Raport La Studiu de Evaluare A Impactului Final PDF

CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELOR
Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390
Raport la studiu de evaluare a

impactului asupra mediului
CONSTRUIRE HALĂ PENTRU INSTALAŢIE DE SORTARE
ŞI MĂRUNŢIRE DEŞEURI
ELABORATOR: SC ECOPROJECT CONSULTING SRL

Strada Vasile Alecsandri nr.39
Bacau
BENEFICIAR: SC DDD SERV SRL

Strada Chebac nr.200
Buhusi, jud. Bacau
IULIE 2015
Str. V. Alecsandri 39/D/1, mun Bacau Tel: 0334427858, Fax: 0334.427.859 Mobil: 0742.781.521, www.ecoproject.ro,
Denumire RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU
CONSTRUIRE HALĂ PENTRU INSTALAŢIE
DE SORTARE ŞI MĂRUNŢIRE DEŞEURI
Beneficiar SC DDD SERV SRL

Data IULIE 2015
Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza
puse la dispozitia elaboratorului.
LISTA DE SEMNATURI
SC ECOPROJECT CONSULTING SRL
Elaborat: ing. Mihaela Lupu
INFORMATII GENERALE ................................................................................................................................................. 7

A.1. Informatii despre titularul proiectului...................................................................................................................... 7
A.2. Informatii despre proiectant ..................................................................................................................................... 7
A.3. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului........................................ 7
A.4. Denumirea proiectului.............................................................................................................................................. 7
A.5. Descrierea proiectului.............................................................................................................................................. 7
A.6. Oportunitatea investitiei ........................................................................................................................................... 8
A.7. Descrierea proiectului............................................................................................................................................ 13
A.8. Informatii privind resursele folosite ....................................................................................................................... 19
A.9. Informatiile despre materii prime, substantele sau preparatele chimice ............................................................... 20
A.10. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul...................................................................... 20
A.10.1.1. Surse de poluare in perioada de executie ............................................................................................................... 20
A.10.1.2. Masuri de diminuarea impactului in perioada de executie..................................................................................... 23
A.10.1.3. Surse de poluare in perioada de exploatare ........................................................................................................... 23
A.10.1.4. Masuri de reducere a poluarii aerului .................................................................................................................... 24
A.10.2.1. Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie ................................................................................................ 25
A.10.2.2. Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele .......................................................... 26
A.10.2.3. Niveluri de zgomot si vibratii la limitele incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat ................. 27
A.10.3.1. Surse de zgomot si de vibratii ................................................................................................................................. 27
A.10.3.2. Incadrarea in legislatia nationala si a Uniunii Europene ...................................................................................... 27
A.10.3.3. Masuri de reducere a poluarii sonore..................................................................................................................... 28
A.10.4.1. Masuri de protectie a calitatii apelor ..................................................................................................................... 30
A.11. Alte tipuri de poluarea fizica sau biologica............................................................................................................ 30
A.12. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia
dintre ele 31
A.13. Planificare, amenajare teritoriala.......................................................................................................................... 31
A.14. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta ........................................................................ 32
A.15. Procese tehnologice................................................................................................................................................ 32
A.15.1.1.1. Alimentarea cu apa......................................................................................................................................... 34
A.15.1.1.2. Canalizare ...................................................................................................................................................... 34
A.15.1.1.3. Canalizarea pluviala ...................................................................................................................................... 34
A.15.1.1.4. Alimentarea cu energie termica...................................................................................................................... 34
A.16. Activitati de dezafectare ......................................................................................................................................... 35
A.17. Deseuri ................................................................................................................................................................... 35
B. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................................................................ 38
B.1. Impactul In perioada de executie a halei ........................................................................................................................ 38
B.2. Impactul In perioada de exploatare a halei .................................................................................................................... 39
B.3. Apa 39
B.3.1. Apele subterane............................................................................................................................................................ 39

B.3.1.1. Conditiile hidrogeologice ......................................................................................................................................... 39
B.3.1.2. Calitatea actuala a apelor subterane........................................................................................................................ 40
A.17.1.1.1. B.3.1.3. Calitatea apelor subterane din perimetrul studiat ............................................................................ 40
B.3.2. Apele de suprafata ....................................................................................................................................................... 40
B.3.2.1. Date generale............................................................................................................................................................ 40
B.3.2.2. Calitatea apelor de suprafata ................................................................................................................................... 40
B.3.3. Alimentarea cu apa ...................................................................................................................................................... 41
B.3.4. Managementul apelor uzate ......................................................................................................................................... 41
B.3.4.1. Sursele de generare a apelor uzate in timpul executiei si exploatarii halei pentru instalatia de sortare si
maruntire deseuri ................................................................................................................................................................... 41
B.3.4.2. Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate ........................................................................................... 41
B.3.4.3. Sistemul de colectare a apelor uzate si conditii tehnice pentru evacuarea acestora in perioada de executie .......... 42
B.3.4.4. Sistemul de colectare a apelor uzate si conditii tehnice pentru evacuarea acestora in perioada de exploatare ...... 42
B.3.4.5. Indicatori ai apelor uzate, concentratii si poluanti................................................................................................... 42
B.3.5. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti............................................................................................................... 42
B.3.5.1. In perioada de executie ............................................................................................................................................. 42
A.17.1.1.2. Utilajele de constructii ................................................................................................................................... 43
A.17.1.1.3. Activitatea umana ........................................................................................................................................... 43
B.3.5.2. In perioada de exploatare ......................................................................................................................................... 43
B.4. Impactul produs asupra apelor....................................................................................................................................... 44
B.4.1. In perioada de executie ................................................................................................................................................ 44
B.4.2. In perioada de exploatare ............................................................................................................................................ 44
B.5. Incadrarea in legislatia nationala .................................................................................................................................. 45
B.6. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................................................. 46
B.6.1. Masuri de protectie a apelor in perioada de executie.................................................................................................. 46
B.6.2. Masuri de protectie a apelor in perioada de exploatare.............................................................................................. 46
B.7. Aerul................................................................................................................................................................................ 46
B.7.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice ............................................................................................. 46
B.7.2. Calitatea factorului de mediu aer ................................................................................................................................ 47
B.7.3. Surse si poluanti generati ............................................................................................................................................ 47
B.7.3.1. Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti in perioada de executie .............................................................. 47
B.7.3.2. Surse de poluare a aerului si emisii de poluanti in perioada de exploatare............................................................. 52
B.8. Impactul produs asupra aerului...................................................................................................................................... 52
B.8.1. Prognozarea poluarii aerului ...................................................................................................................................... 52
B.8.2. Impactul asupra aerului in perioada de executie......................................................................................................... 52
B.8.3. Impactul asupra aerului in perioada de exploatare..................................................................................................... 53
B.9. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................................................. 53
B.9.1. Masuri de protectie a aerului in perioada de executie ................................................................................................ 53
B.9.2. Masuri de protectie a aerului in perioada de exploatare............................................................................................. 54
B.9.3. Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului ......................................................................................................... 54
4
B.10. Solul .............................................................................................................................................................................. 55

B.10.1. Surse de poluare a solului si subsolului..................................................................................................................... 55
B.10.1.1. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de executie............................................................................ 55
B.10.1.2. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare........................................................................ 55
B.11. Impactul produs asupra solului si subsolului ............................................................................................................... 56
B.11.1. Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de executie ...................................................................... 56
B.11.2. Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de exploatare .................................................................. 57
B.12. Masuri de protectie a solului si subsolului ................................................................................................................... 57
B.12.1. Masuri de protectie a solului si subsolului in perioada de executie .......................................................................... 57
B.12.2. Masuri de protectie a solului si subsolului in perioada de exploatare ...................................................................... 58
B.13. Geologia subsolului ...................................................................................................................................................... 58
B.13.1. Resurse ale subsolului................................................................................................................................................ 58
B.13.2. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice ..................................................................................... 58
B.13.3. Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................................................. 58
B.14. Biodiversitate ................................................................................................................................................................ 59
B.14.1. Surse de poluare a florei si faunei ............................................................................................................................. 59
B.14.1.1. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de executie ................................................... 59
B.14.1.2. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de exploatare ............................................... 59
B.14.2. Masuri de protectie a florei si faunei ......................................................................................................................... 60
B.14.2.1. Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de executie ................................................................................ 60
B.14.2.2. Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de exploatare ............................................................................ 60
B.15. Peisajul ......................................................................................................................................................................... 60
B.15.1. Informatii generale despre peisaj .............................................................................................................................. 60
B.15.2. Modul de afectare al peisajului.................................................................................................................................. 61
B.15.3. Impactul asupra peisajului......................................................................................................................................... 61
B.15.3.1. Impactul asupra peisajului pe perioada executiei .................................................................................................. 61
B.15.3.2. Impactul asupra peisajului pe perioada exploatarii ............................................................................................... 61
B.15.3.3. Relatia dintre statia de sortare-maruntire deseuri si zonele protejate din vecinatate sau cele folosite in scop
recreativ 61
B.16. Mediul social si economic............................................................................................................................................. 61
B.16.1. Caracteristici demografice ........................................................................................................................................ 61
B.16.2. Starea de sanatate a populatiei.................................................................................................................................. 61
B.16.3. Impactul asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei ............................................................................. 61
B.16.3.1. Impactul asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei in perioada de exploatare ................................ 61
B.16.4. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei..................................... 62
B.16.4.1. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei in perioada de
executie 62
B.16.4.2. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei in perioada de
exploatare............................................................................................................................................................................... 62
B.16.5. Masuri de protectie a siturilor arheologice si istorice............................................................................................... 63
B.17. IMPACTUL CUMULAT CU CELELALTE OBIECTIVE DIN JUR .............................................................................. 63
C. MONITORIZAREA........................................................................................................................................................ 63
C.1. Planul de monitoring in perioada de Executie ............................................................................................................... 63
C.2. Planul de monitoring in perioada de Exploatare ........................................................................................................... 64
D. SITUATII DE RISC ........................................................................................................................................................ 66

D.1. Masuri de prevenire a accidentelor................................................................................................................................ 67
D.1.1. Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de executie....................................................................................... 67
D.1.2. Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare................................................................................... 67
E. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ............................................................................................................................. 68

E.1. Dificultati tehnice............................................................................................................................................................ 68
E.2. Dificultati practice .......................................................................................................................................................... 68
F. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ................................................................................................................... 69

F.1. Descrierea activitatii ...................................................................................................................................................... 69
F.2. Metodologii utilizate in evaluarea impactului ................................................................................................................ 69
F.3. Impactul prognozat asupra mediului .............................................................................................................................. 70
F.4. Identificarea si descrierea zonei unde se resimte impactul............................................................................................. 70
F.5. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu....................................................................................... 70
F.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ............................................................ 72
F.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de
impact 74
ANEXE.................................................................................................................................................................................. 74
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................................. 74
INFORMATII GENERALE
A.1. INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI
SC DDD SERV SRL, Buhusi, strada Chebac, nr 200, jud. Bacau.
A.2. INFORMATII DESPRE PROIECTANT
SC STATIC SRL, Bacau, str. N. Balcescu, nr.1
A.3. INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC Ecoproject Consulting SRL, Bacau, Str. V. Alecsandri nr.39/D/1, tel:

0742.781.521, email: contact@ecoproject.ro, web: www.ecoproject.ro, inscrisa in
Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului pozitia 390.
A.4. DENUMIREA PROIECTULUI
Construire hală pentru instalaţie de sortare şi mărunţire deşeuri
A.5. DESCRIEREA PROIECTULUI
Prezenta lucrare prezinta detaliile de proiectare si evaluarea impactului asupra

mediului pentru realizarea unei hale pentru instalaţie de sortare şi mărunţire
deşeuri, amplasate in Buhusi, Str. Chebac nr. 200, jud. Bacau.
Amplasamentul va ocupa suprafata de teren de 8600 mp din care este destinată
construirii halei pentru amplasarea instalaţiei de sortare/mărunţire suprafata de
cca.1200 mp si 1000 mp platforma auto.
Cladirea de 1200 mp va fi compartimentata astfel:

- hala propriu-zisa 1086,96 mp;
- magazie 28,69 mp;
- birou 20,86 mp;
- grup sanitar 2,44 mp.
Date constructive hala

Constructia propriu-zisa se propune a se realiza dintr-o structura pe cadre din
beton armat, alcatuita din elemente prefabricate, stalpi si grinzi. Fundatiile vor fi
izolate, tip pahar sub stalpi, executate monolit la fata locului. Sub zidurile de
inchidere, pe contur se vor executa fundatii continui alcatuite din bloc de fundare
din beton simplu si elevatii din beton armat. Sarpantava fi alcatuita din ferme
metalice cu invelitoare din panouri termoizolante autoportante.
Cladirea se incadreaza in categoria “D” de importanta, clasa IV de importanta si
are gradul III de rezistenta la foc.
Zonarea activităţii:
- zonă de recepţie deşeuri: buncăr de 90 mc (deşeurile menajere sunt
descărcate direct în buncărul de alimentare);
- zona de amplasare utilaje S = 900 mp;
- zona de colectare deşeuri reciclabile valorificabile S = 100 mp;
- zona de staţionare temporară camion profuel S = 80 mp;
- zonă de staţionare container scarabil pentru deşeul biodegradabil

nevalorificabil destinat eliminării în rampa ecologică S = 25 mp;
- platformă betonată pentru gararea mijloacelor de transport de 1000 mp care
deserveşte şi Staţia de sortare/concasare agregate minerale şi staţia de
betoane.
A.6. OPORTUNITATEA INVESTITIEI
Instalaţia de mărunţire a deşeurilor municipale amestecate si a deşeurilor va sorta şi

mărunţi deşeurile valorificabile din amestec, în scopul reducerii cantităţii de deşeu
menajer destinat eliminării prin depozitare finală în rampa ecologică şi a deseurilor
sortate (preluate de la societati autorizate in colectare) care nu mai pot fi valorificate.
Produsul final Profuel (fluff) va fi livrat pentru valorificare prin coincinerare către fabrica
de ciment aparţinând SC CARPATCEMENT HOLDING SA. Instalaţia de sortare
deseuri mai poate sorta si deseuri nepericuloase care nu se mai pot recicla (de la
diverşi colectori).
Conform STRATEGIEI NATIONALE DE GESTIONARE A DESEURILOR:
Politica naţională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor
politiciieuropene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească
reducerea consumului de resurse şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor.
In conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor
directive, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul
deşeurilor, prezentând ierarhia deşeurilor care "se aplică în calitate de ordine a
priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de
gestionare a deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte
operaţiuni de valorificare, de exemplu, valorificarea energetică şi, ca ultimă
opţiune, eliminarea".
Cea mai mare parte a cantităţilor de deşeuri municipale colectate sunt eliminate prin
depozitare, operaţiunile de reciclare şi valorificare fiind utilizate într-o măsură foarte
mică.
În structura deşeurilor municipale din România cea mai mare pondere o au deşeurile
menajere (cca 64%), în timp ce deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi
demolări au aproximativ aceeaşi pondere (10%, respectiv 9%)4. Peste 90% din
deşeurile municipale colectate sunt eliminate prin depozitare( sursa :ANPM Bucuresti).
Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează, în
primul rând, în fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deşeurilor.
Până în momentul actual, cantitatea de deşeuri de ambalaje coincinerată nu a fost
foarte mare, având în vedere că, pe de o parte, se acordă atenţie, în primul rând,
reciclării, iar, pe de altă parte, cantitatea de deşeuri pretabilă coincinerării este relativ
redusă datorită lipsei infrastructurii de sortare/tratare a deşeurilor municipale.
Reducerea consumului de resurse naturale, reciclarea materiilor prime care se
regăsesc în produsele ajunse deşeuri, precum şi recuperarea energiei trebuie să fie
vectorii unei schimbări majore către un mod de viaţă durabil. În acest scop strategia
pune accent pe încurajarea extinderii şi dezvoltării capacităţilor de reciclare, precum şi
pe utilizarea de deşeuri în procesul de producţie, pentru valorificare materială sau
energetică a acestora. O alternativă la valorificarea materială (reciclarea) este
recuperarea energiei conţinute de deşeuri.Acest lucru poate duce la beneficii
semnificative de mediu, în special pentru materialele care au o putere calorică mare.
Hârtia şi cartonul
Atât reciclarea, cât şi valorificarea cu recuperare de energie aduc beneficii în ceea ce
priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi bineînţeles beneficii
semnificative depozitelor de deşeuri. Cu toate acestea, beneficiile aduse de reciclare
comparativ cu cele aduse de valorificarea cu recuperare de energie depind de:
(i) calitatea şi disponibilitatea hârtiei (calitatea superioară tinde să favorizeze
reciclarea)
(ii) eficienţa procesului de valorificare cu recuperare de energie.
8
Aluminiul
Reciclarea tuturor metalelor conferă randamente crescute în ceea ce priveşte
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece sunt necesare cantităţi ridicate
de energie pentru a le extrage şi prelucra. Fiecare tonă de aluminiu reciclat
economiseşte 11 tone de CO2.
Sticla
Reciclarea sticlei poate aduce beneficii semnificative crescute în ceea ce priveşte
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de traseul de prelucrare.
Reciclarea cu circuit închis (de exemplu, reciclarea buteliilor din sticlă tot în butelii de
sticlă) oferă beneficii semnificativ mai mari decât utilizările de calitate inferioară (de
exemplu, utilizarea ca agregate) care ar putea produce numai beneficii marginale.
Plasticul
Dintre metodele de valorificare, reciclarea are un potenţial semnificativ pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin nefolosirea materialelor prime
virgine, însă amploarea acestui proces variază foarte mult în funcţie de traseul de
prelucrare.
Lemnul
Lemnul are o energie încorporată relativ redusă (energia consumată în procesul de
exploatare forestieră), dar mare din punct de vedere caloric. Deşi, pentru anumite
tipuri de deşeuri de lemn reutilizarea sau reciclarea sunt cele mai bune opţiuni,
valorificarea energetică drept combustibil alternativ celui fosil are, în general, un
beneficiu mai mare asupra emisiilor de gaze cu efect de seră decât recuperarea
materialului ca resursă (şi evitarea folosirii materiilor prime virgine).
"Ierarhia deşeurilor" reprezintă conceptul conform căruia diferitele măsuri/opţiuni de
gestionare a deşeurilor sunt grupate în funcţie de impactul lor pe termen lung asupra
mediului înconjurător, categoria cu cel mai redus impact, şi anume prevenirea
generării deşeurilor are o prioritate maximă, urmată fiind de pregătirea pentru
reutilizare, reciclare, valorificare şi ultima dintre toate eliminarea (de ex. - depozit de
deşeuri). Această grupare reprezintă cea mai bună opţiune din punct de vedere a
protecţiei mediului, ȋnsă pot exista abateri de la aceasta pentru anumite fluxuri
specifice de deşeuri, ȋn cazul ȋn care se justifică şi numai în baza evaluării de tip
analiza ciclului de viaţă privind efectele globale ale generării şi gestionării respectivelor
deşeuri.
PREVENIRE
Pregătire pentru
reutilizare
REUTILIZARE
Non-deşeuri
Reciclare
Alte operaţiuni de
valorificare Soluţii
sustenabile
Eliminar
e
Lipsa soluţiilor sustenabile
Fluxuri deşeuri
Utilitatea publica a proiectului

Proiectul este benefic pentru mediu, având în vedere valorificarea fractiilor din plastic,
cartoane, folie, textile (cu putere calorică mare), Al, sticlă, metale etc. din deseul
menajer in scopul micşorării cantităţii de deşeu menajer destinat pentru eliminare prin
depozitare finală în depozitele ecologice. Instalaţia de sortare deşeuri mai poate sorta
deşeuri nepericuloase care nu se mai pot recicla (de la diverşi colectori), dar pot fi
valorificate prin coincinerare.
Conform obiectivelor si tintelor prevazute in Planul Judetean de Gestionare a
deseurilor in judetul Bacau, valorificarea potenţialului util din deşeuri se face
astfel:
dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile

prime secundare şi susţinerea promovarii
Exploatarea tuturor posibilităţilor de
utilizarii produselor obţinute din materiale
natură tehnică şi economică privind
reciclabile
valorificarea deşeurilor
Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale
depozitate, utilizând capacităţi optime de
selectare a deşeurilor colectate
10
Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de

incinerare cu recuperare de energie a minium
Valorificarea şi reciclarea deşeurilor 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje (2011)
de ambalaje raportate la cantităţile de Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de
ambalaje introduse pe piata % din greutatea
incinerare deşeurilor de
cu recuperare deambalaje
energie (2011)
a minium
60 % din greutatea deşeurilor de ambalaje (2013)
Promovarea tratării deşeurilor în Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării

vederea asigurării unui management (materiale şi energetice), diminuării caracterului
ecologic raţional
Reducerea cantităţii de deşeuri periculos şi diminuării
Reducerea cantităţii cantităţii
de deşeuride deşeuri eliminate
biodegradabile
municipale biodegradabile depozitate final
municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală
(exprimată
Creşterea gravimetric),
gradului deprodusă în anulmaterială
valorificare 1995 în
judeţ (anul 2010)
(reciclare) şi reciclarea deşeurilor menajere
Dezvoltarea activităţilor de
Promovarea valorificării energetice prin co-
valorificare materială şi energetică
incinerare şi incinerare, in cazul in care
valorificarea materiala nu este fezabila
Deseurile municipale care pot fi coincinerate sunt reprezentate, în principal, de:

deseuri cu putere calorificã ridicatã
Avantajele concinerarii:
- Proces bine cunoscut, utilizat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi
condiţii stabile de operare;
- Se obţine o recuperare energetică cu eficienţă 100%;
- Contribuie la reducerea globală a emisiilor prin substituirea combustibililor fosili
(conform Protocolului de la Kyoto).
Trebuie însã sã se tinã seama ca prioritarã este valorificarea materialã a deseurilor
(reciclarea), astfel încât sã se asigure atingerea tintelor legislative (în special tintele de
reciclare pentru deseurile de ambalaje).
Coincinerarea, ca metodã de valorificare energeticã, contribuie alãturi de
reciclare la atingerea tintei globale de valorificare.
Conform prevederilor Master Planului pe deseuri in judetul Bacau (pg.2017):
- Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare
(minimizarea continutului de materie organica pentru reducerea poluantilor
emisi prin levigat si gazul de depozit) in anul 2016 cu 65 %.
- Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor
de ambalaje (“neadecvate” pentru valorificare materiala) - Organizarea
sistemelor regionale si valorificarea energetica, eventual ca si combustibil
alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelata cu punerea în functiune a
instalatiilor de procesare adecvate.
Asezarea geografica
Conform Planului Urbanistic General al orasului Buhusi, amplasamentul este situat
in extravilanul orasului Buhusi.
11
Vecinatati:
 Nord: Depozit deseuri inchis si teren proprietarea beneficiarului
 Sud: teren proprietatea Consiliului Local Buhusi
 Est: Statia de betoane si agregate
 Vest: Statia de epurare a orasului Buhusi si Statia noua care se
construieste
Relieful orasului Buhusi

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul administrativ al oraşului Buhuşi face parte
din depresiunea Cracău-Bistriţa, parte constituentă a Subcarpaţilor Moldovei. Această
arie depresionară, calată pe râurile omonime, este o arie joasă largă, bordată de
dealuri cu altitudini moderate (Dl. Corni, 592 m; Dl. Runcu, 507 m), având o
deschidere largă spre culoarul Siretului şi continuând până aproape de oraşul Bacău.
Teritoriul urban se extinde în cea mai mare parte pe nivelele de terasă care s-au
dezvoltat pe stânga văii Bistriţei. Sub aspect morfometric, altitudinea maximă, de 453
m, corespunde Dealului Siliştea, din partea nordică a teritoriului administrativ, în timp
ce valoarea minimă, de 220 m, se înregistrează pe valea Bistriţei, rezultând o energie
a reliefului de 233 m. Adâncimea fragmentării reliefului are valoarea maximă în partea
vestică a teritoriului, pe valea pârâului Români.
Nota generală a reliefului o dau versanţii cu expoziţie sudică, o pondere mai mică
revenind celor cu expoziţie estică sau vestică, pe văile aferente pâraielor afluente ale
Bistriţei.
Relieful fluviatil are o extindere importantă în cadrul teritoriului urban, fiind reprezentat
prin lunca Bistriţei, la care se adaugă văile pârâului Orbic (Români) şi al afluentului său
Bodeşti, precum şi nivelele de terasă de pe stânga Bistriţei.
Datorită faptului că albia Bistriţei a fost amenajată hidroenergetic, riscul de inundaţii în
zona de luncă este foarte redus, iar stabilitatea generală a terenului este bună, ceea
ce explică valorificarea terenurilor pentru construcţii din această arie joasă.
Celelalte două elemente ale reţelei hidrografice, pârâul Români şi afluentul său
Bodeşti, se caracterizează din punct de vedere geomorfologic prin prezenţa unor albii
înguste şi puternic meandrate, această morfologie a văii, combinată cu factorii hidro-
12
climatici, favorizând producerea de inundaţii care adeseori cuprind în întregime luncile

acestor pâraie.
Astfel, corpul urban principal este extins majoritar pe primele două nivele de terasă,
care, cu mici excepţii în cazul frunţilor de terasă (râpi), au o stabilitate generală bună -
şi chiar foarte bună, în cazul terasei inferioare-, iar o parte din grupările gospodăreşti
din partea nord-estică a oraşului se dezvoltă pe podul terasei superioare, care, datorită
nivelului ridicat al stabilităţii şi al capacităţii portante, este deosebit de favorabilă pentru
construcţii.
A.7. DESCRIEREA PROIECTULUI
Situatia existenta
Pe amplasamentul actual exista amenjat accesul catre Statia de sortare-spalare
agregate si statia de betoane al societatii DDD Serv.
Situatia proiectata
Suprafata totală a amplasamentului este de 8600 mp din care cea destinată construirii
halei pentru amplasarea instalaţiei de sortare/mărunţire este de cca.1200 mp.
Date constructive ale halei:

Constructia propriu-zisa se propune a se realiza dintr-o structura pe cadre din beton
armat, alcatuita din elemente prefabricate, stalpi si grinzi. Fundatiile vor fi izolate, tip
pahar sub stalpi, executate monolit la fata locului. Sub zidurile de inchidere, pe contur
se vor executa fundatii continui alcatuite din bloc de fundare din beton simplu si
elevatii din beton armat. Sarpantava fi alcatuita din ferme metalice cu invelitoare din
panouri termoizolante autoportante.
Cladirea se incadreaza in categoria “D” de importanta, clasa IV de importanta si are
gradul III de rezistenta la foc.
Descrierea instalatiei
de ciment aparţinând SC CARPATCEMENT HOLDING SA.
Elementele specifice caracteristice proiectului propus:
 profilul şi capacităţile de producţie: 3 t/oră x 16 ore/zi = 48 t/zi/şarjă (având în
vedere componentele staţiei care sunt legate tehnic între ele);
Instalaţia de sortare/mărunţire (3 t/oră) este alcătuită din:

- buncăr de alimentare cu deşeuri 90 mc (betonat etanş);
13
- excavator cu greifer pentru încărcare instalaţie;

- tocător primar (mărunţire primară a deşeurilor menajere amestecate);
- bandă transportoare pe care este amplasat un separator magnetic care elimină

deşeurile metalice într-un container de 2 mc;
- selector care separă deşeul organic;
- bandă transportoare cu separator magnetic care elimină deşeurile posibil

rămase după prima sortare; deşeurile metalice sunt evacuate într-un container
metalic de 2 mc;
- separator balistic care separă fracţiile:
 deşeul organic rămas după prima sortare direct în camionul cu
container scarabil (24 mc);
14
 deşeurile reciclabile amestecate (plastic, Al, cartoane, sticlă etc.)

care se elimină pe o bandă unde sunt operatorii care le sortează
manual în funcţie de tipul de deşeu/culoare plastic în vederea
valorificării (containere metalice pentru fracţiile valorificabile);
 fracţiile uşoare ce urmează a fi mărunţite în rafinator (folie, carton,
lemn, pungi plastic, hârtie etc.);
Sub separatorul balistic este amplasat un container metalic de 24 mc pentru

colectarea deşeului organic separat din a doua sortare;
- bandă care alimentează rafinatorul cu partea ce urmează a fi mărunţită (folie,
carton, lemn, pungi plastic, hârtie etc.) este dotată cu separator magnetic
pentru protecţia rafinatorului pentru colectarea eventualelor fracţii metalice într-
un container metalic 0,5 mc;
- rafinatorul care realizează profuelul (amestecul este mărunţit la dimensiunea

de 3 cm) – cod deşeu 19 12 10/19 12 12;
- bandă care alimentează camionul cu profuel în vederea transportului la
instalaţia de coincinerare;
Toate cele 5 benzi transportoare au separator magnetic.
Separatorul balistic separa deseurile municipale in trei fractii: grea, usoara si
organica. Este format din palnia de incarcare si o punte din mai multe lamele metalice
perforate si care vibreaza in contrasens una fata de alta. Puntea are o mica inclinatie
pentru a imprima fractiei grele o anumita acceleratie.
Deseurile maruntite in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se
deplaseaza in susul sau in josul puntii. Particulele grele au tendinta sa se deplaseze in
jos odata cu miscarea lamelelor si astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de
vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea separatorului, particulele
usoare cum ar fi hartia, cartonul, foliile de plastic se deplaseaza catre marginea
15
superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara, iar fractia fina organica
reprezinta particulele care au trecut prin orificiile lamelelor metalice.
Separatorul magnetic
Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor
rulante care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina.
Sortarea deseurilor in fractiunile de deseuri colectate separat se face de catre
personalul de sortare care va separa diferite calitati de hartie recuperata, folii din
polietilena alba sau colorata si indeparteaza impuritati sau componente daunatoare.
Avand in vedere faptul ca randamentul de selectare este mare cu ajutorul utilajelor
speciale, sortarea manuala are o productivitate mare.
- zonă de recepţie deşeuri:
 buncăr de 90 mc (deşeurile menajere sunt descărcate direct în buncărul
de alimentare);
 platforma betonata acoperita pentru depozitarea temporara a deseurilor
in zona buncarului sus mentionat cu suprafata de ........
- zona de amplasare utilaje S= 900 mp;
betoane.
Mijloace de transport utilizate: două autocamione închise, masina speciala pentru

deseuri cu capacitatea de 92 mc - 24 t.
Deşeurile de la sursă se pot transporta de colectori/generatori la instalaţie.
Flux tehnologic:
- alimentare buncăr de alimentare (descărcarea deşeurilor direct în
buncăr sau încărcare cu greiferului);
- mărunţirea primară a deşeurilor în tocătorul primar;
- eliminarea deşeurilor metalice din deşeul menajer şi a deşeului organic
în selectorul rotativ (ciurul rotativ);
- separarea fracţiilor în separatorul balistic (deşeu organic, deşeurile
reciclabile amestecate, fracţiile uşoare ce vor fi mărunţite în rafinator);
- fractia grea se transporta printr-o banda in spatiul de sortare unde se
sorteaza – PET, aluminiu, bidoane de detergenti sau cu continut de clor
(care nu merg la Carpacement), alte obiecte din plastic
- mărunţirea fracţiilor uşoare în rafinator (tocătorul final) şi obţirea fluff-
ului sau profuelului;
- evacuarea fluff-ului în camion pentru a fi tranportat la coincinerare.
Deşeuri care intră în instalaţie:
02 DEŞEURI DIN AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ, ACVACULTURĂ,

SILVICULTURĂ, VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT, DE LA PREPARAREA ŞI
PROCESAREA ALIMENTELOR
02 01 03 deşeuri de ţesuturi vegetale
02 01 04 deşeuri de materiale plastice (cu excepţia ambalajelor)
03 DEŞEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI PRODUCEREA PLĂCILOR ŞI
MOBILEI, PASTEI DE HÂRTIE, HÂRTIEI ŞI CARTONULUI
16
03 01 deşeuri de la procesarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei

03 01 01 deşeuri de scoarţă şi de plută
03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, altele decât cele specificate la
03 01 04
03 03 deşeuri de la producerea şi procesarea pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
03 03 01 deşeuri de lemn şi de scoarţă
03 03 07 deşeuri mecanice de la fierberea hârtiei şi cartonului reciclate
03 03 08 deşeuri de la sortarea hârtiei şi cartonului destinate reciclării
03 03 10 fibre, nămoluri de la separarea mecanică, cu conţinut de fibre, material de
umplutură, cretare
04 DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PIELĂRIEI, BLĂNĂRIEI ŞI TEXTILĂ
04 02 deşeuri din industria textilă
04 02 09 deşeuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri)
04 02 21 deşeuri de fibre textile neprocesate
04 02 22 deşeuri de fibre textile procesate
09 DEŞEURI DIN INDUSTRIA FOTOGRAFICĂ
09 01 deşeuri din industria fotografică
09 01 08 film sau hârtie fotografică fără conţinut de argint sau compuşi de argint
10 DEŞEURI DIN PROCESELE TERMICE
10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaţii de combustie (cu excepţia
19)
10 01 25 deşeuri de la depozitarea combustibilului şi de la pregătirea cărbunelui de ardere
pentru instalaţiile termice
12 DEŞEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICĂ ŞI FIZICĂ A
SUPRAFEŢELOR METALELOR ŞI A MATERIALELOR PLASTICE
12 01 deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi
materialelor plastice
12 01 05 pilitură şi şpan de materiale plastice
15 DEŞEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE
LUSTRUIRE, FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE,
NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE
15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat)
15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton
15 01 02 ambalaje de materiale plastice
15 01 03 ambalaje de lemn
15 01 05 ambalaje de materiale compozite
15 01 06 ambalaje amestecate
15 01 09 ambalaje din materiale textile
15 02 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi echipamente de protecţie
15 02 03 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie,
altele decât cele specificate la 15 02 02
16 DEŞEURI NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE
16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport în afara drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi întreţinerea vehiculelor (cu excepţia 13, 14, 16 06 şi 16 08)
16 01 03 anvelope scoase din uz
17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNT EXCAVAT
DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)
17 02 lemn, sticlă şi materiale plastice
17
17 02 01 lemn
17 02 03 materiale plastice
19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA
STAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI DE LA TRATAREA APELOR
PENTRU ALIMENTARE CU APĂ ŞI UZ INDUSTRIAL
19 02 deşeuri de la tratarea fizico-chimică a deşeurilor (inclusiv decromare, decianurare,
neutralizare)
19 02 10 deşeuri combustibile, altele decât cele specificate la 19 02 08 şi 19 02 09
19 12 deşeuri de la tratarea mecanică a deşeurilor (ele ex. sortare, mărunţire,
compactare, granulare) nespecificate în altă poziţie a catalogului
19 12 01 hârtie şi carton
19 12 04 materiale plastice şi de cauciuc
19 12 07 lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06
19 12 08 materiale textile
19 12 10 deşeuri combustibile (rebuturi de derivaţi de combustibili)
19 12 12 alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a
deşeurilor, altele decât cele specificate la 19 12 11
20 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE DIN COMERŢ, INDUSTRIE,
INSTITUŢII, INCLUSIV FRACŢIUNI COLECTATE SEPARAT
20 01 fractiuni colectate separate (cu excepţia 15 01)
20 01 01 hârtie si caron
20 01 10 îmbrăcăminte
20 01 11 textile
20 01 38 lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37
20 01 39 materiale plastice
20 03 alte deseuri municipale
20 03 01 deseuri municipale amestecate
20 03 07 deşeuri voluminoase
Vor intra în instalaţie numai deşeurile care nu se pot recicla.

Deseurile vor fi preluate de pe teritoriul judetului Bacau si din alte judete.
Dupa procesul de sortare /maruntire, deseul organic rezultat va fi depozitat
definitiv in depozitele de deseuri autorizate din judetul de provenienta.
Pe depozitul ecologic Nicolae Balcescu aferent judetului Bacau se vor depozita
deseurile organice rezultate de la deseurile colectate numai de pe raza judetului.
„Fluff” sau „Profuel” (cod deşeu 19 12 10, 19 12 12) este un amestec omogen de
deseuri nepericuloase, conform HG 856/2002 (de ex: plastice, polistiren, hârtie, carton,
textile, cauciuc, lemn, folie, diverse ambalaje nevalorificabile, inclusiv cele din
deşeurile municipale sortate) selectate, tratate mecanic (mărunţite) şi uscate, cu
putere calorică mare, care va fi valorificat prin coincinerare.
In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele deseuri:

- profuel (fluff) - 62%
- deseu organic – 10%
- plastic cu continut de clor (HDPE) – 8%
- PET-uri – 10%
- deseuri feroase – 10%
Condiţii impuse de CARPATCEMENT:

Caracteristici fizico – chimice a Fluff-lui:
18
- dimensiune (fracţia de 30 mm nu va depăşi (15% din volumul cantităţii livrate)

- putere calorică inferioară min.15 GJ/tonă;
- conţinutul de apă max.10%;
- densitatea mixturii omogene: max.0,4 t/m3;
- conţinut de materii volatile: min. 65%;
Amestecul final va respecta următoarele cerinţe privind compoziţia:

- cenuşa: < 20 % în masă;
- Sulf, S: < 1 % în masă;
- Halogeni (F şi Cl): < 1% în masă;
- PCP: < 1 % în masă;
- PCB: < 50 ppm în masă;
- Metale Gr. I: (Hg) < 3 ppm în masă;
- Metale Gr. II: (Cd&Ti) < 20 ppm în masă;
- Metale Gr. III: (As,Sb,Pb,Cr,Co,Cu,Mn,Ni,V) < 4000 ppm în masă;
Nu se admite prezenţa unor bucăţi metalice, sârmă sau altor impurităţi de gen piatră,
nisip, sticlă sau diferite zguri sau cenuşi, care ar putea deteriora instalaţiile şi influenţa
negativ procesul de ardere din cuptor.
Traseele de parcurs înspre şi dinspre staţia de sortare/mărunţire deşeuri: accesul se

va face din DN 15 Bacău Piatra-Neamţ – drum asfaltat, apoi pe un drum asfaltat –
strada Chebac, unde mijloacele de transport vor circula cu viteză redusă, având în
vedere trecerea la calea ferată CF (cca. 20-30 km/h – in cazul în care deţinătorul
drumului nu va impune alte restricţii);
A.8. INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE
Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in

tabelul nr.1 prezentam informatii privind productia si necesarul resurselor
energetice pentru realizarea proiectului, iar in tabelul nr.2 se prezinta materiile
prime si substantele chimice sau preparatele chimice.
Tabel nr.1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii
productiei
Denumirea Cantitate Denumirea Cantitate Furnizor
Beton de ciment* 450 mc Energie 750 kw Eon distributie
electrica
Ciment 150 t Societati
comerciale
La functionare
Transport deseuri 5.000 litri/luna Motorina 5000 l/luna Statii distributie
carburanti
Sortare deseuri 40 t/zi Energie 34000 kv Eon distributie
electrica
*Nu se produce pe amplasament
Tabel nr.2 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
Materia prima Consumuri Clasificarea si etichetarea
totale substantelor si compusilor chimici
Categoria Fraze de risc
Periculos/
19
Nepericulo
s
(P/N)
Agregate naturale* 1000 t N -
Ciment* 1,5 t N Intarit
Motorina* 5.000 l P Inflamabil, toxic R10, R40
Beton de ciment 450 mc N -
Balast 500 mc N -
Parapeti si confectii metalice 8t N
Prefabricate beton 20 t N
*Materii prime in instalatiile furnizorilor.
Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare: balast, sorturi de nisip şi pietriş de

la staţia de sortare proprie/balastiere autorizate.
A.9. INFORMATIILE DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE

CHIMICE
In etapa de executie a proiectului se vor utiliza materii prime si materiale de

constructie (sticla, beton, alucubond, vopsele diverse etc.) ce vor fi aprovizionate
de firmele angajate in realizarea lucrarilor prevazute in proiect. Sursele de
aprovizionare vor fi alese de catre firmele angajate, pe baza specificatiilor Caietelor
de Sarcini legate de principalele caracteristici ale materiilor prime si materialelor, in
scopul asigurarii unei calitati ridicate a lucrarilor. Nu vor fi folosite materiale sau
substante periculoase.
De asemenea se vor utiliza carburanti (benzina, motorina) si uleiuri necesare
functionarii vehiculelor si utilajelor implicate in realizarea lucrarilor, insa acestea nu
se vor stoca pe amplasament. Alimentarea cu carburanti si schimburile de ulei se
vor efectua in unitati specializate si autorizate pentru astfel de activitati.
Din punct de vedere cantitativ, este dificila realizarea unor estimari, aceasta
depinzand foarte mult de tehnologiile alese de Antreprenorul lucrarilor.
In etapa de functionare a obiectivului, vor fi necesare lucrari periodice de
intretinere. Pentru executia acestora se vor utiliza aceleasi materii prime si
materiale necesare executiei proiectului, dar in cantitati mult mai mici.
Atat in perioada de executie, cat si in perioada de operare, gestionarea
substantelor periculoase se va realiza conform prevederilor legale in vigoare, iar
ambalajele provenite de la acestea se vor trata ca deseuri periculoase si vor fi
eliminate prin intermediul unor operatori autorizati.
A.10. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL
Protectia aerului
A.10.1.1. Surse de poluare in perioada de executie

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatile din santier au impact
asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar
pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor
(produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor
lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.
20
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate
lucrarilor de excavatii, de vehiculare si utilizare a materialelor de constructie, precum
si altor lucrari specifice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,
modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor
lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si
controlul emisiilor.
Emisiile de poluanti datorate obiectivului studiat provin de la:
Activitatea de santier propriu-zisa din perioada de executie
Functionarea utilajelor mijloacelor de transport din dotare
Factorii de emisie pentru activitatea de santier propriu-zisa; din perioada de
executie pot fi calculati dupa urmatoarea formula:
1 .3
U 
 
E  k  0.0016   2 .2 
kg / tona
1 .4
M 
 
 2 
unde:
E = factorul de emisie
k = factorul legat de dimensiunea particulelor
U = viteza medie a vantului, m/s
M = continutul mediu de umiditate al materialului, %
Factorul k variaza cu domeniul marimii aerodinamice a particulelor, dupa cum

urmeaza:
Marimea particulelor
Diametrul
< 3 0 µm < 15 µm < 10 µm < 5 µm < 2.5 µm
particulelor
k 0,74 0,48 0,35 0,20 0,11
Conditiile de valabilitate ale formulei sunt urmatoarele:
Continut de praf (%) Continut de umezeala (%) Viteza vantului

(m/s)
0,44-19,00 0,25 – 4,80 0,6 – 6,7
In cazul studiat, materialul manipulat are un continut de particule cu diametrul

< 75 µm de 0,9 - 18% (cu o medie de 2,9%), si un continut de umiditate de 0,46 -
5% (cu o medie de 3,4%).
Aceste valori duc la obtinerea unui factor de emisie pentru particule in suspensie E
= 0,046480 kg/tona care tine cont atat de activitatea de decopertare cat si de cea
de manipulare a betoanelor si agregatelor.
Tinand cont de cantitatile de materiale prelucrate/manipulate rezulta urmatoarele
emisii de particule in suspensie in cazul unui nivel maxim de activitate: Qpart = 37,18
kg/luna
21
De asemenea, in evaluarea cantitatilor de noxe emise trebuie luate in considerare si

noxele provenind de la functionarea motoarelor utilajelor si vehiculelor (ardere de
motorina) si deplasarea lor pe drumuri neamenajate.
Folosind factori specifici functionarii utilajelor, prin combinarea metodologilor AP42,
COPERT si CORINAR, se obtin urmatoarele emisii de noxe:
Poluanti si emisii de noxe in atmosfera
Poluant Emisie (kg/luna)

Particule 6000
SO2 2130
NOX 1100
CO 125
COVtot 0.02
Trebuie sa tinem cont si de faptul ca sursele mentionate nu sunt surse controlate in

sensul admis de Ordinul Ministrului nr. 462/93, si deci nu poate fi luata in discutie
incadrarea emisiilor mentionate mai sus in prevederile acestui ordin. In calculul
cantitatii de particule a fost luata in considerare si circulatia pe caile de acces, ce
conduce la emisia de particule prin antrenarea lor de pe drumurile neasfaltate.
Concentratiile de substante poluate din zona de activitate a utilajelor si pe traseele
de circulatie a mojloacelor de transport pot fi cuprinse in urmatoarele intervale:
NOx: 0,03 – 0,05 mg/mc;
COV: 0,15 – 0,30 mg/mc;
CO: 0,50 – 1,00 mg/mc.
Aceste valori se pot realiza pe perioade scurte de timp, in conditii nefavorabile (vant
cu viteza sub 2 m/s).
Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti scad pe
masura departarii de sursa, astfel la 20 – 30 m distanta scad cu 50% si la 50 m
ajung la circa 30% din concentratiile maxime. La circa 100 m distanta concentratiile
de poluanti in aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa).
In cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de
exemplu alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport,
intretinere si reparatii utilaje.
Efectele concentratiilor ridicate de pulberi in aer se manifesta pentru oameni, prin
senzatii neplacute, de jena, prin iritatii ale cailor respiratorii si la expuneri prelungite,
chiar prin imbolnaviri. Depunerea pe plante a prafului conduce la diminuarea
fotosintezei, reducerea dezvoltarii si productiilor acestora.
Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere, in
vecinatatea punctului de lucru si a cailor de transport. Conform aprecierilor US –
EPA/AP – 42, particulele cu diametrul mai mare de 100 μm se depun in timp scurt,
zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului de acces sau frontului
de lucru. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 μm si 100 μm se depun pana
la 100 m lateral drumului de acces si frontului de lucru. Particulele mai mici de 30
μm, respectiv pulberile in suspensie, se depun la distante mai mari de 100 m.
22
A.10.1.2. Masuri de diminuarea impactului in perioada de executie

Poluarea atmosferei se datoreaza manevrarii si transportului materialelor de
constructie, la care se adauga lucrarile de excavatii; din aceasta cauza se
recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea
limitarii degajarii pulberilor.
Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa aiba facute reviziile tehnice,
iar alimentarea cu combustibil sa se faca cu respectarea conditiilor pentru protectia
factorilor de mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca utilajele de transport
sa se alimenteze cu carburanti la statiile PECO.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in
amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati
decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu
se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera
a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor
se pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment, care trebuie sa se
realizeze in statii de betoane in afara amplasamentului.
Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata
utilizarii, tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi dotate cu
roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe
timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la
punctele de lucru.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi
puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport
dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de
carbon.
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul lucrarilor de
terasamente vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, se va urmari o umectare
mai intensa a suprafetelor sau se vor monta perdele protectoare spre zonele locuite.
Caile de acces pe perioada de santier vor fi permanent intretinute prin stropire cu
apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe
cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se
obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de
emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie
efectuata cu mijloace de transport acoperite de prelate.
A.10.1.3. Surse de poluare in perioada de exploatare

Sursele de poluare a atmosferei ce provin din activitate sunt:
- gazele de esapament emise de motoarele autocamioanelor care transporta
deseurile
- mirosurile de la deşeurile putrescibile care sunt degradate sau se degradeaza
în perioada tratării lorîn cadrul staţiei de sortare şi mărunţire deşeuri.
- imisii provenite de la deseul menajer degradat– fractiile biodegradabile –
pulberi, dioxid de sulf, COV.
23
Surse si poluanti pentru aer

Poluantii evacuati in atmosfera sunt: CO, CO2, NO2, COV, benzen si pulberi, biogaz,
mirosuri.
Concentratiile principalelor substante poluante din gazele de esapament, pentru

diferite tipuri de motoare si regimuri de functionare, sunt prezentate mai jos:
Concentratie poluant
Poluant U.M. Mers in gol Accelerare Decelare
MAS MAC MAS MAC MAS MAC
Oxid de carbon % 7 urme 1,8 urme 2 urme
Hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1 0,03
Oxizi de azot ppm 30 60 650 250 20 30
Aldehide ppm 10 20 10 10 200 30
Nota: MAS = motor cu aprindere prin scanteie

MAC = motor cu aprindere prin compresie
Instalaţia propusă se va amplasa în interiorul unei clădiri parţial închisă, aceasta fiind
amplasată la cca 480 m faţă de zona de locuinţe.
A.10.1.4. Masuri de reducere a poluarii aerului

Emisiiile si imisiile atmosferice ale statiilor de sortare sunt cauzate de praful degajat
din deseurile descarcate, depozitate si sortate în instalatii, gazele de esapament (în
special din motoarele diesel) ale utilajelor mobile precum camioane sau incarcatoare,
etc. Ca si în cazul mirosurilor, caracteristicile de proiectare si functionare pot minimiza
emisiile, imisiile atmosferice, astfel:
- Pavarea tuturor suprafetelor de trafic;
- Pastrarea curateniei suprafetelor pavate si a platformelor de
descarcare-incarcare si asigurarea faptului ca la operatiile de curatare a
spatiilor betonate se utilizeaza suficienta apa încât sa nu se antreneze
praful;
- Restrictionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de
locuinte;
- Alegerea unor utilaje mai putin poluante (de ex, prevazute cu
catalizatori);
- Mentinerea motoarelor în stare buna de functionare, prin efectuarea
reviziilor de rutina;
- Curatirea caroseriilor si a cauciucurilor pentru a evita raspândirea
murdariei pe strazi.
Mirosurile (conform Ghid statii de sortare deseuri si statii de transfer deseuri realizat de Ministerul
Mediului Apelor si Padurilor)
Mirosurile devin mai puternice în perioadele de vreme calda sau ploioasa.
Mirosurile pot fi controlate datorita unor caracteristici de proiectare si functionare
precum cele ce urmeaza:
24
- Ca si în cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei între sursa care degaja

mirosul si receptor reduce efectiv impactul produs; distanta de 480 m fata de
prima locuinta
- Observarea directiei din care bate vântul în mod obisnuit, pentru a stabili
orientarea cladirii si amplasarea ei în raport cu terenurile învecinate; orientarea
zona de est- inspre statia de sortare-spalare agregate, statia de betoane si
depozitul de agregate minerale care realizeaza o ecranare in privinta vantului si
a dispersiei poluantilor
- Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel încât sa nu afecteze
vecinii si închiderea cât mai multor usi în timpul orelor de functionare; in timpul
functionarii usa orientata inspre sud va fi inchisa , accesul dinspre est –locul
unde se realizeaza alimentarea cu deseuri a buncarului este ecranata de statia
de sortare-spalare agregate, statia de betoane si depozitul de agregate
minerale
- Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor
înclinate, pentru a facilita scurgerea apelor reziduale:
 Hala are pardoseala din beton cu panta de scurgere in doua rigole
paralele si transversale halei pentru preluarea apelor de la spalare
hala si eventualele scurgeri accidentale;
 Platfoma pentru depozitarea temporara a deseurilor va fi din beton
cu pante usoare catre rigolele de preluare a eventualelor scurgeri ;
- Eliminarea intrândurilor, a colturilor si suprafetelor perfect plate, care sunt greu de
curatat, si în care se pot acumula gunoaie; - hala nu are intranduri, suprafata
este prevazuta cu pante de scurgere catre rigolele special amenjate in incinta;
- Sigilarea suprafetelor din beton sau altor materiale semi-poroase pentru a
preveni absorbtia mirosurilor;- nu sunt prevazute suprafete poroase sau
semiporoase
- Minimizarea depozitarii deseurilor în statia de sortare- maruntire deseuri ; -
- depozitarea deseurilor menajere de pe platforma din fata buncarului de
alimentare in vederea sortarii- valorificarii va fi de o zi , maxim doua zile in cazul
unei probleme tehnice la utilaje
- depozitarea deseurilor reciclabile si fluff-ului se va face in incinta halei pana
la acumularea unei cantitati echivalente cu capacitatea maxima a unui mijloc de
transport – dar nu mai mult de o saptamana
- Încorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor - dupa caz ;
- Înlaturarea tuturor deseurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de
alimentare a benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la
sfârsitul fiecarei zile de lucru, iar apoi curatarea acestor zone;
- Includerea unor bazine, gauri de scurgere în podele si sisteme de evacuare,
astfel încât resturile mirositoare sa nu se acumuleze;- exista rigole de scurgere in
hala
- Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezinfecteaza si
neutralizeaza mirosurile – va face parte din programul de igienizare
- Refuzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de urât;
- Practicarea altor masuri “gospodaresti” precum curatirea si dezinfectarea regulata
a containerelor, utilajelor si altor suprafete care intra in contact cu deseurile- va
face parte din programul de igienizare.
Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de executie
A.10.2.1. Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie

Procesele tehnologice de executie ale constructiilor civile implica folosirea unor grupuri
de utilaje cu functii adecvate.
In perioada de executie a halei, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:
25
- in fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de catre

functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavari, realizarea
structurii proiectate), la care se adauga aprovizionarea cu materiale;
- circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care
transporta materiale necesare executiei lucrarii.
Utilajele folosite si puteri acustice asociate:
- buldozere Lw  115 dB(A)
- incarcatoare Lw  112 dB(A)
- excavatoare Lw  117 dB(A)
- screpere Lw  110 dB(A)
- autogredere Lw  112 dB(A)
- compactoare Lw  105 dB(A)
- finisoare Lw  115 dB(A)
- basculante Lw  107 dB(A)
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin
deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia
mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate,
beton, etc) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva
tone si mai mult de 40 tone.
Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul
existent, produs in prezent de circulatia pe drumurile existente
A.10.2.2. Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele

- Constructia este proiectata si executata astfel incat zgomotul perceput de
utilizatori sau persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel care
sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita sa lucreze in conditii
satisfacatoare;
- Limitarea traseelor ce strabat zonele locuite de catre utilajele apartinand
santierului si, mai ales, de catre autobasculantele ce deservesc santierul,
care efectueaza numeroase curse, au mase mari si emisii sonore
importante; drumul de acces la obiectiv este un drum perpendicular pe
drumul dinspre Bacau – Piatra Neamt si deserveste accesul la statia de
epurare existenta, statia de epurare care este in constructie, statia de
sortare-spalare agregate si cuprinde doar la intrare cateva locuinte apoi
accesul este printre terenuri pe care nu sunt constructii;
- pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se
va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si zonele invecinate;
constructia se afla intre depozitele de deseuri neconforme care au fost
inchise ( in partea de Nord si Est) care sunt inalte cca 4 m si care asigura o
bariera puternica impotriva zgomotului;
- depozitele de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor
ecrane intre santier si zonele invecinate;
- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de preparare a betoanelor
contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta a acestora.-
fabricarea betonului se face in statia de betoane existenta pe
amplasamentul din vecintatea viitoarei hale.
26
A.10.2.3. Niveluri de zgomot si vibratii la limitele incintei obiectivului si la cel mai apropiat
receptor protejat
Sursele cele mai importante de producere a zgomotului in apropierea obiectivului
proiectat sunt:
- Circulatia autovehiculelor;
- Statia de betoane;
- Statia de sortare –spalare agregate;
- Utilajele de la statia de epurare existenta;
- Organizarea de santier de la statia de epurare noua.
Utilaje care vor fi achizitionate vor respectarea prevederile UE privind nivelul de
zgomot in spatii tehnice.
Vibratiile sunt produse de aceleasi surse care produc zgomot. Masa vehiculelor si
vitezele de circulatie sunt reduse. Se apreciaza ca in exterior vibratiile din interiorul
amplasamentului (inclusiv al cladirilor) vor fi greu de sesizat si, in niciun caz nu vor
afecta sanatatea si confortul populatiei.
Fata de fronturile de lucru, pentru perioade limitate de timp, la 100 m distanta se pot
inregistra nivele de zgomot echivalent de 60 - 65 dB(A).
Surse de poluare sonora si de vibratii in perioada de exploatare
A.10.3.1. Surse de zgomot si de vibratii

In timpul functionarii instalaţie de sortare şi mărunţire deşeuri, sursele generatoare de
zgomot si vibratii pot fi:
- traficul autocamioanelor care transporta deseurile;
- echipamentele mecanice ale statiei de sortare/maruntire a deseurilor
- incarcarea sau descarcarea deseurilor din mijloacele de transport
Având în vedere Ordinul 119/2013 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate

publica privind modul de viaţă al populaţiei, distanţa minimă de protecţie sanitară
(rampe de transfer deşeuri) este de 200 m; staţia de sortare/mărunţire deşeuri se
află la peste 480 m faţă de zonele de locuit, iar societatea detine terenurile din
vecinătatea acesteia pentru a menţine o zona de protecţie în jurul obiectivului.
A.10.3.2. Incadrarea in legislatia nationala si a Uniunii Europene

Conform STAS 10.009/88-Acustica urbana) trebuie remarcata prevederea ce se refera
la proiectarea in mediul urban astfel incit sa se asigure valoarea de 50 dB(A) a
nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada cladirii conform STAS
6161/89, respectiv curba de zgomot Cz 45”.
In interiorul cladirilor, normativele existente prevad valori admisibile ale nivelului de
zgomot de 35 dB (A) pentru perioada de zi si o reducere a acestora cu 10 dB (A)
pentru perioada de noapte.
SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 (Efectele vibratiilor asupra cladirilor si
partilor de cladiri), stabileste modul de masurare si limitele admisibile ale unor
parametri descriptori ai vibratiilor, atat in ceea ce priveste siguranta constructiilor, cat
si in ceea ce priveste confortul locatarilor in cladirile supuse la vibratii.
Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie
inferioare valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.
27
In STAS-ul 10009-88, in Tabelul 1, sunt prezentate valorile admisibile ale nivelului de

zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea
carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea
traficului).
Tabel 7
Valoarea
Nivelul de zgomot Nivelul de
Nr. Tipul de strada (conform curbei de
echivalent, Lech*) zgomot de varf,
Crt. STAS 10 144 / 1 - 80) zgomot, Cz
dB(A) L10 dB(A)
dB **)
Strada de categorie tehnica IV, de deservire
1. 60 55 70
locala
2. Strada de categorie tehnica III, de colectare 65 60 75
3. Strada de categorie tehnica II, de legatura 70 65 80
4. Strada de categorie tehnica I, magistrala 75...85***) 70...80***) 85...95***)
*) Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru perioadele de zi si noapte)
conform STAS 6161/1- 79.
**) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu
pronuntat caracter stationar.
Strada Chebac poate fi considerata strada de categorie tehnica IV, de deservire a

statiei de epurare existenta si functionala, a deservit pentru transportul deseurilor la
fostul depozit de deseuri si va deservii viitoarea statie de epuarre .
A.10.3.3. Masuri de reducere a poluarii sonore

Statiile de sortare, maruntire deseuri pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot.
Traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta sursele
producatoare de zgomot ale statiei de sortare. Zgomotul produs de traficul de pe
soselele adiacente statiei va fi perceput ca provenind de la statia de sortare. Zgomotul
provenind de la utilaje se datoreaza motorului, semnalelor de avertizare (producând
sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si pistoanelor sau lamelor utilajelor care se
izbesc sau zgârie suprafete de beton sau otel. Modul de proiectare a cladirii statiei si
functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile
sale. Aceasta problema include urmatoarele aspecte:
- Maximizarea utilitatii zonelor tampon care înconjoara perimetrul, în special de-a
lungul zonelor unde se afla terenuri învecinate – exista barierele artificiale (
depozitele de deseuri inchis, depozitul de agregate mineralae) care sunt cele mai
eficiente modalitati de reducere a zgomotului, atunci când acesta nu se pot
reduce la sursa;
- Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor
constructiilor;
- Închiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care
asteapta intrarea in statie;
- Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;
- Amplasarea intrarilor in cladiri astfel încât sa nu fie pe directia vecinatatilor care
ar putea fi deranjate de zgomot;
- Întretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului
motoarelor apartinând utilajelor mobile care functioneaza în statie;
- Pastrarea cât mai multor usi închise în timpul orelor de functionare;
- Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar
fi dimineata si dupa-amiaza, când locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul
când locuitorii nu sunt acasa sau când nivelul de zgomot din afara statiei este
maxim.
28
TRAFICUL
Se va stabili programul de functionare (orele la care camioanele livreaza deseuri la
statie). Putine statii de sortare pot programa traficul de intrare (sosirile camioanelor
colectoare), deoarece acestea descarca atunci când s-au umplut, astfel încât echipele
de colectare sa îsi poata relua sau încheia activitatea din ziua respectiva.
Se va face programarea transporturilor astfel încât sa evite traficul din orele de
vârf.
Unele caracteristici de proiectare si functionare care ar putea reduce impactul
produs de traficul în si de la statie asupra mediului sunt descrise în continuare:
- Desemnarea unor trasee de parcurs înspre si dinspre statia de sortare care sa
evite zonele aglomerate, cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme – pot
fi probleme pe distanta de max 200 m pe traseul dinspre drumul Bacau – Piatra
Neamt unde sunt locuinte, dat fiind faptul ca imediat exista calea ferata iar
drumul este ingusteaza implica o reducerea considerabila a vitezei de circulatie;
- Adaugarea, în afara statiei, a unor indicatoare, marcaje pe sosea si semnalarea
intersectiilor – nu este cazul, statia avand o capacitate de prelucrare mica;
- Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statie si reducerea la
minim a virajelor la stânga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de
accidente;
- Spatiu de asteptare în perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare
care sa stea la coada în interiorul statiei, fara a stânjeni traficul pe drumul de
acces;
- Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza
cantitatea de deseuri încarcate în fiecare vehicul de transfer, reducând astfel
numarul de vehicule care parasesc statia;
- Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa
încurajeze utilizarea statiei în afara orelor de vârf ale traficul din zona;
- Programarea livrarilor comerciale astfel încât sa se evite orele de aglomeratie
maxima a traficului.
Protectia calitatii apelor

Amplasamentul va fi alimentat cu apă în scop igenico sanitar şi tehnologic pentru
igenizarea halei de sortare /mărunţire dintr-un puţ forat existent în incinta Staţiei de
betoane (H=65 m, Dn=2,5 m, instalaţii de captare pompă tip Lotru Q=20 l/s, H=20
mCA, P=20 KW).
Alimentarea cu apa potabila pentru angajati se face cu ajutorul dozatoarelor de apa
potabila.
Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza într-un bazin etanş vidanjabil metalic
V=10 mc.
Apele de pe platforma betonată unde se vor gara mijloacele de transport (care vor
deservi statia de sortare/betoane şi statia de sortare deseuri) va fi prevăzută cu
separator denisipator si hidrocarburi, dupa care se va evacua canalul bypass al statiei
de epurare cu evacuare in raul Bistrita.
Apa tehnologica, pentru igenizarea halei de sortare /mărunţire deşeuri menajere, se
evacuează într-un bazin etanş vidanjabil V=30 mc; Hala este prevăzută cu sistem de
preluare a apelor de spălare (sifoane de pardoseală/cămine colectare scurgeri) cu
descărcare în bazinul etanş vidanjabil; vidanjarea se va realiza de către un SC
Gyndani Impex SRL, cu descărcare în staţia de epurare din vecinătate.
Apa necesara pentru stingerea incendiilor este asigurata de rezervorul de incendiu cu
V = 30 mc din cadrul statiei de betoane.
Se poate estima ca poluantii nu vor depasi concentratiile pragurilor de alerta
calculate functie de CMA prevazute de Hotararea Guvernului 352/2005 privind
modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor
29
norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate / NTPA-

002/2002:
- pH: 6,5 – 8,5
- substante organice biodegradabile CCO-Cr: 500 mg/l
- materii in suspensie: 350 mg/l
- detergenti sintetici biodegradabili: 25 mg/l
- substante extractibile cu solventi organici: 30 mg/l
- Azotiti: 1 mg/l
- Azotati: 25 mg/l;
- Fosfor total: 1 mg/l
- Reziduu filtrabil: 2000 mg/l
Dupa inceperea activitatii se vor face analize ale calitatii apei uzate evacuate in
bazinul vidanjabil pentru determinarea concentratiilor si a debitelor masice de poluanti.
A.10.4.1. Masuri de protectie a calitatii apelor

- Îndepărtarea cât mai multor resturi de pe platforma/buncărul de descărcare;
- Instalarea unor grupuri sanitare, duşuri şi robineţi cu debite mici;
- Limitarea stocării temporare a deşeurilor în aer liber (suprafeţe neacoperite) –
recomandarea este ca stocarea deşeurilor să se facă în spaţii închise acoperite;
- Intervenţia promptă în cazul apariţiei unor scurgeri accidentale în exteriorul
platformelor amenajate/halei de sortare şi mărunţire deşeuri, pentru a preveni
pătrunderea deşeurilor în sistemul apelor subterane/de suprafaţă;
- Preepurarea apelor (prin decantare in bazinul de colectare ape uzate) rezultate
din spalarea halei si a apelor pluviale de pe platforma de parcare auto prin
separator de produs petrolier recomandabil ca acesta sa cuprinda si un
desnisipator
- Se va lua in considerare realizarea unei retele de canalizare care sa deverseze
in viitoarea statie de epurare a orasului Buhusi avand in vedere ca aceasta se
regaseste la o distanta de max 200 de hala.
Surse de radiatie electomagnetica, radiatie ionizanta, poluarea biologica

Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu
genereaza radiatii ionizante
Pentru limitarea aparitiei de germeni infecţioşi (în cazul sortării deşeurilor menajere)se
vor lua urmatoarele masuri:
-îndepărtarea tuturor deşeurilor la sfârşitul fiecărei zile de lucru;
-curăţarea zilnică a platformelor de descărcare/stocare;
-inspecţii de rutină ale instalaţiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru
purtătorii de germeni infecţioşi şi luarea măsurilor necesare, de la caz la caz;
-dacă este necesar se va apela la serviciile specializate de dezinfecţie sau deratizare.
A.11. ALTE TIPURI DE POLUAREA FIZICA SAU BIOLOGICA
Nu este cazul.
30
A.12. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE
Analiza variantei „0”( a nu se realiza investitia)

Aceasta varianta inseamna a nu se realiza investitia. Ca urmare niciuna din formele
de impact negative asupra factorilor de mediu nu ar fi dezvoltate. Efectele indirecte
ale nerealizarii acesteia ar fi:
- Investitia privind construirea halei pentru instalatia de sortare si maruntire
deseuri nu ar putea fi implementata, eliminandu-se astfel avantajele privind
reducerea cantităţii de deşeu menajer destinat eliminării prin depozitare
finală în rampa ecologică Nicolae Balcescu şi a deseurilor sortate pentru
orasul Buhusi;
- Neindeplinirea obiectivelor si tintelor prevazute in Strategia Nationala De
gestionare a deseurilor si a celor din Planul Judetean de Gestionare a
deseurilor al judetului Bacau si anume de valorificare energetica a deseurilor
prin coincinerare si prelungirea duratei de viata a depozitului de deseuri
Nicolae Balcescu;
- Consumul mare de combustibil fosil necesar cuptoarelor de fabricare a
cimentului;
- Nu se vor mai asigura noi locuri de munca.
Alternativa I – realizarea proiectului

Alternativa realizarii proiectului.
Prin realizarea proiectului se asigura:
- locuri de munca;
- micsorarea cantitatii de deseuri eliminata prin depozitare finala conform
tintelor din strategiile si planurile de gestionare a deseurilor;
- asigurarea de combustibili la instalatiile de cogenerare si micsorarea
cantitatii de combustibili fosili folositi;
In concluzie, se apreciaza ca efectele economice si sociale ale realizarii acestui
proiect sunt pozitive si pe termen lung.
A.13. PLANIFICARE, AMENAJARE TERITORIALA
Proiectul analizat in prezentul studiu - CONSTRUIRE HALĂ PENTRU INSTALAŢIE DE

SORTARE ŞI MĂRUNŢIRE DEŞEURI, este amplasat in Buhusi, str. Chebac nr.200, jud.
Bacau, in zona industriala in apropierea viitoarei statii de epurare a orasului Buhusi, in
zona depozitului vechi (inchis) de deseuri, zona industriala (statia de betoane, statia de
sortare- spalare aggregate), statia de epurare in functiune, platformele de namol .
Caracteristici tehnico-spatiale
Amplasamentul va ocupa suprafata de teren de 8600 mp din care este destinată
construirii halei pentru amplasarea instalaţiei de sortare/mărunţire suprafata de
cca.1800 mp.
Categoria de importanta „D” , conform HG 766/1997;
Clasa IV de importanta, conform P100-1/2006;
Gradul III de rezistenta la foc, conform normativ P118/1999;
31
Din punct de vedere seismic, amplasamentul se incadreaza in zona cu ag = 0,35 g si

Tc = 0,7 sec, conform raionarii din normativul P-100-1/2013.
A.14. MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA

EXISTENTA
Obiectivul va utiliza, in masura disponibilitatii acestora, retelele edilitare existente in

zona amplasamentului, astfel:
mCA, P=20 KW).
potabila.
V=10 mc.
A.15. PROCESE TEHNOLOGICE
Procese tehnologice de productie
CATEGORII DE LUCRARI
Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului la Studiul de Evaluare a
Impactului asupra Mediului vor fi luate in considerare urmatoarele obiecte si grupe
de lucrari cuprinse in proiect:
A. Lucrari de baza
- sapare groapa fundatie;
- lucrari de sprijinire a sapaturii;
- armare si cofrare fundatie;
- turnare betoane;
- amenajarea cailor de acces.
B. Lucrari auxiliare
- instalatii sanitare;
- instalatii electrice;
C. Organizarea de santier
Pentru realizarea halei proiectate se prezinta in continuare grupat urmatoarele
categorii de procese tehnologice cu sistem de masini necesare si cu alternativele ce
se pot lua in considerare:
a. Excavatii
32
Excavatii care dupa importanta si specificitate se pot realiza cu urmatoarele tipuri de

utilaje:
buldozere cu pneuri si senile pentru scarificare; nivelare depozite de pamant si cu
alte materiale, nivelare propriu zisa. Tipul lor se intinde de la 60 C.P. pana la 300
C.P.;
excavatoare cu pneuri si senile, draglina – pentru excavatii sau incarcare in
mijloacele de transport. Tipul lor cuprinde utilaje intre 65 C.P. pana la 200 C.P.;
screpere si autoscrepere ce sunt recomandate pentru ca executa succesiv
operatiile de sapare, transport in domeniul 500 – 2000 m si niveleaza pamantul;
gredere si autogredere pentru nivelarea de suprafata sau decaparea unor strate
subtiri de pamant folosite in operatiuni de finisare de suprafata sau pe taluzuri;
autobasculante sau autodumpere – utilaje specializate pentru transport pamant si
materiale granulare care au o structura ce rezista drumurilor de santier dar cu o
viteza de deplasare mai redusa – folosite in interiorul santierului;
autoincarcatoare pe pneuri si senile care au cupa frontala ce poate prelua
materialele din gramezi, le transporta si le descarca de asemeni in gramezi;
precizam ca toata aceasta gama de utilaje se foloseste si pentru transportul sau
punerea in opera si a altor materiale de masa mai mult sau mai putin pulverulente
cum ar fi: agregatele minerale, anrocamentele, betonul vartos etc.
b. Umpluturi care de obicei se compacteaza:
cilindri compactori statici pentru argile si vibratori pentru materiale granulare ca si
cilindri cu picior de oaie petru a realiza intre patrunderea stratelor compactate. Tipul
lor este foarte mare putand fi tractati sau autopropulsati lucrand unitar sau in
tandem.
autocisterne pentru transportul apei;
alte utilaje de finisare de tipul celor prezentate anterior buldozere si autogredere.
c. Excavatii speciale:
instalatii de foraj mecanice, motocompresoare de aer, pickhamere si perforatoare.
d. Prefabricate, montaje diverse:
In santier se vor utiliza in functie de necesitati, macarale pe pneuri si senile, pornind
de la capacitati de ridicare de 10 tone pana la circa 60 – 80 tone.
e. Transporturi diferite
Dat fiind volumul mare si diferit de materiale, semifabricate si prefabricate ce se va
transporta si gama de mijloace de transport este diversa:
- autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone,
autodumpere, autocisterne, autoizoterme pentru transport produsele
bituminoase la cald;
- autobetoniere si pompele de beton ce le insotesc de obicei;
- trailere pentru transportul utilajelor, a elementelor prefabricate mari si a altor
piese grele.
Determinarea emisiilor produse in amplasament

Pentru evaluarea impactului produs de lucrarile efectuate pentru contructia halei,
prima etapa care este si foarte importanta o constituie determinarea cat mai exacta a
emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfasoara aici, respectiv de cele
generate de arderea in motoarele termice ale utilajelor si mijloacelor de transport a
carburantilor, respectiv a benzinei si in special a motorinei cu care majoritatea din
acestea sunt echipate.
33
S-au luat in considerare urmatoarele elemente:

Timpul de executie reprezinta un factor determinant deoarece o concentrare a
lucrarilor pe o perioada redusa poate genera un impact mare. Ca etapizare s-a
presupus ca excavatiile si lucrarile aferente lor se vor desfasura in prima etapa,
impreuna cu celelalte operatiuni cu caracter de finisaj vor fi realizate ulterior.
Procesele tehnologice s-au determinat pe operatiuni cat mai detaliate care sa
permita apoi determinarea tipurilor de utilaje necesare.
Utilajele ca tipuri si puteri s-au ales dupa specificul fiecarei operatiuni astfel incat sa
fie cele mai adecvate acestora.
Productivitatea orara a utilajelor s-a ales corespunzator caracteristicilor lor tehnice,
dar s-a adaptat tipului specific al operatiunii de executat.
Numarul de utilaje conventionale necesare fiecarui proces s-a determinat prin
impartirea volumelor orare de lucrari la productivitatea utilajului respectiv.
Consumul orar de carburanti pe baza caruia se vor calcula emisiile s-a determinat
prin multiplicarea numarului de utilaje conventional rezultate cu consumul lor orar
stabilit prin normele intocmite de I.N.C.E.R.C.
De asemenea s-au luat in considerare si cantitatile de lucrari si procesele tehnologice
utilizate in lucrari similare.
Asigurarea utilitatilor
A.15.1.1.1.Alimentarea cu apa
mCA, P=20 KW).
potabila.
A.15.1.1.2.Canalizare
V=10 mc.
A.15.1.1.3.Canalizarea pluviala
A.15.1.1.4.Alimentarea cu energie termica

Nu este cazul.
34
A.16. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Nu este cazul.
A.17. DESEURI
Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii halei pentru instalatia de sortare

şi maruntire deseuri se estimeaza separat pe cele doua etape astfel:
- in perioada de executie;
- in perioada de exploatare.
Deseuri rezultate In perioada de executie

Prin H.G. nr. 865/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea
pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau
juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine
pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in
(anexa 2 a H. G.856/2002).
Conform listei mentionate - deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:
01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;
17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips;
17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc;
17.02.03 materiale plastice;
17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor);
17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate;
17.06.00 materiale izolatoare;
17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari.
Examinand lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase intrucat
aceasta categorie de deseuri nu se genereaza prin lucrarile de constructii mentionate.
Antreprenorul are obligatia, conform (H.G.856/2002) mentionata mai sus, sa tina
evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru investitia analizata, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se
incadreaza in prevederile, cuprinse in (H.G.856/2002).
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor
acumula deseuri specifice activitatii acestora. Este dificil de facut o evaluare cantitativa
a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea
naturii si cantitatii de deseuri.
Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului,
monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
Pentru etapele de fundare a cladirii, solul excavat va fi preluat si depozitat in
conformitate cu calitatea solului astfel incat sa poata fi reutilizat pentru diferite alte
lucrari geotehnice.
35
Pentru ridicarea, transportul si depozitarea deseurilor provenite de la organizarea de

santier, amenajari ale constructiilor se va incheia un contract de prestari servicii cu o
firma de salubritate.
In faza de executie substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti
necesari functionarii utilajelor folosite pe santier.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de
functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere
specializate.
Alte substante toxice si periculoase pot fi vopselele pentru finisaje care vor trebui
aduse in recipienti etansi, iar la golire vor fi restituiti producatorilor sau predate la
unitati autorizate in valorificarea/ eliminarea acestora.
Deseuri rezultate in perioada de exploatare

Din activitatea din cadrul statiei rezulta deseuri menajere care intra in fluxul deseurilor
sortate si maruntite.
Categoriile de deseuri rezultate din activitatea desfasurata sunt impartite in:
Fluff, hartie, sticla, textile, folii plastic, sticla, metal
Managementul deseurilor
Denumire Cantitate Starea Cod

Cod Managementul deseurilor –
deseu* prevazuta fizica deseu*
privind cantitate prevazuta a fi
a fi (Solid-S, principal generata - (t)
generata Lichid-L, a valorificat eliminat ramasa
Semisolid- propriet a a in stoc
SS) ate
periculo
asa**
In faza de executie (t sau mc / total perioada de executie)
Beton 5 mc S 17 01 01 - 5 mc -
Lemn 5 mc S 17 02 01 - 50 - -
Materiale 5 mc S 17 02 03 - 5 - -
plastice
Amestecuri 100 kg S 17 04 07 - 100kg - -
metalice
Deseuri 50 kg S 20 03 01 - 10 kg 40 -
menajere
Vopsele 0,6 kg L 20 01 28 / R45, - 0,6 -
diverse 20 01 27 R46,
R49,
R60, R61
Modul de gospodarire a deseurilor
In perioada de executie
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in
cele ce urmeaza:
36
Amplasament Tip deseu Mod de colectare/evacuare OBSERVATII

Menajer sau
In interiorul incintei se vor organiza puncte
asimilabile
de colectare prevazute cu containere de tip
(inclusiv resturi
pubela. Periodic acestea vor fi golite in Se vor pastra
de la prepararea
Oganizare de masinile de salubritate. evidente stricte
hranei)
santier conform HG
Se vor colecta temporar in incinta, pe 856/2002
Deseuri platforme si/sau in containere
metalice specializate.Vor fi valorificate in mod
obligatoriu prin unitati autorizate
Din punct de vedere al potentialului
contaminant aceste deseuri sunt inerte
(resturi de beton, materiale de constructii).
In ceea ce priveste valorificarea si
eliminarea lor se pot propun mai multe
metode:
-valorificarea locala in spatii special Se vor pastra
Deseuri
Oganizare de amenajate; evidente stricte
materiale de
santier - predare deseurilor prin beneficiari care conform HG
constructii
poseda autorizatie pentru desfasurarea 856/2002
unei activitati in domeniul valorificarii
acestora.
- se concaseaza prin intermediul
concasorului aflat in proprietatea DDD Serv
si se folosesc ca paturi la constructii de
drumuri
Colectarea acestor deseuri va fi efectuata
selectiv, ele urmand a fi valorificate in
functie de dimensiuni ca accesorii si
Deseuri lemn elemente de sprijin in lucrarile de
constructii. Utilizarea ultima va fi ca
material combustibil – deseu lemnos catre
Oganizare de populatie.
santier
Vor fi predate
Hartie si deseuri unitatilor autorizate in,
specifice Hartia va fi colectata si depozitata separat colectarea si
activitatii de de celelalte deseuri, in vederea valorificarii. valorificarea acestora-
birou SC GYNDANI IMPEX
SRL
In perioada de exploatare
In tabelul urmator sunt prezentate tipurile de deseuri si modalitatea de gestionare,
depozitare temporara si firmele specializate propuse pentru a le prelua:
Tipurile de deseuri, modalitatea de gestionare, depozitare temporara si firmele
specializate propuse
Depozitare Valorificare/eliminare
Tip de deseu COD
temporara
Deseuri Container etans Depozitul ecologic de
20 01 08
biodegradabile specific deseuri Bacau
37
cod deşeu In hala si apoi CARPACEMENT

Fluff 19 12 10, incarcat in mijloace
19 12 12) auto specifice
15 01 07 Container specific Depozitata temporar –
16 01 20 va fi transportata la
statiile de tranfer
sticla 17 02 02
apartanind SMID
19 12 05
20 01 02
Metale 160117
Container specific
feroase/neferoase 160118
Materiale plastice Societati autorizate
care nu se
regasesc in fluff 16 01 19 Valorificare
care pot avea
continut de clor
B. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTORA
Proiectul este benefic pentru mediu, având în vedere valorificarea fractiilor din plastic,
cartoane, folie, textile (cu putere calorică mare), Al, sticlă, metale etc. din deseul
menajer in scopul micşorării cantităţii de deşeu menajer destinat pentru eliminare prin
depozitare finală în depozitele ecologice. Instalaţia de sortare deşeuri mai poate sorta
deşeuri nepericuloase care nu se mai pot recicla (de la diverşi colectori), dar pot fi
valorificate prin coincinerare.
Referindu-ne strict la construirea halei pentru instalatia de sortare si maruntire deseuri,
ce face obiectul acestui studiu, se poate constata ca impactul asupra mediului si
populatiei locale se poate manifesta ca impact , dar in acelasi timp ele au si un
insemnat impact pozitiv asupra mediului, dezvoltarii societatii si asupra oamenilor.
Impactul negativ consta in poluare, iar cel pozitiv in micşorarea cantităţii de deşeu
menajer destinat pentru eliminare prin depozitare finală în depozitele ecologice.
Ambele categorii de impact se manifesta diferit in perioadele de realizare si de
exploatare a complexului.
B.1. IMPACTUL IN PERIOADA DE EXECUTIE A HALEI
Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale

putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-
au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact in cadrul unei constructii, efectele
respective pot fi in esenta urmatoarele:
excavatiile realizate in etapele de fundare a cladirilor solul excavat va fi preluat si
depozitat in conformitate cu calitatea solului astfel incat sa poata fi reutilizat pentru
diferite alte lucrari geotehnice;
emisii importante de praf si noxe chimice produse de gazele de esapament de la
motoarele extrem de puternice – (1.000 – 2.000 CP) – ale mijloacelor mecanice de
transport si utilajelor.
emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar fi
praf la betonari, zidarii
38
In concluzie, in perioada de executie are loc un impact negativ, doar pe amplasament

al carui durata este limitata. Esential este ca in zona nu sunt locuinte care ar putea fi
afectate prin lucrarile de constructie. Singurul impact poate sa apara in zona drumului
de acces catre drumul tehnologic nesfaltat, fiind o portiune de 100-150 m cu locuinte.
B.2. IMPACTUL IN PERIOADA DE EXPLOATARE A HALEI
Efectele negative in perioada de exploatare a halei:

- traficul produce cel mai mare impact asupra mediului din afara perimetrului
instalatiei
- mirosurile de la deşeurile putrescibile care se degradează în perioada
depozitarii în cadrul staţiei de sortare şi mărunţire deşeuri sau vin deja
degradate
- levigatul deseurilor stocate temporar care poate aparea temporar si care
poate influenta calitatea apelor uzate evacuate.
Efectele benefice in perioada de exploatarea a halei pentru instalatia de sortare si
maruntire deseuri vizeaza:
- aspectul social, prin crearea de noi locuri de munca;
- aspectul functional, prin micşorarea cantităţii de deşeu menajer destinat
pentru eliminare prin depozitare finală în depozitele ecologice.
- Indeplinirea tintelor prevazute in strategiile si planurile de gestionare a
deseurilor – eliminarea fiind ultima solutie admisa dupa epuizarea celorlalte
metode de reciclare/valorificare deseuri.
B.3. APA
B.3.1. Apele subterane
B.3.1.1. Conditiile hidrogeologice

Din punct de vedere geologic, teritoriul oraşului Buhuşi se suprapune peste unitatea
geostructurală a depresiunii precarpatice, caracterizată prin structuri cutate, dar de
mai mică amploare comparativ cu cele prezente în zona montană propriu-zisă.
Depozitele specifice sunt cele de tip molasă, cu o alcătuire sedimentară ce include
atât roci pelitice (argile, marne, marno-argile), cât şi psamito-psefitice (nisipuri gresii,
conglomerate cu elemente fine, dar şi grosiere, în general slab cimentate), uneori
fragmente de formaţiuni paleogene carpatice (gresii disodile, menilite), dar şi calcare,
evaporite (formaţiuni salifere), cărbuni, tufuri, ansamblul dovedind condiţii de
sedimentare foarte variate.
În zona studiată se dezvoltă formaţiuni de vârstă helveţiană, tortoniană şi cuaternară,
după cum urmează:
Helveţianul, cu grosimi de 400-1000 m, cunoscut ca orizontul cenuşiu, este
constituit din gresii, argile marnoase şi gipsuri.
Tortonianul, cu grosimi de 300-500 m, este alcătuit din marnocalcare, nisipuri, tufuri,
gipsuri şi sare gemă.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite pleistocene dezvoltate pe terase şi
interfluvii, fiind constituit din loessuri, prafuri argiloase, argile şi pietrişuri cu nisipuri
şi depozite de vârstă holocenă care apar pe terasele joase în luncile râului şi
pâraielor. Depozitele holocene sunt de regulă constituite din argile şi nisipuri cu
pietrişuri, precum şi din depozite deluviale de pantă.
39
B.3.1.2. Calitatea actuala a apelor subterane

Calitatea apelor subterane este apreciată ca fiind bună; cele mai importante ape
subterane sunt cele freatice, cantonate în baza aluviunilor din şesuri şi terase. De
regulă, stratele freatice cu debitul cel mai mare se găsesc la baza depozitelor aluviale
argilo-nisipoase din lunca Bistriţei, respectiv în orizonturile de nisipuri fine şi prundişuri
ale teraselor, acestea fiind atinse prin fântânile populaţiei, precum şi de fronturile de
captare ale sistemului orăşenesc de alimentare cu apă.
A.17.1.1.1.B.3.1.3. Calitatea apelor subterane din perimetrul studiat

Constructia halei pentru instalatia de sortare si maruntire deseuri fiind fundata
deasupra nivelului apelor subterane, nu va influenta regimul de curgere al acestora.
In apropierea amplasamentului exista un put aferent statiei de betoane care are
calitatea apei potabile la adancimea de 65 m.
Nu sunt date despre calitatea primului strat freatic.
B.3.2. Apele de suprafata
B.3.2.1. Date generale

Reţeaua hidrografică - apele care străbat teritoriul oraşului Buhuşi fac parte din
bazinul hidrografic al Bistriţei, afluent de dreapta al Siretului. Teritoriul administrativ
urban este drenat de către râul Bistriţa, care primeşte ca afluent pârâul Români
(Orbic), acesta având la rândul său o mică vale afluentă, pârâul Bodeşti, şi pârâul
Runc. Lungimea totală a reţelei hidrografice este de cca. 20 km, rezultând o
densitate relativ redusă a reţelei, de 0,5-0,6 km/km².
Râul Bistriţa pătrunde în judeţul Bacău prin partea E a extravilanului oraşului Buhuşi,
având o lungime totală de cca. 40 de km pe teritoriul judeţean. Cursul Bistriţei este
amenajat hidroenergetic în arealul urban printr-un canal de fugă. Amenajarea văii în
scopuri hidroenergetice a redus semnificativ riscul de inundaţii, acestea producându-
se doar accidental (iulie 2010).
Afluentul de ordinul I al Bistriţei, pârâul Români, are o lungime de cca. 7 km pe
teritoriul oraşului Buhuşi (şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 20 kmp), diferenţa
aflându-se dincolo de limita judeţului Neamţ si curge dinspre NNV. Afluentul său,
pârâul Bodeşti, are o lungime a cursului principal de 5 km (şi un bazin hidrografic de
cca. 790 ha), cu o direcţie aproximativă a văii N-S. Ambele se caracterizează prin
prezenţa unor albii înguste şi puternic meandrate, fapt care favorizează producerea
de inundaţii.
În extremitatea nordică a teritoriului urban, continuând spre est, către comuna
Racova, curge pârâul Runc, afluent de ordinul I al Bistriţei.
Regimul de alimentare al apelor de suprafaţă în această zonă este pluvio-nival,
alimentarea făcându-se din ploi, zăpezi şi din apele subterane.
Volumul scurgerii variază sezonier, maximul înregistrându-se de regulă primăvara
(aprilie-iunie), cu o pondere a scurgerii de cca. 45-50% din volumul mediu anual, iar
minimul în intervalul decembrie-februarie, căruia îi corespund cca. 11-12% din
volumul anual. Valoarea cea mai ridicată a debitului mediu lunar se înregistrează în
mod obişnuit în luna aprilie (18% din vol. anual), iar cea mai scăzută, în luna ianuarie
(3%).
B.3.2.2. Calitatea apelor de suprafata

Principala sursa de poluare o constituie activitatea industriala in urma careia, datorita
in special deficientelor de functionare a instalatiilor de preepurare, sunt deversate in
emisari naturali, odata cu apele uzate si o mare diversitate de coloranti chimice( fca de
postav Buhusi, statia de epurare a orasului care nu se incadreaza in limitele maxime
admise la anumiti poluanti) . Deasemenea, depozitul de deseuri menajere
40
neamenajate corespunzator, inchis, statia de epurare nemodernizata , constituie o

sursa de poluare atat a apelor de suprafata cat si a apelor subterane. Aplicarea unor
metode agrochimice necorespunzatoare, folosirea in exces a pesticidelor si
ingrasamintelor chimice genereaza aceleasi tipuri de efecte.
In orasul Buhusi, calitatea apelor de suprafata si a apelor subterane este controlata si
monitorizata de A.N. “Apele Romane” – Directia Apelor Siret Bacau.
B.3.3. Alimentarea cu apa

mCA, P=20 KW). Lungimea retelei de alimentare cu apa este de cca 50 m.
potabila.
B.3.4. Managementul apelor uzate
B.3.4.1. Sursele de generare a apelor uzate in timpul executiei si exploatarii halei pentru
instalatia de sortare si maruntire deseuri
In perioada de executie a halei sursele de generare a apelor uzate sunt reprezentate
prin:
- ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare;
- apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier.
In perioada de exploatare a halei sursele de generare a apelor uzate sunt reprezentate

prin:
- ape uzate menajere de la grupurile sanitare;
- ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halei, a containerelor;
- scurgeri accidentale de levigat
- apele uzate meteorice colectate de pe platformele betonate din incinta, din zona
de parcare auto etc.
B.3.4.2. Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate

Indicatorii de calitate cu valori estimate semnificative care ar putea caracteriza apele
uzate influente sunt (in concentratii diferite): CCO-Cr – 500 mg/l; CBO5 – 300 mg/l;
NH4+ - 30 mg/l; MTS – 350 mg/l; Cl – 0,5 mg/l. Substante extractabile – 30 mg/l.
Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze
apele uzate evacuate in reteaua publica de canalizare sunt cele prevazute de
normativul NTPA-002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in statiile de
epurare (HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate). Aceste limite reprezinta concentratii momentane.
Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze
apele pluviale evacuate in canalul existent la limita statiei de epurare (in care se
face bypass-area apei uzate in caz de probleme tehnologice) sunt de asemenea
cele prevazute de normativul NTPA-001.
41
B.3.4.3. Sistemul de colectare a apelor uzate si conditii tehnice pentru evacuarea acestora in
perioada de executie
Din punct de vedere al protectiei mediului se recomanda constructorului sa ia
urmatoarele masuri pentru colectarea apelor uzate in perioada de executie:
- Se vor folosi toaletele existente in incinta statiei de spalare agregate;
- Apele pluviale vor fi directionate catre canalul de scurgere a statiei de spalare
agregate.
B.3.4.4. Sistemul de colectare a apelor uzate si conditii tehnice pentru evacuarea acestora in
perioada de exploatare
V=10 mc.
de epurare cu evacuare in raul Bistrita, cu acceptul Primariei Buhusi.
B.3.4.5. Indicatori ai apelor uzate, concentratii si poluanti

Asa cum a fost prezentat anterior, exista 3 tipuri de ape uzate generate in cadrul
proiectului:
Apele uzate fecaloid-menajere. Considerand lipsa oricaror activitati care sa duca la
patrunderea in aceste ape a unor poluanti, altii decat cei corespunzatori activitatilor
igienico-sanitare umane, apreciem ca nu exista premisele neancadrarii calitatii
acestor ape in prevederile NTPA 002/2002; apele menajere pot fi incarcate organic,
pot contine, cloruri, detegenti.
Ape tehnologice (de la igienizarea halei). Aceste ape vor fi evacuate într-un bazin
etanş vidanjabil V=30 mc unde are loc o decantare; acestea pot fi incarcate cu
materii organice ( indicatorul CCOCr, CBO5), reziduu fix, materii organice, fosfor,
substante extractibile;
Apele pluviale din zona parcării auto: în zona parcării betonate se va monta un
separator de hidrocarburi (4 l/s) ce va prelua apele pluviale posibil impurificate,
după care acestea vor fi evacuate in canalul unde se deverseaza apele uzate de la
statia de sortare –spalare agregate si pot contine: materii in suspensie, substante
extractibile.
In vederea protectiei calitatii apelor s-a prevazut si se va urmari:
-prevenirea scurgerilor de lubrefianti de la autovehiculele parcate;
-mentinerea permanenta a curateniei pe caile de acces si platformele betonate;
B.3.5. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti
B.3.5.1. In perioada de executie

Sursele de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:
- tehnologiile de executie propriu-zise;
- eventuale scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructii;
- activitatea umana.
42
Executia lucrarilor de constructii proiectate, reprezinta principalul tip de lucrare cu

impact direct asupra apelor de suprafata si subterane.
Lucrarile de excavatii au in vedere depozitarea unor cantitati de pamant. Ca urmare
a precipitatiilor, depozitele sunt spalate de scurgerile de suprafata care antreneaza
fractiuni de material sau mase mai mari de pamant. Deoarece lucrarile de excavatii
vor avea un volum redus, riscul poluarii apelor subterane este minim.
A.17.1.1.2.Utilajele de constructii
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot
provoca in timpul executiei poluari ale apei subterane.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse care pot ajunge sa afecteze
calitatea apei freatice prin urmatoarele activitati:
- spalarea utilajelor sau a autovehiculelor, pe suprafete neamenajate, direct pe sol;
- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;
- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente impropii.
A.17.1.1.3.Activitatea umana
Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu impact
asupra apelor, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot
fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterana;
- evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarilor de santier, pot si ele sa
afecteze apa freatica, daca grupurile sanitare sunt improvizate.
Pe durata desfasurarii lucrarilor de constructie a halei, trebuie evitate urmatoarele
situatii:
- eliminarea accidentala sau voita de combustibili, uleiuri, chimicale sau alte
substante rezultate in urma operatiilor de depozitare sau constructie;
- descarcarea apelor provenite din precipitatii direct pe sol;
- utilizarea sau depozitarea necontrolata a substantelor toxice, inflamabile,
combustibililor, materialelor necesare in procesul de executie pot produce
poluarea apelor subterane;
- poluari accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele, produse
petroliere) direct pe sol;
- scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie;
- spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre
apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a apelor
subterane.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, datorita naturii lucrarilor efectuate si
materialelor folosite, este inlaturata posibilitatea poluarii apelor de suprafata si
subterane.
B.3.5.2. In perioada de exploatare

Sursele de poluare a apelor in timpul exploatarii sunt reprezentate de:
- ape uzate menajere de la grupurile sanitare;
- ape uzate tehnologice la igienizarea halei
- accidental poate sa rezulte levigat rezultat de la transferul deşeurilor
menajere, şi de la stocarea temporară a acestora
- ape de spălare a containerelor.
43
- scurgerile care pot apare din deseurile descarcate sau din vehiculele care
alimenteaza statia
- apele meteorice colectate de pe platformele betonate etc.
Solutiile constructive propuse prin proiect sunt in masura sa asigure evacuarea
controlata a apelor meteorice de pe amplasament si de pe suprafetele betonateil,
fara a afecta apele de suprafata si cele freatice.
B.4. Impactul produs asupra apelor
B.4.1. In perioada de executie

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific
santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau
indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu
modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in
cursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai
prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale
de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
Eventualele poluari pot fi favorizate de actiunea fenomenelor meteorologice. Ca
urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice),
materialele rezultate in urma lucrarilor de constructii (sapaturi, nivelari, umpluturi etc.)
pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin materiile in suspensie ce sunt dislocate
si transportate in acestea.
De asemenea, in aceasta etapa calitatea apelor subterane ar putea fi afectata de
pierderi accidentale de carburanti sau uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de
transport si utilajele necesare desfasurarii lucrarilor.
Trebuie mentionat insa ca impactul potential asupra resurselor de apa datorat
lucrarilor de constructie poate aparea accidental, gestionarea corespunzatoare a
materialelor si produselor utilizate in perioada de executie reducand in mod
semnificativ probabilitatea aparitiei.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si
aceasta va fi relativ redusa. Se va impune, intretinerea utilajelor (spalarea lor,
efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc)
numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare
pentru retinerea pierderilor).
B.4.2. In perioada de exploatare

Impactul asupra resurselor de apa subterana se va putea manifesta in perioada de
exploatare prin infiltrarea in subteran a diverselor substante si produse utilizate pe
amplasamentul studiat.
Exista riscuri legate de potentiale poluari accidentale, asociate urmatoarelor aspecte:
- Fisuri ale bazinului vidanjabil, care ar putea conduce la scurgeri de ape
uzate, incarcate cu poluanti specifici apelor uzate fecaloid – menajere, in
acviferul freatic;
- Scurgeri accidentale de la anumite deseuri la descarcare din mijlocul auto;
- Depozitari necontrolate de deseuri.
Trebuie mentionat insa ca un management adecvat al retelei de canalizare interioara si
a bazinului vidanjabil (ce va fi exploatata de catre titular) va reduce in mod semnificativ
probabilitatea aparitiei unor situatii de poluare accidentala.
Riscul de impurificare a apelor de suprafata si subterane va fi redus datorita masurilor
adoptate in proiect:
44
- apele meteorice de pe platformele destinate accesului auto sunt trecute prin

separatorul de produse petroliere, iar evacuarea acestora se realizeaza intr-
un bazin vindajabil;
- intretinerea canalizarii interioare si a instalatiilor de preepurare din dotare.
Ca urmare, se apreciaza ca prin functionarea si exploatarea obiectivului nu se vor
produce modificari substantiale in ceea ce priveste afectarea calitatii apei din zona.
Caracterizarea impactului
Parametri de caracterizare Nivel impact prognozat

Pentru apele tehnologice se poate folosi
apa dintr-un put alimentat din stratul
- impact produs de prelevarea apei freatic , cel existent fiind folosit doar
pentru consumul potabil evitand folosirea
apei potabile in scop tehnologic
- impact cauzat de schimbari ale
- nu este cazul
conditiilor hidrologice
- calitatea apei receptorului dupa
- nesemnificativ
descarcarea apelor uzate
- impactul asupra altor folosinte ale apei - nesemnificativ
- impactul unor descarcari accidentale - semnificativ
- impact transfrontiera - inexistent
Din analiza prezentata rezulta ca nu se impun alte masuri speciale pentru minimizarea
impactului creat de functionarea instalatiei de sortare si maruntire deseuri asupra
resurselor de apa din zona.
Regimul de curgere al apelor freatice nu este modificat de prezenta constructiei
proiectate.
A.17.1.1.4.Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa

Masurile de colectare si evacuare a apelor uzate prevazute de proiectant vor asigura
un risc minim de afectare a sistemelor acvatice si a folosintelor.
Masurile de epurare a apelor uzate (bazine vidanjabile, separator de hidrocarburi,
rigole) trebuie sa asigure randamente de epurare de 75 - 95%. Eficienta masurilor
adoptate trebuie verificata in perioada de operare a obiectivului.
B.5. Incadrarea in legislatia nationala

Normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare va avea urmatorul cuprins:
- dispozitiile prezentului normativ se refera la calitatea apelor uzate care
urmeaza sa fie evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor, sau, dupa
caz, in cele ale unor agenti economici industriali la care sunt racordate
localitatile. Normativul se refera si la apele uzate care se descarca direct in
statiile de epurare;
- proiectarea, avizarea si, dupa caz, autorizarea din punctul de vedere al
gospodaririi apelor si al protectiei mediului a retelelor de canalizare si,
respectiv, a statiilor de epurare noi, a celor existente sau a celor existente
care fac obiectul unor completari ori extinderi;
45
Apele uzate care sunt evacuate de pe amplasament se vor conforma cu valorile

admise de NTPA 002/2005. Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate de pe
amplasament prin vidanjare in statia de epurare a orasului Buhusi vor fi stabiliti de
catre operatorul statiei de epurare.
Normativul NTPA 001/2005 privind conditiile de evacuare in emisar in cazul nostru al
apelor pluviale: apele pluviale se vor conforma conform normativului numai in cazul in
care separatorul de hidrocarburi si de nispi va avea agrement tehnic si va fi
dimensionat corespunzator ptr a asigura indicatorii de calitate impusi.
B.6. Masuri de diminuare a impactului
B.6.1. Masuri de protectie a apelor in perioada de executie

Se recomanda ca suprafata ocupata de organizarea de santier sa fie cat mai redusa,
pentru a nu scoate din circuitul actual suprafete prea mari de teren.
Pentru limitarea sau eliminarea impactului se prevade utilizarea de WC-uri ecologice si
prepararea betoanelor in unitatea din vecinatatea amplasamentului .
B.6.2. Masuri de protectie a apelor in perioada de exploatare

Lucrarile proiectate pentru retinerea poluantilor in perioada de exploatare sunt cele
pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma betonata inainte de a fi
evacuata canal si apoi in emisar Bistrita.
Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei
pe platforma betonata, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune.
Pentru diminuarea cantitatii de substante poluante care pot ajunge in apele de
suprafata sau se pot infiltra in subteranul freatic, poluand totodata si solul, este
prevazut un separator de produse petroliere si de nisip.
Va fi necesar ca pe toata durata constructiei si exploatarii sa se asigure masuri de
verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de prevenire a poluarii si de
remediere in cazul unor deversari accidentale de substante poluante.
B.7. AERUL
B.7.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice

Clima zonei din care face parte teritoriul oraşului Buhuşi se încadrează în climatul
temperat continental, moderat de localizarea într-o zonă de deal submontan, cu veri
relativ calde şi ierni friguroase şi umede (sub influenţa activităţii anticiclonului siberian).
Regiunea este bine însorită, având o valoare medie diurnă a radiaţiei solare de 600
cal/mp, iar radiaţia globală atinge valori medii anuale de 110-115 Kcal/cmp. Durata de
strălucire a soarelui este de aprox. 2000 ore/an.
Temperatura medie anuală este de 8,8-9°C. Numărul de zile cu temperaturi de peste
0°C este de 295, iar cel al zilelor cu temperaturi de peste 10°C ajunge la 179. Numărul
zilelor de vară cu temperaturi de cca. 25°C atinge cifra de 50, iar cel al zilelor tropicale, cu
temperaturi de peste 30°C este de aprox. 10 anual.
Amplitudinile termice rezultate din variaţia temperaturilor extreme absolute pot atinge în
unele situaţii 50°C.
Îngheţurile sunt în general timpurii toamna, data primului îngheţ fiind 15 oct., şi se
manifestă până târziu primăvara, ultimul îngheţ fiind înregistrat la 24 aprilie.
Volumul de precipitaţii mediu anual este de 638 mm, însă, de regulă, aceasta variază
între 600-800 mm anual. Regimul sezonier al precipitaţiilor relevă o distribuţie neuniformă
pe parcursul unui an, înregistrându-se o perioadă de maxim pluvial, în mai-iulie (când cad
43% din cantitatea anuală, cf. ISPIF, 1998), precum şi o perioadă de minim, în intervalul
decembrie-martie (17% din volumul anual de precipitaţii).
46
Studiile arată că precipitaţiile pot avea un caracter torenţial pronunţat în această zonă -
de ex., într-o perioadă de 16 ore pe 13-14 iunie 1998 au căzut 130,3 l/mp, iar pe
parcursul întregii luni cantitatea totală a fost de 435 l/mp, ceea ce reprezintă 73% din
volumul mediu anual de precipitaţii. Torenţialitatea precipitaţiilor din acest areal,
coroborată cu factorii geologici şi geomorfologici, poate determina producerea unor
fenomene de risc major pentru populaţia din zonă, respectiv inundaţiile şi alunecările de
teren, cum a fost cazul în iunie 1998.
B.7.2. Calitatea factorului de mediu aer

Principalele surse de poluare a aerului in zona sunt: statia de betoane, statia de
epurare nemodernizata, platforma de namol al statiei de epurare.
Sursele de poluare a aerului se pot grupa in cateva mari categorii principale, astfel:
- obiective industriale;
- traficul auto;
- santiere de constructie si fabrici de betoane;
- surse difuze de combustie.
B.7.3. Surse si poluanti generati
B.7.3.1. Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti in perioada de executie

In perioada de constructie a halei, activitatile din santier pot avea un impact asupra
calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Executia halei constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de pulberi , iar pe de alta
parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse
petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si
ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de
excavare, de vehiculare si punere in opera a pamantului si a materialelor de
constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand
de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in
ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a
constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu -
EEA, Agentia de Protectie a Mediului a SUA - US - EPA), se bazeaza pe luarea in
consideratie a lucrarilor care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe
portiuni ale acestei arii, fara urmarirea in detaliu a planului de lucrari sau a proiectelor
individuale.
Sursele existente de poluare in zona obiectivului sunt de importanta redusa;
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa
cum urmeaza:
Activitatea utilajelor de constructie
activitatea utilajelor cuprinde, in principal, decaparea si depozitarea pamantului
vegetal, executia lucrarilor de arta, vehicularea materialelor la fronturile de lucru si in
bazele de productie ale betonului etc;
poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti
(substante poluante NOx, CO, COVnm, particule materiale din arderea carburantilor
etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule
materiale in suspensie si sedimentabile);
47
se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere

si reparatii ale utilajelor este redusa;
Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului

circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului
pe santierele de constructii;
poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti
(substante poluante - NOx, CO, COVnm, particule materiale din arderea carburantilor
etc.) si distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de
pe suprafata drumurilor);
apreciem ca poluarea aerului in cadrul activitatilor de alimentare cu carburant,
intretinere si reparatii ale mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata;
A.17.1.1.5.Debite masice si concentratii de substante poluante in aer

Arderea carburantilor (motorina) in motoarele utilajelor de constructie si
vehiculelor grele de transport
- utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti
specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici
volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2);
- complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele
de esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca
astfel prezenta, pe langa poluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor
substante cu potential cancerigen evidentiat prin studii epidemiologice
efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii si anume: cadmiul,
nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP);
- se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O) - substanta
incriminata in epuizarea stratului de ozon stratosferic - si a metanului, care,
impreuna cu CO2 au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu
efect de sera.;
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii

factori:
- nivelul tehnologic al motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- varsta motorului/utilajului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii.
Emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate,
tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea
de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua
elemente sunt reflectate de dinamica atat a legislatiei UE, cat si a legislatiei SUA in
domeniu.
Pentru mijloacele de transport, incadrate in categoria vehiculelor grele sunt valabile,
de asemenea, aprecierile de mai sus privind corelatiile dintre emisiile de poluanti si
nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitate de putere sau la
100 km, varsta vehiculului etc. Se mentioneaza ca basculantele de 16 t fabricate in
48
Romania au un consum de carburant ridicat, de 40 - 45 l/100 km in timp ce

metodologia CORINAIR estimeaza pentru vehiculele grele, un consum mediu de
29,9 l/100 km. Consumul real al vehiculelor foarte grele ce transporta 40 - 45 t nu
depaseste 50 - 55 l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tona material
transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul
basculantelor de 16 t. Pentru constructia obiectivului se face ipoteza ca vor fi
folosite vehicule grele cu caracteristici medii: capacitate 30 t si consum 40 l/100 km.
Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si mijloacelor
de transport se considera ampriza lucrarii si drumul de acces.
Concentratiile maxime de poluanti se realizeaza in cadrul acestei arii. Studii de
dispersie completate cu masuratori arata ca, in exteriorul acestei arii, concentratiile
de substante poluante in aer se reduc substantial. Astfel la 20 m in exteriorul
acestei fasii concentratiile se reduc cu 50 % si la peste 50 m reducerea este de 75
%.
Evaluarea noxelor rezultate din arderea carburantilor in motoarele utilajelor si
ale mijloacelor de transport
Noxele emise in atmosfera prin functionarea utilajelor sunt prezentate in tabelul
urmator.
Consumul zilnic de motorina al utilajelor a fost calculat la 250 l (225 kg).
Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor
in motoarele utilajelor
Factorii de
Emisii zilnice Emisii orare
Natura poluantului emisie
(kg/zi) (kg/h)
(g/kg)
NOX 50 11,25 1,13
CO 20 4,5 0,45
VOC 8 1,8 0,18
Pulberi 4 0,9 0,09
SO2 10 2,25 0,225
CH4 0,243 0,055 0,006
N2O 0,122 0,027 0,003
Noxele emise in atmosfera prin circulatia mijloacelor de transport sunt prezentate in

tabelul urmator.
Consumul zilnic de motorina al mijloacelor de transport a fost apreciat la 1000 l (900
kg).
Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din circulatia mijloacelor
de transport.
Factorii de
Natura Emisii zilnice Emisii orare
emisie
poluantului (kg/zi) (kg/h)
(g/kg)
NOx 42,3 38,07 3,807
CO 36,4 32,76 3,276
VOC 8,16 7,33 0,733
Pulberi 4 3,6 0,36
49
SO2 10 9 0,09
CH4 0,243 0,219 0,022
N2O 0,122 0,110 0,011
Cumuland emisiile rezultate din arderea carburantilor in motoarele utilajelor de

constructii si ale mijloacelor de transport in perioada de executie a halei pentru
instalatie de sortare si macinare deseuri, rezulta datele prezentate in urmatorul
tabel.
Emisiile specifice rezultate din arderea carburantilor
Emisii zilnice (kg/zi)

Natura
poluantului Mijloace
Utilaje Total
de transport
NOx 11,25 38,07 49,32
CO 4,5 32,76 37,26
VOC 1,8 7,33 9,13
Pulberi 0,9 3,6 4,50
SO2 2,25 9 11,25
CH4 0,055 0,219 0,28
N2O 0,027 0,110 0,14
O prima apreciere a emisiilor specifice in perioada de constructie conduce la

concluzia ca acestea, in punctele de lucru sunt reduse si nu vor avea un impact
semnificativ.
Emisiile de pulberi/particule (SP) rezultate din circulatia mijloacelor de
transport in perioada de constructie
Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US - EPA/AP - 42 (1999).
Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km) se apreciaza dupa urmatoarea relatie:
 w   365  p 
0,7
 s  S  W 
E  k 1.7        kg/km
 12   48   2.7   4   365 
E = factor de emisie;
K  factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor;
K = 1,0 pentru d  30 m;
s = continutul in praf al suprafetei drumului (S = 12);
S = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h);
W = greutatea vehiculelor (W = 16 - 40 t  25 t);
w = numarul de roti (w=6);
p = numarul zilelor uscate (p = 132);
E = 2,05 kg/km  2 kg/km.
50
Conform evaluarilor, traficul mediu zilnic de santier in perioada de executie este

apreciat la 25 vehicule grele/zi.
Emisiile zilnice de particule in suspensie pentru un sector de 1 km rezulta de 50 kg.
Aceste valori ale emisiilor trebuie considerate maxime. Ele se realizeaza in
perioadele lipsite de precipitatii, pe drumuri de pamant, fara stropirea platformei
drumului. In santier, pentru reducerea emisiilor de particule (praf) in aer, pe drumuri
se asterne balast si se practica udarea carosabilului.
Se va circula, de asemenea, pe suprafete betonate.
In conditii nefavorabile meteorologice (vant cu viteza egala sau mai mica de 1
m/sec) pe sectoarele pe care se realizeaza ipotezele de calcul avute in vedere si
emisiile de particule (praf) in aer sunt de ordinul a 120 kg/zi/km, concentratia de
particule in suspensie (SP) in aer poate depasi valoarea CMA de 0,5 mg/mc, numai
in frontul de lucru.
Emisiile de particule in suspensie (SP) rezultate din activitatea utilajelor de
constructii
Conform evaluarilor din US -EPA - AP - 42, emisiile de TSP rezultate din activitatea
utilajelor pot fi apreciate, pe santierele de constructii, la 2,69 t/ha/luna.
Apreciind ca executia se desfasoara pe aprox. 2 ha fiecare, rezulta ca emisiile
lunare de particule vor fi: 2 ha x 2,69 t/ha = 5,38 t/luna ceea ce corespunde la 180
kg/zi.
Particulele in suspensie in aer provenite din activitatea utilajelor se adauga celor
provenite din mijloacele de transport, pe sectoarele pe care se desfasoara ambele
activitati.
Pe aceste sectoare se pot realiza concentratii maxime de particule in aer de 0,5 –
0,6 mg/mc in conditiile in care nu se iau masuri de reducere a emisiilor de particule
si in situatii meteorologice nefavorabile. Pentru viteze ale vantului de 2 – 3 m/sec,
concentratiile de particule in aer sunt de ordinul valorii CMA de 0,5 mg/mc.
Aprecierile de mai sus privind concentratiile de particule materiale (praf) in aer
corespund celor mai nefavorabile situatii meteorologice si tehnologice. Prin
monitorizarea lucrarilor de constructie se vor preciza perioadele, sectoarele si
masurile adecvate pentru incadrarea activitatii in limitele legale din punct de vedere
al concentratiei de particule in aer.
A.17.1.1.6.Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ

cu standardele in vigoare
Debitele masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu rezultate din arderea
carburantului in motoarele utilajelor si mijloacelor de transport sunt prezentate in
tabelul “Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din circulatia
mijloacelor de transport”. Emisiile specifice rezultate din arderea carburantilor.
Evaluarile sunt facute in ipoteza unui consum mediu zilnic de carburant
(motorina/diesel oil) de 1250 l.
Concentratiile masice de substante poluante la emisie/esapament sunt
reglementate de serviciul de circulatie al politiei. Prin lege toate autovehiculele sunt
verificate tehnic periodic, dovada acestei verificari fiind obligatorie pentru circulatie.
Aceasta dovada atesta starea tehnica corespunzatoare a autovehiculelor, inclusiv
incadrarea in limitele admise a noxelor gazelor de esapament.
Referitor la poluarea cu particule in suspensie a aerului, principalele surse de
poluare sunt reprezentate de circulatia mijloacelor de transport si activitatea
51
utilajelor. Valorile prezentate reprezinta debite maxime, cu probabilitatea de

realizare numai pe unele sectoare, in conditii meteorologice nefavorabile (perioade
de seceta, lipsite de precipitatii), in zonele in care predomina pamanturile prafoase
si in ipoteza neaplicarii masurilor adecvate (stropirea carosabilului, betonarea
acestuia, tratarea cu substante chimice etc.). In aceste conditii nefavorabile,
concentratia de PM in aer poate depasi limita admisa pentru arii protejate de 0,5
mg/mc.
Conform aprecierilor US - EPA/AP - 42, particulele cu diametrul d  100 m se
depun in timp redus, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului
de acces sau frontului de lucru. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 m si
100 m se depun pana la cca. 100 m lateral incintei. Particulele cu dimensiuni mai
mici de 30 m, in special particulele respirabile (IP - inhalable particulate) cu
dimensiunile mai mici de 15 m si particulele fine (FP), cu diametrul mai mic de 2,5
m se depun la distante mai mari de 100 m. Se apreciaza ca la distante mai mari
de 100 m, concentratia de PM in aer va fi de 2 - 5 ori mai mica decat cea din
perimetrul statiilor/bazelor de productie si dimensiunile particulelor mai mici de 30
m (particule in suspensie).
B.7.3.2. Surse de poluare a aerului si emisii de poluanti in perioada de exploatare

Sursele de poluare a atmosferei ce provin din activitate sunt:
- gazele de esapament emise de motoarele autocamioanelor care transporta
deseurile si anume: compusi organici volatili (hidrocarburi lichide) oxizi de
azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf si compusi organici cu plumb.
- pulberi de la descarcarea deseurilor
- pulberi de la transportul auto pe drumul neasfaltat
- mirosurile de la deşeurile putrescibile care se degradează în perioada
depozitarii, sortarii, maruntirii în cadrul staţiei de sortare şi mărunţire
deşeuri;
B.8. Impactul produs asupra aerului
B.8.1. Prognozarea poluarii aerului

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatile din santier au impact
asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar
pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor
(produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor
lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate
lucrarilor de excavatii, de vehiculare si punere in opera a materialelor de constructie,
precum si altor lucrari specifice.
diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat
in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
B.8.2. Impactul asupra aerului in perioada de executie

Sursele principale de poluare a aerului au fost grupate in:
- activitatea utilajelor de constructie;
- transportul (materiale de constructie prefabricate, personal, etc).
52
- prepararea betoanelor de ciment

In cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de exemplu
alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport, Aceste activitati au o
pondere redusa in poluarea aerului in perioada de executie.
Emisiile de substante poluante in aer pot fi grupate in emisii specifice arderii
carburantilor in motoare (NOx, CO, COV, SO2, CH4, pulberi/particule materiale etc) si
emisii specifice circulatiei auto si activitatii utilajelor (pulberi in suspensie si
sedimentabile).
Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere, in
vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport.
Stropirea zonelor afectate de excavatii sau a depozitelor temporare de deseuri
rezultate din constructii, reduce cantitatile de praf din aer.
B.8.3. Impactul asupra aerului in perioada de exploatare

Emisiile de poluanti in aer, nu vor determina cresteri semnificative ale concentratiei
acestora in zona amplasamentului si in vecinatati avand in vedere specificul
activitatilor din zona.
Poluantii rezultati din circulatia autocamioanelor sunt reprezentati in primul rand de
compusi organici volatili (hidrocarburi, lichide), oxizi de azot, oxizi de carbon si
compusi organici specifici combustibililor utilizati pentru autovehicule.
Mirosurile de la deşeurile putrescibile care sunt degradate sau se degradează în
perioada tratării în cadrul staţiei de sortare şi mărunţire deşeuri pot fi semnificative in
special pentru angajati.
Un impact poate avea circulatia mijloacelor auto incarcate cu deseuri in zona locuita
pe o distanta de 150 m.
B.9. Masuri de diminuare a impactului
B.9.1. Masuri de protectie a aerului in perioada de executie

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in perioada
de executie in amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, diseminate pe
suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati
industriale sau asemanatoare.
Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare
in atmosfera a aerului impurificat sau a gazelor reziduale.
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda
conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata
durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor
intr-un singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o
exploatare controlata si corecta.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse
in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport
dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de
carbon.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de alimentare
carburanti.
53
Se vor folosi mijloace de imprejmuire cu plase a zonei limitrofe viiotarei constructii.

Se vor evita activitatile de incarcare/descarcare a mijloacelor de transport, generatoare
de praf in perioadele cu vant cu viteze mai mari de 3 m/s.
B.9.2. Masuri de protectie a aerului in perioada de exploatare

Se recomanda:
- limitarea vitezei mijloacelor auto pe drumul nesfaltat pana la statie;
- inchiderea usilor de acces in hala in perioada functionarii instalatiilor;
- transportul deseurilor se va face numai in mijloace auto adecvate, inchise;
- proiectarea unor platforme uşor de curăţat, spălat – pentru a facilita colectarea
apelor reziduale, evitarea stagnarii ; sigilarea suprafeţelor din beton sau a altor
materiale semiporoase pentru a preveni absorbţia mirosurilor;
- minimizarea perioadei de stocare temporară a deşeurilor în staţie;
- înlăturarea tuturor deşeurilor de pe platforma de descărcare/buncărul de
alimentare a benzilor transportoare, de pe platforma de stocare a deşeului
rezidual la sfârşitul fiecărei zile de lucru (16 ore/şarjă), iar apoi curăţarea acestor
zone;
- guri de scurgere în podele şi sisteme de evacuare, astfel încât resturile
mirositoare să nu se acumuleze;
- tratarea periodică a sistemelor de scurgere cu substanţe care dezinfectează şi
neutralizează mirosurile,
- practicarea altor măsuri gospodăreşti precum curăţirea/dezinfectarea regulată a
containerelor, utilajelor şi suprafeţelor care intră în contact cu deşeurile;
- menţinerea instalaţiilor în stare bună de funcţionare, prin efectuarea reviziilor
tehnice;
- asigurarea ventialţiei halei de sortare/mărunţire deşeuri;
B.9.3. Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului

Asa cum a fost prezentat in sectiunile anterioare, principala problema legata de
derularea activitatilor de executie a proiectului este generarea unor cantitati mari
de praf.
Facem aici inca o data precizarea ca este imperios necesar utilizarea metodei de
umectare a deseurilor rezultate din constructii ce urmeaza a fi manipulate sau/si
evacuate. Apa pentru umectare se va asigura din putul statie de betoane. Pe
parcursul colectarii si transportului deseurilor apa va permite limitarea emisiilor de
praf si va fi totodata partial evaporata.
De asemenea in cazul vehiculelor deschise de transport al materiilor prime si
materialelor necesare executiei lucrarilor, precum si al deseurilor rezultate, se vor
utiliza prelate pentru limitarea emisiilor de particule in atmosfera.
Tabelul 25
Instalatii pentru controlul emisiilor, masuri de prevenire a poluarii aerului
Denumirea Denumirea si tipul Poluantii Eficienta Alte masuri de
sursei de instalatiei de retinuti instalatiei, in prevenire a
poluare tratare concordanta cu poluarii
documentatia
tehnica de
proiectare
Activitati de Umectarea Particule 100% pentru o Transportul
manevrare constructiilor / (tot umectare de pana deseurilor cu
deseuri din materialelor spectrul) la 50% a autobasculante
constructii materialului acoperite cu
54
prelate.
Instalarea de Particule 70% Umectarea
prelate pentru (tot materialului.
vehiculele de spectrul)
transport materiale
de constructie si
deseuri
B.10. SOLUL
B.10.1. Surse de poluare a solului si subsolului

Sursele de poluare a solului, pot fi considerate si pentru poluarea subsolului, in
consecinta vor fi prezentate in comun.
B.10.1.1. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de executie

Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante
poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi carburantii,
combustibilii, vopselele, solventii etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea
utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in
cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
Pe durata desfasurarii lucrarilor de constructie, principalele surse de poluare a solului
sunt reprezentate de:
- poluari accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele, produse
petroliere) direct pe sol;
- depozitarea necontrolata a deseurilor sau a diverselor materiale de
constructie;
- scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie in
timpul manipularii acestora si care pot sa ajunga in contact cu solul;
- depunerea pe sol a gazelor emise din functionarea utilajelor de constructii;
- spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre
apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului sau a
apelor subterane.
- pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de constructii depuse pe sol
(suprafetele de sol pe care se realizeaza o depunere de 100 – 200 g/mp/an
pot fi afectate de modificari ale pH-ului precum si susceptibile de modificari
structurale);
- alte emisii in aer, care in anumite conditii se pot depune pe suprafata solului.
B.10.1.2. Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

- In timpul exploatarii pot aparea poluari ale solului depozitarea necontrolata a
deseurilor in afara halei.
- Exploatarea necorespunzatoare si avariile produse la bazinele vidanjabile si
la separatorul de hidrocarburi de pe amplasament conduc la scurgeri de ape
uzate, poluand atat solul si subsolul, cat si apele subterane.
- O posibila poluare poate fi generata de sursele mobile datorate traficului din
interiorul amplasamentului, gazele de ardere si pulberile in suspensie, care
se pot depune pe sol. Pentru aceasta sunt prevazute umectari si spalari
frecvente de drumuri si cai de acces, cu respectarea colectarii apelor uzate.
55
B.11. Impactul produs asupra solului si subsolului
B.11.1. Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de executie

Impactul asupra solului in perioada de executie se manifesta fie direct, fie prin
intermediul mediilor de dispersie.
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de executie a
lucrarilor sunt:
- modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor prevazute a
se executa – excavare, nivelare, compactare;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer,
modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale;
- poluari accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea
deseurilor sau a diverselor materiale de constructie.
O atentie deosebita trebuie acordata insa depozitarii materialelor de constructie:
agregate, ciment, armaturi, constructii metalice, vopsele, materiale pentru finisaje,
echipamente electrice etc.
Depozitarea acestora direct in atmosfera sub actiunea factorilor externi poate
favoriza degradarea lor si antrenarea de catre vant sau de apele de ploaie,
conducand astfel la afectarea solului.
Se impune, de asemenea ca platformele de lucru si alte dotari necesare perioadei
de executie, sa fie cu atentie realizate pentru a nu afecta solul si subsolul.
In acest caz, se recomanda indepartarea imediata a stratului de pamant infestat si
depozitarea lui in containere pana la depoluare.
Aceste tipuri de poluari pot determina urmatoarele caracteristici ale solului:
- modificari ale pH-ul solului;
- impurificarea solului cu Pb si hidrocarburi, local in zona amplasamentului
sau a celor riverane;
Pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a
pamantului, sedimentate gravitational pe sol, nu trebuie considerate agenti poluanti.
Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte substante poluante prezente in aerul
atmosferic in acea perioada, in cantitati mari.
Particulele de praf
In aceasta categorie s-ar putea incadra pulberile fine rezultate in urma manevrarii
utilajelor de constructie. Suprafetele de sol pe care se realizeaza o depunere de 100
– 200 g/mp/an pot fi afectate de modificari ale pH-ului precum si susceptibile de
modificari structurale.
Din punct de vedere al poluarii solului, depasirile CMA in aer ale particulelor in
suspensie nu ridica probleme, atata timp cat acestea sunt generate la manevrarea
volumelor de pamant.
Alte particule, in afara celor de pamant, generate in perioada de executie sunt
provenite de la materialele de constructie, dintre care ponderea cea mai mare o au
particulele de ciment; cantitatile folosite sunt insa extrem de mici.
Oxizii de azot si sulf
Acesti oxizi sunt considerati a fi principalele substante raspunzatoare de formarea
depunerilor si ploilor acide. Depunerile acide pot apare insa la distante variabile, in
general fiind greu de identificat sursa exacta si de cuantificat concentratiile la nivelul
solului.
56
Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide este acidifierea solului, care
atrage dupa sine saracirea faunei din sol, crearea unor conditii de anaerobioza fata
de unele specii de plante, intr-un cuvant scaderea capacitatii productive a solului.
Mijloacele de control pot constitui mijloace efective de reducere a efectelor negative.
Masurile preconizate pentru protectia apelor sunt in acelasi timp si masuri pentru
protectia solului si subsolului.
Ocuparea temporara a terenului va fi determinata de cerinta amenajarii drumurilor
de acces, a spatiilor de cazare pentru muncitorii din afara localitatii, respectiv pentru
birourile santierului si depozitele de materiale. Se apreciaza ca acest lucru se poate
realiza in cadrul amplasamentului destinat construirii halei, fara a impune
necesitatea de spatii suplimentare.
B.11.2. Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de exploatare

In perioada de functionare, sursele de poluare pot fi determinate de urmatoarele
activitati:
- traficul auto datorat autocamioanelor care transporta deseurile;
- depozitarea necontrolata a deseurilor pe suprafete nedestinate acestui scop
si in conditii care pot determina poluari accidentale;
- scurgeri de ape uzate, produse din exploatarea necorespunzatoare a retelei
de canalizare.
- Scurgeri de levigat de la deseuri umede
Impactul surselor de poluare asupra solului este considerat a fi redus datorita
suprafetelor betonate din incinta, care asigura impermeabilizarea terenului. Prin
masurile stricte de control si supraveghere a activitatilor desfasurate in incinta se
minimizeaza impactul negativ asupra solului si subsolului.
Se apreciaza ca nu vor interveni schimbari in calitatea si structura solului si subsolui,
decat in cazul unor deversari accidentale si a neinterventiei la timp a celor abilitati.
In final, impactul cel mai important asupra solului generat de investitia propusa este
ocuparea definitiva si schimbarea folosintelor actuale a unor suprafete importante de
teren.
B.12. Masuri de protectie a solului si subsolului
B.12.1. Masuri de protectie a solului si subsolului in perioada de executie

In faza de executie, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
- apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier se evacueaza
intr-un bazin etans vidanjabil;
- in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse
substante poluante rezultate de la eventualele pierderi si care antrenate de
precipitatii se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.
- evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a vegetatiei
existente, din perimetrul adiacent santierului, prin stationarea utilajelor,
efectuarea de reparatii, depozitarea de materiale etc.
- colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii, eventual
compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se realizeze si
57
sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu rigurozitate valorificarea

tuturor deseurilor rezultate;
- evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii; in
acest sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai
atent verificate;
Pentru perioada de executie sunt prevazute fondurile si obligatia constructorului de
a realiza toate masurile de protectia mediului pentru activitatile poluatoare sau
potential poluatoare (depozitul de materiale, santierul). Constructorul are de
asemenea obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate
temporar.
Monitorizarea lucrarilor de executie va asigura adoptarea masurilor necesare de
protectia mediului.
B.12.2. Masuri de protectie a solului si subsolului in perioada de exploatare

Pentru asigurarea si chiar diminuarea impactului asupra solului si subsolului se
recomanda:
- intretinerea corespunzatoare a canalizarii existente ce colecteaza apele
uzate evacuate de pe platforma
- expertizarea periodica a suprafetelor betonate pentru a nu crea conditii de
poluare a solului prin infiltratii;
- depozitarea corepunzatoare a deseurilor numai in incinta halei
- intretinerea si vidanjarea periodica a bazinului pentru apele menajere
- amenajarea drumului de acces catre hala prin aplicarea de mixtura asfaltica
B.13. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Conform studiului geotehnic intocmit de S.C. “FRONTAL D.I. SYSTEMS” S.R.L. in

anul 2014, proiectul se considera corespunzator, terenul este bun pentru fundare:
pietris cu nisip si bolovanis la adancimea mentionata – 1,00 m CTN. Panza freatica
se gaseste la – 2,50 m CTN, neinfluentand sistemul de fundare. Zona
amplasamentului are asigurata stabilitatea generala si locala si nu este supusa
inundatiilor in conditii meteo normale.
B.13.1. Resurse ale subsolului

Pe amplasament nu sunt identificate resurse ale subsolului care sa fie importante din
punct de vedere economic si strategic pentru exploatare.
B.13.2. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice

Sursele de poluare, impactul si masurile de protectie a subsolului au fost prezentate la
capitolul SOL.
Activitatile care se vor desfasura nu vor avea impact asupra componentelor subterane
– geologice si nici nu vor produce schimbari in mediul geologic.
In zona de implementare a proiectului nu exista elemente geologice valoroase ce

necesita protejare.
B.13.3. Masuri de diminuare a impactului

In cadrul proiectului analizat nu vor fi necesare masuri speciale de protectie a
geologiei amplasamentului. Masurile de diminuare a impactului asupra subsolului vor
58
consta in masurile tehnice si operationale prevazute prin proiect pentru diminuarea

impactului asupra calitatii apelor si asupra solului.
Facem si aici insa precizarea necesara privind gestiunea adecvata a materialelor si
substantelor utilizate in perioada de executie. Se va evita depozitarea direct pe sol a
produselor ce pot fi antrenate in sol de precipitatii si mai ales a celor de natura lichida
(uleiuri, vopsele, diluanti etc.). De asemenea se va acorda o atentie deosebita luarii
masurilor pentru evitarea aparitiei unei poluari accidentale.
In perioada de functionare a obiectivului masurile de protectie vor trebui sa se
adreseze in mod deosebit supravegherii periodice a sistemului de canalizare interioara
si a separatorului de hidrocarburi.
B.14. BIODIVERSITATE
Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturii

Nu este cazul
B.14.1. Surse de poluare a florei si faunei

Amplasamentul studiat nu se afla in sau in vecinatatea ariei naturale protejate de
interes national inclusa in reteaua NATURA 2000.
B.14.1.1. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de executie

Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (santier, cai de
acces, baza de productie) sunt particulele de praf.
Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de
constructie urmatorii poluanti susceptibili de a produce dezagremente asupra
formelor de viata: NOx, S02, CO (acesta din urma in mai mica masura).
Ocuparea diferitelor suprafete de teren cu santierele propriu-zise, cu organizarile de
santier, drumurile de acces sunt activitati care genereaza in mod inerent ocuparea
habitatelor naturale ale speciilor de plante si animale native. Aceasta este de natura
sa duca la inlaturarea in totalitate a elementelor naturale din amplasament.
Particulele se depun pe partile aeriene ale plantelor dandu-le un aspect si un colorit
specific.
Concentratii de particule in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi
intalnite:
- pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului in perioadele de
concentrare maxima a lucrarilor de executie;
- pe o distanta de pana la 150 in jurul organizarii de santier.
B.14.1.2. Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de exploatare

Sursele de poluare specifice perioadei de exploatare sunt:
- transportul si manipularea neadecvata a deseurilor;
- Traficul autocamioanelor care transporta deseurile genereaza in atmosfera o
serie de substante si compusi chimici intre care cei mai importanti sunt NOx,
SO2, CO, Pb, HAP, Cd, Cr, Ni, cu efecte toxice cunoscute asupra speciilor
vegetale si animale.
Din estimarile efectuate, poluantii mentionati, proveniti din trafic si din spatiile de
parcare sunt in concentratii reduse si se incadreaza in CMA, in valorile limita
prevazute de legislatia UE pentru protectia ecosistemelor si in valorile recomandate
de OMS.
59
B.14.2. Masuri de protectie a florei si faunei
B.14.2.1. Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de executie

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de executie a lucrarilor de
constructii se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
- amplasamentul santierului, este astfel stabilit incat sa aduca prejudicii
minime mediului natural;
- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie trebuie limitata
judicios la strictul necesar;
- traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si
programul de lucru specificat;
- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile
pentru protectia mediului;
- la sfarsitul lucrarilor de constructii proiectantul a prevazut fondurile necesare
refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea
acestora folosintelor initiale;
- reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de constructii;
- verificarea tehnica a utilajelor;
- optimizarea manevrelor tuturor utilajelor de constructii si transport.
B.14.2.2. Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de exploatare

Se recomanda ingradirea incintei si executarea unor spatii verzi prin plantarea de
specii de arbori si arbusti adecvati, cu scop de protectie a perimetrului analizat inca
din momentul demararii lucrarilor de constructii pentru a asigura un cadru ambiental
placut si de a limita accesul in incinta societatii. Aceste zone verzi au rol de a retine
o parte din poluantii emisi in incinta societatii si a mentine nivelul factorilor de mediu
la un grad de poluare redus.
Mentiuni speciale referitoare la impactul constructiilor proiectate asupra
biodiversitatii:
- nu modifica suprafetele zonelor impadurite;
- nu distruge sau altereaza habitatele speciilor de plante si animale incluse in
Cartea Rosie;
- nu aduce modificari compozitiei pe specii;
- nu se altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii,
reptile, nevertebrate:
- nu influenteaza dinamica resurselor de specii de vinat, specii rare de pesti,
dinamica resurselor animale;
- nu influenteaza rutele de migrare;
- nu produc alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci;
- nu are efecte transfrontaliera.
B.15. PEISAJUL
B.15.1. Informatii generale despre peisaj

Obiectivul este amplasat in extravilanul orasului Buhusi, intr-o zona cu specific
industriala. Activitatea se desfasoara doar in incinta halei.
60
B.15.2. Modul de afectare al peisajului

Peisajul va fi modificat odata cu construirea halei pentru instalatia de sortare si
maruntire deseuri.
B.15.3. Impactul asupra peisajului
B.15.3.1. Impactul asupra peisajului pe perioada executiei

Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca
echilibrul natural si peisajul va fi refacut dupa incheierea lucrarilor. In consecinta in
perioada de executie nu este necesar sa se refaca amenajarile peisagistice.
B.15.3.2. Impactul asupra peisajului pe perioada exploatarii

Perimetrul amplasamentului va fi imprejmuit si se vor efectua plantatii care vor
asigura o ecranare a activitatilor din interiorul acestuia. Se propune ca plantatiile
pentru perdeaua de imprejmuire sa fie realizate din arbori alesi, de a asigura o
ecranare cat mai buna.
B.15.3.3. Relatia dintre statia de sortare-maruntire deseuri si zonele protejate din vecinatate sau
cele folosite in scop recreativ
In vecinatatea amplasamentului studiat nu sunt zone protejate pentru valoarea lor
istorica, arhitecturala, naturala, etc.
B.16. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
B.16.1. Caracteristici demografice

Populatia orasului Buhusi este 14. 562 persoane la recensemantul din anul 2013.
Oraşul Buhuşi este localizat în extremitatea sa nord-vestică, la limita acestuia cu
judeţul Neamţ, la o distanţă rutieră de cca. 24 km de reşedinţa de judeţ, respectiv
34 km faţă de municipiul Piatra Neamţ.
B.16.2. Starea de sanatate a populatiei

Starea de sanatate a populatiei din orasul Buhusi este buna, neexistand elemente
speciale de evidentiat.
Se constata ca populatia nu este influentata negativ de starea actuala a factorilor
de mediu din zonele locuite. Trebuie totusi precizat ca in zonele urbane cu
densitate mai mare si cu trafic intens, nivelul de poluare cu pulberi in suspensie
si sedimentabile poate influenta susceptibilitatea populatiei in primul rind cea
infantila, la contractarea unor afectiuni respiratorii si alergice.
B.16.3. Impactul asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei

Instalaţia propusă se va amplasa în interiorul unei clădiri parţial închisă, aceasta fiind
amplasată la cca 480 m faţă de zona de locuinţe si se respecta distanta prevazuta in
normele sanitare de min 200 m.
B.16.3.1. Impactul asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei in perioada de

exploatare
Activitatea desfasurata si anume sortarea si maruntirea deseurilor. este asociata cu o
serie de elemente caracteristice atat privind conditiile de munca a personalului, cat si
prin asigurarea unui management de calitate si siguranta in exploatare.
61
Impactul este semnificativ prin transportul deseurilor catre si dinspre statie pe o

lungime de 150 m pana la calea ferata.
Prin functionarea instalatiilor populatia nu va fi afectata, statia de sortare fiind
inconjurata de fostul depozit de deseuri care asigura o ecranare a zonei, apoi de
depozitele de agregate de la statia sortare/spalare.
B.16.4. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si asupra sanatatii

populatiei
Pentru mentinerea impactului asupra mediului natural si economic in limite acceptabile
se propun urmatoarele masuri:
- pe perioada constructiilor se recomanda reducerea impactului vizual prin
delimitarea organizarii de santier, asigurarea unor masuri care sa reduca
nivelul de zgomot si vibratii;
- protectia factorilor de mediu prin respectarea masurilor de reducere a
impactului sunt descrise in capitolele anterioare;
- gestionarea stricta a deseurilor;
- verificarea si intretinerea utilajelor si instalatiilor din dotare, a sigurantei in
exploatare si optimizarea consumului de materii prime si combustibili.
B.16.4.1. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si asupra sanatatii

populatiei in perioada de executie
Pentru protectia factorilor de mediu, in principal a factorului uman, se recomanda:
- constructia trebuie proiectata si executata astfel incat zgomotul perceput de
utilizatori sau persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel care
sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita sa doarma, sa se
odihneasca si sa lucreze in conditii satisfacatoare;
- limitarea traseelor ce strabat zonele locuite de catre utilajele apartinand
santierului si, mai ales, de catre autobasculantele ce deservesc santierul,
care efectueaza numeroase curse, au mase mari si emisii sonore
importante;
- in cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul agregatelor, al
betoanelor sau altor materiale de masa, se vor prevedea puncte de curatire
manuala sau mecanizata a pneurilor, de reziduuri din santier.
- pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se
va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si zonele invecinate.
- depozitele de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor
ecrane intre santier si zonele invecinate.
- in fronturile de lucru se vor prevedea instalatii sanitare, de preferinta mobile,
cu bazine etanse vidanjate periodic. De asemenea, aici se vor interzice
operatiuni de schimbare a uleiului, demontarea sau dezasamblarea utilajelor
sau mijloacelor de transport.
B.16.4.2. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si asupra sanatatii

populatiei in perioada de exploatare
- Imprejmuirea incintei cu arbori verzi pentru a diminua nivelul de zgomot si
de pulberi ce pot aparea in incinta;
- Limitarea vitezei vehiculelor de transport in zona locuintelor
- Vehiculele de transport sa fie etanse, acoperite si spalate corespunzator
pentru evitarea mirosurilor
- Spalarea si dezinfectarea periodica a halei si a platformelor din incinta
62
B.16.5. Masuri de protectie a siturilor arheologice si istorice

In zona amplasamentului nu sunt situri arhelologice si istorice.
B.17. IMPACTUL CUMULAT CU CELELALTE OBIECTIVE DIN JUR
In zona obiectivului analizat se afla statia de epurare nemodernizata si paturile

de uscare ale acesteia. In zona exista posibilitatea aparitiei mirosurilor pe timp de
vara in special, provenind de la apele uzate intrate in statie, emisii de H2S, metan,
etc. de la paturile de uscare.
Avand in vedere ca statia de epurare se va reconstrui cu tehnologii moderne astfel
incat namolul nu va mai fi depozitat definitiv pe paturi de uscare, iar paturile vechi
de uscare vor fi ecologizate, impactul asupra mediului (apa, aer, sol) se va miscora
considerabil.
In zona exista o statie de betoane si o statie de sortare/spalare agregate
minerale care au emisii de praf de la activitatea in sine (manevrare ciment si
agregate minerale –sorturi) cat si de la transportul auto.
Aceste statii au activitate temporara (aprilie-octombrie) perioada in care poate
exista un impact cumulat asupra mediului.
Statia de betoane este o statie performanta, cu instalatii de retinere a pulberilor.
Statia de spalare/sortare agregate are un decantor pentru preepurarea apelor uzate
rezultate de la spalare.
Marirea numarului mijloacelor auto cu cele pentru transportul deseurilor va crea
de astfel un impact cumulat asupra mediului. Avantajul este ca s-a sistat transportul
deseurilor catre depozitul vechi inchis, iar organizarea de santier al statiei de
epurare este pe o perioada limitata pana la punerea in functiune.
Un alt impact cumulat cu alt proiect care poate aparea, este nerespectarea
conditiilor impuse prin Master Planul Deseuri – Sistemul de management
integrat al deseurilor pe judetul Bacau implementat de Consiliul Judetean Bacau.
Daca se vor respecta urmatoarele conditii:
- deseurile reciclabile colectate se vor transporta la statia de sortare din
comuna Nicolae Balcescu;
- deseurile verzi colectate vor fi transportate la statia de compostare din
- deseurile organice rezultate in urma sortarii /maruntirii si care sunt colectate
de pe teritoriul judetului Bacau, se vor depozita la depozitul de deseuri din
- deseurile organice rezultate in urma sortarii /maruntirii si care sunt colectate
din alte judete, se vor transporta si depozita pe teritoriul judetului respectiv in
locurile autorizate de depozitare temporara sau definitiva;
impactul se va reduce semnificativ si va eficientiza sistemul de gestionare a
deseurilor in judetul Bacau.
C. MONITORIZAREA
Monitorizarea este necesara in vederea cuantificarii impactului realizarii complexului
asupra factorilor de mediu si adoptarii masurilor de protectie care se impun.
Monitorizarea factorilor de mediu se face in perioada de executie si in exploatare.
C.1. PLANUL DE MONITORING IN PERIOADA DE EXECUTIE
In perioada de constructie se monitorizeaza:

63
- organizarile de santier;
- bazele de productie;
Astfel se vor face urmatoarele verificari:
- gestionarea deseurilor produse conform HG 856/2002
- verificarea amplasamentelor unde se vor depozita deseurile rezultate din
organizarea de santier
- verificarea inspectiilor tehnice la vehiculele folosite
- verificarea vizuala a amplasamentului pentru depistarea la timp la unor scurgeri
de combustibili, uleiuri etc
- verificarea starii de curatenie pneurilor vehiculelor care intra si ies din
amplasament
- respectarea graficului zilnic de desfasurarea a lucrarilor la necesitatile de
protejare a receptorilor sesibili din vecinatate
- folosirea de echipamente care sa lucreze la niveluri moderate de zgomot fara a
depasi 85 dB pentru un singur echipament
- diminuarea la minim al inaltimilor de descarcare a materialelor
- motoarele vehiculelor vor fi oprite in timpul efecturarii operatiilor de descarcare
a materialelor.
C.2. PLANUL DE MONITORING IN PERIOADA DE EXPLOATARE
In perioada de operare monitorizarea factorilor de mediu face parte din activitatea

de exploatare si este organizata prin grija beneficiarului care trebuie sa aloce
fondurile necesare acestei activitati.
Se vor face urmatoarele monitorizari:
- monitorizarea apelor uzate menajere :valorile indicatorilor de calitate a apelor
uzate evacuate in reteaua de canalizare a halei si care vor fi vidanjate se vor
incadra in limitele impuse de NTPA 002/2005: pH 6,5 - 8,5, suspensii - 350
mg/dmc, CBO5 – 300 mg/mc, CCO-Cr – 500 mgO2/dmc, fenoli – 30 mg/dmc,
detergenti biodegradabili - 25 mg/dmc, substante extractibile cu eter de petrol- 30
mg/dmc, Azot amoniacal - 30 mg/dmc, Fosfor total – 5 mg/dmc, Sulfati – 600
mg/dmc, Sulfuri – 1 mg/dmc, Bacterii coliforme – 1 milion/100cmc; metoda de
analiza va fi cea corespunzatoare standardului in vigoare;
- monitorizarea apelor uzate pluviale evacuate in canalul aferent zonei de
bypass-are a statiei de purare se vor incadra in limitele impuse de NTPA
001/2005 si anume: pH 6,5 - 8,5; materii in suspensie – 35 mg/l CCO-Cr – 125
mg/l; CBO5 – 25 mg/l; NH4+ - 2 mg/l; azotati – 25 mg/l; azotiti – 1 mg/l;
detergenti sintetici – 0,5 mg/l; substante extractibile – 20 mg/l; Cl rezidual liber
– 0,2 mg/l; reziduu filtrat – 2000 mg/l;
- Nivelul de zgomot echivalent exterior la solicitarea APM Bacau si la orice
sesizare aparuta in zona: acesta se va incadra in limitele prevazute de STAS
10009/1988, respectiv 65 dB(A) si curba Cz 50 ; iar nivelul de zgomot la limita
zonei locuibile nu vor depasi limitele prevazute in Ordinul Ministrului Sanatatii
nr.536/1996;
PROGRAMUL DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI

Programul de functionare al statiei de sortare si maruntire deseuri menajere trebuie
sa tina seama de graficul de functionare al vehiculelor care livreaza deseurile la statie
si de capacitatea de prelucrare a echipamentelor de sortare-maruntire- manevrare.
Depozitarea peste noapte a deseurilor în statia de sortare si maruntire deseuri
menajere poate fi restrictionata.
64
SITUATII DE URGENTA
- Incendiu. Apararea împotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se
refera la incendiile declansate în încarcaturile camioanelor colectoare,
încarcaturile depozitate temporar în statia de transfer, utilajele sortare si de
compactare, vehiculele de transfer sau alte locatii. În mod obisnuit, masurile de
aparare împotriva incendiilor constau în protejarea sanatatii personalului si
chemarea fortelor speciale de interventie. Apa necesara pentru stingerea
incendiilor este asigurata de rezervorul de incendiu cu V = 30 mc din cadrul
statiei de betoane.
- Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din
vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice
de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul
pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor,
aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari,
planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri în sistemele de
evacuare a apelor reziudale sau pluviale.
- Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase
trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea
temporara în spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgente.
- Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de
prim ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pâna la cele mai apropiate
spitale.
- Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de
contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii
personalului de deservire, echipele de interventie;
TINEREA EVIDENTELOR
Tinerea unor evidente detaliate permite atât operatorilor statiei cât si administratiei
locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia de sortare
functioneaza în mod eficient si în conformitate cu prevederile legale. Statiile de
sortare de dimensiuni medii si mari, de obicei, tin evidenta urmatoarelor informatii:
-Încarcaturile care intra în statie: data, ora, societatea comerciala, numele
soferului, greutatea (vehicul încarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta
încarcaturii;
-Încarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele
soferului, greutatea (vehicul încarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor
transferate , destinatia încarcaturii;
-Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele
neobisnuite din cursul zilelor de lucru;
-Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura
reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;
-Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea
accidentala a mediului cu deseuri, scurgeri etc;
-Rezultatele analizelor de monitorizare a apei : lunar la apele menajere si
tehnologice, semestrial la apele pluviale
-Registre de întretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
-Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
-Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a
angajatilor.
PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

Toate activitatile din cadrul statiei se executa in baza prevederilor legale referitoare
la protectia muncii si prevenirea incendiilor.
Toate persoanele care desfasoara activitatea in cadrul statiei de sortare, maruntire
deseuri trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea
incendiilor si protectia muncii.
65
Constructiile si instalatiile, se proiecteaza, amenajeaza, si se verifica conform

normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.
Se vor face verificari periodice:

- ale echipamentelor producatoare de zgomot
- consumurile de energie electrica, apa;
- situatia gestionarii deseurilor, conform HG 856/2002 ;
- repectarea programului de intretinere si exploatare a echipamentelor de
preepurare a apelor uzate (separatoare de hidrocarburi) ;
- situatia incidentelor/accidentelor de mediu de pe amplasament;
- existenta planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
- verificarea autorizatiilor de mediu o ale societatilor care preiau deseurile;
- verificarea documentelor de transport din care sa rezulte detinatorul, destinatarul,
tipurile de deseuri, locul de incarcare, destinatie, cantitatea de deseuri; transportul
deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei se va face cu
respectarea prevederilor HG 1061/2008.
D. SITUATII DE RISC
Pentru proiectul supus analizei au fost identificati urmatorii factori de risc:
- Risc seismic (factor de risc natural);
- Riscul producerii unor poluari accidentale;
- Risc de incendiu.
In perioada de functionare riscul producerii unor poluari accidentale este legat de
producerea unor accidente in care ar fi implicate vehicule de transport deseuri
sau la utilajele/instaltiile statiei de sortare, maruntire deseuri
Caracterizarea riscurilor:
Obiectiv Eveniment Probabilitatea Consecinte Caracterizarea
de aparitie riscului
Intreg Cutremur de 8 grade O data la 50 de Dereglarea Mediu
amplasa ani utilajelor.
mentul
Poluari Avarii la instalatia de Scazuta Posibilitarea Scazut – exista
accidenta canalizare sau la bazinul (Accidental) poluarii solului si masuri de
le vidanjabil a apei subterane. prevenire si de
intretinere
Depozitarea improprie a Scazuta Posibilitarea Scazut – exista

materialelor si a deseurilor (Accidental) poluarii solului si masuri de
a apei subterane. prevenire.
Scurgeri de carburanti si/sau Scazuta Posibilitatea Scazut – exista
de uleiuri de la utilajele si (Accidental) infiltrarii in sol si masuri de
vehiculele angrenate in in apa subterana prevenire.
realizarea lucrarilor sau de
la vehiculele pentru
transportul materiilor prime
si materialelor de
constructie, precum si a
deseurilor
Local – Incendiu Mare Pagube Se vor prevede
hala materiale, masuri de
posibile victime prevenire si
66
umane interventie in caz

Poluarea de incendiu
semnificativa a
aerului
D.1. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR
D.1.1. Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de executie

Aceste masuri trebuie luate de antreprenorul general si de subcontractanti cu
respectarea legislatiei romanesti privind Protectia Muncii. Paza contra incendiilor,
Paza si Protectia Civila, regimul deseurilor si altele. Deasemenea se vor respecta
prevederile Proiectelor de executie, a Caietelor de sarcini, a Legilor si Normativelor
privind calitatea in constructii.
Masurile de prevenire se vor referi la:
- controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier:
instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, verificari privind
consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenta numai la locul de munca
unde este afectat.
- verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport,
macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata
integritatea si buna lor functionare.
- verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat,
butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile,
toxice si periculoase.
- realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita
zonele de lucru.
- controlul accesului persoanelor in santier.
D.1.2. Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare

Sunt necesare si o serie de masuri cu caracter general ca de exemplu:
 se va lua in considerare, ca un element major, preocuparea si rezultatele
concrete obtinute de echipamente si firmele producatoare privind riscul
asupra mediului.
 in contractele ce se vor incheia se vor prevedea clauze speciale de
raspundere si obligatii intre parti in legatura cu protectia mediului. Se
precizeaza ca simpla prevedere “poluatorul plateste” nu este suficienta
daca nu se stipuleaza clar ce se plateste: deteriorarea locala a unui factor
de mediu, refacerea situatiei dinainte de poluare sau chiar daune morale
pentru imaginea negativa produsa in urma unei poluari majore.
 Masurile ce ar trebui luate de catre beneficiarul studiului pentru a se
incadra in exigentele impuse de legislatia de mediu, asa cum rezulta ele din
concluziile prezentei documentatii, pot fi realizate printr-o buna organizare a
lucrarilor de executie si exploatare, prin forte proprii, neimpunandu-se
masuri radicale, fata de cele deja luate de societatea beneficiara, in acest
domeniu.
In functionarea societatii nu sunt prognozate situatii de risc suplimentare fata de cele
determinate de functionarea in siguranta a echipamentelor si utilajelor sau cele
privind gestiunea deseurilor valorificate/eliminate. Conducerea va trebui sa asigure
planuri de masuri pentru:
67
- asigurarea unui instructaj de specialitate pentru personalul din exploatare;

- evidenta, conform normelor in vigoare, a tuturor tipurilor de deseuri
colectate, in functie de categoria de provenienta;
- planuri de interventii si alarmare in caz de avarii in exploatarea instalatiilor si
echipamentelor, de incendiu.
Prin masurile stipulate in proiectul tehnic sunt avute in vedere o serie de preocupari,
masuri, solutii constructive si tehnologice special destinate protectiei mediului.
E. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
E.1. DIFICULTATI TEHNICE
La efectuarea documentatiei tehnice Raport la Studiul de Evaluare a Impactului

asupra Mediului s-au intampinat urmatoarele dificultati:
Nu sunt norme de evaluare a mirosurilor. Conform Stasurilor in vigoare se
considera depasirea concentratiei maxime admise daca mirosul se sesizeaza
olfactiv ;
Evaluarea calitatii apelor uzate tehnologice rezultata din spalarea halei, a
containerelor si eventual a deversarii de levigat din camioane , nu poate fi facuta
avand in vedere calitatea deseurilor menajere colectate care poate fi diferita de la
zona la zona sau in functie de anotimp.
Urgenta impusa redactarii Raportului nu a permis utilizarea tuturor informatiilor .
Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la mari intarzieri in
programul investitiilor si in folosirea fondurilor.
Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului ca si
obtinerea in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la
eventualitatea lipsei sau modificarii unora din informatiile necesare studiului de
evaluare a impactului.
Nepunerea in functiune a statiei de compost de la comuna Nicolae Balcescu
poate duce la o gestionare necorespunzatoare a deseurilor verzi.
Nepunerea in functiune a statiei de sortare a deseurilor din comuna Nicolae
Balcescu poate duce la o gestionare necorespunzatoare a deseurilor reciclabile.
Colectarea selectiva la populatie nu se face corespunzator in multe situatii
deseurile reciclabile sunt amestecate cu deseurile menajere poate duce la o
gestionare necorespunzatoare a deseurilor conform SMID jud Bacau.
E.2. DIFICULTATI PRACTICE
Avand in vedere faptul ca, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat in
recomandarile studiilor de impact, precum si faptul ca beneficiarul nu impune
intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine
imperios necesara impunerea masurilor recomandate in prezentul studiu in fazele
urmatoare de proiectare (proiect tehnic si caiete de sarcini), prin acordul de mediu
ce urmeaza a fi eliberat.
In capitolele precedente a fost analizat in detaliu impactul potential datorat oricaror
activitati prevazute in proiect, au fost identificate semnificatia si amplitudinea
impactului si au fost indicate masurile de minimizare considerate ca necesare.
Evaluarea impactului, a beneficiilor de mediu datorate realizarii lucrarilor propuse
prin proiectul tehnic analizat vor putea fi complet realizate doar dupa monitorizarea
tuturor factorilor de mediu.
68
F. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
F.1. DESCRIEREA ACTIVITATII
Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului pentru proiectul „CONSTRUIRE HALA PENTRU INSTALATIE DE SORTARE
SI MARUNTIRE DESEURI” apartinand SC DDD SERV SRL si a fost elaborat in
vederea obtinerii Acordului de mediu pentru realizarea investitiei.
Suprafata totală a amplasamentului este de 8600 mp din care cea destinată construirii
halei pentru amplasarea instalaţiei de sortare/mărunţire este de cca.1200 mp.
de ciment aparţinând SC CARPATCEMENT HOLDING SA. Instalaţia de sortare
deseuri mai poate sorta si deseuri nepericuloase care nu se mai pot recicla (de la
diverşi colectori).
Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

 profilul şi capacităţile de producţie: 3 t/oră x 16 ore/zi = 48 t/zi/şarjă (având în
vedere componentele staţiei care sunt legate tehnic între ele);
- zonă de recepţie deşeuri: buncăr de 90 mc (deşeurile menajere sunt
descărcate direct în buncărul de alimentare);
- zona de amplasare utilaje S= 900 mp;
betoane.
Realizarea si exploatarea obiectivului nu se constituie in surse cu impact potential
asupra calitatii apelor subterane si de suprafata, solului, subsolului,
biodiversitatii, peisajului sau patrimoniului cultural.
Prezentul studiu a luat in calcul posibilitatea producerii unor potentiale episoade de
poluare dar acestea sunt asociate unor eventuale accidente sau desfasurarii
necorespunzatoare a activitatilor de realizare si de exploatare a obiectivului.
In baza analizei documentatiei pusa la dispozitie de proiectant se apreciaza ca
acesta respecta toate prevederile in vigoare menite sa asigure siguranta
desfasurarii lucrarilor de constructie.
Au fost propuse masuri specifice ce monitorizate a componentelor care prezinta un
risc de generare a unor procese de poluare a factorilor de mediu.
F.2. METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI
La elaborarea prezentei documentatii au fost respectate prevederile legale actuale

privind protectia mediului pentru activitatile economice si sociale cu impact asupra
mediului inconjurator.
S-au avut in vedere, de asemenea, cerintele/prevederile generale ale Legislatiei
romanesti si europene in domeniu.
69
Pentru evaluarea impactului asupra aerului, apei, solului si subsolului s-au folosit
ghiduri si metodologii unanim acceptate pe plan mondial, elaborate de institutii de
specialitate din domeniile protectiei mediului, transporturilor, sanatatii.
Referitor la impactul obiectivului asupra mediului inconjurator si populatiei, evaluarea
acesteia s-a facut dinstinct pentru perioada de constructie si pentru perioada de
exploatare. S-au evaluat sursele de poluare a apei, a aerului, a solului si subsolului, a
florei si faunei, de poluare sonora si vibratii, gospodarirea deseurilor, substantelor
toxice si periculoase. In continuare s-a analizat si cuantificat impactul produs asupra
factorilor de mediu aer, apa etc. si asupra asezarilor umane si altor obiective; s-au
analizat masurile propuse in proiect si s-au recomandat masuri suplimentare pentru
diminuarea sau eliminarea impactului negativ produs asupra mediului si incadrarea
efectelor adverse in limite admisibile. In cadrul masurilor de diminuare/eliminare a
impactului negativ, o atentie deosebita s-a acordat activitatii de monitorizare din punct
de vedere al protectiei mediului in perioada de constructie a obiectivului; s-au facut
recomandari organizatorice, metodologice si de eficientizare a monitorizarii.
F.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI
Impactul generat poate fi major daca nu se respecta toate masurile prevazute in

prezentul studiu.
F.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI UNDE SE RESIMTE IMPACTUL
Conform Planului Urbanistic General al orasului Buhusi, amplasamentul este situat

in extravilanul orasului Buhusi.
 Nord: Depozit deseuri inchis si teren proprietarea beneficiarului
 Sud: teren proprietatea Consiliului Local Buhusi
 Est: Statia de betoane si agregate
 Vest: Statia de epurare a orasului Buhusi si Statia noua care se
construieste
Populatia riverana va resimti efectele de disconfort produse pe perioada de executie,
pentru aceasta se vor lua masuri de diminuare a acestora.
Pe perioada de functionare este posibil sa se produca disconfort prin:
- Traficul rutier
- Mijloacele auto care transporta deseuri pot sa produca un disconfort prin
mirosuri in cazul in care nu sunt spalate, dezinfectate, igienizate periodic;
- Mirosul produs in hala poate sa se resimta la o distanta de max 200 m in
caz de vant (hala este bamplasată la cca 480 m faţă de zona de locuinţe).
F.5. MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU
In urma analizei de evaluare a impactului asupra mediului descrisa intr-un capitol

anterior pe componente de mediu rezulta ca atat in perioada de executie, cat si in
perioada de exploatare a complexului comercial se vor adopta masuri de diminuare a
impactului asupra mediului.
Apa
Constructorul va fi obligat sa asigure masuri de protectie a apelor de suprafata si a
apelor subterane din zona. In plus, beneficiarul va fi obligat sa asigure colectarea si
descarcarea controlata a apelor de precipitatii de pe platformele din incinta, astfel incat
apele incarcate cu compusi solizi, lichizi sau substantele dizolvate contaminante sa nu
70
fie descarcate in afara zonei. Va fi necesar ca pe toata durata constructiei si exploatarii

sa se asigure masuri de verificare a calitatii apelor descarcate si sa se identifice
solutiile de prevenire a poluarii si de remediere in cazul unor deversari accidentale de
substante poluante.
Aer
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in perioada
de executie in amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, diseminate pe
suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati
industriale sau asemanatoare. Stropirea zonelor afectate de excavatii sau a
depozitelor temporare de deseuri rezultate din constructii, reduce cantitatile de praf din
aer.
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor
intr-un singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o
exploatare controlata si corecta.
Prin natura obiectivului analizat, a masurilor, tehnologiilor si solutiilor adoptate, acesta
nu reprezinta o sursa majora de poluare a factorului de mediu aer.
Sol si subsol
Pentru protectia solului si subsolului se propun urmatoarele masuri de prevenire si
diminuare a impactului poluarii:
In faza de executie:
- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
- in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse
substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp
se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.
- evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a vegetatiei
existente, din perimetrul adiacent santierului, prin stationarea utilajelor,
efectuarea de reparatii, depozitarea de materiale etc.
- colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii, eventual
compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se realizeze si
sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu rigurozitate valorificarea
tuturor deseurilor rezultate;
- evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii; in
acest sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai
atent verificate;
- ecologizarea incintei la sfarsitul executiei si amenajarea corespunzatoare a
spatiilor verzi.
In perioada de functionare:
- intretinerea corespunzatoare a canalizarii existente ce colecteaza apele
uzate evacuate de pe platforma, expertizarea periodica a instalatiilor pentru
a nu crea conditii de poluare a solului prin infiltratii;
- respectarea disciplinei tehnologice la operatiile de manipulare si a fluxului
tehnologic pentru evitarea poluarii solului (zone nebetonate) cu produse
poluatoare;
- supravegherea calitatii solului prin masuri de siguranta si de protectie in
exploatare a activitatilor desfasurate pe amplasament.
71
Biodiversitate si peisaj
Masurile de protectie a florei, faunei si amenajare a peisajului pentru perioada de
executie a lucrarilor de constructii se iau din faza de proiectare si organizare a
lucrarilor, astfel:
- amplasamentul santierului, este astfel stabilit incat sa aduca prejudicii
minime mediului natural;
- traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si
programul de lucru specificat;
- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile
pentru protectia mediului;
- eliminarea ritmica a deseurilor tehnologice si menajere din fronturile de
lucru;
Perimetrul amplasamentului va fi imprejmuit si se vor efectua plantatii care vor
asigura o ecranare a activitatilor din interiorul acestuia..
Populatie
Prin functionarea instalatiilor populatia nu va fi afectata, statia de sortare fiind
inconjurata de fostul depozit de deseuri care asigura o ecranare a zonei, apoi de
depozitele de agregate de la statia sortare/spalare.
F.6. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI
Documentatia pune in evidenta cauzele si consecintele efectelor negative si benefice

asupra factorilor de mediu datorate implementarii proiectului de construire a Halei
pentru instalatie de sortare si macinare a deseurilor.
La intocmirea prezentului raport s-au avut in vedere urmatoarele elemente:
reglementarile in vigoare elaborate de autoritatea centrala de protectie a mediului,
datele puse la dispozitie de beneficiarul studiului, normele impuse de autoritatea locala
de protectie a mediului, datele obtinute de executant cu ocazia vizitelor de
documentare in zona de amplasare a obiectivului, date din literatura de specialitate,
ghiduri, indrumatoare, normative, enciclopedii.
Principalele aspecte privind poluarea factorilor de mediu se refera la poluarea apelor,
solului, aerului, a asezarilor umane ca si la degradarea peisajului.
Masurile ce ar trebui luate de catre beneficiarul constructiei pentru a se incadra in
exigentele impuse de legislatia de mediu, asa cum rezulta ele din concluziile
prezentului raport, pot fi realizate printr-o buna organizare a lucrarilor de executie si
exploatare, respectarea normelor tehnice specifice activitatilor desfasurate, fara a se
impune masuri radicale.
Acolo unde este cazul se vor propune masuri suplimentare, considerate ca eficiente in
minimizarea impactului.
Prin analizele realizate in cadrul procesului de documentatie au fost subliniate
masurile necesare a fi luate de beneficiarul si executantul proiectului, atat in perioada
de executie cat si in cea de exploatare pentru a se incadra in exigentele impuse de
normele de protectie a mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut tinand cont de cateva criterii organizate
in tabelul de mai jos si structurate pe urmatoarele doua domenii:
- modificari asupra factorilor de mediu;
72
- efectele modificarilor factorilor de mediu asupra populatiei.
Tabelul 28
Evaluarea impactului asupra mediului
Criteriu Aprecierea efectelor
1. Modificari ale mediului
efecte negative asupra sanatatii biotei nesemnificative
amenintarea speciilor rare sau in pericol nu au fost definite in zona specii rare sau
in pericol
reducerea diversitatii speciilor sau nesemnificativ
perturbarea lantului alimentar
pierderea sau fragmentarea habitatelor nesemnificativ, cu efecte locale
descarcarea sau producerea de substante nesemnificativ
chimice persitente, agenti microbiologici,
nutrienti, radiatii, energie termica
exploatarea resurselor materiale ale cu efecte nesemnificative
mediului
transformarea peisajului natural peisajul natural existent va fi transformat
prin amenajarile peisagistice proiectate.
obstructionarea migratiei sau a cailor de nu este cazul
trecere
efecte negative asupra calitatii sau efecte de mica intensitate,
cantitatii mediului biofizic (ape de nesemnificative, permanente, cu extindere
suprafata, ape subterane, sol, aer) locala
2. Efectele modificarilor mediului asupra
populatiei
efecte negative asupra sanatatii umane, pe perioada de executie si functionare
bunastarii sau calitatii vietii pot aparea efecte de disconfort datorat
zgomotului;
nu sunt puse in evidenta astfel de efecte
negative
cresterea numarului de someri sau daune efecte pozitive; crearea de noi locuri de
economice munca ; reducerii cantităţii de deşeu
menajer destinat eliminării prin depozitare
finală în rampa ecologică şi a deseurilor
sortate (preluate de la societati autorizate
in colectare) care nu mai pot fi valorificate.
reducerea calitativa sau cantitativa a Nu este cazul
capacitatii recreationale
modificari majore in folosinta curenta a reducere nerelevanta pentru acest
terenului si a resurselor in scopuri obiectiv, predomina efectele benefice
traditionale de catre populatia aborigena
efecte negative asupra resurselor istorice, efecte nerelevante pentru zona de
arheologice, paleontologice, arhitecturale amplasare a obiectivului analizat
reducerea valorilor estetice sau nesemnificativ
modificarea valentelor vizuale
afectarea viitoarelor folosinte ale resurselor nesemnificativ
pierderea sau reducerea speciilor rare sau nesemnificativ, efecte locale, zone fara
in pericol si a habitatelor lor biodiversitate semnificativa
Analiza evaluarilor din acest tabel permite formularea concluziei ca impactul negativ
asupra mediului este nesemnificativ. Proiectul ca atare reprezinta prin dotarile si
73
functiunile sale o masura cu importante efecte benefice atat economice, cat si pentru
mediu.
In final, se poate concluziona ca efectele negative aparute ca urmare a activitatii
desfasurate si care au fost prezentate in cadrul prezentului studiu nu conduc la
deteriorarea factorilor de mediu. Ele pot fi atenuate prin luarea unor masuri
organizatorice si constructive sustinute si propuse.
F.7. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII/STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA

CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT
Construirea acestei hale poate avea efecte pozitive asupra calitatii vietii si a dezvoltarii
urbanistice a orasului Buhusi:
- asigura noi locuri de munca;
- reduce cantitatea de deşeu menajer destinat eliminării prin depozitare finală
în rampa ecologică şi a deseurilor sortate (preluate de la societati autorizate
in colectare) care nu mai pot fi valorificate.
ANEXE
Certificat de urbanism
Plan de incadrare in zona
Plan de situatie
BIBLIOGRAFIE
Liteanu, E., Ghenea, C., Cuaternarul din Romania, C.G. – St.e. Seria H 1,
Bucuresti, 1966.
Pascu, M., Apele subterane din Romania, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.
Posea, GR., Ilie, I., Grigore, M., Popescu, N., Geomorfologie generala, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
Ujvari, I., Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972.
*** Enciclopedia Geografica a Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti 1982.
*** Memoriu tehnic pentru obtinerea acordului de mediu
*** Planul Urbanistic General al municipiului Buhusi, anul 2009.
Ghiduri gestionare deseuri in statiile de sortare – Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile România
Tratarea mecanica a deseurilor – ghid Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
România
74

Raport La Studiu de Evaluare A Impactului Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport La Studiu de Evaluare A Impactului Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELOR

Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390

Raport la studiu de evaluare a

ELABORATOR: SC ECOPROJECT CONSULTING SRL

BENEFICIAR: SC DDD SERV SRL

Denumire RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A

Beneficiar SC DDD SERV SRL

SC ECOPROJECT CONSULTING SRL

Elaborat: ing. Mihaela Lupu

INFORMATII GENERALE ................................................................................................................................................. 7

B. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONENTELOR

B.3.1. Apele subterane............................................................................................................................................................ 39

B.10. Solul .............................................................................................................................................................................. 55

D. SITUATII DE RISC ........................................................................................................................................................ 66

E. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ............................................................................................................................. 68

F. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ................................................................................................................... 69

A.1. INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

SC DDD SERV SRL, Buhusi, strada Chebac, nr 200, jud. Bacau.

A.2. INFORMATII DESPRE PROIECTANT

SC STATIC SRL, Bacau, str. N. Balcescu, nr.1

A.3. INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A

SC Ecoproject Consulting SRL, Bacau, Str. V. Alecsandri nr.39/D/1, tel:

A.4. DENUMIREA PROIECTULUI

Construire hală pentru instalaţie de sortare şi mărunţire deşeuri

A.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

Prezenta lucrare prezinta detaliile de proiectare si evaluarea impactului asupra

Cladirea de 1200 mp va fi compartimentata astfel:

Date constructive hala

- zonă de staţionare container scarabil pentru deşeul biodegradabil

A.6. OPORTUNITATEA INVESTITIEI

Instalaţia de mărunţire a deşeurilor municipale amestecate si a deşeurilor va sorta şi

Lipsa soluţiilor sustenabile

Utilitatea publica a proiectului

dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de

Promovarea tratării deşeurilor în Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării

Deseurile municipale care pot fi coincinerate sunt reprezentate, în principal, de:

Relieful orasului Buhusi

climatici, favorizând producerea de inundaţii care adeseori cuprind în întregime luncile

A.7. DESCRIEREA PROIECTULUI

Date constructive ale halei:

Instalaţia de sortare/mărunţire (3 t/oră) este alcătuită din:

- excavator cu greifer pentru încărcare instalaţie;

- bandă transportoare pe care este amplasat un separator magnetic care elimină

- selector care separă deşeul organic;

- bandă transportoare cu separator magnetic care elimină deşeurile posibil

 deşeurile reciclabile amestecate (plastic, Al, cartoane, sticlă etc.)

Sub separatorul balistic este amplasat un container metalic de 24 mc pentru

- rafinatorul care realizează profuelul (amestecul este mărunţit la dimensiunea

Mijloace de transport utilizate: două autocamione închise, masina speciala pentru

Deşeuri care intră în instalaţie:

02 DEŞEURI DIN AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ, ACVACULTURĂ,

03 01 deşeuri de la procesarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei

Vor intra în instalaţie numai deşeurile care nu se pot recicla.

In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele deseuri:

Condiţii impuse de CARPATCEMENT:

- dimensiune (fracţia de 30 mm nu va depăşi (15% din volumul cantităţii livrate)

Amestecul final va respecta următoarele cerinţe privind compoziţia:

Traseele de parcurs înspre şi dinspre staţia de sortare/mărunţire deşeuri: accesul se

A.8. INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE

Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in

Tabel nr.1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare: balast, sorturi de nisip şi pietriş de