FACULTATEA DE MARKETING ŞI AFACERI

ECONOMICE INTERNAłIONALE
MASTER: COMERł INTERNAłIONAL ŞI RELAłII
ECONOMICE INTERNAłIONALE
DISCIPLINA: STATISTICA INTERNAłIONALĂ

Principalii indicatori macroeconomici de

rezultate

Rolul indicatorilor macroeconomici este acela de a

ilustra cantitativ performanŃele economiei naŃionale.
Indicatorii de rezultate sunt:
• produsul intern brut (PIB)/produsul naŃional
brut (PNB);
• produsul intern net (PIN)/produsul naŃional net
(PNN);
• venitul naŃional (V.N.);
iar agregatele macroeconomice de venituri:
• venitul personal (VP);
• venitul disponibil (VD), numit şi venit naŃional
disponibil (VND).

1
Metodele de estimare a indicatorilor macroeconomici
sunt:
• pe baza fluxurilor reale de bunuri şi servicii:
– în funcŃie de producerea lor → metoda de
producŃie;
– în funcŃie de consumul lor → metoda de consum;
• pe baza fluxurilor financiare dintre subiectele
economice:
– în funcŃie de formarea veniturilor → metoda
veniturilor;
– în funcŃie de folosirea venitorilor → metoda
cheltuielilor.

Pornind de la principiul că ceea ce pentru un

subiect economic reprezintă venituri, constituie pentru
alt subiect economic cheltuieli – se poate accepta că
ele reflectă aceeaşi realitate economică.
Datorită acestui principiu indicatorii
macroeconomici pot fi calculaŃi prin trei metode
diferite, în funcŃie de informaŃiile utilizate.
Indicatorii macroeconomici sintetizează tranzacŃiile
efectuate între agenŃii economici într-o perioadă
determinată(1 an).
Aceste tranzacŃii sunt exprimate prin fluxuri
monetare (de venituri şi cheltuieli).

2
 Astfel:
producŃia finală totală = totalul veniturilor realizate în
activitatea economică – totalul cheltuielilor pentru
cumpărarea bunurilor şi serviciilor.

Putem analiza indicatorii macroeconomici

după:

Natura lor:
– de producŃie (PIB, PNB, PIN, PNN);
– de venituri (VN, VND).

Elementele componente:
– indicatori globali: PGB (au în componenŃa lor
consumul intermediar şi amortizarea);
– indicatori bruŃi: PIB; PNB (includ amortizarea);
– indicatori neŃi: PIN; PNN.

Principiul „intern” sau „naŃional”:

– interni: PIB; PIN;
– naŃionali: PNB; PNN.

PreŃurile utilizate în evaluarea lor:

– preŃurile pieŃei: PIBpp; PINpp; PNNpp.
– preŃurile factorilor: PIBpf; PINpf; VN.
Se mai pot examina în preŃuri curente sau
constante.

3

Produsul Intern Brut (PIB).
Măsoară valoarea brută a producŃiei finale de bunuri
şi servicii, produse în decursul perioadei de calcul de
subiectele economice, care îşi desfăşoară activitatea
economică în interiorul Ńării. Este un indicator
reprezentativ pentru Ńările în curs de dezvoltare.
PIB se determină prin 3 metode:
– metoda de producŃie;
– metoda utilizării finale (metoda cheltuielilor);
– metoda veniturilor.

1. Metoda de producŃie surprinde contribuŃia

fiecărui agent economic la producŃia de bunuri şi
servicii.
VABi = VPBi – CIi
PIB = ΣVABi = PGB – CI
PIBpf = ΣVPBi – ΣCIi ,
unde:
VABi =valoarea adăugată brută la nivelul sectorului i;
CIi = consumul intermediar al sectorului i;
PGB = produsul global brut – însumează totalitatea
bunurilor şi serviciilor produse şi puse la dispoziŃia
conaŃionalilor în vederea folosirii;
CI = consumul intermediar.
PIB exprimat la preŃuri de piaŃă nu ia în calcul
consumul intern (CI), ci doar producŃia destinată
consumului final (CF).
4
 PIBpp = ΣVABi,pf + Inind = PIBpf + Inind

unde:
PIBpp = produsul intern brut la preŃurile pieŃei;
Iind = impozite indirecte;
Inind = impozite indirecte nete;
S = subvenŃii de exploatare.
I ind
n = I
ind
–S
Iind
n = reprezintă plăŃi obligatorii ale unităŃilor
producătoare către stat;
− impozite pe produs; taxe vamale; TVA; accize
etc.
Impozitele indirecte nete trebuie plătite,
indiferent de realizarea profitului.

S = subvenŃiile pe produs – sunt sume repartizate

de stat unor unităŃi producătoare, pentru a menŃine
la nivel scăzut preŃul de piaŃă al anumitor bunuri şi
servicii de consum.

5
EXEMPLU: Metoda de producŃie – PIB pe ramuri de
activitate

Categorii de resurse simbol Valoarea

(preŃuri
curente)
1. Agricultură, 88.537
silvicultură
2. Industrie 201.953
3. ComerŃ 155.000
4. Transport, poştă, 83.800 I. VABi
telecomunicaŃii
5. ActivităŃi financiar- 120.990
bancare
6. Alte servicii 59.000
7. Impozite indirecte Iind 96.000 II. IIN=II – SV
8. SubvenŃii pe produs S -4.600
Sursa: date convenŃionale
6

I. PIB pf = ∑ VAB i = 709 .280

i =1
ind
II. PIBpp = PIBpf + (In -S) =
709.280 + (96.000 + 4.600) = 809.880

6
2. Metoda utilizării finale (metoda cheltuielilor)
presupune însumarea componentelor care exprimă
utilizarea finală a bunurilor şi serviciilor, evaluate la
preŃul pieŃei, mai puŃin valoarea bunurilor şi serviciilor
utilizate.

PIBpp = CP + CG + FBC + EN
unde:
CP = consum privat;
CF = consum final; CF = CP + CG
CG = consum guvernamental (consumul statului,
consum public);
FBC = formarea brută a capitalului;
FBC = FBCF + ∆S
FBC = inv.b + ∆S
FBC = inv.n + A + ∆S
unde:
FBCF = formarea brută de capital fix;
∆S = modificarea stocurilor de producŃie;
Inv. b = investiŃie brută; Inv.n = investiŃie netă;
EN = export net (diferenŃa dintre valoarea bunurilor şi
serviciilor exportate (E) şi valoarea celor
importate (I)).

7
 Consumul privat (CP) reprezintă valoarea
bunurilor şi serviciilor de consum destinate satisfacerii
nevoilor oamenilor şi a celor din producŃie proprie
care au fost consumate (autoconsum).

Consumul guvernamental (CG – consumul

statului) include producŃia statului (valoarea
serviciilor nedestinate pieŃei, produse de administraŃia
publică şi privată în folosul colectivităŃii), din care se
elimină serviciile vândute şi investiŃiile capitale.

Formarea brută a capitalului (FBC) reprezintă

valoarea bunurilor durabile, destinate altor scopuri
decât cele utilitare, cu o anumită valoare, dobândite
de unităŃile producătoare rezidente, în scopul de a fi
utilizate pe o durată mai mare decât un an în
procesele lor de producŃie, precum şi valoarea
serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

VariaŃia stocurilor reprezintă diferenŃa dintre

intrările şi ieşirile din stocurile în cursul perioadei
considerate.
Exportul net (EN = E – I)
sau soldul schimburilor comerciale cu străinătatea,
care majorează (E < I) sau restrânge (E > I) oferta pe
piaŃa naŃională.

8
EXEMPLU:
Metoda utilizării finale – PIB pe categorii de utilizatori
Categorii de NotaŃia Valoarea
utilizatori (preŃuri
curente)
1. Consumul final CF = CP + CG 687.880
2. Formarea brută de FBCF 161.060
capital fix
3. VariaŃia stocurilor ∆S 6.190
4. Export net (E – I) EN -45.250

PIBpp = CF + FBCF + ∆S + EN =
= 687.880 + 161.060 + 6.190 – 45.250
= 809.880

3. Metoda veniturilor presupune însumarea

elementelor care exprimă compensarea factorilor de
producŃie, concretizate în veniturile primite de
proprietarii acestora (salarii, dobânzi rente, profituri),
în alocaŃiile pentru consumul de capital fix şi în
impozite indirecte.

PIBpf = ΣVF + A

unde:
A = amortizarea capitalului fix.
ΣVF = suma veniturilor factorilor de producŃie.

9
 PIBpp = CM + ENE + Inind + A

unde:
A = amortizarea capitalului fix;
CM = compensarea factorului muncă, ce include
salariile angajaŃilor, contribuŃii plătite asigurărilor
sociale;
ENE = excedentul net de exploatare ce cuprinde:
dobânda netă, profitul brut.

EXEMPLU: Metoda veniturilor– PIB pe ramuri de activitate

Nr. Categorii de resurse Simbol Valoarea

crt.
1 Salarii brute Salb 180.000
2 Alte venituri din muncă Vmc 460.001
3 ContribuŃii la asigurări CAS 54.000
sociale
I Compensarea muncii CM 280.000
4 Impozit pe profit Ipr 90.000
5 Dividende Dv 50.280
6 Profituri nedistribuite Prn 160.000
II. A. Profitul înainte de Pr 300.280
impozitare
II. B. Dobânzi nete încasate Db 69.000
de firme
II. Excedentul net de ENE 369.280
(II.A.+ exploatare
II.B.)
10
 7 Impozite directe pe Iind 96.000
produs
8 SubvenŃii pe produs Sv – 4.600
III Impozite indirecte I ind
net
= 100.600
nete I – Sv
ind
IV. Amortizarea A 60.000
capitalului fix

net
PIBpp = CM + ENE + Iind + A
809.880 = 280.000 + 369.280 + 100.600 + 60.000

PRODUSUL INTERN NET (PIN)

- reprezintă mărimea valorii adăugate a bunurilor şi
serviciilor produse de agenŃii economici interni, într-o
anumită perioadă.
Dacă se exprimă în preŃurile factorilor PINpf,
indică valoarea netă a bunurilor finale din punct de
vedere al producătorului:

PINpf = PIBpp – A – Inind = PIBpf – A

unde:
PIBpp,pf = preŃul intern brut în preŃurile
pieŃei/preŃurile factorilor;
A = amortizarea capitalului fix;
Inind = impozite indirecte nete.

11
 Dacă se exprimă în preŃul pieŃei (adică, inclusiv
impozitele indirecte) arată aceeaşi producŃie finală,
dar din punct de vedere al consumatorului:
PINpp = PIB pp – A

La nivelul sectoarelor, valoarea adăugată netă

este:
VANi,pp = VAB i,pp – Ai
şi PINpp = ∑VANi,pp

Prin metoda cheltuielilor:

PINpp = CP + CG + INVn + EN

unde:
CP = consum privat;
CG = consum guvernamental (consumul statului,
consum public);
n
INV = investiŃiile nete (investiŃii brute –
amortizarea).

De regulă, PIN se calculează ca diferenŃă între

produsul intern brut (PIB) şi amortizare (A):

PIN = PIB – A

12

PRODUSUL NAłIONAL BRUT (PNB)
- se defineşte ca fiind valoarea curentă de piaŃă, a
tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse de
agenŃii economici naŃionali, atât în Ńară, cât şi în
exterior, într-o perioadă de un an.
- PNB mai este denumit:
o venit naŃional brut – dacă se evaluează în
preŃurile factorilor;
o cheltuială naŃională brută – dacă este exprimat
în preŃurile pieŃei.

Calculul PNBpp se foloseşte de PIBpp, calculat la

preŃul pieŃei şi de soldul valorii adăugate brute, create
de agenŃii economici străini în interiorul Ńării (SVABpp):
PNBpp = PIBpp + SVABpp

unde:
PNBpp = produsul naŃional brut în preŃurile pieŃei;
PIBpp = produs intern brut la preŃurile pieŃei;
SVABpp = soldul veniturilor în raport cu străinătatea.

OBSERVAłII!
• În Ńările dezvoltate economic, este preferat ca
indicator reprezentativ PNB:
- PNB este un indicator al cererii agregate – din
prisma cheltuielilor totale ale agenŃilor
economici;
13
 - PNB reflectă sintetic oferta naŃională – dacă
produsele şi serviciile ce-l compun sunt
exprimate în preŃurile pieŃei;
• În Ńările în curs de dezvoltare, mai semnificativ
este PIB.
Se mai poate calcula:
• PNB pe locuitor – exprimat de raportul dintre
PNB şi numărul populaŃiei (P) din Ńara respectivă:
PNB/loc = PNB /P

• Indicele PNB pe locuitor:

I PNBr = PNBr1/loc / PNBr0/loc * 100=ICE

unde:
o PNBr1,0 /loc – este PNB real pe locuitor, din
perioada curentă şi de bază;
o ICE - este indicele creşterii economice;
o CE – creşterea economică, este diferenŃa
dintre PNBr1,0 /loc:
CE = PNBr1/loc - PNBr0/loc
• Ritmul PNB se poate determina:
RPNB = I PNB * 100 – 100

Creşterea economică poate fi analizată cu rata

de creştere economică (rCE) – arată creşterea
PNB real. În evoluŃiile economice obişnuite,
această rată se încadrează între 2-5 %.
14
 rCE = (PNBr1/loc - PNBr0/loc ) / PNBr0/loc * 100

ObservaŃie
• Creşterea PNB real este influienŃată de:
o Modificarea cantităŃii de resurse disponibile
în economie – care pot fi surse de creşterea
producŃiei;
o creşterea eficienŃei utilizării factorilor de
producŃie;
o gradul de angajare a resurselor disponibile în
procesul de producŃie (neutilizarea forŃei de
muncă integral duce la creşterea şomajului);

Produsul global brut (PGB)
- reprezintă valoarea produselor şi serviciilor
create de o Ńară într-o anumită perioadă de
timp;
- PGB include:
o Consumul intermediar;
o Valoarea brută a bunurilor destinate
consumului final;
PGB = Ci + A + In + CG + CP + EN

Unde:
Ci – consumul intermediar, este valoarea bunurilor
(fără capital fix) şi serviciilor destinate pieŃei –
consumate în perd. considerată pentru a produce
alte bunuri şi servicii;
15
 A – amortizarea (consumul de capital fix) – asigură
reproducŃia simplă a capitalului fix;
In – investiŃia netă, reprezintă valoarea bunurilor
finale - asigură reproducŃia lărgită a capitalului
fix;
Ib = In + A
Ib – investiŃia brută, este valoarea obiectelor
materiale, care asigură pe o perd. determinată
înlocuirea şi creşterea fondurilor fixe;
CG – consumul public sau cheltuielile guvernamen-
tale – cheltuielile administraŃiei centrale şi locale
pentru achiziŃionarea de bunuri şi servicii;
CP – consumul privat sau personal, arată cheltuielile
de consum ale menajelor pentru
achiziŃionareabunurilor materiale şi serviciilor
necesare satisfacerii nevoilor personale.
EN – export net, exprimă relaŃiile de schimb cu alte
Ńări (export - import).

PRODUSUL NAłIONAL NET (PNN) exprimă valoarea

netă a bunurilor şi serviciilor finale produse de agenŃii
economici naŃionali, într-o perioadă de timp,
indiferent dacă este obŃinută în exteriorul Ńării.

Produsul naŃional net poate fi calculat:

• pornind de la PNB şi PIB
PNNpp = PNBpp – A
16
sau
PNNpp = PIBpp + SVABpp – A

• pornind de la PIN, care este corectat cu soldul

dintre veniturile din activitatea economică şi din
patrimoniu ale agenŃilor economici naŃionali care
îşi desfăşoară activitatea în străinătate şi cele
ale agenŃilor economici străini de pe teritoriul
Ńării (SVAS):

PNNpf = PINpf + SVAS

unde:
SVAS = soldul veniturilor în raport cu străinătatea.

♦ Venitul naŃional (VN) exprimă veniturile totale

ale proprietarilor factorilor de producŃie implicaŃi
în activitatea economică(anuală).
Când PNN este determinat la preŃurile factorilor,
este denumit şi venit naŃional (VN):
PNNpf = VN
Venitul naŃional se mai poate determina:
VN = PNNpf = PIBpp + SVAS – A – Inind
VN = PNBpp – A – Inind
VN = PNNpp – Inind

Venitul naŃional reflectă venitul bănesc încasat de

agenŃii economici în schimbul factorilor de producŃie
17
oferiŃi într-o perioadă dată. Atunci se poate
determina prin însumarea veniturilor din economie:
- salarii;
- contribuŃii salariale;
- rente;
- profituri;
- dobânzi.
Venitul naŃional disponibil (VND) este venitul
naŃional corectat cu transferurile cu străinătatea care
nu au legătură cu procesul de producŃie (cotizaŃii,
ajutoare, taxe etc. plătite (primite în/din străinătate):

VND = VN + STCS
unde:
STCS = soldul transferurilor curente cu străinătate.

REMARCĂ!
♦ VND determină mărimea venitului personal,
cererea finală de produse şi servicii de consum şi
capacitatea de investiŃii.
♦ VN măsoară suma de bani de care economia
dispune pentru cheltuieli de bunuri şi servicii,
după ce se scot sumele necesare refacerii
stocului de capital fix.

Venitul personal al populaŃiei sau al

menajelor (VPM)
18
 În procesul repartiŃiei primare şi redistribuirii
veniturilor, populaŃia primeşte venituri care se
evidenŃiază prin:
• Indicatorul venituri personale ale gospodăriilor
sau ale menajelor (VPM).
Acest indicator se calculează scăzând din venitul
naŃional disponibil (VND) elementele care nu revin
populaŃiei (contribuŃia pentru asigurări sociale –
CAS, profitul nedistribuit, impozitul pe profit) şi se
adaugă veniturile populaŃiei care provin din
transferuri (pensii, ajutoare, burse, alocaŃii etc.).

• Veniturile disponibile ale menajelor (VDM):

– se calculează prin scăderea din veniturile
personale ale menajelor (VPM), impozitele şi
taxele plătite de populaŃie (Imp.p).
– acest indicator ne arată posibilităŃile pentru
consum (C) şi pentru economisire (E), arătând
veniturile nominale ale populaŃiei.

RelaŃii de calcul:
• Venituri personale ale menajelor (VPM)

VPM = VND – VS + VT
unde:
VND = venituri naŃional disponibil
19
VS = venituri care revin altor sectoare (CAS,
profituri nedistribuite, impozitul pe profit);
VT = venituri provenite din transferuri către
populaŃie (pensii, burse, ajutoare, alocaŃii
etc.)

• Venituri personale disponibile ale

menajelor (VDM)
VDM = VPM –Imp.p sau
VDM = C + E

unde:
Imp.p = impozite şi taxe plătite de populaŃie;
C = consum;
E = economie.

Pentru a analiza puterea de cumpărare a

populaŃiei, trebuie calculate veniturile reale ale
populaŃiei (VRP).
Astfel, VRP se calculează ca raport între
veniturile nete (VDM) şi indicele preŃurilor de
consum (IPC):
VDM
VRP =
IPC
unde:
VDM = veniturile disponibile ale menajelor.
20
 Pe baza acestor relaŃii se pot determina:
• veniturile nete şi reale ale populaŃiei;
• venitul mediu net şi real pe o familie,
acesta trebuie calculat având în vedere anumite
criterii:
o statutul capului de familie,
o categoria socio-profesională,
o numărul şi vârsta copiilor etc.;
• venitul mediu net şi real pe o persoană.

Venitul disponibil al menajelor (VDM)

- este folosit pentru cumpărarea de bunuri şi
servicii utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor
umane individuale (consum – C), cât şi pentru
economisire (E) sau investiŃii.
Consumul populaŃiei reprezintă totalitatea
produselor alimentare şi nealimentare consumate şi a
serviciilor folosite de populaŃie în scopuri neproductive
pentru o perioadă de timp.
Consumul total al populaŃiei (CTP) – de
produselor alimentare, nealimentare şi servicii într-o
perioadă de timp este un indicator care reprezintă
consumul final al populaŃiei (CF).

Atunci, consumul total a populaŃiei (CTP):

CTP = ∑ g ⋅ p
21
unde:
g = reprezintă întreg consumul populaŃiei;
p = preŃurile (de achiziŃie sau de producŃie) ale
mărfurilor şi serviciilor achiziŃionate de populaŃie.
Pe baza indicelui preŃurilor de consum (IPC) se
pot determina consumurile reale ale populaŃiei
(CRP):
CTP
CRP = .
IPC

Pentru analizele economice se pot folosi şi alŃi

indicatori:
• ratele consumului – exprimă ponderea consumului
final (CF) în PIB;
• rata veniturilor din muncă – ca procent din VN
(venitul naŃional);
• PIB pe locuitor – exprimă rezultatele ce revin în
medie pe o persoană.

Indici de preŃuri utilizaŃi în statistica

macroeconomică
O economie cu o rată mare a inflaŃiei presupune
riscuri mari economice şi financiare. De aceea, în
tranzacŃiile de import-export cu o anumită Ńară,
agenŃii economici de comerŃ exterior trebuie să Ńină

22
seama de măsura în care preŃurile rămân relativ
stabile într-o economie.

Statistica utilizează trei tipuri de indicatori:

– indicele preŃurilor producătorilor (IPP);
– indicele preŃurilor consumatorilor (IPC);
– indicele general al preŃurilor
(deflatorul PIB sau PNB; Igp).

PP

Indicele preŃurilor producătorilor (I ) are la
bază înregistrarea preŃurilor la prima tranzacŃie
semnificativă (când se tranzacŃionează loturi mari
de produse) între agenŃii economici. Se calculează
ca un indice Laspeyres:

I PP
1\ 0 = ∑pq 1 0

∑p q 0 0
sau pe baza indicilor individuali ai preŃurilor
p1
i 1p/ 0 = astfel:
p0

I PP
=
∑i ⋅p q p
1/ 0 0 0
= ∑ i p * g 0p
1\ 0
∑p q 0 0 i

unde:
23
 p 0q 0
g 0p = reprezintă structura valorică a
∑ p 0q 0
livrărilor din perioada de bază.

OBSERVAłII
• Se determină uşor, baza de date trebuie actualizată
numai pentru noile preŃuri pi.
• Datorită acestui avantaj este un indice relativ ieftin,
necesitând costuri mici.

Dezavantaje:
– structura fixă a indicelui (dată de formula de calcul
Laspeyres) supraestimează creşterile de preŃuri;
– indicele ia în considerare numai livrările între agenŃii
economici, ignorând total consumul final.

Indicele preŃurilor consumatorilor (IPC)

- are la bază supravegherea preŃurilor de vânzare
către consumatorul final.
- Se calculează Ńinând seama de structura cheltuielilor
efectuate pentru cumpărarea mărfurilor şi serviciilor
determinată pe baza bugetelor de familie.
- Se calculează tot ca un indice Laspeyres:

24
 I1PC\ 0 = ∑p q1 0

∑p q0 0
unde:
pi = preŃurile mărfurilor şi tarifele serviciilor
cumpărate în perioada de bază (p0), respectiv
perioada curentă (p1);
q0 = cantităŃile cumpărate în perioada de bază.

Se poate calcula şi pe baza indicilor individuali ai

p1
preŃurilor i 1 / 0 =
p

p 0 astfel:
∑ i ⋅q p
p

I1PC\ 0 = 1/ 0 0 0
= ∑ i p * g 0p
∑q p 0 0 i
unde:
q 0p 0
g p
0 = este ponderea cheltuielilor din
∑ q 0p 0

perioada de bază, în totalitatea cheltuielilor

efectuate pentru procurarea mărfurilor şi
serviciilor din coşul de consum.

Indicele general al preŃurilor (Igp) are în

vedere mişcarea tuturor categoriilor de preŃuri din

25
economie, pornind de la destinaŃia rezultatelor
economice.

PIB = CP + CG + FBC + (E – I) = Σ Di

unde:
CP = consum privat;
CG = consum guvernamental;
FBC = formarea brută a capitalului;
(E-I) = exportul net.

Pentru fiecare din cele patru destinaŃii se

calculează câte un indice de preŃuri de tip Paasche
(pe baza indicilor individuali de preŃuri, ca medie
armonică ponderată a indicilor individuali ai
preŃurilor):

I 1p / 0 =
∑ q 1p 1
1
∑ p
i1 / 0
q 1p 1

unde, deflatorul PIB se poate calcula:

PIB crt
D=
PIB comp
unde:
PIBcrt este PIB în preŃuri curente;
PIBcomp este PIB în preŃuri comparabile.
26
 D j
D*j = p
I
4
*
Deoarece PIB = ΣDj , iar PIB = ∑j=1
D *j

rezultă indicele general de preŃuri:

PIB
I gp =
PIBcomp
comp PIB crt
PIB =
D
unde:
PIB*= produs intern brut exprimat în preŃuri
comparabile;
gp
I = indicele general de preŃuri este numit şi
deflator PIB(D).

Rata anuală a inflaŃiei (Rinf) se obŃine pe baza

indicelui general al preŃurilor (Igp):

Rinf = (Igp – 1).100

Indicele costului vieŃii (Icv)1.

1
Begu L.S., Statistică internaŃională, Editura All Beck, Bucureşti, 1999.
27
Acest indice este utilizat în comparaŃii internaŃionale.
Se poate calcula ca o medie armonică a indicilor
1
individuali ai preŃurilor ( p
):
i 1/ 0

I 1CV/ 0 =
∑p 1 q1
1
∑i p
p 1q 1
1/0

Acest indice (Icv), ca şi indicele preŃurilor

consumatorilor (IPc), se foloseşte pentru calculul
veniturilor reale ale populaŃiei:
Vn Vn
Vr = sau Vr =
I PC I CV
unde:
Vr = venituri reale exprimate în preŃuri comparabile
(preŃurile unui singur an);
Vn = venituri nominale în preŃuri curente (ale anului
respectiv).

OBSERVAłII
• I se utilizează în Ńările cu economie în tranziŃie, în
cv

general în cazul Ńărilor unde structura consumului

cunoaşte modificări semnificative la perioade
foarte scurte.
• IPC se utilizează în Ńările cu economie stabilă.
28
ComparaŃii în timp şi
comparaŃii internaŃionale
Factorii de decizie, la orice nivel economic, sunt
interesaŃi de performanŃele economice reale ale
indicatorilor economici analizaŃi.

În mod obişnuit, indicatorii economici obŃinuŃi

sunt exprimaŃi în preŃuri curente ale perioadei de
calcul şi sunt numiŃi indicatori nominali.
Astfel, pentru cunoaşterea dinamicii reale a
indicatorilor sintetici macroeconomici trebuie
înlăturată variaŃia preŃurilor.
De regulă, se utilizează indicii de timp Laspeyres
şi Paasche.

• Indicele de preŃuri Laspeyres:

I PL
=
∑ pq
1 0
,
∑p q
0 0
unde:
p1, 0 = preŃurile din perioada curentă şi de bază;
q0 = cantitatea din perioada de bază.
REMARCĂ
• Se calculează cu rapiditate, datorită structurii din
bază şi faptului că trebuie cunoscute doar preŃurile
curente.
29
 • Pentru că nu Ńine seama de produsele nou
apărute, ci numai de cele din structura de bază
care au fost parŃial înlocuite în consum – creează
aparenŃa unei creşteri a preŃurilor mai mare decât
în realitate.

• Indicele de preŃuri de tip Paasche:

I PP =
∑ q 1p1
∑ q 1p 0

REMARCĂ
• Este mai greu de calculat, datorită folosirii
cantităŃilor din perioada curentă.
• În comparaŃie cu indicele Laspeyres, el diminuează
creşterea reală a preŃurilor, deoarece reflectă
produsele înlocuite în consum cu o pondere mai
mică decât în perioada anterioară.
• De asemenea nu se Ńine seamă de situaŃiile când
creşterea preŃurilor este justificată datorită
îmbunătăŃirii parametrilor tehnici şi calitativi ai
bunurilor.

ComparaŃiile internaŃionale s-au intensificat

odată cu procesul de integrare a statelor europene.
S-a impus folosirea unei metodologii comune atât de
organismele internaŃionale, cât şi de instituŃiile
30
statistice naŃionale. Astfel, o problemă esenŃială o
constituie exprimarea indicatorilor într-o valută unică.
Una din metodele cele mai folosite este evaluarea pe
baza parităŃii puterii de cumpărare.

Pentru aceste evaluări se folosesc indicii de

preŃuri:
∑p q
• indicele Laspeyres: I =
PL 1 0
,
∑p q0 0

∑p q1
• indicele Paasche: I =
PP 1
.
∑p 0 q1
REMARCĂ
• Indicii de preŃuri folosesc în calcul:
– preŃurile aceloraşi produse din cele două Ńări
comparate;
– preŃurile produselor sunt ponderate fie cu
cantităŃile unei Ńări (exemplu Ńara A), fie cu cantităŃile
celeilalte Ńări (Ńara B).
RelaŃiile de calcul:

∑p qA ∑p qB
sau B A =
PL A
A B =
I PP
A
I ,
∑p Bq A ∑p Bq B

Datorită aplicării unor ponderi diferite între cei doi

indici vor exista diferenŃe, astfel pentru înlăturarea lor
31
se va calcula indicele de preŃ de tip Fischer – ca
medie geometrică a celor doi indici Laspeyres şi
Paasche.

Indicele de preŃ de tip Fischer:

I PF = I PP ⋅ I PL =
∑p q ⋅ ∑p q
A A A B

∑p q ∑p q
B A B B

REMARCĂ
• Calcularea unui astfel de indice general de preŃuri
este dificil de realizat. Calculul acestui indice este
făcut numai de organismele naŃionale şi
internaŃionale de statistică.
• Indicii de preŃuri, astfel calculaŃi, arată paritatea
puterii de cumpărare a valutelor naŃionale ale
Ńărilor comparate.
Adică ei exprimă raportul dintre necesarul de
unităŃi monetare ale Ńării A şi ale Ńării B pentru
cumpărarea aceloraşi cantităŃi de produse.
Indicii pot arăta raporturile existente între
valutele Ńărilor comparate.
Pe baza acestor indici de preŃuri se calculează
indicatorii macroeconomici de rezultate (produsul
intern, produsul naŃional, venitul naŃional, consumul
populaŃiei etc.).

32
 Apoi se pot efectua comparaŃii internaŃionale
astfel:
⇒ produsul intern, venitul naŃional, consumul
populaŃie pe locuitor şi indicii acestor indicatori (luând
ca bază nivelurile înregistrate în alte Ńări):
PIB pib A
pib = ; A B =
I pib
P pib B
unde:
PIB = produsul intern brut total;
p = numărul mediu al populaŃiei;
pibA,B = produsul intern brut pe locuitor în Ńara A,
respectiv B.
⇒ structura pe ramuri şi dinamica indicatorilor de
rezultate, comparativ cu cele înregistrate în alte
Ńări.
⇒ eficienŃa factorilor de producŃie (productivitatea
muncii, eficienŃa capitalului fix etc.); compararea
lor cu indicii de eficienŃă specifici altor Ńări.

Comparabilitatea internaŃională a PIB-ului

Pentru a asigura o comparabilitate internaŃională
a PIB-ului, trebuie îndeplinite 3 condiŃii:
o Sfera de cuprindere a PIB-ului;
o Moneda în care se calculează;
o Nivelul preŃurilor de evaluare al PIB-ului să fie
acelaşi;
33
 Comisia de Statistică a NaŃiunilor Unite
- a iniŃiat Programul de ComparaŃii Interna-
Ńionale (PCI) – care a dezvoltat o metodă de
determinare a unui sistem de preŃuri, pt. toate
Ńările – pe baza lui se calculează:
• serie de deflatori spaŃiali;
• PPC –parităŃile puterii de cumpărare;
Aceşti indicatori permit conversia PIB şi a
elementelor sale de cheltuieli într-o monedă comună
– astfel valorile sunt comparabile din punct de vedere
al volumului.
PEC –Programul European de ComparaŃii –
- a fost lansat în 1979, dar a realizat 5 runde de
comparaŃii: 1980, 1985, 1990, 1993, 1996.
- Ńările care participă la acest program îndeplinesc:
o în general condiŃia cu sfera de cuprindere;
o PIB este exprimat în moneda naŃională;
o PIB este evaluat în preŃurile fiecărei Ńări;

PPC
- este folosit pentru ca PIB să fie exprimat în
aceeaşi monedă şi cu acelaşi nivel al preŃurilor
– ajutând în procesul de conversie a
indicatorilor macroeconomici;
- este un deflator al preŃurilor şi al monedelor
convertite;

34
 - egalizează puterea de cumpărare, în toate Ńările
comparate.

CONCEPTE-CHEIE:
• Sistemul Conturilor NaŃionale (SCN);
• subiecte economice;
• conturi macroeconomice,
• produsul intern brut (PIB);
• produsul intern net (PIN);
• produsul naŃional brut (PNB);
• produsul naŃional net (PNN);
• venitul naŃional (VN);
• indicele preŃurilor produ-cătorilor (IPp);
• indicele preŃurilor consumatorilor (IPC);
• indicele general de preŃuri (Igp).

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

1. Ce reprezintă sistemul conturilor naŃionale (SCN)

ca instrument statistic?
2. Ce particularităŃi ale SCN cunoaşteŃi?
3. Ce înŃelegeŃi prin noŃiunile de bază folosite în
analiza SCN? DescrieŃi aceste noŃiuni.

35
4. SpecificaŃi conturile din care este alcătuit SCN.
PrezentaŃi aceste conturi.
5. Cum calculaŃi indicatorul valoare adăugată brută
(VAB)? Dar excedentul de exploatare?
6. PrezentaŃi formulele de calcul pentru:
− produsul intern net (PIN);
− venitul naŃional;
− produsul naŃional net (PNN);
− venitul naŃional disponibil (VND);
− economiile nete (EN).
7. Care sunt principalii indicatori macroeconomici de
rezultate?
8. Ce este şi cum se poate calcula PIB?
9. Ce este şi cum se poate calcula PIN?
10. Ce este şi cum se poate calcula PNB? Dar PNN?
11. EnumeraŃi principalii indicatori de preŃuri folosiŃi
în statistica macroeconomică. RelaŃii de calcul şi
utilizări ale acestor indici.
12. Ce indici de preŃuri folosim pentru comparaŃiile în
timp?
13. Cum putem realiza comparaŃiile internaŃionale?

36