De remarcat tn mod deosebit in volumul “Hanu-Ancutei” este muzicalitatea frazelor, prin care Sadoveanu creeazi trairi tulburitoare in gufletele ascultatorilor. “Eroii nu povestese spre a pentru a se sustrage vietii gi mortit sadovenian”). usura sufletul, ori spre a reda viata: ci (Nicolae Manolescu — “Imaginarul “BALTAGUL” ~ comentariu literar - Romanul mitic si baladic . Definitie: Romanul este o scriere epic’ in prozd, cu actiune complexi, de mare intindere, desfasurat’ pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intrig’ complicats. Romanul are o structurd narativaé ampla, organizati pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinté un numar mare de personaje, cu pondere diferita in structura epicd (personaje principale, secundare, episodice ete.). Romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu a aparut in noiembric 1930 si este un adevarat “poem al naturii si al sufletului omului simplu, © «Miori(i» in dimensiuni mari” (George Calinescu). Versul moto, “Stapane, stipane,/ Mai chiama si-un cdne", argumenteaz4 viziunea mioritica a mortii, cdreia Sadoveanu fi di o noua interpretare, aceea 2 existen{ei duale ciclice, succesiunea existential de la viata la moarte $i din nou la viata. i Romanul “Baltagul” a fost scris in numai 17 zile gi publicat in noiembrie 1930, cfnd Mihail Sadoveanu implinea 50 de ani, fiind primit cu “un ropot de recenzii entuziaste” de catre exegetii vremii. Romanul are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si Motive mitologice romanesti: “Salga” (setea de implinire a actului justitiar, de infAptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei), “Dolca” (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios), *Miorita” (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se tegasesc si in roman). : Tema F Romanul ilustreaz’ lumea arhaicd a satului romanesc, sufletul {aranului moldovean ca pastrator al traditiilor gi al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii. . 199 Scanned with CanSemnificatia titlului. Mit si traditie Titlul este simbolic, intrucat in mitologia autohtona baltagul ¢ arma magica si simbolic’ menit& s& implineasca dreptatea, este ee Seite - © unealty justitiara. Ea este, in basmele populare, furata de fortele raului (zmei) 5 redobindita de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este c4, attici cAnd este folosit pentru implinirea dreptatii, acesta nu se pateaz’ de singe: “...unealta raului se dovedeste a fi, intoars4, arma binelui (...). Baltagul da prilej Vitoriei Lipan ca, prin abile intrebari, si-I ispiteasca pe Calistrat Bogza afara din tacerea sa pentru a vorbi si a se demasca; in sensul basmului arhaic, baltagul este unealta magica, insusita de raufacator si recucerita de erou. Obiectul pare investit cu puteri uimitoare: atata vreme cat se afla in posesia lui, raufaic&torul se pastreazi ascuns; pierzindu-l, J apare cu adevrata sa infatisare. Cartea lui Sadoveanu se cheama «Baltagul» asa cum se cheamA unele basme eNuicluge ferme sau «Palogul nazdravany”. (Petru Mihai Gorcea — “Nesomnu capodoperelor - Basmul cternei repetitii. Insemnari sadoveniene 2 ae Cuvantul “baltag” poate, veni si de la grecescul “labrys' inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. In Loe ¢ Vitoria simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parensee yg Lipan in cautarea sofului, att un labirint interior, al framan' Cee ror all a neliniste la banuiald apoi la certitudine, cat si un EP TcnITOE Lipan. drumului stpat in stancile muntilor pe care il parcursese $i Nec’ wns 3 Acest labirint, cu drumurile sale serpuite, aminteste CUIBETET Te ortui : Vietii spre moarte si a mortii spre viata: Vitoria pornuste in cmt din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, © MEN ay ' In mitologia universal’, labirintul este casa aa ‘al mortii. : Sugerand dualitatea existentialé, adic’ un simbol al vietii $! unde zacd ; Centrul acestui labirint este rapa dintre Suha si Sabasa, Osemintele lui Nechifor Lipan. : una «4. Structura romanului evidentiazd dou’ componente: une simbolicé-miticd si cealalta epic’-realista, care se interfere Parcursul intregului rom: 1 regul roman. = . Romanul debuteaz4 cu legenda pe care Nechifor Lipan Seer aa Ja nunti si botezuri, in care e evidentiata viata aspra a locuitorilor de Ia Mmunte care isi cstigau painea cu toporul ori cu cata, foarte priceputi in Mestesugul oieritului si carora Dumnezeu le-a dat ca unici menire existentiala stapanirea in veci a acestor locut ‘Structurat in 16 capitole, romanul evidentiazA trei idei esentiale: - primele 6 capitole cuprind asteptarea femeii dominate de nel si speranja, de semne rau prevestitoare, se prezinté gospodaria Lipanilor, ‘camenii $i obiceiurile locului; - capitolele 7-13 ilustreaz& cAutarile Vitoriei pe drumul parcurs te Nechifor Lipan, in care sunt trimiteri la obiceiuri si traditii (botez, nunta), 200 Scanned with Canile recum si descrierea locurilor abrupte ale muntilor. : pers ultima parte (14-16 capitole) evidentiaz4 gisirea ramasitelor intesti ale lui Nechifor, ritualul inmorméntai demascarea criminalilor, infaptuirea actului justitiar, si ideea de ciclicitate existentiala svietii edtre moarte si din nou la viata, “sa luam de coada toate cdte-am lasat”. Subiectul romanului Legenda din deschiderea romanului povesteste c4, dup’ ce a ficut jumea, Dumnezeu a dorit s4 puna ordine in neamurile de pe pamént. Dintre evrei, a chemat pe Moise si i-a poruncit s4 facd o lege, apoi, cand va veni vremea, s& puna pe farisei ca s&-] rstigneasca pe fiul Lui, Isus. Neamul evreilor este sortit si indure “mult n&caz si prigonire”, in schimb, Dumnezeu va lasa “‘s curga spre voi banii ca apele”. Ungurii au fost daruiti cu “jucarii, botfori, pinteni si rsina sa-si fact “sfarcuri 1a mustiti” si meniti s& fie fuduli si s& le plac “petrecerile cu sotii”. Turcului sabia, sarbul ‘a menit sa fie prost, dar si stapdneasca asupra altora, cu a dat sapa, iar pe rusi i-a menit sa fie cei mai betivi dintre tofi, cersetori si cAntareti prin iarmaroace. ‘poi, Dumnezeu a chemat pe boieri si pe domnitori, le-a dat “ciubuc si-cafea” si le-a harazit s& traiascd in “desmierdare, rautate gi ticalosie”, pacate “pentru care s& faceti bine s puneti a mi se zidi biserici si manastiri”, intr-un tarziu, au venit si muntenii, au ingenuncheat 1a scaunul imparatiei, si i-au explicat lui Dumnezeu, care se ita la ei cu mild, ca ei se ocup cu oile si cu asini umbla domol, suie poteci oable si coboara prapastiile in tacere, numai talangile se aud strabatand muntii. Casele lor se afla “la locuri stramte intre stinci de piatra”, iar asupra lor “fulgera, trasneste si bat puhoaicle”. De aceea, ei il roag’i pe Domnul Dumnezeu si le dea “stApniri largi, campuri cu holde si ape line”. Pentru c& venisera prea tarziu, Dumnezeu nu mai are ce s& le dea, vor raméne s& stApfneasc& ce au si in plus le adauga “o inima usoara ca s& va bucurati cu al vostru. SA va para toate bune; sa vie la voi cel cu cetera; si cel cu bautura; si s-aveti muieri frumoase si iubete”. Aceast’ legenda o spunea Nechifor Lipan “la cumatrii si nunti”, de la care era nelipsit in vreme de iarna si povestea ii vine in minte nevestei lui, Vitoria, care torcea singura si ingandurata, iar ochii se risfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe caprui, “in care Actiunea romanului este simpla, subiectul avand un singur fir epic si anume drumul parcurs de Vitoria Lipan-in cAutarea sojului sau, Nechifor, Efortul ciutarii urmeazA un traseu dificil si sinuos, Vitoria 201 Scanned with Canjawed on trait al notivigtilar seal ebuetimlad aatletowe, ub forng Teditatahel taterton Caliah in tating extortion, pe eatatle yorpuite y Dagoste ake aumafitar, torind sd atte mde anal yi ad faiplinedawed dh eptaten Ci Magen Rarodutnd, Vicoria Laan trdiegte aver di (01 sine toa, ASU TE Ga Mittaplat eu bacbamtei, Neohifiae Lipan, om hatnie 4 gsypvtac ab sata De la statea do netinigte, Vitoria devine fngetiorat Frnt Od Nechifor ploeave La Dora sd cumpere otra de ok yh mae Drone com arf Grebuid si nied me diduse vie gtite, Pemeta tneetca a afuagd ind Fae co pdadurilo, (angen fe minted eb numad ptasul, dae "ny JURAU ASC UAMTA ohipal. Viaga ntiatenitor era grea, eb fyl edytijeau Catal rile Nu typormt ord cu capa (bap Tung, eu edilip: la vadef, eu cate elobanil prind olle 2)", iar nevestele Lmanean vaduve “inaiite de vremo", Lipanii aveau atta avere “edt lo febuia” gi, din eet yapte copll “eu AAC TE binecuvdatase Dunmezeu™, mai taiau doko fata, Minodout gl un bial, Gheonshija, Waiatul era das la Jijia, dupa cum poruneise Neehitor gl trebuia 98 stow acolo pad edind se ducea ttl sa plateased cele cuvenite, dar el nu diye vreun sem nici acolo, ea stiind aceasta ditto setisoate primita de la Gheorghiqa, Venirea postagului in gina urmatoare 9 “bucuEise 0 clip" pe Vitoria, sperand ea sctisoarea este de ta Nechifor, dar, ednd plintele Danita viteste cartes pogtala, incepe sa nida “saltdndu-gi burt’, Fecioni! dascAlului Andrei fi sctisese Minodored edteva versuri care 0 nvdnic din cale afar pe mama: “Prunzulitd de mohor,/'Te iubese yi te adon/ a judecato sea osdndit-o eu vorbe amarate yf acufite” pe ficd-sa, mai fntdi pentru ca cra adresata “domnigoarel™ Minodora, ceea ce ar insemna ca feted nu-i mai place “eatringa yi eamaga’ Puteri furadacinatd fn credinfele stramosesti, Vitoria se supard Ingrositor la gindul ed fita ei sear putea indeparta de tradifie: “Hy ara eu ove, Vall gi bluzad, arda-te a focului sa te arda! Nici cu, nici bunica-ta, nici bunigd-mea n-am stiut de acestea — gi-n legea noastra trebuic a trdiesti situ, Altéel ffi ley © piatra de pat gi te dau in Tarcau, Nu-s cu destul de viernii si nu mai sti nimica de tatd-(u; suri ruginoase”, Mama Ti atrage dupa care se conduc (aranii Jin faja soarelui, cum ai Meut azi, . insemnfind ca o casa de Ghigd C. Topor” Vitoria acuma am ajuns Mentia asupra “$i sA te mai prind cd dai gunoint! af cdi pun la git dowd pictre de cite cinei ¢ crestini trebuie sd intimpine soarele in curajenic. Franvintindu-se pentru intirzicrea barbatult Vitoria erede ca are primvul semn rau, care “a Impuns-o find fl viseaza pe “Nechifor Lipan clare, cu spatele intors cAtra ea, trecind spre asfinfit o revarsare de ape". Atunci cind cocosul “se intoarse cu secera cozii spre 202 Scanned with Canfront i how gh on plivent « vine", deairene 1A", Vitoria tajelege of Mechifor "na Agni aA nesstite dle qutewuee” Tieerotie af putneancn rioprinin ta aemnete mu prevestitowe, Vitoria ne dee Ma pleotal Danii on and fem oO suelsonte gh att ceard afatul Deonteoe pit eoteast en Mechifor non patil almic gi cA se Intoares, Vitor asics pentane 1, el ponte manbavbo stort Anutard gi eu petrdcere, Hee ae ANA, Inst ob ntat sine foarte mn 2 cu fag tncol al Th norte th eetud calare 0 ct cevn A aa 1a, ca din partes marvel, hactutad Alexa din Ceintegt, lar do aflntele naebatod aa vind . “ened am nevole de tine, find scuma fislnar Darbat La ponpodarie", Pariatete Hi prontite ef vi face 0 stujba gb welll ta bixerica pentiu ea Dumnezeu "sa fied lumina gh are af-qi aduen pace", Apa noaped (...) fntdmiplat ou Nechifor, Me sd vanda Ob Ca nA webite ba | Vitoria ne duce, du | despre cate I aceca, 1a baba Maranda, veijitoares satulul, { Jo La ea" pe cel cu nume urat”, jar femeia creden CA nesta “in enfeluga sAltyluiegte™, Ghicitoarea Mh apune ch Nechifor a ajuns ta Doma, unde trebula aft cumpere oi, dar gia pasit “una eu chil vers yi pring gi nut asa na A", oferinduese 5A fach vraji en ant aduen Inapoi, Vitoria tefusa, Pentru cA vrew ca mai Tati ad faen “rupaciunile cele de cuviin{a {a Maica Domnului,.apoi sa find “post negra dowduprezece vineri tn git gi pind inch poate CA vine 94 Lipan acasn, In apropicrea sarbatorilor de iarna a venit Gheorghija, urmand t “porunca mame gi lasdad oie in seama baciului Alexa, deoarece Nechifor “nu se aratase Thea acolo”, Degi baiatul “nu era prea vorbarey", le Povestegte cum platise pe toath himea, cum numarase gi Insemnase vile, pe care le-a setis apoi In registra, spre vesclia bacitlui, care nu-mai vasuse In ; viaja lui “oi serise in cor Vitoria iyi spune yi ea necazul, ca 1 nici o stire de la Nechifor, c€ se sf PregMeste pentru un post negru, d snMtatea gi ma imbatraneste™, Banui s-a Intimplat ceva ru cu barbatul stu o devora vierme ni + se inchide in sine, sa ehliuzitoare: Concentrarea profu fiind insemnat numai cu “vinerile nepre, in care se purta de colo-colo, fra hrand, fra apa, rd cuvant cu broboada cernitA peste gurd”, jar sarbatorile tren are ise cu pirintele gi platise slujbe, cf se r visul pe care-1avusese “imi maniinca di a Vitorici era atat de mare, incht “timpul statu”, : 203 . Scanned with Cande iarna din anul acela, cu toate obiceiurile care o bucuraserii totdeauna, ! “j-au fost pentru intdia oara straine si departate”. j i Desprinsa de realitatea inconjuratoare, ea “se socotea moartd, ca gj omul ci care nu era Inga dansa”, ceea ce inseamna ci de Ia binuialy | ajunsese la certitudine si se hotAraste si se ducd la manastire la Piatra, lund cu ca pe Gheorghita, pentru a se ruga sfintei Ana. Parintele arhimandrit Visarion, staretul, dupa ce ea ti spune cA soful plecase ca sj cumpere oi si nu se mai intorsese, “s-a prapadit”, o sRituieste si mearga la politie si la prefectura “ca s& facd cercetari”, Vitoria se duce la “st&panire", unde “slujbasi, primari prefecti’ si politai” se ocupau ca “toate si se fack dupa porunc’ si s& se scrie ce s-a facut”, cu totul altfel decat stia ca c4 se intémpla la Tarcau, “unde oamenii traiesc cum au apucat si cum ii tale capul”. Prefectul ti zimbea, “c&ci n-are grijile ei”, dar cand afl o& Nechifor plecase de saptezeci si trei de zile la Dorna si cumpere oi si de atunci nu mai trimisese nici 0 veste, fi spune femeii ca va porni o anchett, j desi el crede cA “I-au pradat hotii i Ins& n&dejdea Vitoriei este tot la sfanta Ana de la mandstires Bistrita, de la care asteapta o iluminare, care s-o calauzeasea si si-l are “pe unde trebuie s& mearga si cum trebuie si caute”. Ca urmare, Vitor este hotarata s& plece in cautarea adevarului, si afle ce s-a intamplat © soful ei: “Daca a intrat el pe celalalt taram, of intra si eu dupa dansur. Vitoria pune ordine in gospodarie cu o luciditate impresionan’)’ Minodora 0 duce la manastire, vinde agoniseala pentru a face rost de I-au rapus”. A it Pentru drum, lasi argatului cele de trebuinta si porunci pentru timpul ©8 i va lipsi. “cei Pe 9 martie participa la slujba fcuta de parintele Daniil pentru "°e patruzeci de sfinti mucenici din Sevasta”, se inchind la toate icoanele §: mai ales “se curatise de orice ganduri, dorinti si doruri in afara de scoPU i neclinti . Vitoria se intalneste cu domnul David, care tine “dughiana, crasm4 si han la Calugiireni”, “loc de popas”pentru Nechifor Lipan, ce gasea | mAncare buna, un pahar de bautura -un pat de hodina”. Negustorul admira priceperea Vitoriei in tranzactiile cu marfa pe care el o cumpara, iar “dacd n-as fi ovrei si insurat, $i munteanca asta face o nunta”. Cei treizeci si opt de mii de lei luati pe marfa vanduta, a i Vitoria ii da parintelui Daniil, spre mirarea lui Gheorghita, care apoi se | é gandeste cA maic4-sa se teme s4 n-o prade noaptea hofii, stiindu-se cA avea FE bani multi asupra ei. Banuiala se dovedise intemeciata, deoarece Noaptea. e incercasera s-o calce hoyii, dar curajoasa femeie lua pusca, “slobozi un foc” $i atunci “dou’ umbre omenesti se departara in fuga, mistuindu-se fn if intuneric spre padure”. ~~ Scanned with Canfi comands fiului ci un nou baltag, pe care-I sfinti preotul sia doua | pe 10 martie, Vitoria pleac& impreun& cu Gheorghif4 in cAutarea lui nehifor, urmand intocmai drumul parcurs de acesta. Domnul David o guuieste S% aib convingerea c& Nechifor traieste, deoarece astfel ea va | gvea putere sd-1 caute. _ Munteanca are ins’ alte legi dupa care se conduce, pomise in sfarea adevarului “dupa semne si porunci” si cu un scop bine definit: “Mai ales daca Pierit cat& sa-1 gasesc; cAci viu, se poate intoarce si singur”. Bi sunt insotiti pana la Calugreni de domnul David si primul popas i} fac la han la Donea; care le spune c& nu-l mai vazuse pe Nechifor ae ee Urmatoarea oprire este la Calugireni, unde hha a ui David igi aminteste c& asta-toamna, “cand a trecut spre hi, gur si n-avea nici un tovaras" si zicea c& “avea bani asupra ! oat ee ee) ed el ee ee caret a jidecars Ae 'a Farcasa Vitoria si Gheorghita se veselira pentru o pricina sara de la His cu niste juestori de zaruri care pacdliserd pe frani si j care avea “un s ; icop, la care se oprisera, cf il gizduise si pe un muntean Noaptea pe ‘arin Hegru fintat in frunte” si “caciula brumarie”, care plecase Atunci, Vitoria desi el si baba Dochia insistasera s4 ramana peste noapte. lepads g pon! Tecunoaste cA acela fusese barbatul pe care-I cduta “si o it _ 7 | Bazda, dae din paharut inainte de a bea rachiul” cu care ii omenise Serer eer ee i) Muntenii cram sch 9 iveald gandul 8 barbatul ei nu mai era prin cel v | Suferingy cat CMeNI “uti gi nestatornici ca apele, ca vremea; rAbdatori in Aatinite lor et ierni cumplite (...) plicndu-le dragostea si betia si i din cae, eave 2 MCeputul lumii” gi, ajungdind la Borea,sBtenii {au abatut i 1 “38 cinstenees attieipe lao cumetrie (mast dupa botezul unui copil — nm), Pe drumeti si sa-i ospateze”. Vitoria a inchinat_ paharul de ; | lat Petia nasi, “a sdrutat mina preotului”. La ect doi eater au 4 Mitesein CO MUNU, Vitoria “a primit plosca si isda frumoas& urare } botegs «7 Considerdnd inca un semn rau faptul ca “Inti am dat peste un aici}, ics S-ar fi cuvenit sa vad intai nunta si pe urma botezul”. Oamenii de neg ‘4 Si cei din Tarciu, se conduceau dupa “calindarul acel vechi de la ; Putul lumii pe carele Domnul Dumnezeu |-a dat lui Adam” si femeia | Intreaba daca n-a trecut pe aici “un om de la noi clare pe un cal negru intat in frunte gi-n cap cu ciiciula brumarie™, dar nimeni nu-l vazuse. Ajungi in “fara Dornelor™ pe Vitoria “o mistuia o arsita din \auntru gio inabusea”, coplesind-o presimtirile ci acum “avea si se aleaga © randuiala nou’ a vietii ei”, La Vatra Dornei, “nevasta lui Lipan se Socotea ca singurd intrat in alti lume”. La prefectura, cei doi drumeti aflara cA in luna noiembrie Nechifor Lipan cumparase trei sute de oi de la 208 Scanned with Can{ } Gheorghe Adamachi si Vasile Ursachi, fiind cea mai mare vanzare din Lrg. Slujbagul isi amintea cA bauser’ “aldimasul” si ci Nechifor vanduse apoi o suta de oi Ia doi munteni, pe care cl nu-i cunostea, dar stia cio t luasera spre Neagra. Ca urmare, Vitoria hotaniste si se intoarc’, asa cum ? presupune ca s-ar fi intors si Nechifor, ludnd drumul spre casa. Poposind lao crgma de la marginea Dornelor, Vitoria intreaba de data asta daca n- au fost vazufi trei ciobani calari, dintre care unul “pe-un cal negru”, care conduceau “un card de trei sute” de oi. La urmatorul popas, crasmarul isi aminteste de “turma de trei sute de oi si de trei oameni cAlari”, precum si de cel care era pe “un cal negru fintat si purta caciula brumaric”, care fi cinstise cu rachiu pe ceilalti doi tovarasi si chemase preotul pentru sfintirea turmei. Vitoria “simtea intr-insa mare neliniste, dar si o putere marc”, deoarece aflase primele informatii despre sotul ei si se gandeste ca sfanta { Ana fi daduse “buna indrumare”. Grabindu-se spre Brosteni, trecand prin Paltinis si Darmoxa, femeia nu se indoieste ca in curand va gasi } barbatul, intreband “din crasma in crisma”, desi unii nu-si mai aminteau | i “ce se intamplase cu paisprezece sAptim4ni in urma”. La hanul cel mare din Brosteni, nevasta afla cd, in afar’ de cel “cu caciula brumarie”, aparca “omul cel cu buza de sus despicata”, care vorbea putin, radea mult si bea . vrtos si al treilea, care “se purta ca o umbra”. Urmatoarea informatie o capata la Borca, de unde turma 0 apucase “spre stanga, parasind apa Bistrifei” si poposind Ia Sabasa, afland $i “urma oilor §-a cilaretilor”. De aici muntele suia “cu cale serpuita si OU Punti de piatra peste prapastii” pana la Stanisoara. Sub “‘crucea care S© | chiama a Talienilor” au odihnit caii si Vitoria simte c& pe aici trecuse $1 Nechifor si c& poposise si el in aceste locuri. Coborand muntele, drumet!! s-au oprit in satul Suha, unde tinea crasma domnul lorgu Vasili Parea-un “om asezat, cAci purta ochelari si scria intr-un catastif”- ce se ospatau cu peste gi bere, bautura care nu-i place lui Gheorghit’, “i se ! parea ca a inceput si se am4rasca”, Vitoria incearca s& afle informafii, in obfinerea carora devenise “mestera incercat’ si iscusita”. Domnul lorgu Vasiliu fi spune c& trecuser’ mai intai oile si ciobanii, apoi Sosisera si cei doi stapani, nu trei, cum sustinea munteanca, mai ales cA Ti 51 cunostea, Pentru c& erau de prin partea locului. Pe cel “cu buza crapata” il cheam4 Calistrat Bogza, iar pe celalalt, mai marunt, Iie Cujui. in mintex Vitorie| ‘incepu s& se limpezeasca lucrurile: “in intuneric, incepea sa se facd luming_ La Sabasa fuseser trei. Dincoace, peste muntele Stanisoara, la Suha, Nechifor Lipan nu mai era”. A “trebr si giseasc’ ea chejy adevarului”. Crasmarita Maria ii spune ca cra putin ruda cu Ileana, nevasy . lui Bogza si bagase de seama ca, de la o vreme, isi schimbase obicciurile, 206 Scanned with Cannu mai venea pe aici, ci facea vizite “ba la primareasa, ba la preuteas&”. De | la cealalt& nevasta, Gafita Cutui, care se credea “frumusetea lumii”, Maria i | aflase c& cei doi barbati cumparasera oi multe “de la un oier de departe” $i c& fi pusesera “in palma toti banii”.Vitoria intreab& atunci, cu o logica i uimitoare, ce s-a intamplat cu acel oier, iar raspunsul se afl4 numai la cei { doi, Bogza si Cutui. Domnul Iorgu Vasiliu se indoieste ca cei doi ar fi fost ‘ capabili de jaf, sau, mai rau, de crima, cd lumea ii stie gospodari “de treaba sila locul lor”. Dupa ce s-au sfatuit cum sa procedeze, au hotdrat ca Vitoria si-i cheme pe cei doi la primirie gi s4-i intrebe despre Nechifor si despre } : cumpararea oilor. Crasmarita Maria a insofit-o pe Vitoria, care a intrat in primarie “blanda si supusa” si i-a intrebat pe cei doi, Bogza si Cuqui, in fata ; . primarului si a notarului, daca stiu incotro o luase barbatul ei dupa ce ii platisera. Femeia afl cA ei facusera tranzactia la Crycea Talienilor, iar nedumerirea ei era cine si cand spusese ciobanilor, care trecuser4 cu mult fnainte, s4 dea toate oile celor doi cumparatori. In noaptea aceea, Vitoria avu pentru prima oara a imagine a chipului lui Nechifor, “ardtandu-si fata si graind lamurit numai pentru - urechile ei”. Trecdnd din nou muntele la Sabasa, pe cand intreba din casa in cas& despre Lipan, Vitoria descoperi cdinele soqului ei, Lupu, care 0 ' recunoscu “si i se asternu la picioare”, scheunand. Gospodarul care-1 primise pe Lupu in ograda ii spune ca in prima perioada cdinele se ducea in munte, “cdutand parc’ ceva”. Vitoria se gindeste c& daca i-a fost scris i si moard pe aceste meleaguri, ea fusese indrumata de sfanta Ana s& ajung’ “pe cai cotite, tocmai unde trebuia ca sé-si gascasca pe cel drag, si-I ridice : din locul pieirii si 8-1 puie in pamént sfaint, cu toate rinduielile stiute”. Daca s-ar fi intors de la Suha spre casi, Nechifor s-ar fi oprit la carciuma domnului Toma, dar el nu mai trecuse pe aici si atunci Vitoria este convins’ cA “Lipan a rimas prapadit intre Sabasa si Suha” si ca ea este Gatoare sf afle adevarul si s8-i gaseasca pe criminali, deoarece “cine ucide . » inu se poate si scape de pedeapsa dumnezeiasca”. om nS nacest moment, hotrdrea Vitoriei este nestraimutatd, ea simte c& datorie sfintd gi trebuie s& treac8 la treaba: “Avea de cautat, de gasit uit, De plins, a plinge mai pe urma. Acuma n-are vreme”. fi vorbese c& cei doi gospodari din Suha ar trebui s& arate unui Oamenii vvvartia de cumparatur’ de la Dorna”, “chitanja de paralele pe judectte’ tui Lipan”, “martorul ori martorii care s-au gasit de fafa la care le 1 jumairatoarea banilor”, dar pentru Vitoria toate acestea sunt vanzare alitati pe care le aceeptdcu aparenfa, conduc&ndu-seinsa dupa. i ute numai de ea. are 0 gi de rand le i ee : : seme ite ti calauzi pe Vitoria si pe Gheorghifa tntr-o rapa, unde Case risipite, cu zgarciurile umede (...). Botforii, tasea, chiminul ira a 207 * = 3 ae Scanned with Cancaciula brumarie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, ins& imputinat de dintii fiarelor. Scheletul calului, curatit de carne, sub tarnifa (sa {4raneascd de lemn — 1.7.) $i poclazi (tesaturi de casa, folosite ca patura sub saua calului — n,n.) zAcea mai incolo”. La vederea ramasgitelor paméantesti ale barbatului ei, Vitoria “ricni aprig, “Gheorghita!”, strigdndu-I pe “numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor Lipan” , apoi observa c& avea “cApatdna (...) sparta de baltag”. Vitoria “ficu cea dintai randuiala”, asternand o “poclada” peste ramasitele lui Nechifor, in timp ce Gheorghita plangea “ca un copil mic, cu ochii mititei si buzcle rasfrante”. Cu o luciditate si stapanire de sine extraordinare, munteanca observa locul stramt, singuratic si dosit, Ia care nu cobora nici 0 poteca, de unde presupune ca barbatul fusese lovit 5! apo! imbrancit de ucigasi, fundul rapei neputand fi observat de sus, de pe drum, de c&tre nici un pastor. Vitoria hotaraste ca Gheorghita s4 priveshe7e ramasitele tatélui sau, pe Lupu il pune paznic Inga cai, iar ea pleacd anunte autoritatile si s& organizeze luarea mortului $i implinirea datinilor- La lasarea intunericului, munteanca se intoarce cu domnul Toma, ©¥ Ps . ii i Ee ‘judetul satului s-un strajer", urmand ca dimincata si vind see oficialitati, subprefectul, doctorul si procurorul, care isi au randulcl ae dupa care ea isi va lua mortul si va face alte randitieli, dupa traditic. 4 C0 2i, a sosit preotul care a slujit mortul, adunandu-se $i multi oament are care venisera la pomana, dar autorittile n-au putut veni in rapa dec teia zi si, spre supararea femeii, “nici unul nu si-a facut cruce sf n-a SPUS © vorba crestineasca pentru sufletul Iui Nechifor”, ci au scris ceva Pe © hartie dupa ce au “cercetat capatana”. E = Subprefectul Anastase Balme? a recunoscut-o pe munteanca aprig& ce fusese la ei sé reclame disparitia barbatului si presupune ca omul fusese omorat si jefuit. Atunci, Vitoria s-a simtit datoare s4 spuna ce stia ca $t anume ca Nechifor venise pana aici cu “doi tovarasi si prietini, care traiese si acuma peste Stanisoara, la un loc care se chiama Doi Meri”. Cu 0 logic uimitoare de detectiv, Vitoria relateaza faptele, cum acestia cumparasera cile lui Lipan si, dupa ce i-au dat banii, se vede ca oierul plecase spre casa. Atunci I-a lovit cineva care vazuse ca Nechifor luase bani pe oile vandute, = iar omul ei, probabil c4 tinea banii inca in mana, ca ucigasul ii smulsese, deoarece chimirul se afla asupra mortului: “Deci Lipan nu gi-a pus banii la un loc cu cei care-i mai ramasesera; ci-i purta in mana. Ucigagul I-a lovit si i-a smuls bani; caci, cum I-a lovit, Lipan a cazut in rapa cu tot cu cal. SA se fi dus dupd eb, e mai greu de crezut; caci era canele, care s-ar fi luptat cu indarjire pentru st4pan. Ca sA jefuiasca pe mort, acel care lovise trebuia sa ucida si cénele”. Stapanirea este datoare sa-i fac pe cei doi gospodari s8-5i aminteascé cine era acest martor, care a vazut pe Lipan primind banii, Scanned with Canprecum si sf-i sileasca sa fact dovada cumpérarii oilor “cu vreo chitanja pe care Lipan a scris-o in varful muntelui, desi acolo nu se afl4 nici un fel de canfelarie”. Hartia de cumparare a oilor se afla asupra mortului, dar soe a se mentioneaza gi vanzarea celorlalte oi, ci numai a primelor o | ee gore care crau martori gi se stia. Subprefectul nu infelege nimic din te Cuput Bs ‘0 intreaba ~~ ii banuieste cumva pe Calistrat Bogza si iene ss neaga, “fereascé Sfantul”. Vitoria isi continua tofi trot tn anaes fata oficialitatilor, spunand ca pana la Borca au umblat decat doi, pear eee dar de dincoace, peste munte, “nu s-au mai vazut Adare acy reilea I-au mancat hultanii si lupii, dupa cum se vede". Gas Se trebui sa spuna “cine a dat cu baltagul; caci si asta se si ciobanitor in eee Vitoria fi sugereazé apoi subprefectului sa serie , “daca intt-adevara fay care aveau in grija oile lui si care ar trebui s& stie sio Intreaba doc Oot vanzare”. Balmez intelege, in sfarsit, logica femei MEARE din none ot Cede C8 I-au ucis cei doi ca saci ieie oile”, dar Vitoria stipanul, fara ¢ argumentand insd c4 ciobanii nu puteau sd-si pardseasca dating”, Sure eeeste “8 le plateasca simbrille si sti cinsteascd, dupa ea sh Participe 1 ectul, uimit de logica fara cusur a muntencei, o invita si pe a intentioneara. interogarea celor doi, fiind si mai mirat atunci cand aude Uni crestinin i “i pofteascai “si la ingropaciune si la praznic, ca pe niste ommul Baigent Stes 8, 258, ci “Vor fi subt ochil dumneavoastra. Propusa de fe este tentat de aceasta “cercetare discreta si delicata” Propunea, de frets Considerdnd-o, “viclean8 si ascunsd” pentru ch Sine, find ese cr, O onftuntare cu eadavrul victimei”. Vitoria zambi in Jucandy-} pe ies c& “ea si cucoana Maria il puteau vinde si riscumpara, Revestete ea ieBetes Cu t6t cu doftor, cu tot cu Bogzs gi Cutui, sf eu tot cu gospoust aia domnul Anastase Balmez ii chema la prefectura pe cei doi Felateaza cur rat s’-i asculte “cu rabdare si cu blindeta”. Calistrat Bogza : Vanda toate v4 ajunsi toyi trei in varful Stanigoarei, Lipan s-a decis sa le | care s-au de S iar ei au platit in hartii de cate o mie si de cate o sutd, dupa ‘tori we eaninit de el, care le-a spus ¢€ se intoarce acasa. Din coltul ei, a auton ceeTyine cu uring, sustindnd cd trebauie $8 fi vazut cineva cand : Vane, tumarati banii, mai ales: 8 “noi muntenii avem obiceiul sa facem Vanzarile cu martori, nu cu hartii serise de domnii judecatori” si, atunci, acd n-au fost martori, inseamna c& “say scris hartii”. Dar, spune Vitoria Cu viclenie, “dumneavoastra stiti mai bine decat oricine ce-a fost si aveti SA spuneti”, deoarece si “mortul a spus atata cat trebuie”, apoi femeia fi i Pofteste “tare frumos” pe tofi la iamormAntare gi la praznic, “veniti cu tot a * cu nevestele dumneavoastra”, a doua zi, cdnd “ii facem ‘sofului meu Petrecerea din urma”. ’ : 209 ‘ Scanned with Canintoars’ la hanul domnului Iorgu Vasiliu, Vitoria se gandeste ca | facuse totul intocmai cum trebuia, de dragul sofului ei, cu care traise “multamitd si inflorita”: “Am trecut muntele ista in toate felurile, am fost la Borea nu stiu de cate ori, am cheltuit parale in dreapta gi-n stanga, am miscat oameni si preoti”. Ba mai mult, ji spune ea Marici, a pacatuit | vorbind la telefon (“Am savargit si asemenea pacat, vorbind pe sarma”) tocmai la Piatra, ca s4.anunte ca-l gasise pe Lipan “risipit intr-o rapa” sisd- idea voie s4-I ingroape in cimitir, “s4-1 aduc intre cresti a in ziua urmatoare, domnul Toma venise la rapa dintre Suha si | Sabasa cu “un car cu boi frumosi”, impodobit cu cetina si cu sicriul gol, — aducdnd cu sine si trei preoti, trei oameni cu buciume si patru feme! bocitoare, dupa porunca Vitoriei, iar in alta’ cAruti pusese “pomenile”. | . Dupa ce au coborat sicriul in rapa, Vitoria a asezat in el ramasitele sotulul, “Je-a potrivit una cate una in cutia de brad, stropindu-le cu vin”, ree pornit, avand inainte “steagurile si crucea”, find atenta la randuichit slujbelor de la popasuri si avand la indemana “‘sulurile de panz& pent’ datina podurilor”. Cand porneau din-nou, oamenii sunau din buciume, apo! prindeau “a plinge si a boci tare frumos femeile tocmite”. Tot satul a . adunase la biseric3, chemat de zvonul clopotelor si de sunetele buciume!et sis-a Ricut slujba mare “cum putine s-au vazut in Sabasa”. Dupa ce © asigurat cA vinul pentru stropit si “gaina neagra care se da peste Br0aP sunt pregatite, Vitoria si-a luat ramas bun de la sotul ei, cu “asa Bel strigat, incat prin toti cei de fay a trecut un cutremur”, vazéndu-l Ry dat ultima oara “pana la invierea cea din veac”. La poarta cimitirului s-2 © de pomana fiecdruia coliva, “un sfert de pane -un paharel de rachiu” 1" | timp ce f4ranii_sopteau “Dumnezeu si-I ierte!”. Pomenirea mortului s-a facut acasi la domnul Toma si, era in “vremea postului celui mare”, fusese mai greu cu mancarea, “bautura era destuld si buna, care implinea lipsurile”. Vitoria ¢r@ multumits c&4 barbatul ei “isi gasise in sfarsit hodina”, iar cei veniti 1a | pomana incepura si mindnce “galuste de post si curechi (varzd - 7.72.) Prajit cu oloi (ulei — 7.11.) de cdnepa” si si bea vin de Odobesti, “in care domnu Toma isi punea toata credinta”. Venise si subprefectul Balmez, care stitea la locul de cinste, in fundul odaii, lang’ preoti, iar Calistrat Bogaa si lie Cutui erau asezati mai spre margine. indemnandu-i si manance si s4 bea, Vitoria observa ci Bogza are un baltag frumos siz! cere, spunand cA si feciorul ei, Gheorghit’, are unul Ia fel. Baltagul lui Calistrat Bogza, bag’ de seama femeia, “e mai vechi si stie mai multe”. Apoi, ea incepe si-i povesteasca faptele, asa cum se * petrecuserd, pentru c& ile spusese Lipan atunci cand il priveghease in rapa. 210 : Scanned with Canot Tofi mesenii tcusera, iar subpref¢ctul se arata foarte interesat de povestea Vitoriei. Nechifor Lipan umbla la deal, urcdnd spre Crucea Talicnilor, avind cu el si cdinele. Vremea era in asfintit, iar in apropierea barbatului mai crau doi oameni, unul se uita daca nu trece cineva, iar celalalt venea ugot.in spatele lui Lipan, tindndu-si calul de cipastru. Cel din urma lui Nechifor, fiind asigurat de tovaragul sau c& nu se vede nimeni, ii da lui Lipan “o singura palitura (...), dar din toata inima, ca atunci cdnd vrei sa despici un trunchi”, barbatul a c&izut cu capul in coama calului, iar ucigasul impinge calul in pa. Cainele s-a repezit la criminal, dar acesta I-a lovit cu nicl sub bot si cainele “s-a pravalit si el". Dupit aceea, “cel din urma a mani SrAbit dupa cel din varful muntelui si s-au dus. Nu i-a vazut gi eat : ne pnd acuma”, Toti cei de fafa incremeniserd si asteptau clea : dar munteanca “umbla cu vorbe si cu intrigi proaste”, iar intimplasera oi de unde stie muierea “lucrurile, punct cu punct” cum se itorin neepe stise team’. ; j HbInuite, Gey ct_© SerBIE extraordinars,. aviind resurse sufletesti redepsires eee Cu tenacitate implinirea legii_nescrise pentru ve Gheorght easier Cand Bogza cere inapoi baltagul, Vitoria il intreaba intingi ta oe daca nu poate cRi ceva pe baltagul gospodarului. Cu nervii incepe sx iy Nemaiputand suporta tensiunea care plutea in aer, el » fcneasca: “Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca as fi at cent osanda de la cine se cuvine”. Vitoria se uit cu mirare la aie a ui sii spune lui Gheorghitd cd ei i se pare “ca pe baltag ¢ cumpatut ae acesta-i omul care a lovit pe tatu-tiu”. Pierzdndu-si inate istrat se repede la baiat sa-i smulga baltagul, il loveste cu mare feet Pe Cutui, care voia si impiedice, dar “in gospodarul cel ee cnise crincend ménie”. Vitoria striga sa dea drumul cdinelui, espe ae Cu un urlet fioros”, Lupu rupse lantul, iar Bogza se nipusti “feci Sheorghita, ca si-i smulga baltagul sa se apere de cdine. Atunci, co Mortului simfi in el crescdnd o putere mai mare si mai dreapta deste 8 ucigasului (..), Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte”, : j LEMP Ce cdinele “se napusti la beregat, mestecdnd mormAairi sAlbatice cu snge™. Subprefectul porunci s& fie chemati jandarmii, il incercuira pe Ilie Cui, “care se supuse numaidecit”, declarind de bun’ voie ca “a fost Sulcat de oameni pe prispa casei, i. 7 1 Intocmai cum a aratat femeia mortului | Calistrat Bogza ceru sa vina preotul ca si marturiseascd faptele, “cu am. i palit intr-adevar pe Nechifor Lipan gi l-am pravalit in rapa, dupa cum a ‘ * dovedit nevasta lui, N-am inteles de unde stic; dar intocmai asa este”, i Vitoria ceru preotului si-I intrebe si de ce savarsise aceasté fapta margava. a Bogza marturisi 4 I-au ucis “ca s4-i udm oile” si cd acum “turma oierului 4 . 211 4 : fl Scanned with Canimp pe * asta si pe feciorul ei, s& ma ierte”. Vitoria fi zise “Dumnezeu sate; “Il privi neclintit 0 vreme™. Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti,, Vitoria il che; Gheorghita sa hraneasca si sa fesale caii pentru drumul de intoarce Dupa ce vor plati toate cele cuvenit domnului Toma, preotilor celorlaly oameni care-i ajutasera, vor mai zabovi trei zile pentru odihna si pentru. i face “parastasul inti tatalui tau”. Apoi, se vor duce la Rarau ca sa y; oile, dupa care vor veni inapoi la Sabasa “ca sd facem parastasul de noug zile“. Drumul urmator va fi la baciul Alexa, pentru a tocmi cu el “pasunea de vara", dupa care se vor intoarce pentru parastasul de patruzeci de zile, cand vor face un praznic “cu carne de miel de la turma cea noua”. To atunci 0 va aduce aici si pe Minodora, “ca si cunoascd morméantul” tataluj ci, apoi se vor duce cu tofii acasa, “la Magura, ca sa ludm de coada toate cate am lasat”. Intorcdndu-se dinspre moarte spre viata, Vitoria trebuie sa- i asume acum, de una singura, toate hotararile in ceea ce priveste destinul copiilor ei, romanul incheindu-se cu aceeasi luciditate a femeii, care se Bandeste ca nu poate s-o dea pe Minodora “dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei Topor in romanul “Baltagul”, Mihail Sadoveanu a pus accentul pe observatie, restrangand descrierea $i dezvoltand actiunea prin construirea unor “caractere puternice, variate sau pitoresti”, acesta find, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: “ce meticulos este infatisat satul de munteni, in primele capitole, fara urma de poezic in raporturile dintre oameni, in obiceiuri $i moravuri; cét de substantial epic este romanul in totul, cu o actiune densa, rapida, palpitanta, fara ocolisuri lirice, fara acele goluri pe care firea contemplativa a lui Sadoveanu le las de obicei in tesatura narativa; in sfarsit, ce putin sentimental este, de data aceasta, scriitorul, punand in centru o femeie inteligenta si calculata, care actioneazA de la prima p4na la ultima pagina si a cArei justitie nu S¢ bazeaz4 pe sentiment, ci pe interesul economic. (...) Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai mult4 obiectivitate si mai putin sentimentalism decat in acest roman (...). Si nicaieri n-a descris cu mai profund realism schimbarea lumii, naruirea societaqii patriarhale si idilice prin invazia cdpitalismului decat in acest roman ce ar fi intemeiat, dupa vorba lui CAlinescu, pe «automatismul vietii pastorale»!” (Nicolae Manolescu ~ “Sadoveanu sau utopia cartii” Asemanirile dintre romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu $i balada populara “Miorita” sunt evidente, s-ar putea spune Ca actiunea operei sadoveniene este o continuare a creatici populare. in sustinerea _ acestei idei, se pot identifica mai multe repere: , 212 Scanned with Can@ romanul are ca moto a versuri din balada populara: “Stapane, j ane,/ Mai chiamé §-un cane...” 1 | 0P'e@ substanta ¢ epica a romanului pastreaz4 tema celor trei ciobani, : ie cae until “are oi mai multe,/ Mandre si cornute,/ Si cai invatati/ $i gait - | garilor stramte spate in inate un plai cao ee “gura de rai @ omorul este infaptuit de cei doi ciobani pentru a-i lua lui Lipan cile ("Am facut fapta asta, ca sd-i lam oile”), intocmai cain balada; @ cdinele Lupu este in roman foarte devotat stApanului sau, la fel cam in balada oita nazdravana este cea care incearca sa-I salveze; © pe ciobanul disparut il cauta, in ambele opere, o femeie, care in paladd este “maicufa batrana”, iar in roman este nevasta, o munteancd in . | stare de fapte eroice; i @ uciderea ciobanului are loc in balada “I-apus de soare”, iar in ¢ jroman “era vremea in asfintit”, Vitoria ficdnd precizarea cd ea stie cd uf omorul s-a intamplat “a asfintitul soarelui”; © transhumanta este ilustrati de ambele opere, prin mutarea oilor de la munte la ses si invers, in functie de anotimp. “«Miorifa» a reprezentat in constiinta scriitoriceascd a lui Sadoveanu o obsesie a carei «traiectorie» poate fi precis reconstituita. Ea este amintita meteoric sau reprodusa partial si comentatd in «Maria sa ¢ Puiul padurii», in povestirea «Orb sArac» din ciclul «Hanu Ancufei», in ri] “Anii de ucenicie» si, tn fine, spre sfargitul viefii, in «Cautecul Mioarei», in care autorul insceneaza un veritabil colocviu supra diverselor variante ale baladei.”"(Monica Spiridon — “Sadoveanu. Divanul inteleptului cu lumea”)- ; : Caracter€area personajelor Vitoria Lipan - figura reprezentativa de erou popular, intruneste calitatile fundamentale ale omutui simplu de la tard, in-care se inscriu . cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor strimosesti si a datinilor “ea nu ¢ o individualitate, ci un exponent al spetei” (George Calinescu), Figura Vitoriei este 1a inceput ilustratd tn nemigcare, Sadoveanu | accentudind trasaturile personajului pornind din exterior spre interior, sai 1 | ochii ei cprii in care parca se risfringea lumina castanie a pirului erau a - 1 | qusi departe." Gandindu-se la Nechifor Lipan, care nu se fntorsese acasi, * i a c € : 1 1 J i Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, intreaga sa viaf& devenind 213 Scanned with Can