16225 – G.M.

12/1976
Se consideră pătratul ABCD de latură a . Pe diagonala ( BD ) se consideră punctul O astfel
OB 1
ca = , k > 1 . Dacă { P} = AD ∩ OC , să se arate că S ABP = ( k − 1) ⋅ S ADB .
DB k + 1
Petru Asaftei, Cotnari, Iaоi

Solu‫܊‬ie.

OB OB 1 1
Cu ajutorul propor‫܊‬iilor derivate, avem = = =
OD DB − OB k + 1 − 1 k
BC OB 1
Deoarece BC & DP , avem asemănarea ∆BOC  ∆DOP Ÿ = = . Dar
DP OD k
BC 1
DP = AD + AP = BC + AP Ÿ = Ÿ AP = ( k − 1) BC
AP k − 1
1 1 1
Evaluăm aria triunghiului ABP : S ABP = AB ⋅ AP = AB ⋅ ( k − 1) BC = ( k − 1) ⋅ AB ⋅ AD =
2 2 2
= ( k − 1) S ABD , q.e.d.
22626 – G.M. 4/1992
În triunghiul dreptunghic ( () )
ABC m l
A = 90 considerăm punctul mobil M ∈ Int ABC ‫܈‬i

MN ⊥ BC , MP ⊥ AC unde N ∈ ( BC ) , P ∈ ( AC ) . Dacă h este lungimea înăl‫܊‬imii din A iar

MN MP
AB = c , să se arate că + < 1.
h c
Doru P. Firu, profesor, Orоova

Solu‫܊‬ie.

ah bc
Aria triunghiului ABC se scrie în două moduri ca S ABC = = .
2 2
Deoarece M ∈ Int ∆ABC , are loc inegalitatea S MAC + S MBC < S ABC Ÿ
MP ⋅ AC MN ⋅ BC
Ÿ + <S
2 2
bc ah
Se împarte această inegalitate cu S = S ABC , înlocuind apoi S cu în prima frac‫܊‬ie ‫܈‬i cu
2 2
în cea de-a doua :
MP ⋅ b MN ⋅ a MP MN
+ <1⇔ + < 1 , q.e.d.
bc ah c h
2⋅ 2⋅
2 2
E:2933 – G.M.B. 4/1968
În paralelogramul ABCD m C ( ( ) )
l > 90 se dau AB = 12, AC = 15 , înăl‫܊‬imea

CE = 9 ( E ∈ ( AD ) ) . Se prelunge‫܈‬te CE până ce intersectează [ BA în N . Să se afle S AEN .

D. Mîrzan, Rm. Vâlcea

Solu‫܊‬ie.

Cu teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice ∆CED ‫܈‬i ∆AEC calculăm:

DE = CD 2 − CE 2 = 3 7
AE = AC 2 − CE 2 = 12
Întrucât AN & CD , rezultă ∆AEN  ∆DEC (teorema fundamentală a asemănării), deci :
AE EN AE ⋅ CE 12 ⋅ 9 36 7
= Ÿ EN = = =
DE EC DE 3 7 7
1 1 36 7 216 7
Se calculează acum S AEN = AE ⋅ EN = ⋅12 ⋅ =
2 2 7 7
22628 – G.M. 4/1992
MB NC
Dacă ABCD este un patrulater convex ‫܈‬i M ∈ ( AB ) , N ∈ ( CD ) astfel încât + = 1,
AB CD
să se arate că S MCD + S NAB = S ABCD .
Virgil Nicula, profesor, Bucureоti

Solu‫܊‬ie.

MB NC
Fie = k ∈ ( 0, 1) Ÿ = 1− k
AB CD
MA MB ND NC
Se calculează rapid = 1− = 1 − k ‫܈‬i = 1− = 1 − (1 − k ) = k
AB AB CD CD
S MA
Avem AMD = = 1 − k Ÿ S AMD = (1 − k ) ⋅ S ABD (1)
S ABD AB
Analog, se deduc rela‫܊‬iile :
S BMC MB
= = k Ÿ S BMC = k ⋅ S ABC ( 2 )
S ABC AB
S AND ND
= = k Ÿ S AND = k ⋅ S ACD ( 3)
S ACD CD
S BNC NC
= = 1 − k Ÿ S BNC = (1 − k ) ⋅ S BCD ( 4)
S BCD CD
Se adună membru cu membru rela‫܊‬iile (1) ( 4 ) , apoi ( 2 ) ‫܈‬i ( 3) :
‫܈‬i

S AMD + S BNC = (1 − k ) ⋅ ( S ABD + S BCD ) = (1 − k ) ⋅ S ABCD ( 5 )

S BMC + S AND = k ⋅ ( S ABC + S ACD ) = k ⋅ S ABCD ( 6 )
Se adună acum rela‫܊‬iile ( 5 ) ‫܈‬i ( 6 ) :

S AMD + S BNC + S BMC + S AND = S ABCD ⋅ (1 − k + k )

Dar S AMD + S BMC = S ABCD − SCMD ‫܈‬i S BNC + S AND = S ABCD − S ANB .
Ob‫܊‬inem 2S ABCD − ( SCMD + S ANB ) = S ABCD Ÿ S ABCD = SCMD + S ANB , q.e.d.

1
Pentru k= , regăsim problema E:5163 din G.M. 8/1975.
2
19954* - G.M. 12/1983
Pe laturile unui triunghi oarecare ABC se consideră punctele P ∈ ( AB ) , Q ∈ ( BC ) ,
AP BQ CR
R ∈ ( CA ) astfel încît = = . Să se arate că 4 ⋅ σ [ PQR ] ≥ σ [ ABC ] .
PB QC RA
(Generalizarea unei probleme date la admitere în Facultatea de Matematică, 1982).

Marian Dincă, profesor, Româneúti, DîmboviĠa

SoluĠie.

AP BQ CR
Fie = = = λ > 0 . Cu ajutorul proporĠiilor derivate, obĠinem
PB QC RA
AP λ λ AC b
= Ÿ AP = c ; analog, = λ + 1 Ÿ AR = .
AB λ + 1 λ +1 AR λ +1
1 1 λ
Se calculează σ [ APR ] = AP ⋅ AR ⋅ sin A = ⋅ bc sin A . Pe de altă parte,
2 2 ( λ + 1) 2
1 σ [ APR ] λ λ
S = σ [ ABC ] = ⋅ bc sin A , deci = 2
Ÿ σ [ APR ] = 2
⋅ S . În mod
2 S ( λ + 1) ( λ + 1)
λ
analog, se obĠine că σ [ BQP ] = σ [CRQ ] = σ [ APR ] = 2
⋅S .
( λ + 1)
Prin scădere, obĠinem: σ [ PQR ] = S − (σ [ APR ] + σ [ BQP ] + σ [ CRQ ]) , deci

§ 3λ · 2 2
σ [ PQR ] = S ¨1 − ¸ . Însă 4λ ≤ ( λ + 1) (inegalitate echivalentă cu ( λ − 1) ≥ 0 ), sau
¨ ( λ + 1) ¸¹
2
©
4λ § 3· −3λ 3
2
≤ 1. Prin înmulĠire cu ¨− ¸ , obĠinem 2
≥− , deci
( λ + 1) © 4¹ ( λ + 1) 4

3λ 1 § 3λ · 1 1
1− ≥ Ÿ S ¨1 − ¸ ≥ S ⇔ σ [ PQR ] ≥ σ [ ABC ] ⇔ 4 ⋅ σ [ PQR ] ≥ σ [ ABC ]
( λ + 1)
2
4 ¨ ( λ + 1) ¸ 4
2
4
© ¹
, q.e.d. Egalitatea are loc dacă úi numai dacă λ =1, ceea ce se întîmplă atunci cînd P , Q, R
sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC .
16049 – G.M. 9/1976
Fie triunghiul ABC ‫܈‬i punctele A1 , A2 ∈ ( BC ) , B1 ∈ ( CA) , cu A1 ∈ ( BA2 ) . Notăm
{ N } = AA1 ∩ BB1 , {P} = AA2 ∩ BB1 ‫܈‬i {M } = AA1 ∩ CP . Dacă
AM = p ⋅ MN ,
BN = m ⋅ NP ‫܈‬i CP = n ⋅ MP , să se exprime aria triunghiului MNP în func‫܊‬ie de aria S a
triunghiului ABC ‫܈‬i de parametrii m, n, p .
Nusfet нaganai, Constanрa

Solu‫܊‬ie.

Se folose‫܈‬te proprietatea: raportul ariilor a două triunghiuri cu un vârf comun ‫܈‬i laturile opuse
acestuia pe aceea‫܈‬i dreaptă este egal cu raportul lungimilor laturilor opuse vârfului comun
(înăl‫܊‬imea dusă din vârful comun fiind aceea‫܈‬i).
S MNP MN MN MN 1
În baza acestei proprietă‫܊‬i, scriem = = = = Ÿ
S ANP AN AM + MN MN (1 + p ) 1 + p
S ANP
Ÿ S MNP = (1)
1+ p
S NP NP NP 1 S
Dar ANP = = = = Ÿ S ANP = APB ( 2 )
S APB PB BN + NP NP (1 + m ) 1 + m 1+ m
S APB
Din rela‫܊‬iile (1) ‫܈‬i ( 2 ) ob‫܊‬inem S MNP = Ÿ S APB = (1 + m )(1 + p ) S MNP ( 3)
(1 + m )(1 + p )
Observăm că S APM = S ANP − S MNP = (1 + p ) S MNP − S MNP = p ⋅ S MNP
Aplicăm încă o dată proprietatea pentru triunghiurile APM ‫܈‬i APC :
S APM MP MP 1
= = = Ÿ S APC = n ⋅ S APM = np ⋅ S MNP ( 4 )
S APC CP n ⋅ MP n
Triunghiurile n , deci
MNP ‫܈‬i BPC au unghiurile din P suplementare; fie α = µ BPC ( )
( )
n = π −α .
µ NPM
1 1 1
Avem S BPC = BP ⋅ CP ⋅ sin α , S MNP = MP ⋅ NP ⋅ sin (π − α ) = MP ⋅ NP ⋅ sin α
2 2 2
Rezultă prin împăr‫܊‬ire că :
S BPC BP ⋅ CP BP CP BN + NP § BN ·
= = ⋅ = ⋅ n = n ¨1 + ¸ = n (1 + m ) Ÿ S BPC = n (1 + m ) S MNP (5)
S MNP MP ⋅ NP NP MP NP © NP ¹

Rela‫܊‬iile ( 3) − ( 5 ) exprimă ariile triunghiurilor

APB, APC ‫܈‬i BPC în func‫܊‬ie de aria triunghiului
MNP . Prin adunarea celor trei rela‫܊‬ii, ob‫܊‬inem expresia ariei triunghiului ABC :
S ABC = S APB + S APC + S BPC = S MNP ⋅ ( (1 + m )(1 + p ) + np + n (1 + m ) ) = S MNP ⋅ (1 + m + p + mp + np + n + mn )
Observăm că 1 + m + p + mp + np + n + mn = (1 + m )(1 + n )(1 + p ) − mnp . Rezultă că :
S
S MNP =
(1 + m )(1 + n )(1 + p ) − mnp
21215*, G.M. 9/1987
Dacă O este un punct în interiorul triunghiului ABC úi A′, B′, C ′ celelalte intersecĠii ale
dreptelor OA, OB, OC cu laturile triunghiului, să se arate că este adevărată relaĠia:
SOB′C ′ SOA′C ′ SOA′B′
+ + =1
S AB′C ′ S BA′C ′ SCA′B′
Al. OĠet, profesor, Braúov

SoluĠie. Vom utiliza următoarea proprietate: Dacă în triunghiul ABC luăm punctul D ∈ BC ,
avem:
S ADB BD
= (se demonstrează uúor, Ġinînd seama că triunghiurile ADB úi ADC au
S ADC DC
înălĠimea din A comună).
Să revenim acum la problema noastră. Notăm pentru început rapoartele:
BA′ CB′ AC ′
= k1 , = k2 , = k3
CA′ AB′ BC ′
Conform teoremei lui Ceva, avem relaĠia k1k2 k3 = 1 (1) ; din această egalitate, rezultă
1 1 1
k 2 k3 = ⇔ k1 k 3 = ⇔ k1 k 2 = .
k1 k2 k3
Fie S = S ABC . Conform proprietăĠii amintite, avem:
AC ′ S ACC ′ k S Sk3
k3 = = Ÿ 3 = ACC ′ Ÿ S ACC ′ = ( 2)
BC ′ S BCC ′ k3 + 1 S ABC k3 + 1
Utilizând aceeaúi proprietate, rezultă úi:
1 AB′ S AB′C ′ 1 S AB′C ′ S
= = Ÿ = = AB′C ′ Ÿ
k2 CB′ SCB′C ′ k2 + 1 SCB′C ′ + S AB′C ′ S ACC ′
S Sk3
Ÿ S AB′C ′ = ACC ′ = ( 3)
k2 + 1 ( k2 + 1)( k3 + 1)
Sk2 k3
Scoatem de aici úi SCB′C ′ = k2 ⋅ S AB′C ′ = ( 4)
( k2 + 1)( k3 + 1)
Aici intervine relaĠia lui Van Aubel:
 CO CB′ CA′ 1 k k +1
= + = k2 + = 1 2 ( 5)
OC ′ AB′ BA′ k1 k1
Pe de altă parte,
CO S B′OC
= ( 6)
OC ′ SOB′C ′
Din relaĠiile ( 5 ) úi ( 6 ) , rezultă:
S B′OC k1k2 + 1 S + SOB′C ′ k1k2 + k1 + 1
= Ÿ B′OC = Ÿ
SOB′C ′ k1 SOB′C ′ k1
SCB′C ′ k1k2 + k1 + 1 k1
= Ÿ SOB′C ′ = ⋅ SCB′C ′ (7)
SOB′C ′ k1 k1k2 + k1 + 1
Din relaĠiile ( 4) úi (7) rezultă că:
Sk1k2 k3 S
SOB′C ′ = = (8)
( k2 + 1)( k3 + 1)( k1k2 + k1 + 1) ( k2 + 1)( k3 + 1)( k1k2 + k1 + 1)
(s-a utilizat aici relaĠia (1) ).
Se împart membru cu membru relaĠiile ( 8) úi ( 3) úi rezultă:
SOB′C ′
=
S ( k + 1)( k3 + 1) =
⋅ 2
1
Ÿ
S AB′C ′ ( k2 + 1)( k3 + 1)( k1k2 + k1 + 1) Sk3 k3 ( k1k2 + k1 + 1)
SOB′C ′ 1 1
Ÿ = = (9)
S AB′C ′ k1k2 k3 + k1k3 + k3 k1k3 + k3 + 1
Similar, se obtin relatiile:
SOA′C ′ k3
= (10 )
S BA′C ′ k1k3 + k3 + 1
SOA′B′ k1k3
= (11)
SCA′B′ k1k3 + k3 + 1
Adunînd membru cu membru relaĠiile ( 9 ) , (10 ) úi (11) , găsim exact:
SOB′C ′ SOA′C ′ SOA′B′ 1 + k3 + k1k3
+ + = = 1 , q.e.d.
S AB′C ′ S BA′C ′ SCA′B′ k3 k1 + k3 + 1
22611 – G.M. 2-3/1992
Într-un triunghi oarecare ABC notăm cu D piciorul bisectoarei din A . Pe semidreptele ( AB ‫܈‬i

( AC luăm respectiv punctele M ‫܈‬i N astfel încât MDA n≡B l ‫܈‬i NDA
n ≡C l . Notăm cu P al
doilea punct în care bisectoarea din A taie cercul circumscris triunghiului ABC . Să se arate că
S AMPN = S ABC .
Nicolae Oprea, lector univ., Baia Mare

Solu‫܊‬ie.

­° nADM ≡ n
ABD AM AD AD 2
Deoarece ® , rezultă că ∆ADM  ∆ABD Ÿ = Ÿ AM = .
n n
°̄ DAM ≡ BAD AD AB AB
S AMP AM AD 2 AD 2
Dar = = Ÿ S AMP = ⋅ S ABP (1)
S ABP AB AB 2 AB 2
S ABD AD AD 2
Însă = = ( 2)
S ABP AP AD ⋅ AP
Se calculează produsul AD ⋅ AP = AD ⋅ ( AD + DP ) = AD 2 + AD ⋅ DP . Puterea lui D fa‫܊‬ă de
cerc se scrie în două moduri AD ⋅ DP = BD ⋅ CD Ÿ AD ⋅ AP = AD 2 + BD ⋅ CD
Rela‫܊‬ia lui Stewart pentru bisectoarea [ AD ] se scrie :
AB 2 ⋅ CD + AC 2 ⋅ BD = AD 2 ⋅ BC + BC ⋅ BD ⋅ CD
ac ab
Înlocuind BD = , CD = în membrul stâng al acestei rela‫܊‬ii, se ob‫܊‬ine :
b+c b+c
ab ac bc ( b + c )
c2 ⋅ + b2 ⋅ = a ⋅ ( AD 2 + BD ⋅ CD ) Ÿ AD 2 + BD ⋅ CD = = bc
b+c b+c b+c
S AD 2 AB ⋅ AC
Rela‫܊‬ia ( 2 ) devine ABD = Ÿ S ABP = ⋅ S ABD ; din rela‫܊‬ia (1) se ob‫܊‬ine
S ABP AB ⋅ AC AD 2
AD 2 AB ⋅ AC AC
S AMP = 2
⋅ 2
⋅ S ABD = ⋅ S ABD
AB AD AB
 S ABD BD c c b c b
Însă = = Ÿ S ABD = S , deci S AMP = ⋅ S= S.
S ABC BC b + c b+c c b+c b+c
c b+c
În mod analog, ob‫܊‬inem S ANP = S Ÿ S AMNP = S AMP + S ANP = S = S = S ABC , q.e.d.
b+c b+c
E:5819* - G.M. 3/1977
Cât de mare este segmentul OO1 din figura de mai jos, ‫܈‬tiind că ariile ha‫܈‬urate sunt egale ‫܈‬i că
r =1 ?

Revista Alfa nr. 4/1976, R.D. Germană

Solu‫܊‬ie.

Aria dreptunghiului OABO1 se compune din : aria sferturilor de disc q

ADC1 (în cercul ( O ) ) ‫܈‬i
q (în cercul ( O ) ) din care scădem aria S a triunghiului curbiliniu CDC (care face parte
BDC 1 1 1

din ambele sferturi de disc), ‫܈‬i la care adunăm aria

S2 a triunghiului curbiliniu ABD .
Fie x = OO1 < 2 distan‫܊‬a dintre centrele cercurilor. Aria dreptunghiului OABO1 este
π
SOABO1 = OO1 ⋅ OA = x u.a. Un sfert de disc dintr-un cerc de rază 1 are aria de u.a. Rezultă
4
a‫܈‬adar egalitatea :
π
x = 2⋅ − S1 + S 2
4
Cheia în rezolvarea facilă a problemei este egalitatea S1 = S2 ; rela‫܊‬ia de mai sus devine în
π
consecin‫܊‬ă x = OO1 = , care satisface condi‫܊‬ia x < 2 .
2
Observa‫܊‬ie. Calculul efectiv al ariilor (fie ‫܈‬i egale) S1 ‫܈‬i S2 nu este chiar trivial. Dacă ducem
DM ⊥ CC1 , aceasta este axă de simetrie a suprafe‫܊‬ei curbilinii de arie S1 . Jumătatea S1′ ariei
S1 se compune din :
- aria triunghiului dreptunghic DMC1 ;
q.
- aria segmentului circular corespunzător arcului DC 1
 OO1 x
Avem OM = = , iar în triunghiul dreptunghic OMD , calculăm MD = OD 2 − OM 2 =
2 2
4 − x2 2− x 1
= . Se calculează MC1 = OC1 − OM = , deci S DMC1 = DM ⋅ MC1 =
2 2 2

=
(2 − x) 4 − x 2

8
q are aria egală cu a sectorului circular corespunzător din care se scade
Segmentul circular DC1

1 4 − x2
SODC1 . Evaluăm mai întâi SODC1 = OC1 ⋅ DM =
2 4
q se calculează din triunghiul OMD :
Unghiul la centru al sectorului/segmentului DC 1

DM 4 − x2 4 − x2 q
sin α = = Ÿ α = arcsin . Aria sectorului DC1 este deci
OD 2 2
α ⋅π r 2 1 4 − x2 q este :
Ssector DC
q = = arcsin . A‫܈‬adar, aria segmentului DC 1
1
2π 2 2
1 4 − x2 4 − x2
q = S sector DC
Sseg DC q − S ODC1 = arcsin −
1 1
2 2 4

În concluzie, S1′ = S DMC1 + Sseg DC =

( 2 − x ) 4 − x 2 + 1 arcsin 4 − x2
−
4 − x2
=
q
1
8 2 2 4
1 4 − x2 x 4 − x2 4 − x2 x 4 − x2
= arcsin − , deci S1 = 2 S1′ = arcsin −
2 2 8 2 4
π 16 − π 2 π 16 − π 2
În cazul x = , ob‫܊‬inem S1 = arcsin − ≅ 0,181303 u.a.
2 4 16