mnanul are ca moto doud versuri din balada popular’: “Stipane, 9 ai chiamdl §-un edie..." a“ gubstan{a epici a romanului pastreaz& tema celor trei ciobani, gre nul “aré of mai multe,’ Méndre si cornute,/ $i cai invatati $i K +p ai barat on : se ie cadrul natural mirific, un tiram feeric, ilustrat de peisajul i |g, stramte sApate in munte, un plai ca o adevaraté “gurd de rai”. ‘ + |g omorul este infptuit de cei doi ciobani pentru a-i lua lui Lipan j A sqm ficut fapta asta, ca sii lum oile”), intoemai ca in balada; { eg cdincle Lupu este in roman foarte devotat stapanului sau, la fel jin balada oifa nazdravana este cea care incearca s4-| salveze; t (@” @ pe ciobanul disparut il cauta, in ambele opere, o femeie, care in i gh este “maicu{a batrana”, iar in roman este nevasta, o munteanca in te Pde fapte eroice; @ ucidetea ciobanului are loc in balada “l-apus de soare”, iar in x man “era vremea in asfintit”, Vitoria ficdnd precizarea c& ¢a stie cd 1 [fort 5-0 tatamplat “la asfinttul soarelui”; @ transhumanta este ilustrata de ambele opere, prin mutarea oilor je la munte Ja ses Si invers, in functie de anotimp. “«Miorifa» a reprezentat in constiinta scriitoriceascd a lui |sadovean 0 obsesic a carci «traiectorie» poate fi precis reconstituita. Ea este amintité. meteoric sau reprodus’ partial si comentata in «Maria sa | puiul padurii», in povestirea «Orb sara» din ciclul «Hanu Ancutein, in rj | eAnii de ucenicie» si, in fine, spre sfargitul vietii, in «Cantecul Mioarei», 4 |in care autorul Insceneaz& un veritabil colocviu asupra diverselor variante fa | le baladei."(Monica Spiridon — “Sadoveanu. Divanul infeleptului cu fe | jumea”)- 5 Caracterfzarea personajelor in Vitoria Lipan - figura reprezentativa de erou popular, intruneste n | ealithtile fundamental ale omului simplu de fa far, in-care se inscriu a | cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor strimosesti si a i | datinilor “ca nu ¢ o individualitate, ci un exponent al spetei” (George a ~ | Calinescu). a Figura Vitoriei este la inceput ilustrata in nemiscare, Sadoveanu i: u | accentudnd trisfturile personajului pornind din exterior spre interior, a a | “ochii ei cAprii in care parca se rasfrdngea lumina castanie a parului erau ai a | dusi departe.” Gandindu-se la Nechifor Lipan, care nu se intorsese acast, wa Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, intreaga sa via devenind 213 Scanned with Canlauntrica, “acei ochi aprigi $i inc tineri cAutau zari necunoscute”, ceca, Necesit 0 autoizolare de lumea din jur, “in singuratatea ci femeia cerca p&trund’ pana Ia cl. Nu putea si-i vada chipul”.“Asadar, Sadoveany reliefeazi profunzimea vietii afective a Vitoriei Lipan, care “se desticuse incet de lucruri si intrase oarecum in sine’ 1 ees “01m Mihail Sadoveanu dezvaluie nelinistea eroinei cauzata gq intarzicrea “peste obicei” (73 de zile) a lui Nechifor Lipan, “dragostea gj de douaizeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna s4 cumpere oj. Nelinistea intcrioarA se intrevede si in exterior, “fusul se invarteg hamic, dar singur”. Vitoria merge la parintele Daniil Milies pentru sfat sj refuzi s& creada ca sotul ei intarzie la petreceri mai mult de “o zi ori doua”, pentru cA “stie c&-I dorese si nici eu nu i-am fost urata”. Se duce la ghicitoarea satului, baba Maranda, si nu are incredere nici in preziccrile acesteia, cA Nechifor ar fi parasit-o pentru o alta femeie “cu ochii verzi~, asa c& devine tot mai sigura c4 s-a intamplat 0 nenorocire. ' Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa sti inta aoe lor, dar si dup& experienta sa moral, intuitiva si actioneaza in functie de acestea, Primele semne rau-prevestitoare sunt visele: unul care a “impuns-o inima”, §-1 araté “pe Nechifor Lipan calare cu spatele inter. “reeled trecfnd spre asfintit o revarsare de ape”, iar alta data I-a visat rau, cAlare o apd neagra ... era cu fata incolo”. | Alt semn este si glasul lui Lipan venit din memoria 7 ema “nu putea si-i vadi chipul”. Nelinistea devine banuis 13, or nie) neadormit” o roade permanent si pentru ea “timpul statu” (impli! mile” Vitoria nu misoara vremea dupa calendar, ci se conduce pa semnele naturii pe care le infelege: vantul da semne “suswing Pim crengile subtiri ale mestecenilor”, padurea de brad “clipi din cetini st Stet si ea zvon", brazii erau “mai negri decat de obicei”, dar mai ales “nour tre Ceahlau e cu bucluc”, Venirea iernii sugereaza asadar drama femeil- Alte semne vin din timpuri mitice: “cucosul se intoarse cu secers cozii spre focul din horn i cu pliscul spre poarta (...) da semn de plecare”, deci Lipan nu va veni acasa. Portretul devine dinamic, construit prin acumulare de fapt Cand banuiala devine certitudine, ca sc hotdraste in sine sa facd o cSlatorie in cdutarea sopului, “dacd a intrat el pe celalalt tardm, oi intra gi cu dupa dansul™. Zbuciumul si cautarile dinlauntrul Vitoriei Lipan semnificd labirintul interior, pe care-] parcurge din intunericul nestiintei da lumina certitudinii, de la neliniste la convingerea cd ceva rau s-a intamplat cu Nechifor gi, ca urmare, ea hotaraste si plece la drum in /e narate. cSutarea barbatului ci, pentru a afla adevarul. ~ 214 ; : Scanned with Canjnaintea calatorici simte nevoia unei purificari sufletesti, tine post negrt in toate “vinerele negre (...) faré hrand, fra apa, fra cuvant, cu” broboada cernitd peste gura”. Plina de ganduri, de “patima si durere”, ease socotea “moart& ca si omul ei care nu era lang’ dansa”. In exterior, ea pare _mereu aceeasi, dar viata ci interjgard,,este profunda, acolo in sine “se ordinduieste totul”. Gheorghita observa schimbarea mamei sale: “si maicd- sa s-a schimbat, se uité numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”, . ____ Dupa ce isi ornduieste treburile gospodaresti, daruieste manastirii \ Bistrita o icoan’ cu Sf.Ana, c&rcia fi spune in soapta “taina ei”, vinde agoniséala ca s& aiba bani pentru drum si isi avertizeaza fiul cd de acum “ménearea noastra are si fie din pumni si din picioare”. Hot&rath si afle adevirul si s& razbune moartea birbatului ei, “se curdtise de orice ginduri, dorinti si doruri in afara de scopu-i neclintit”. in popasurile la Farcasa, la Borca sau la Cruci, Vitoria respect si onoreaza ceremoniile la care asista, “cumatrie” sau nunta (un alt semn rau- Prevestitor, pentru cA mai intai intalneste botezul gi dup’ aceea nunta): “In drumul meu eu intai am dat peste un botez; si-s-ar fi cuvenit sa vad intai nunta si pe urma botezul; dar céteodata se intampla sa fie altfel”. Drumul sfu se desfasoara numai “‘intre rasaritul si asfintitul soarelui”. Banuiala devine aproape certitudine cA ceva rau s-a petrecut cu barbatul ei, iar luciditatea Vitorici in descoperirea adevarului este sugestiva: “mai ales daca-i pierit, cata si-1 gasesc; cdci viu, se poate intoarce si singur - La Calugareni, cumpanind in sine vorbele domnului David, incearc& si-si explice pentru ultima oara intarzierea lui Nechifor, dar ajunge la certitudinea ca “el tot cazut pe undeva trebuie si fie”. La Farcaga . afl despre trecerea omului “cu caciula brumarie gi cu cal negru fintat” in frunte, dar presimte acut ca sotul ei a murit, de accea “va lepada o picdturd din paharut inainte de a bea rachiul”. Vitoria reconstituie drumul facut de barbatul ei, se amestecd printre oameni casa poata afla mai multe amanunte, cdutand confirmari la lumea din jur. La Dorna capata credinta c& “aici avea sa se aleaga o randuiala noua a vietii ei”. Aici afla ca omul ei a cumparat 300 de of si, intreband cu * | diseretie si inteligent& din loc in loc, din han in han, tenace si darza, pundnd cap la cap cele aflate cu © logic impecabila, ia urma oilor si a ciobanilor. La Sabasa, Vitorie! aflata in intuneric, “incepu s& i se fact lumina”. Aici turmele avusesera wei stipani, iar la Suha numai doi: i “gandurile i se lipezesc (...) ca si cum intunericul care se iscase in ea avea sa se deschida”. Semnele vremii i Intiresc certitudinile, vantul_nu mai batea, semn cd Vitoria va afla taina adevarului in rapa de sub Crucea 21s Scanned with Can‘a = f Talienilor. Gasirea cinelui la Sabasa ii da femeii speranta si increderea c& igi va gasi barbatul in fundul rapei, moment din care ca se va concentra asupra demascarii vinovatilor. Dupa ce fi face lui Nechifor toate ritualurile crestinesti, cu o deductie uimitoare de detectiv va dovedi, povestind in amanunt, infaptuirea crimei si va demasca pe vinovati. Patina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o credin{A striveche a poporului si sunt implinite dupa legi neserise, “cine ucide om nu se poate sA scape de pedeapsa dumnezciasca”. | Odata implinita datoria si infiptuita dreptatea, viata reintra in normal, “ne-om intoarce iar la Magura ca sa luam de coada toate cate le- am lsat” | In actiinea sa, Vitoria dovedeste spirit justitiar, inteligent4, Inciditate, stip&nire de sine, devotament si neclintire in implinirea tradifiilor si datinilor strivechi. Gheorghiti Gheorghit’ - fiul lui Nechifor si al Vitoriei Lipan, aflat la inceputul romanului la varsta adolescentei, parcurge, alaturi de mama lui, un drum al initierii catre formarea lui ca barbat, “de-acu trebuie s& te arati barbat: Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau”. | Portretul fizic sugereaza trasaturile morale ale | tanarului. “Gheorghit2 era un flliciu sprancenat”, cu ochi adanci ca ai Vitoriei st nu prea vorbire}, dar cind “intorcea un zAmbet frumos ca de fata”, Cl musticioara abia mijit{, emana un farmec deosebit care starnea admiratia mamei. . . Inteligent, el isi cunoaste bine mama, observa toate schimbarile care se petrec cu dansa si. desi sfios $i supus, el fi ghiceste toate gandurile: “Privi spre maicd-se; 0 vizu zimbind $i injelese c& i-a dat raspunsul pe care nu-l putea gangavi in ajun”. Gheorghita cugeti ci “femeile-s mat viclene (...), mai iscusite la vorba; iar barbatii is mai prosti; ins@ mai tart de vartute”. a Desi nu intelege toate masurile pe care le ia mama lui privind c&l&toria, el se supune ascultéitor hotérarii ci: “M-oi duce, daca spui; dar € bine s&-mi ariti ce si cum, ca s stiu ce sa fac”. Initierea se incepuse inc& din copilarie, cand se simjea stapan pe “paréul cu bulboanele (...), potecile la zmeura si mai sus la afine, cénd ocolea asa de bund-voie, umbland dupa turmele ciobanilor. (...) Stia sa cheme in amurgit ieruncile si c4priorii.” Acum situatia este cu totul noua pentru Gheorghi4, simjea cé “a intrat la slujba grea si la nacaz”, banuind c& “tatu-sau Nechifor va fi cfzut pe undeva $-a pierit, ori I-au omorat hotii”. 216 Scanned with Canme Devenirea sa ca barbat se face o dati cu veghea din rip’ a osemintelor tatéilui su, cAnd se simte infricosat si “o neliniste fierbinte i se porni din maruntaic si-] fulgera in crestet. (...) Séngele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui in pasi. in zboruri, in chemari”. Un argument ce motiveaza desAvarsirea formarii lui GheorghitA ca barbat este scena final, cnd il loveste pe ucigasul tatélui su cu baltagul, implinind dreptatea: “feciorul mortului simti in el crescdnd o putere mai mare $i mai dreapta decat a ucigasului. (...) Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte”. Gheorghita isi indeplini astfel datoria de fiu, inffiptuind un act justitiar ca pe un prim pas citre maturitate “Faurit anume in vederea expeditiei justitiare (initiaticd pentru baiat) si blagoslovit de preot, baltagul nu are alté intrebuinjare decat simbolica si magica, rimanand pur, nepatat de sange: lovitura Tazbunatoare e dati de Gheorghitd cu alt baltag. cu al ucigasului insusi™ (AlPaleologu - “Treptele lumii sau calea citre sine a lui Mihail Sadoveanu”). Nechifor Lipan Personaj ‘absent, Nechifor Lipan, soul Vitoriei Lipan, Soncentreaza in jurul sau toate actiunile si intreg zbuciumul interior al femeii, in stradania de a afla adevarul despre omul ei si de a implini actul dustitiar al pedepsirii vinovatilor. .___Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi cdstiga existenta ca toti muntenii, “cu toporul ori cu cata”, el find dintre “cei mai Vrednici”, pentru ci-si intemeiase o sténd de oi la munte, Asemeni Mranilor sadovenieni, igi petrecea o mare parte din viata in mijiocul naturi cu Dumnezei si cu singuratatile”, mutandu-si oile de la munte Ia ses. In functie de anotimp, apoi se intorcea intotdeauna la casa si la familia lui Pentru c& “munteanul are radacini la locul lui, ca si bradul”. Nechifor Plecase toamna, ca de obicei, sa cumpere niste oi de Ia Dorma, dar acum ¢ra Sfantu-Andrei si el nu se mai intorsese. Dupa cum socotise Vitoria, barbatul ei intarziase saptezeci si trei de zile si acest fapt stameste neliniste si banuieli negre nevestei. Sadoveanu mu face in mod direct un portret fizic, infafisarea lui Nechifor se alcatuieste din memoria afectiva a Vitorici, care-si aminteste ©A avea “mustata groasi, adusi a oala”, sprincenele ldsate si statura “indesata si spatoasa”, Chipul barbatului se incheaga in ochii femeii pentru c& acesta ii fusese drag din tinerefe si-i “era drag si-acuma, cand aveau copii mari cat dangii". Legatura spirituala dintre cei doi sofi este solid’ gi * _ eterna, ea se bazeaz’ pe “dragostea ci de douazeci si mai bine de ani” Inteligent si ambitios, Nechifor Lipan era stiutor de carte 217 Scanned with Can— suN ae placeau pildele $i povestile cu tlc, pe care le spunea cu mult farmec pe la petrecerile din sat, animand cu vesclia lui toate adunarile. Fire comunicativa si pasional, lui Nechifor ii placeau femeile frumoase, ins nu depisea limitele bunului simt si ale respectrii familiei. Aceasté trasitura reiese din atitudinea Vitoriei de a respinge cu fermitate previziunile babei Maranda, vrajitoarea satului, c& barbatul ar fi parasit-o pentru o femeie “cu ochii verzi”. Nechifor Lipan se contureazi si din relatirile celor care-l cunoscuserd ca pe un om generos, “nu se uita la parale, numai s& aiba toate dup’ gustul lui”, prietenos si sociabil, era “mester la vorba”, oier cinstit si mindru, “om vrednic si fudul”. Harnic si priceput, Nechifor tsi rinduise bine stanele, ciobanii fi ascultau intocmai poruncile, fiind un stapan autoritar, dar corect si prompt in plata simbriilor. In toate locurile pe unde a intrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu ciciuld brumarie si clare pe un cal tintat, ca de un muntean “cinstit, platindu-si datoriile si jubitor de animale: $-a hranit el cu mana lui un cane pe care-I avea”, Curajos si increzator in sine, (“avea stipinire asupra lor”), de aceea nu-i era frict sa umb! singur, cdntind “din solz, ca sd nu-i fie urat”. Vitoria este mandra | ci, “birbat fara frica riilor", pentru ci avea impotriva lor pist incdrcate in desagi Nechifor Lip’an nu se temea de hoti Ie noaptea de soful oalele ati. La Vitoria si Nechifor Lipan formeaz’ o pereche de nastere, pe baiat il botezasera Gheorghe, dar pe la patru ani, find grav bolnav de “hidropic&", mama lui il vinduse simbolic vrajitoarei, Pe un banut de arama, trecdndu-I peste fereastra casei ca peste un prag al mort!!. Tot atunci, vrdjitoarea ii schimbase numele din Gheorghe in Nechifor, “ca s& nu-l mai cunoascd bolile si moartea”. Cand a gasit ramasitele |ui Nechifor, Vitoria a dat un fipat cutremurator, chemandu-l pe numele de botez, Gheorghita, speriindu-| astfel pe baiatul ei, care a crezut cd pe el il striga. Tot “Gheorghita” I-a strigat sfasictor munteanca la inmorméantare, atunci cdnd ramasitele barbatului iubit erau cobordte in groapa. —* Vitoria este si ea o initiata, deoarece comunica permanent cu sufletul neistovit al celui disparut. Ea tie ca ideea de a cauta cainele, tot Lipan i-o daduse, intrucat chiar daca “nu mai era intre vii cu trupul”, el igi intorsese sufletul “spre dansa si-i dadea indemnuri”. Tot el este cel care fi povesteste imprejurarile omorului, pentru cA, atunci cand Vitoria demasca ucigasii, ca marturiseste: “Eu n-am fost de faja, dar stiu. Mi-a spus Lipan, c&t am stat cu dansul, atatea nopti, in rapa.”” . 218 _7 Scanned with Can a en fi Nain. Sa,EDT ewe “ Numele lui Nechifor este de origine greceasci, Nike-phoros insemndnd “purttor de victorie”, iar numele Vitoriei este forma regionala ‘dela Victoria, Se poate afirma, agadar, c& Vitoria si Nechifor alcatuiesc un cuplu ce simbolizeaza, si onomastic, triumful iubirii asupra dramei existentiale a omului si asupra raului din sufletul omenesc, deoarece | “Lumea asta-i mare si plina de rautay j in romanul “Baltagul”, Mihail Sadoveanu realizeazi o uniune deplina a sufletclor celor doi soti, care comunica nu numai in timpul vietii, ci mai ales dincolo de moarte, ceea ce a facut ca si fie considerat un roman de dragoste. ROMANUL ISTORIC SADOVENIAN ‘ - trasaturi- . Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric in literatura romana. In opera sa, prozatorul ilustreaza trei secole din istoria Moldovei: Secolul al XV-lea (Stefan cel Mare), secolul al XVI-lea (lon Voda cel Viteaz), secolul al XVIl-lea (Stefan Tomsa, Vasile Lupu, Duca-Voda). Viziunea lui Sadoveanu asupra istoriei este aceea a unui proces complex, cu perioade de ascensiune sau decddere, intr-o succesiune ™previzibila. El realizeaza o armonizare a contrariilor, imbinand ©Poppeea, eroicul si grandiosul cu maleficul, nesemnificativul, antieroicul. Pentru Sadovenau, asadar, istoria inseamna progres, ci ‘ilizatic, modernizare, stabilitate politica, evolutie economic’ dar gi Tegres, primitivism, tiranie, instabilitate politica, saracic. ___ Prozatorul are harul de a armoniza realul cu legendarul, intr-o dimensiune fabuloasa, indl¥ind personajele la statutul unor semizei, prin etica si faptele lor exemplare: Stefan cel Mare, lon Voda cel Cumplit, Nicoara Potcoava etc. Raportul dramatic dintre om si storie este ilustrat prin Reconcordana dintre fuxul evenimentelor si aspiratiile umane, acestea din urma rimanind neimplinite din cauza agresivitat istorice o exercita asupra individului. pe care intamplarile Sadoveanu construieste personaje dilematice, al ciror conflict interior se declanseaz4 intre datoria responsabilitAti istorice gi pasiunile omenesti. Atunci cand iese invingator sentimentul datorici, personajele sunt eroi exemplari ai neamitlui romanesc. Cand, dimpotriva, conducatorii sunt dezinteresati de soarta (a . romancierul creeazi. personaje fra semnificatie istorica si fir aura legendara, pe care istoria nu-i rejine intre eroii neamului. Scanned with Can