1.1 Semnale discreteDefinit i̧ a 1.

1Un semnal discretxeste o funct i̧ e

definit a ̆ pe mult i̧ mea numerelorˆıntregi,x:Z→R.Mult i̧ meaZare semnificat i̧ a de timp
(discret). Not a ̆ mx[n] valoarea semnaluluila momentuln; numimx[n] ş i e ş antionulnal
semnalului. Printr-un abuz curent denotat i̧ e, vom scrie ş i c a ̆ ˆıntreg semnalul
estex[n], subˆınt e ̧ legˆand prin aceasta c a ̆ n∈Zeste o variabil a ̆ liber ă . Un exemplu
de semnal discret esteprezentat ˆın figura 1.1.ˆIn practic a ̆ apar ˆındeosebi semnale
reale, i.e. care au valori ˆın mult i̧ mea numerelorreale, ca ˆın definit i̧ a 1.1. Teoretic,
semnalele complexe sunt foarte importante; unsemnal complex este o
funct i̧ ex:Z→C. Prezent a ̆ m mai jos cˆateva posibilepropriet a ̆ t i̧ ale semnalelor
discrete.Definit i̧ a 1.2Un semnalx[n]este periodic de perioad a ̆ NsauN−periodic,
dac a ̆ x[n] =x[n+kN], pentru oricen, k∈Z.ˆIn general, numim perioad a ̆ a semnaluluicel
mai micNpozitiv cu proprietatea de mai sus.Definit i̧ a 1.3Se spune c ̆a
semnalulx[n]este absolut sumabil dac a ̆ ∞∑n=−∞|x[n]|<∞.Mult i̧ mea tuturor semnalelor
absolut sumabile este notat a ̆ ℓ1.Definit i̧ a 1.4Se spune c a ̆ semnalulx[n]are energie
̆ dac a
finit a ̆ ∞∑n=−∞|x[n]|2<∞.Mult i̧ mea tuturor semnalelor de energie finit a ̆ este
notat a ̆ ℓ2.Suportul unui semnal.Spunem c a ̆ semnalulx[n] are suportT ∈Zdac a ̆ x[n] =
0,∀n∈Z\T, adic a ̆ semnalul este nul ˆın afara mult i̧ mii suport. Semnalele pot avea:3
4CAPITOLUL 1. SEMNALE−10−8−6−4−20246810−2−1.5−1−0.500.511.522.5nx[n]......Figura 1.1: Un
exemplu de semnal discret.•suport finit, cˆandTeste o mult i̧ me finit a ̆ , e.g.T= 0 :M,
undeMeste unˆıntreg pozitiv;•suport infinit la dreapta, cˆandx[n] = 0 pentrun < M,
cuM∈Zfixat.•suport infinit la stˆanga, cˆandx[n] = 0 pentrun > M, cuM∈Zfixat.•suport
dublu infinit (sau infinit bilateral), cˆandT=Z.Prezent a ̆ m ˆın continuare cˆateva
semnale extrem de folosite.Impuls unitate.Semnalul impuls unitate, prezentat ˆın
figura 1.2a este definit deδ[n] ={1,dac a ̆ n= 0,0,altfel.(1.1)Orice semnalx[n] poate fi
descris ca o sum a ̆ infinit a
̆ de impulsuri unitate (decalateˆın timp), anumex[n]
=∞∑k=−∞x[k]δ[n−k].(1.2)Treapt a ̆ unitate.Semnalul treapt a ̆ unitate, prezentat ˆın figura
1.2b este definitdeu[n] ={1,dac a ̆ n≥0,0,altfel.(1.3)Aplicˆand relat i̧ a (1.2) se observ a ̆
ca ̆ ˆıntre treapta ş iimpulsul unitate exist a ̆ relat i̧ au[n] =∞∑k=0δ[n−k].(1.4)
1.1. SEMNALE DISCRETE5−5 −4 −3 −2 −1 0 1 2 3 4 5nδ[n]1... ...−5 −4 −3 −2
−1 0 1 2 3 4 5nu[n]1......a)b)Figura 1.2: a) Impuls unitate; b) treapta
unitate.Semnale sinusoidale.Un semnal sinusoidal discret real are formax[n] =
sin(ωn+φ).(1.5)Exist ̆a o mare deosebire ˆıntre sinusoidele discrete ş i cele continue.
Acestea dinurm a ̆ , de formax(t) = sin(Ωt+φ),t∈R, sunt ˆıntotdeauna periodice, de
perioad a ̆ T0= 2π/Ω. Sinusoida discret a ̆ (1.5) este periodic a ̆ doar dac a ̆ exist ă un
ˆıntregkastfel ˆıncˆatN=2πkω(1.6)s a ̆ fie ˆıntreg. Cu alte cuvinte, este necesar
caπ/ωs a ̆ fie un num a ̆ r rat i̧ onal.ˆIn acestcaz, perioada este cel mai mic ˆıntreg
pozitivNcare satisface (1.6). Prezent a ̆ m ˆınfigura 1.3 semnalul sin(πn/3), a c a ̆ rui
perioad a ̆ esteN= 6; punctat, este figurat a ̆ sinusoida continu a ̆ sin(πt/3), care trece
prin acelea ş i puncte ca ş i cea discret a ̆ . Osinusoid a ̆ aperiodic a ̆ este sinn,
desenat a ̆ ˆın figura 1.4.Numimωdin (1.5)frecvent a ̧ semnalului sinusoidal. (Acesta
este un abuz comunˆın prelucrarea semnalelor, deoarece termenul corespunz a ̆ tor
din fizic a ̆ estepulsat i̧ a.Abuzul este justificat de proport i̧ onalitatea dintre
frecvent ̧ a ̆ ş i pulsat i̧ e.) O pro-prietate esent i̧ al a ̆ a semnalelor sinusoidale discrete
este c a ̆ semnale cu frecvent e ̧ diferite pot fi identice. (Spre deosebire, sinusoidele
continue cu frecvent e ̧ diferitesunt ˆıntotdeauna diferite.)Propozit i̧ a 1.5Dou a ̆
sinusoide de forma (1.5), cu frecvent e ̧ leω ş iω+ 2kπ, undekeste un ˆıntreg arbitrar,
sunt identice.Demonstrat i̧ e.ˆIn mod evident avem sin((ω+ 2kπ)n+φ) =
sin(ωn+φ).A ş adar, doar semnalele sinusoidale cu frecvent e ̧ ω∈[−π, π] sunt
distincte.Prezent a ̆ m ˆın figura 1.5 sinusoidele identice sin(πn/4) = sin(9πn/4),
precum ş isinusoidele continue diferite din care provin.Semnale sinusoidale
complexe.Un semnal sinusoidal discret complex are formax[n] = ej(ωn+φ)= cos(ωn+φ)
+jsin(ωn+φ).(1.7)
6CAPITOLUL 1. SEMNALE−6−4−202468101214−1−0.500.51n......Figura 1.3: Semnalul sin(πn/3),
de perioad a ̆ 6. Punctat, sinusoida continu a ̆ sin(πt/3).−6−4−202468101214−1−0.500.51n......Figura
1.4: Semnalul aperiodic sinn. Punctat, sinusoida continu a ̆ sint.
1.1. SEMNALE DISCRETE7−10−8−6−4−20246810−1−0.500.51n......Figura 1.5: Sinusoidele identice
sin(πn/4) = sin(9πn/4). Punctat, sinusoidele con-tinue diferite sin(πt/4) ş i
sin(9πn/4).Semnale exponent i̧ ale.Un semnal discret exponent i̧ al are formax[n]
=αnu[n], α∈C,(1.8)cuu[n] treapta unitate definit a ̆ ˆın (1.3). Dac a ̆ |α|<1, atunci
limn→∞x[n] = 0.Dac a ̆ α= 1, atuncix[n] =u[n] este treapta unitate. Dac a ̆ |α|= 1, atunci
se obt i̧ neo sinusoid a ̆ (pentrun≥0).ˆIn fine, dac a ̆ |α|>1, atunci semnalul este
divergent (ˆınsensul c a ̆ nu exist ă limn→∞x[n]).Operat i̧ i cu semnale.Fiex[n],y[n] dou a ̆
semnale. Avˆand ˆın vedere c a ̆ un semnaleste o funct i̧ e, produsul unui semnal cu
un scalar, i.e.αx[n],α∈R, sau suma a dou a ̆ semnale, i.e.x[n]+y[n], au definit i̧ i
evidente. Alte operat i̧ i de interes ˆın prelucrareasemnalelor sunt
urm ă toarele.Definit i̧ a 1.6Convolut i̧ a semnalelorx[n],y[n]este
semnalulx[n]∗y[n]def=∞∑k=−∞x[k]y[n−k].(1.9)Definit i̧ a 1.7Modulat i̧ a ˆın timp a
semnalelorx[n],y[n]este semnalulx[n]y[n]obt i̧ nut prin ˆınmult i̧ rea e ş antioanelor
corespunz a ̆ toare aceluia ş i moment de timp.(Frecvent se spune c a ̆
semnalulx[n]este modulat ˆın timp prin semnaluly[n], sauinvers.) Probleme
rezolvatePR 1.1.1 a.Ce perioad ă are semnalul sin(3πn/5) ?b.Ce semnificat i̧ e are
num a ̆ rulkdin (1.6) ?c.Dat i̧ un exemplu de semnal sinusoidal discret de perioad a ̆ 3.
8CAPITOLUL 1. SEMNALE−2024681012−1−0.500.51n......Figura 1.6: Semnalul sin(3πn/5) are
perioadaN= 10. Unei perioade a semnaluluiˆıi corespundk= 3 perioade ale
semnalului continuu sin(3πt/5).Solut i̧ e.a.Deoarece frecvent a ̧ semnalului esteω=
3π/5, se observ a ̆ din (1.6)c a ̆ cel mai mickpentru careNeste ˆıntreg estek= 3;
perioada semnalului esteN= 10. Semnalul este ilustrat ˆın figura 1.6.b.Num a ̆ rulkdin
(1.6) reprezint a ̆ num a ̆ rul de perioade ale semnalului sinusoidalcontinuux(t) =
sin(ωt+φ) care corespund unei perioade a semnalului discret (1.5).Vezi ş i figura
1.6.c.Alegˆandω= 2π/3, rezult a ̆ din (1.6) c a ̆ N= 3 pentruk= 1.PR 1.1.2Fie
semnalelex[n] = 2 sin(π3n+π4),y[n] = cos(π4n).Estex[n] +y[n] un semnal periodic ?
Dac a ̆ da, care este perioada lui ?Solut i̧ e.Semnalulx[n] are perioad a ̆ 6, iar
semnaluly[n] are perioad a ̆ 8. Sumaa dou a ̆ semnale periodice este periodic a ̆ , iar
perioada sa este cel mai mic multiplucomun al perioadelor celor dou ̆a semnale, ˆın
cazul nostru 24.PR 1.1.3 a.Care este sinusoida discret a ̆ cu cea mai ˆınalt a ̆
frecvent ̧ ă ?b.Pot fi identice dou a ̆ sinusoide discrete cu aceea ş i frecvent ̧ a ̆ , dar cu
amplitudinidiferite ? (Semnalul sinusoidalx[n] =asin(ωn+φ), cua >0 are
amplitudineaa.)Solut i̧ e.a.Frecvent a
̧ cea mai ˆınalt a
̆ esteω=π. Un semnal cu
̆ frecvent ̧ a
aceast a ̆ este cos(πn) = (−1)n, desenat ˆın figura 1.7.b.Da, de exemplu
cos(πn) = 2 cos(πn+π3)