a ———— cor ee ieee. = me din literatura romana, pentru care primeste premiul “Nasturel-Herescu a} Academici Romine. ‘ A fost directorul Teatrului National din Bucuresti intre anii 1928. 1930 si 1940-1944, presedintele So: Scriitorilor Romani si membry al Academici Roméne din anul1939, cnd Rebreanu sustine discursul de receptie cu titlul “Lauda jaranului roman”, Se stinge din viati la 1 septembrie 1944, la Valea Mare, Opera Nuvele: “Catastrofa” (1921), “Norocul” (1921), “Cuibul visurilor® (1927), “Cantecul lebedei” (1927), “Itic $trul dezertor” (1932), « Romane sociale: “lon” (1920), “Craigorul” (1929), “Rascoala” (1932), “Gorila” (1938); Romane psihologice: “PAdurea spanzuratilor” (1922), “Adam gi Eva” (1925), “Ciuleandra” (1927), “Jar” (1934); Romanul pi “Améndoi” (1940); Teatru: “Cadrilul” (1919), “Plicul” (1923), “Apostolii” (1926), “ION” - prezentare generali - Romanul social, obiectiv, realist si modern Definitie: Romanul este o scriere epicd in prozi, cu actiune | complexa, de mare intindere, desfisurati pe mai multe planuri, eu | personaje numeroase si cu o intrigi complicati. Romanul are o structur4 narativa ampli, organizati pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezintd un numar mare de personaje, cud pondere diferiti in structura epicd (personaje principale, secundare, episodice etc.). Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanese_m: deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romana, “Ion” si " primul roman de analiz\ psihologici din proza romaneasci, “Padure: spinzura{ilor”. “Jon” de Liviu Rebreanu cste primul roman obiectiv literatura roman’, a aparut in anul 1920, dup’ o lung’ perioad’ elaborare, asa cum insusi‘autorul mentioneaza in finalul operei, i martie 1913 - iulie 1920. Aparitia romanului a stémit un adevi 240 Scanned with Canentuziasm in epoca, mai ales ci nimic din creatia nuvelistic’ de pan& atunci nu anunfa aceasta evolutie spectaculoasa: “Nimic din ce a publicat inainte nu ne putea face si prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a inceput gi a continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire dar si fara indicatii de viitor”, nota Eugen Lovinescu. Criticul primeste romanul “Ion” ca pe o izbanda a literaturii romane, iar satisfactia sa este consemnati in studiul “Creatia obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion”. Pentru initiatorul_modernismului rom4nesc, al c4rui ‘principiu de baza era “sincronismul” literaturii romane cu cea europeana, romanul “Ion” este cel care “rezolva 0 problema si curma o conttoversa”. Aceasta afirmatie a lui Lovinescu se refera la faptul ca aparitia primului roman obiectiv directioneaza literatura romana catre valoare europeana si stinge polemica pe care criticul 0 avea cu sim&natoristii epoci 1, Roman social si realist © viata satului cu intreaga lume fdrdneasca: s&raintoci, oameni de pripas, preot, invatator, functionari de stat, oameni politici, reprezentanti ai autoritatilor austro-ungare formeaza o galerie ce ilustreazi 0 realitate social-economica, politica si culturala din satul ardelenese din primele decenii ale secolului al XX-lea; © obiceiuri si traditii populare, evenimente importante din viata omului (hora, sfintirea hramului bisericii, nasterea, nunta, moartea): “«lon» este opera unui poet epic, care canté cu solemnitate conditiile nasterea, nunta, moartea” (G.Calinescu); de stat: scoala, biserica, judecatoria, notariatul; ® familia, ca institutie sociala: familia invafatorului Herdelea,~ familia Glanetasului, familia Bulbue, familia Vasile Baciu etc; © destine umane individuale: Ion, Ana, George Bulbuc, Titu “bocotani”, generale ale vieti Herdelea ete.; Il. Roman modern si obiectiv - interferenta formelor literare traditionale cu cele moderne: © formula realisti prin ilustrarea vietii frdnesti din Ardeal, in primele decenii ale secolului al XX-lea, 0 adevarata “creatie dé oameni $i de viata” (art. “Cred”, 1924); © obiectivarea romanului rom4nese: “pornind dé la acelasi material {aranesc, «lon» reprezinté o revolutic si fata de lirismul sim4natorist sau de atitudinea poporanista si fat de eticismul ardelean, constituind 0 data istorica in procesul de obiectivare a literaturli noastre epice”. (E.Lovinescu). “M-am sfiit totdeauna sa scriu_pentru tipar la persoana I>, 241 Scanned with Canmarturisea Liviu Rebreanu, intrucét amestecul cului in opera ar diminua veridicitatea subicctului, | ®@ tehnicile compozitionale sunt moderne: j i - Rebreanu construicste dowd planuri de actiune care se | | satului ardelenesc; intrepitrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte viata - opera este monumentald, “poate mai mare ca natura” (E.Lovinescu); “«lon» este epopeca, mai degrabi decat romanul, care consacra pe Rebreanu ca ‘poet epic al omului teluric” (G.Calinescu); Rebreanu este “un mare creator toemai prin intuitia ritmului etern al | existentei satului” (N.Manolescu); = tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea | \drumului spre satul Pripas gi cu. imaginea satului adunat la horg si se | termina cu imaginea satului-adunat la srbatoarea hramului noii biserici si ¢ < gescrierea drumului dinspre satul Pripas; itluri sugestive (“Glasul - romanul este structurat in doud parti cu tit au titluri-sintezi pamantului” si ‘“Glasul iubirii”), capitolele (“inceputul”, “Hora”, “Nunta”, “Nasterea” etc). Romanul “Ion” raspunde cerintei modernismului lovinescian, de sincronizare a literaturii romAne cu literatura europeana (principiul sincronismului) prin faptul c& are caracter obiectiv, utilizind sondajul psihologic in construirea personajelor, fiind un roman realist, social, obiectiv si modern. Geneza romanului Liviu Rebreanu marturiseste ca in lunga sa 7 ani in care a luctat la roman, un rol important |-a “impresia afectiva”, emotia, iar pe de alta parte, acumularea documentar. © scen& vazuti de scriitor pe colir impresionat in mod deosebit si a constituit punctul “Jon”. Aflat la vanatoare, Rebreanu a observat haine de sarbatoare™ , care s-a aplecat, deodati “si sérutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit si mi s-a intiparit in minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpli ciudatenie”. © alté intamplare relatata de sora sa, Livia, i-a retinut atentia: 0 fat instarita, ramasé insarcinaté cu un ténar sarac, a fost batut& cumplit de tatal ei pentru c& trebuia s4 se inrudeasc4 acum cu un sarantoc, “care nu iubea pamantul si nici nu stia sé-1 munceasca. } i eveniment care l-a marcat in mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebrea ct ig ae eee see » pamént si pronunta acest truda de creatie, in cei avut, pe de o parte de material nele dimprejurul satului | de plecare al romanului “un (iran imbrécat in a sérutat paméntul. L-a 242 Scanned with Cancuvant cu “atta sete, cu atata licomie i pasiune, parc-ar fi fost-vorba despre o fiinta vie $i adorata...”. © alt& sursa 0 constituie amintirile sale de copil ardelean, care a f observat in jurul lui mentalitatile si obiceiurile taranilor, viata lor ; complicata $i complex din cauza ocupatiei Imperiului Austro-Ungar. Prima varianta a romanului “lon” a fost o schita scrisa de Rebreanu in 1908, care purta titlul “Rusinea”, subiect reluat in alta proza, “Zestrea” in care contureaza portretul lui Ion si schiteaza intalnirea dintre flacau si Ileana (Ana din roman). { Tema. Romanul “Ion” este o monografie a realitatilor satului | ardelean de la inceputul secolului al XX-lea, ilustrand conflictul generat de lupta apriga pentru pamént, intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in functie de averea pe care-o poseda, fapt ce justifica actiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este aceea cd Jon se va casatori cu o fata bogats, Ana, desi nu o iubeste, Florica se va casatori cu George pentru ca are pamént, iar Laura, fiica invatatorului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre. Personajul central al cartii, fon al _ Glanetasului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a vremurilor cdreia i apartine. 7 Subiectul romanului 7 Romanul incepe cu descrierea drumului catre satul Pripas, la care se ajunge prin “soseaua ce vine de la Carlibaba, intovarasind Somesul pana la Cluj, din care se desprinde “un drum alb mai sus de Armadia™ si, dupa ce Iasi Jidovita in urmé, “drumul urca intai anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stramtorate (...), apoi coteste brusc pe sub Rapile : Dracului, ca sé dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline”. La f intrarea in sat, “te intampina (...) 0 cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalati de ploi si cu o cununita de flori vestede agatata de Picioare”. Imaginea este reluati simbolic nu numai in finalul romanului, ci si in desfisurarea actiunii, in scena licitatiei la care se vindeau mobilele ‘invatatorului, sugerand destinul tragic al lui Ion si al Anei, precum si viata E tensionata si necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care toti locuitorii satului Pripas se aflA adunati la hora traditionala, in curtea | Todosiei, viduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntasii satului, invatatorul Herdelea cu familia lui, preotul Belciug si “bocotanii” care cinstesc cu prezenta lor sarbatoarea. Hora este o pagina etnograficd memorabil prin jocul traditional, vigoarea flacailor si candoarea fetelor, 243 ss Scanned with Can“sl Fre prin lauta figanilor care compun imaginea unui ritm impety tropotele jucatorilor se hurduca paméntul. Zecile de perechi bat so cu atéta pasiune, ca potcoavele flacailor scapara scantei, poalele fetelo bolbocese, iar colbul de pe jos sc invaltoreste, se asaza in straturi gro fetele brazdate de sudoare, luminate de oboseala si de multumire”, Lui Jon ii place Florica, dar Ana are pamént, asa ci el fi face oy acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu, tatal Anei, care se ceart’ eu fg si-l face de résul satului, spunandu-i “sirintoc”. Alexandru’ Glanets tatal [ui Ion, a risipit zestrea Zenobiei, care avusese avere cénd se matitas cu el. Vasile Baciu, om vrednic al satului, se insurase tot pentru aver mama Anci, dar fiind harnic sporise averea $i se géndea si-i asigure fe © zestre atunci cand se va mari Ion, flacau harnic si mandru, dar sarac 0 necinsteste pe Ana oblig& astfel pe Vasile Baciu si i-o dea de nevasta impreuna cu o parte pamanturi. Obtinand avere, Ion dobandeste situatie social’, demnit umana si satisfacerea propriului orgoliu. In cellalt plan, familia inva{atorului Herdelea are necazurile aceea Herdelea se teme ci ar putea pierde toat& agoniseala si i-ar rama familia pe drumuri. Preotul Belciug, ramas vaduv inca din primul an, a © personalitate puternica, este cel mai respectat si temut om din sat, ava © autoritate totala asupra intregii colectivitati. in sat, domina mentalitatea c& oamenii sunt respectati dac& oarecare agoniseala, fapt ce face ca relatiile sociale sa fie tensionate intre “s&rintoci” si “bocotani”, intre chibzuinta rosturilor si nechibzuinta patimilor, ceea ce face s& se dea in permanenfa o lupta apriga pen existent, Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul c& familiile nu se intemeiaz’ pe sentimente, ci pe interese economice: “in societatea {araneasca, femeia reprezinté doud brate de lucru, 0 zestre si 0 producatoare de copii. Odata criza erotica trecuti, ea inceteaz4 de a mai insemna ceva pentru feminitate. Soarta Anei ¢ mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei, nu” (G.Calinescu). Batuta de tatd side sot, Ana, ramasé fara sprijin moral, dezorientata si respinsa de tofi, se spanzura. Florica, parasita de lon, se casatoreste cu George si se bucura de norocul pe care il are, desi il iubea tot pe lon, Casatorit cu Ana si agezat la casa lui, fon, din cauza firii Ii patimase, nu se poate multumi cu averea pe care o dobindise si rayneste la Florica, Sfarsitul lui lon este naprasnic, fiind omorat de George Bulbuc, 244 ‘ f ews Scanned with Cancare-| prinde iubindu-se cu nevasta lui, asadar Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima pasionala. Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfinti noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viata urmandu-si cursul firesc: “Pripasul de-abia isi mai arata céteva case. Doar turnul bisericii noi, ‘stralucitor, se inalfa ca un cap biruitor. (...) Apoi soseaua coteste, apoi se indoaie, apoi se intinde iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros. (...) Satul a ramas inapoi acelasi, parca nimic nu s-ar fi schimbat. Cativa oameni s-au stins, alti le-au Iuat Iocul. (...) Drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste’ Somes, si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput...”. . _Intr-o alta perspectiva, satul este ilustrat in relatiile cu regimul administrativ si politic austro-ungar. Realitatile social-concrete ale raporturilor dintre institutii si oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu, prin fapte, prin situatiile in care eroii romanului se gasesc in conflict cu autoritatile. Cei mai afectati sunt intelectualii, deoarece slujbasii si autoritatile inabusa cu orice prilej constiinta asupririi nationale care se manifesta cu /predilectie la aceasta clas& social. Avocatul Victor Grofgoru militeaz4 pentru emanciparea sociala si national pe cai legale; Profesorul Spataru este un extremist, pe cand Titu Herdelea, cu aere de Poet, este un entuziast. Liviu Rebreanu isi las’ personajele: s4 actioneze liber, sa-si dezvaluie firea, si izbucneasc& in tensiuni dramatice, s8-si manifeste modul de a gandi si de a se exprima. ____Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaza prin cateva trasaturi: ~ respectul pentru adevar, de unde reiese obiectivarea si realismul romanului: - precizia termenilor, acuratetea si concizia exprimarii; ~ sobrietatea stilului; - stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice, intrucat crezul Prozatorului era cA “stralucirile artistice, cel putin in opere de creatie, se fac mai totdeauna in detrimentul preciziei si al misc&rii de viata (...), € mult mai usor a scrie frumos, decat a exprima exact.” George Calinescu afirma cA “Ion” .este “un poem epic, (... capodopera de maretie linistita”. Ton — caracterizarea personajului Personajul lon este unul de referinta in literatura romana, concentrand tragica istorie a yAranului ardelean din primele decenii ale i yo acestui secol. 245 Scanned with CanDupa aprecicrea lui Eugen Lovinescu, “lon cw. instinctului de stapanire a paméntului, in slujba caruia pune o , } ascutita, 0 cazuistica stransa, 0 viclenic procedurala si, cu deosa® { vointi imens&”, spre deosebire de George Cilinescu ce cons “lcomia lui de zestre e centrul lumii si cl cere cu inocenta sfaturi © ingratitudine calma... Nu din inteligent& a iesit ideca seduceri, 4 viclenia instinctuala, caracteristic’ oricarei fiinte reduse.” 3 Inca de Ia inceputul romanului, la hora satului se evi juc&tori feciorul lui Alexandru Pop Glanetagu, Ion, urmarind-o pe Am 0 privire stranie, “parc& nedumerire si un viclesug neprefacut”, apoio pe Florica “mai frumoasa ca oricand (...), fata vaduvei lui Maxim Opre Desi ii era draga Florica, Ion e constient c& “Ana avea locuri si case i t Conflictul interior care va marca destinul flacaului este vizit} } inca de Ia inceputul romanului. “lute si harnic ca ma-sa”, chipes, voinig dar s&rac, Ion simte dureros prapastia dintre el si “bocotanii” satuluiq| Vasile Baciu. Cand acesta ii zice “fleandura, sarantoc, hot $i talhar”, Ioy | se simte biciuit, nu suportd ocara si reactioneaza violent. De Ia incepil Jon este sfasiat de dowd forte, glasul pamantului si glasul iubiril } c&zAnd victima acestor doud patimi. ie Patima pentru pamant il macina pentru ca “paméntul fi era drag} ca ochii din cap”.Toata fiinta lui era mistuita de “dorul de a avea pama mult, cat mai mult”, deoarece “‘iubirea pamantului I-a stapanit de mic copl G..) de pe atunci piméntul i-a fost mai drag ca o mama.” Find dominat de) dorinta de a fi respectat in sat, stapanit de o vointa nivalnicdy m8 temperament controlat.de instincte primare, hotarat si perseverem u meticulozitate $1 | atingerea scopului, dar si vielean, Ion igi urzeste cu -. pricepere planul seducerii Anei. Asadar, setea de pamAnt este trasitm ne dominanta a personalitatii sale, facand din el un personaj memo rd prin aceea cd intreaga sa energie este canalizata indeplinirii scopulut a4 imp avea pimént: “glasul pamdntului patrundea navalnic in sufletul flacaul ca o chemare, coplesindu-I. Se simtea mic si slab cat un vierme pe caret tit calei it jioare.” Alta data, Ion exclama impatimit: “cat pamént, desc Doamne.” : ca ai) . Dupa ce planul fi reuseste datorita “inteligentei ascutite, vicleni ot Procedurale $i mai ales vointei imense”(Lovinescu), lon, intr-un gest de Marer. adorare, saruta pamantul, iar fata “ti zambea cu o pliicere nesfargita”. Este conduy a doua ipostaz a Iui Ion, cdrid se vede “mare si puternic ca un uriag din i basme care a biruit in Jupte grele o ceata de balauri ingrozitori”. 246 ; Peck ee Ss - UE Scanned with CanPamAntul inseamna pentru Jon demnitate, object al muncii asupra c&ruia isi exercita energia, vigoarea, harnicia si priceperea. Dupa ce o las& insarcinataé pe Ana, atitudinea lui Ion e rece, distanta, cinica, refuza sa { vorbeasca4 cu ea si-i spune sd-l trimita pe taicd-sa4u sa discute. Cand _trateaza problema zestrei cu Vasile Baciu, Ion este “semet si cu nasul in vant”, sfidator, constient ca detine controlul absolut asupra situatiei si ca-1 "poate sili st-i dea paméntul la care atata ravnise. Cand s-a insurat cu Ana, on s-a insurat, de fapt, cu faménturile ei, sotia devnind o povara jalnica si "incomods, Capitoluk “Nunta” il surprinde pe Ion intre cele doua glasuri, _ devenite voci interioare, mai intai “ce-ar fi oare daca as lua pe Florica si * am fugi amandoi in lume sa scap de urdtenia asta”, ca apoi, in clipa imediat urmatoare, sé gandeasca in sine cu dispret “si s4 ramén tot calic, pentru o muiere...”, - Trairile lui Ion in lupta dus& pentru a intra in stapanirea paménturilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate, violent, la prefacatorie si incdntare. Calinescu afirma ca “in planul creatiei Ion este o bruta. A batjocorit-o fata, i-a luat averea, a impins-o la spanzuratoare si a ramas in cele din urma cu pamant”, ceea ce sugereazd faptul c& Ion este vinovat de propriul lui destin. Vinovata este ins si Societatea care determina 0 opozitie intre saraci si bogati prin natura relatiilor dintre oameni. Insusindu-si paméntul pe cai necinstite, lon nu Putea s& supravietuiasca, sfarsitul Iui find perfect motivat moral si-estetic. George Bulbuc, flc&u bogat ar fi vrut s se insoare cu Ana, bogata 4 ca si el, dar, intrucat ea il iubeste pe Ion, acesta se va casatori in cele din urma cu Florica. Odata satisfacuta patima pentru pamént, celalalt glas ce “mistuie sufletul lui Ion, iubirea pitimasi pentru Florica, duce feré dubiu la destinul tragic al eroului. lon este omorat de George,-care ii prinde pe cei doi in flagrant, fiind apoi arestat, iar Florica ramane singura gi de rusinea satului. Astfel, personajul este drastic pedepsit de autor, intrucat el se face vinovat de dezintegrare morala, raspunzator de viata Anei si a copilului lor, tulburdnd linistea unui cAmin, linistea unei intregi colectivitati. Dupa normal, finalul dramele consumate, viata satului isi reia cursul romanulului ilustrand s&rbatoarea sfintirii noii biserici, 1a care este adunat tot satul, lar drumul dinspre Pripas sugereaz’ faptul cA totul reintra ins obignuit. Scanned with Can