C1. Tipologia cercetării.

Metode de cercetare

Curs Abordare și metode de cercetare_ an I sem I Master/ Conf.dr.urb. Andreea Popa

 TIPUL DE CUNOAȘTERE

CUNOAȘTERE DISCURSIVĂ (LOGIC- RAȚIONALĂ)

- Judecăți

- Concepte

- Calități evidente

- Cunoaștere imediată

- Separată de persoană
 TIPUL DE CUNOAȘTERE

CUNOAȘTERE SUBIECTIVĂ (SIMBOLICO- METAFORICĂ)

- Trăiri, experiențe simțite

- Simboluri

- Însușiri atribuite

- Cunoaștere mediată, deductivă, aluzivă

- Interiorizată persoanei
 CUNOAȘTERE ȘT. Vs. IGNORANȚĂ SAVANTĂ

Cunoașt. Șt. Ignoranță savantă

Caracter organizat Caracter neorganizat

Condusă de tutore Autodidactic

Cu model Lipsă model

Instituționalizată Neinstituționalizată

Creatoare, productivă Necreatoare, sterilă

Crează mentalități Crează snobism, semidoctism

Sistematizează experiența personală Nu utilizează experiența

Dezvoltă judecata, atenția, creativitatea Incapacitate creatoare, lipsă atenție

 NATURA OBIECTULUI CERCETAT

- caracter concret, obiectiv, material

- caracter imaterial, subiectiv

- nu există nici obiectiv nici subiectiv, este IMAGINAT

 TEORIA ȘTIINȚIFICĂ

TEORIA- totalitatea cunoștințelor dintr-un domeniu, vizează

obiectului și principiile aplicabile acestuia- SE OPUNE PRACTICII

Rezultă din sistem de gândire metodologică- bazată pe METODA

științifică
 TEORIA ȘTIINȚIFICĂ

- recunoaștere și formulare clară problemă

- adunare date obținute prin experiment

- formulare IPOTEZA CERCETARE pe baza unei argumentații

logice

- verificarea ipotezelor în decursul activității de cercetare

 TEORIA ȘTIINȚIFICĂ

IPOTEZA de CERCETARE- prespunere ce trebuie dovedită

TEORIA- presupunere parțial dovedită

ADEVĂRUL- ceea ce s-a dovedit prin C.S

FAPTUL- ceea ce este dat ptr. A fi cercetat (devine cunocut și

înțeles, utilizabil, punct de plecare teoretic pentru alte C.S.)
 TEORIA ȘTIINȚIFICĂ

TEORII ASUPRA FORMĂRII UNITĂȚILOR

TEORII DE CLASIFICARE

TEORII DE CAUZALITATE
 SECVENȚĂ LOGICĂ IDEI ȘTIINȚIFICE

1. formularea unităților de idei (ex. Patrimoniu)

2. clasificarea funcție de caracteristici (ex. patrimoniu construit sec

XIX)

3. clasificare funcție de cauză (ex. deteriorare patrimoniu construit

sec. XIX datorită seismicității)

4. descoperirea (ex. configurație structurală specifică a patrimoniului

construit sec XIX)

Ipoteza de cercetare
SECVENȚĂ LOGICĂ IDEI ȘTIINȚIFICE
 SECVENȚĂ LOGICĂ IDEI ȘTIINȚIFICE

Cunoaștere/ cercetare EXTENSIVĂ- CENTRIFUG

merge de la certitudine către extinderea cunoașterii în mod deductiv-

Metoda DEDUCȚIEI

Cunoaștere/ cercetare RESTRICTIVĂ- CETRIPET

merge de la probabil către cert, este riguroasă, mod inductiv-

METODA INDUCȚIEI
 METODE CERCETARE

METODA =

Lat. Ordo, ordinis= rang, ordine, organizare, dispunere regulată

- relație structurată între mai multe elemente

- succesiune regulată, distribuție

- rigoare

- normă, regulă
 METODE CERCETARE

- Metode analitică, prin intuiție

- Metodă sintetică, prin concept

 METODE CERCETARE

- empirice

- experimentale

- matematice

- de evaluare/ prelucrare matematică sau statistică

- filosofice, de reflecție

- de analiză a semnificațiilor
 INTEROGAȚIA

Instrument mental al descoperirii și cunoașterii

- MĂ ÎNTREB (I. Metafizică)

- ÎI ÎNTREB PE CEILALȚI (I. Dialectică)

- ÎNTREB OBIECTELE LUMII FIZICE (I. Experimentală)

Experiment analitic, observație empirică

Empiric = Bazat (numai) pe experiență; care privește empirismul, care are

la bază empirismul. Formulă empirică = formulă obținută prin prelucrarea
pur matematică a unor date experimentale, fără substrat teoretic (DEX)
 INTEROGAȚIA

Interogația ca motiv al dialogului

a. întrebări obișnuite simple, cu caracter formal

b. întrebări- capcană

c. Întrebări directoare

d. Întrebări explicative

Interogația ca operație logico- rațională

 CAUZALITATEA ÎN CERCETARE

1. Cauză formală (care face un lucru să fie ce este)- INIȚIAL

2. Cauză materială (cea care face)- SISTEMIC t0

3. Cauză eficientă (cea care generează evoluție)- SISTEMIC- EVOLUTIV

4. Cauză finală (cea care face ca lucrul să fie realizat) - SISTEMIC tX

(Aristotel)

Cauză = Fenomen sau complex de fenomene care precedă și, în condiții determinate,
provoacă apariția altui fenomen, denumit efect, căruia îi servește ca punct de plecare; motiv
(DEX)
 CAUZALITATEA ÎN CERCETARE

1. Cauză cunoscută

2. Cauză necunoscută

3. Certitudine

4. Necesitate

5. Hazard
 CLASIFICAREA ÎN CERCETARE

Aranjare într-o anumită ordine a unei categorii de obiecte (fenomene,

idei, procese etc.)- CRITERII

ORDINEA- raport de dispunere și acceptare reciprocă a părților-

LEGI

CRITERII- repere, norme, reguli

 CLASIFICAREA ÎN CERCETARE

Criterii OBIECTIVE

Criterii SUBIECTIVE
 CLASIFICAREA ÎN CERCETARE

Criterii FORMALE (generale)

Criterii OBIECTUALE (tipul, natura obiectului)

Criterii de RELAȚIE (ref. la relații, raporturi existente)

Criterii ETIOLOGICE (cerc. cauzalității)

Criterii METODOLOGICE

Criterii dpdv SCOP

CONCLUZII. INTREBĂRI. DISCUȚII