Tema: Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnitor al Moldovei (2 ore)

Obiective operaţionale:
- să descrie procesul de consolidare a Ţării Moldova;
- să identifice caracteristicile politicii externe a lui Ştefan cel Mare
- să explice cauzele războaielor antiotomane;
- să argumenteze rolul personalităţii domnitorului;
Elevilor li s-a propus să enumere calităţile unei persoane pentru ca aceasta să fie considerată
personalitate. Discuţia ghidată a inclus exemple de personalităţi istorice. Elevii au selectat
trăsăturile comune ale acestor personalităţi şi le-au fixat pe tablă. Prin mini-discurs am descoperit
tema nouă. Pe axa cronologică de la tablă am fixat reperele celor trei perioade din domnia lui
Ştefan cel Mare: 1457-1473; 1474-1486; 1486-1504. La etapa următoare au lucrat în baza
tehnicii Mozaic și a Pălăriilor gânditoare. Sarcinile au fost formulate în corespundere cu tehnica
pălăriilor gânditoare. Fiecare elev în grup avea un numărul său 1, 2, 3, 4. Am împărţit materialul
de studiu în 4 părţi, corespunzătore grupurilor de elevi-experţi.
Am format grupurile de experţi. Fiecare grup a primit un set format din 4 texte şi 7 plicuri cu
sarcini: de culoare albă – include sarcini de constatare: ani, noţiuni, descrieri; de culoare roşie –
sarcini de argumentare; de culoare galbenă: de identificare a aspectelor pozitive ale
evenimentelor, proceselor, fenomenelor istorice; de culoare neagră: de identificare a erorilor şi a
aspectelor negative; de culoare verde – sarcini de relaţie cauzală; de culoare albastră: sarcini de
generalizare şi expunere argumentată a părerii. La prima etapă, elevii lucrând în grupurile de
experţi aveau sarcina de a sublinia cuvintele-cheie în baza cărora vor prezenta informaţia
colegilor într-o formă accesibilă.
Elevii cu nr.1 au primit informaţii despre consolidarea Ţării Moldova: „Ştefan cel Mare pe
plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți
preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare, credincioşi
domnitorului. De asemenea a sprijinit foarte mult dezvoltarea ţăranilor liberi, mici proprietari,
fapt care i-a asigurat liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea o armată de masă -
„oastea cea mare”. A întărit cetăţile, a creat condiţii bune pentru dezvoltarea comerţului”;
Grupul elevilor cu nr. 2 a primit informaţii despre relaţiile cu statele vecine: „Acţiunile
domnitorului erau orientate pentru recunoașterea externă și consolidarea domniei. În relaţiile cu
Polonia a încercat să obţină protectoratul şi alianţa acesteia pentru a lupta împotriva turcilor. În
relaţiile cu Ungaria a luptat cu Ian Corvin pentru a-şi întoarce cetatea Chilia, apoi a obţinut
victorie la Baia, l-a convins pe rege să lupte în comun împotriva turcilor. În Ţara Românească a
susţinut pretendenţi la domnie care ar fi luptat împotriva turcilor. La est a reuşit să îndepărteze
pericolul din partea tătarilor şi a obţinut victoria de la Lipnic. Cele mai importante lupte l-ea avut
cu vecinii din sud – Poarta Otomană”;
Grupul elevilor cu nr. 3 au primit informaţii despre războaiele antiotomane: „Poarta
Otomană a cerut şi a obţinut de la Petru Aron, domnitorul Moldovei, plata tributului. Ştefan cel
Mare în 1473 a refuzat plata, pregătindu-se de război. În bătălia de la Vaslui din 1474 oastea
Moldovei a obţinut victorie, chiar dacă era mai mică decât cea otomană. Sultanul a pornit cu o
armată şi mai numeroasă. Ştefan a folosit tactica „pământului pârjolit”, însă în bătălia de la Valea
Albă a suferit înfrângere. Luptele lui Ştefan şi vitejia ostaşilor au contribuit la păstrarea statului
Ţara Moldovei. În 1486 Ştefan a fost nevoit să încheie pace cu turcii, a revenit la plata tributului,
însă a păstrat demnitatea ţării”
Grupul elevilor cu nr. 4 au primit informaţii ce reflectă dezvoltarea culturii în timpul lui
Ştefan cel Mare: „Ștefan cel Mare a acordat o atenție deosebită realizării unui sistem de
fortificații permanente ca element central în strategia sa de apărare a țării; a fost un mare
sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în
Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a
fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie
1992; este atestat drept ctitor al unui număr de 21 de biserici. Numărul mare de biserici și
mănăstiri ctitorite în timpul domniei lui Ștefan cel Mare a generat o creștere semnificativă a
cererii de cărți necesare serviciului divin. În acest scop, au fost înființate o serie de scriptorii pe
lângă mănăstirile principale”.
Elevii au studiat informaţia în grupurile de experţi, apoi revenind în grupurile iniţiale au
explicat colegilor materialul, ghidându-se de cuvintele-cheie subliniate în timpul lucrului în
echipele de experţi.
Pentru a implica elevii în discuţie a fost prezentat un fragment din video Enciclopedia
personalităţilor: Ştefan cel Mare, domnitor care a marcat istoria Moldovei
(https://www.youtube.com/watch?v=KB5pB_Uz8zg)
La etapa următoare elevii au deschis plicul alb cu următoarele sarcini:
 - identifică câte două caracteristici pentru fiecare din cele trei perioade ale domniei lui
Ştefan cel Mare, motivează alegerea;
- localizează pe hartă trei din cele mai mari bătălii ale lui Ştefan cel Mare.
- Completează spaţiile goale din dreptunghiul magic:

Evenimentul Lupta de la Lipnic Codrii cosminului

Anul 1467 1475

Grupurile au prezentat public răspunsurile, apoi caracteristicile au fost fixate la tablă, axa
cronologică, fiind transformată în tabel.
1457 1473 1474 1486 1504
Consolidarea ţării; Luptele antiotomane; Revenirea la plata tributului;
Întărirea sistemului de cetăţi Moldova – poarta creştinătăţii Stabilirea relaţiilor de pace cu vecinii

A urmat plicul roşu cu următoarele sarcini:

- în baza informaţiei din text identificaţi şi argumentaţi dorinţa lui Ştefan de a organiza
o coaliţie antiotomană;
- explicaţi afirmaţia lui Ştefan cel Mare: „Moldova este poarta creştinătăţii”
Plicul verde:
- identificaţi factorii ce l-au determinat pe Ştefan să revină la plata tributului;
- identificaţi avantajele şi riscurile utilizării tacticii „pământului pârjolit”.
A urmat rezolvarea sarcinilor din plicurile galben şi negru. Elevilor li s-a propus să identifice
aspectele pozitive ale politicii Poloniei faţă de principatele române (au fost fixate pe o foaie
galbenă) şi aspectele negative (au fixate pe o foaie neagră). Fiecare afirmație trebuia să fie
însoțită de argumentare. Elevii din grup se completau reciproc. De exemplu: „un aspect pozitiv a
fost alianța militară dintre Polonia și Moldova, deoarece a sporit șansele victoriei asupra
otomanilor”.
Plicul albastru a inclus Fișa opiniei argumentate.
Fiecare grup a completat Fișa. După prezentarea publică elevii s-au completat reciproc.
Exemplu:
Subiect: Moldova în timpul domniei lui Ștefan cel Mare
Opinie: Argumente Concluzie
Ștefan cel Mare a dorit - a susținut boierii mici și țăranii; În timpul lui Ștefan cel
- a întărit sistemul de cetăți;
consolidarea și independența Mare Țara Moldovei a
- a promovat religia creștină;
Țării Moldova - a luptat împotriva agresorilor prosperat
Pentru acasă elevilor li s-a propus să identifice două imagini simbol pentru perioada lui
Ștefan și să argumenteze rolul istoric al domnitorului Ștefan cel Mare.