesc fişă cu tema pentru 1’ Conversaţia Observaţia
pentru acasă -se dau indicaţii cu privire la rezolvarea acasă euristică sistemică.
temei.

5
 Anexa 1

A fost ce-a fost; că dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

A fost odată ca niciodată un spiriduş, care zburdalnic şi jucăuş din fire cum
era, îi plăcea să hoinărească prin urechiuşele prichindeilor. Toate ca toate, dar cred
că vă întrebaţi ce fel de joacă o mai fi şi aceasta? Ei, bine, el obişnuia să şoptească
unor şcolărei şi şcolăriţe fel de fel de nebunii, atunci când aceştia ieşeau la răspuns.
Şi era vai! vai! de acela care da ascultare vorbelor şoptite de către neastâmpăratul
spiriduş. Văzând necazul pe care îl provoca de fiecare dată, într-o zi el a promis:
- Începând cu ziua de mâine, ca să nu zic chiar de azi, voi face necazuri doar
copiilor care nu-şi fac temele şi care nu învaţă zilnic!
-Ha! Ha! Ha! Ce o să mă mai distrez pe seama lor.
Aşteptând cu nerăbdare ziua ce avea să urmeze, spiriduşul începu să
alcătuiască o listă cu numele celor ce vor avea de pătimit din cauza neînvăţării. Tot
în acest timp dându-şi seama că mai există şi elevi silitori, care nu ascultă de
şoaptele lui, le-a pregătit acestora O SURPRIZĂ.
Iată că ziua cea mare a sosit, iar spiriduşul se îndreaptă spre un nou ţinut,
„Ţinutul Tămăşdanilor” . Cunoaşteţi acest ţinut ?......
Şşşt! Cred că spiriduşul tocmai a sosit. Începe o nouă aventură pentru el, dar
şi pentru elevii acestui ţinut.
...

6
 Anexa 2

1. PĂLĂRIA ALBĂ (POVESTITORUL) : Precizaţi timpul şi spaţiul unde se desfăşoară

acţiunea basmului “ Aleodor împărat ”. Ce fapt declanşează desfăşurarea acţiunilor. Este un
fapt bun sau rău ?

2. PĂLĂRIA VERDE (GÂNDITORUL) : Cine îl ajută pe Aleodor să se ascundă ? Ce credeţi

că s-ar fi întâmplat dacă Aleodor nu ar fi fost ajutat?

3. PĂLĂRIA GALBENĂ (CREATORUL) : Identificaţi faptele şi personajele pozitive care

apar în text.

4. PĂLĂRIA NEAGRĂ (CRITICUL): Identificaţi faptele şi personajele negative care apar în

text.

5. PĂLĂRIA ROŞIE (PSIHOLOGUL) : Numiţi sentimentele pe care vi le-a trezit Aleodor,

fata de împărat, ştiuca, corbul, tăunele şi pocitania.

6. PĂLĂRIA ALBASTRĂ (MODERATORUL): Profesorul va purta această pălărie şi de

aceea îi va ajuta pe elevi cu explicaţii.

7
 Anexa 3

Grupa I : Identificaţi elementele reale şi cele fantastice din fragmentele următoare:

1.„- Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obştescul sfârşit. Eu văz
că tu ai să ajungi om mare. Şi chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale.
Asupra cârmuirii împărăţiei n-am nimic să-ţi zic, fiindcă tu, cu iscusinţa ta, ştiu că ai s-o duci
bine. Un lucru numai am să-ţi spui: Vezi tu muntele cela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi
p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-
iepure-şchiop; şi cine calcă pe moşia lui, nu scapă nepedepsit.” ( Aleodor împărat)
2.„Adică a fost aşa că tocmai în a treia zi, în crepetul zorilor, în clipita când stelele se sting pe cer,
când feciorul de împărat era numai trei paşi de poarta curţii, – s-a întâmplat întocmai cum a zis
Lăptiţa: doi feţi-frumoşi, feciori de împărat, unul ca altul, cu păr de aur şi cu luceferi în frunte.”
(Doi feţi cu stea în frunte,de Ioan Slavici)

Grupa II : Identificaţi cifre în fragmentele următoare:

1.„Cum o văzu, el se duse să o ia ca să-şi aline foamea cu dânsa. Ştiuca îi zise: ... Când, iacă se
întâlneşte cu un corb ce avea o aripă ruptă. ... Dară nu făcu ca la o sută de paşi şi iată că dete
peste un tăune.” ( Aleodor împărat)
2.„Stete o zi, stete două; şi ca să vie cineva să-l întrebe ce voieşte, ba. Când fu în ziua d-a treia,
Verdeş împărat chemă slujitorii şi le dete o gură de or pomeni-o.” ( Aleodor împărat)
3.„Peste alte trei zile şi trei nopţi merse vestea că Ana şi-a făcut pâinea … precum a fost zis la
culesul de căpşune.
Încă de trei ori câte trei zile şi de trei ori câte trei nopţi trecură şi o nouă veste merse în
ţară că Stana şi-a făcut cămaşa … precum a fost zis la culesul de căpşune.

Când se împlini de-a şaptea zi, numărată de la cea dintâi zi de cununie, feciorul de împărat …
dădu de ştire că nu peste mult timp se va împlini şi vorba Lăptiţei.”
(Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici)

Grupa III : Sesizaţi diferenţa dintre fragmentele următoare referindu-vă la

formulele introductive, mediane şi finale:
1.“A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat. El ajunsese la cărunteţe, şi nu se învrednicise
a avea şi el măcar un copil.” ( Aleodor împărat)

8
2.“Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soţioară de-i râdeu şi stelele de
frumoasă, îl primiră cu mare bucurie; şi urcându-se din nou în scaunul împărăţiei, domni şi trăi în
fericire, până se istoviră.
Iară eu încălecai p-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.” ( Aleodor împărat)
3.„A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
A fost odată un împărat care stăpânea o lume întreagă şi, în lumea asta, era un păcurar şi o
păcurăriţă care aveau trei fete: Ana, Stana şi Lăptiţa.” (Doi feţi cu stea în frunte,de Ioan
Slavici)
4.“În odaie, linişte. Linişte şi-un miros! Pe poliţa din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de
caşcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colţişor al casei. Şi din
gaura lui, din gaura de după sobă, şoricelul nu-şi mai găseşte locul. Parcă-l trage cineva de
mustaţă afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere.”(Când stăpânul nu-i acasă, de Emil
Gârleanu)
5. “Şi merg ei, şi merg cale lungă să le-ajungă, trecând peste nouă mări, peste nouă ţări şi peste
nouă ape mari....” (Povestea lui Harap-Alb, Ion Creanga)
Grupa IV Scrieţi forma literară a cuvintelor subliniate din fragmentele următoare:
„- Bine, băiete. Dară mai întâi trebuie să facem legătură, căci aşa este obiceiul la curtea mea. Ai
voie să te ascunzi unde vei voi, în trei zile d-a rândul. Dacă fie-mea te va găsi, capul ţi se va tăia
şi se va pune în parul ce a mai rămas, din o sută, fără cap. Iară dacă nu te va găsi, atunci cu cinste
împărătească o vei lua de la mine.” ( Aleodor împărat)
Grupa V Grupaţi personajele fragmentele următoare în două : forţa binelui şi forţa
răului. Precizaţi care dintre acestea două învinge în final.
1.„Pornind şi de aici, ajunseră cu sănătate la Jumătatea-de-om- călare-pe-jumătate-de-iepure-
şchiop. - Iată m-am închinat cu slujba, zise Aleodor, şi voi să plece. Fata, când văzu pe acea
iazmă, se cutremură de scârbă şi nu voia să rămâie la dânsul o dată cu capul. Slutul se dete pe
lângă fată şi începu s-o linguşească cu vorbe mierloitoare şi să se ia cu binele pe lângă dânsa.”
( Aleodor împărat)
2.„Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era
slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-
n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică,
ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase.
Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitregă; noroc de la

9
Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.”(Fata
babei si fata mosneagului, Ion Creangă)

10
 Anexa 5

Trasaţi câte o săgeată de la fiecare trăsătură a basmelor populare până la o

rază a soarelui. Câştigă cei care în dreptul fiecărei raze au câte o trăsătură
corectă a basmului popular.

Un singur fir narativ Timp bine precizat

Învăţături morale
Operă
Anonimă epică Operă
lirică
Caracter colectiv Personaje cu
Caracter oral însuşiri
Personajul principal este
supranaturale
Expresii
Ca mod de expunere un model
populare
domină naraţiunea care Se transmit prin viu grai
se îmbină cu descrierea
şi
dialogul. Apariţia
fantasticului
Lupta dintre bine şi
Arhaisme, rău
regionalisme
Final
gul
Spaţiul real şi nefericit
fantastic
Timp imaginar Formule
specifice

Cifre simbolice Motivul

drumului
Se transmit prin scris
Final fericit
Neologisme
au autor cunoscut

Anexa 5

11
Temă : Demonstraţi, într-o compunere de 1-2 pagini, că textul ,,Aleodor împărat’’
este un basm.

12