Sunteți pe pagina 1din 5

Sec. II e.n. - Primele mentiuni despre prezente iudaice pe teritoriul Daciei romane.

Sec. XII (a doua jumatate)- Benjamin de Tudela scrie despre vlahii sud-dunareni si relatiile lor
cu evreii.
Prima jumatate a secolului al XIV-lea Se aminteste de existenta unui cartier evreiesc la
Cetatea Alba (Bolgrad-Basarabia).
1473 - 1474- Acreditarea medicului evreu Isac Beg, trimisul sultanui Uzun Hassan la Curtea
domnitorului Stefan cel Mare.
1480 (inainte de)- Evrei pe drumurile comerciale din Prile Romane.
1532, februarie 10- Scrisoarea umanistului roman Nicolae Olahus catre filologul danez
Johannes Campensis privind interesul sau pentru insusirea limbii ebraice.
1550 (circa) - Prima atestare documentara cu privire la existenta unei comunitati sefarde in
Bucuresti.
1593-1594- Relatarea geografului italian Giovanni Antonio Magini despre prezenta evreilor in
Moldova, in epoca lui Mihai Viteazul.
1618-1620 - Relatari despre prezenta la lasi a lui Del Medigo si Shlomo Ibn Arvay, personalitaji
rabinice ale medievalitati evreiesti. Existenta lor in capitala Moldovei confirma functionarea unei
comunitati organizate.
1623, iunie 18 - Acordarea unui act de privilegii evreilor din Transilvania de catre Gabriel
Bethlen, principele Transilvaniei.
1640 - Confirmare documentara despre existenta unor medici evrei la Curtea domnitorului
Vasile Lupu.
1640- Pravila de la Govora cu o prevedere speciala pentru statutul evreilor cc se convertesc la
cre$tinism.
1646- Apare la Iasi Cartea romaneasca de invatatura. Contine prevederi juridice referitoare la
evrei.
1653- Aparitia la Venetia a cronicii rabinului Neta Nathan Hannover, in care relateaza despre
adapostirea unor evrei in Moldova refugiati din Ucraina in timpul rascoalei cazacilor condusa de
Bogdan Hmelnitchi, Nathan Hannover a functionat ca rabin la lasi la sfarsitul secolului al XVII-
lea. Relatarea predicatorului suedez, Conrad Iacob Hildebrandt, despre existenta unor
comunitati evreiesti la Alba lulia, lasi, Soroca si Stefanesti.
1675- Mentiuni documentare despre existenta unor comunitati evreiesti la Craiova si
Targoviste.
1676 - 1677 Cea mai veche piatra tombala descoperita in cimitirul evreiesc din Piatra Neamt.
1686- Mentiune despre existenta unei sinagogi in mahalaua curelarilor din Iasi.
1694 - 1701- Mentiuni despre breasla jidovilor in condica vistieriei Tarii Romanesti din timpul
domniei lui Constantin Brancoveanu.
1698- Mentiune documentara despre o sinagoga la Focsani.
1702 - 1704- Mentiuni documentare despre functionarea unor medici si farmacisti evrei la
Curtea domnitorului Constantin Brancoveanu.
1715- Data celei mai vechi inscripti funerare pastrata in cimitirul evreiesc din Bucuresti (din str.
Sevastopol).
1717- Apare la Petersburg, "Descrierea Moldovei" de Dimitrie Cantemir. Contine importante
referiri la prezenta evreilor in Moldova.
1720 - 1721- Conscriptia populatiei in unele comitate din nord-vestul Transilvaniei. Sunt
mentionati evreii.
1724- Atestare documentara cu privire la prezenta lui Daniel de Fonseca, medic si filozof evreu,
la curtea lui Nicolae Mavrocordat, domnitorul Tarii Romanesti.
1727 - 1743- Condica domnitorului Constantin Mavrocordat conline importante informatii despre
existenta evreilor in Moldova.
1731- Alcatuirea statutului Confreriei Sacre (Societate evreieasca pentru inhumarea mortilor si
ingrijirea bolnavilor) a evreilor din Oradea.
1741- Comunitatea din Iasi adopta o hotarare cu privire la alegerea anuala a membrilor
conducerii laice a obstei.
1756, aprilie Primul hrisov domnesc (cunoscut pana acum) de confirmare in functie a unui
hahambasa - conducatorul suprem al obstei evreilor din Moldova si Tara Romaneasca.
1774- Recensamantul populatiei din Moldova efectuat de administratia militara rusa. Au fost
inregistrati in jur de 1.300 capi de familii evreiesti.
1780, august 18 Hrisovul domnesc al lui Constantin Moruzi, domn al Moldovei, prin care
aproba intemeierea de catre evrei a targului Soldanesti (Falticeni).
1783- Ordonanta locumtenentiala din Bratislava privind statutul evreilor din vestul Transilvaniei
pe baza prevederilor Edictului de Toleranta al imparatului Iosif al II-lea.
1792, mai 30- Incheierea unei conventii intre boierul Costache Mares si un grup de evrei
chemati din alte tari pentru infiintarea unei noi asezari de (targ) pe mosia Vladeni (Mihaileni de
astazi).
1803- In "Condica iluzilor" privind cuantumul darilor incasate de visteria Moldovei au fost
inregistrati aprox. 3000 evrei capi de familie.
1804- Ordinul lui Alexandru Constantin Moruzi, domnitorul Moldovei, privind reinnoirea
interdictiei pentru evrei de a lua mosii in arenda.
1816-1817- Se alcatuieste Codul lui Callimachi, domn al Moldovei. Art. 1431 stipula ca jidovii an
voie sa cumpere case si dughene in orase.
1818- loan Gheorghe Caragea, domn al Tarii Romanesti, aproba cererea comunitatii sefarde din
Bucuresti de a construi o sinagoga in mahalaua Popescului.
1831 - 1832- Incepe aplicarea prevederilor Regulamentelor Organice in Tara Romaneasca si,
respectiv in Moldova. Evreii,desi aflati in Tarile Romane de cateva secole, fiind necrestini, sunt
considerati straini fara drepturi politice.
1834 aprilie - 1849 iunie- Domnia lui Mihail Sturdza in Moldova, care adopta masuri favorabile
evreilor, dar si restrictive, antievreiesti. Incurajeaza asezarea evreilor in Moldova, inmultirea
targurilor, a iarmaroacelor si a zilelor de targ.
1846 - 1847 Construirea si inaugurarea Sinagogii Mari, din Bucuresti.
1848, iunie 9- Proclamatia de la Islaz. Art. 21 prevedea "Emanciparea israelitilor".
1848- Participarea unor intelectuali si meseriasi evrei la revolutie. Bancherii evrei Davicion Bally
si Hillel Manoah, precum si pictorii C.D. Rosenthal si Barbu Iscovescu sprijina activ revolutia.
1848- Publicarea programului Revolutiei Romane in Moldova. Stipuleaza emanciparea graduala
a istraelitilor.
1852, august 28- Inaugurarea la Bucuresti a scolii istraelito-romane cu limba de predare
romana.
1857, martie 22- Apare "Israelitul Roman", la Bucuresti, cel dintai periodic evreiesc din Tarile
Romane, in limbile romana si franceza.
1859, ianuarie 24- Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. Crearea Statului National Roman.
Alegerea lui Alexandru loan Cuza in functie de prim domn al Romaniei moderne (1859 - 1866).
1864- Discursul domnitorului Alexandru loan Cuza in care promite emanciparea graduala a
israelitilor din Romania.
1866- Abdicarea lui Al. I. Cuza. Carol I de Hohenzollern devine domn al Romaniei.
1866- Promulgarea primei Constitutii a Romaniei moderne. Art. 7 stipula: numai locuitorii crestini
pot obtne calitatea de cetatean roman. Evreii pamanteni devin apatrizi. Se oficializeaza
problema evreiasca in Romania.
1867, iulie 6- Inaugurarea Templului Coral din Bucuresti. Au participat: agentii si consulii
generali ai puterilor straine, ministrii romani, primarul Capitalei, senatori si deputati (N. Lahovari,
I. Marghiloman s.a.). Cuvantarea de inaugurare a lost rostita de rabinul Antoine Levy.
1867- Evreii din Ungaria, implicit si cei din Transilvania devin cetateni maghiari, avand drepturi
egale cu ceilalti locuitori ai tarii.
1877 - 1878- Razboiul pentru cucerirea independentei de stat a Romaniei. Populata evreiasca
acorda sprijin material; evreii mobilizati sub arme participa la razboi pe campul de lupta. Se
infiinteaza o ambulanta evreiasca, "Zion", care presteaza servicii sanitare pe front.
1879- Sub presiunea Congresului de pace de la Berlin s-a modificat art. 7 al Constitutiei si
necrestinii au oblinut dreptul de a dobandi cetatenie romana. Sunt incetateniti 888 de evrei
pentru participarea si sprijinul acordat razboiului de independenta. Totusi problema evreiasca nu
s-a rezolvat. Incetatenirea a fost individuala, fiecare caz trebuia votat in parlament. Rezolvarea
unei cereri dura peste zece ani; pana in anul 1913 autoritatile au incetatenit in jur de 2000
persoane, inclusiv cei 888 de participanti la razboiul de independenta.
1897- Participarea reprezentantilor miscarii sioniste din Romania la primul Congres International
al miscarii sioniste de la Basel.
1899- Recensamantul populatiei din Romania. Sunt inregistrati 266.652 de locuitori evrei, 4,5%
din totalul locuitorilor Romaniei.
1909- lnflintarea Uniunii Evreilor Pamanteni (UEP), avand ca scop principal obtinerea dreptului
la cetatenia romana pentru toti evreii pamanteni.
1913- Apare lucrarea lui N. Iorga intitulata Istoria "Evreilor din Terile Noastre". Desi cu orientare
antievreiasca, este prima sinteza a unui istoric roman despre evreii din Romania.
1913- Razboiul pentru reintregirea teritoriala a Romaniei. Sunt mobilizali sub arme si se prezinta
voluntar in razboi peste 23.000 de evrei, 10% din totalul populatiei evreiesti din tara, dintre care:
au cazut pe front 882, peste 700 an fost raniti, 825 decorali.
1918- Marea Unire. Organizatiile evreiesti din Romania saluta infaptuirea Romaniei Mari. Prin
alipirea unor provincii s-a triplat numarul locuitorilor evrei.
1922- Se obtine autorizatia de functionare a Uniunii Comunitatilor Evreiesti din Vechiul Regat.
1922 - 1932- Participarea unor organizaxii si personalitati evreiesti la viata parlamentara din
Romania.
1923- Congresul Uniunii Evreilor Pamanteni a hotarat transformarea acesteia in Uniunea
Evreilor Romani.
1923- Adoptarea noii Constitutii. Art. 133 a consfintit acordarea cetateniei romane locuitorilor
evrei din Romania si drepturi egale tuturor cetatenilor tarii. Evreii beneficiaza astfel de drepturi
politice egale cu ceilalti cetateni ai larii.
1930- Recensamantul populatiei. In Romania Mare sunt inregistrati 756.930 locuitori evrei,
adica 4,2% din totalul populatiei tarii. Din care: 32,99% erau ocupati in comert, 29,9% in
industria transformatoare, peste 4% in profesiuni libere.
1931- Infiintarea Partidului Evreiesc din Romania.
1937- Infiintarea Federapei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din Romania (FUCE).
1937- Formarea guvernului Goga-Cuza. Antisemitismul devine politica de stat.
1940, iulie 10- Declaratia de solidaritate a Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din
Romania cu poporul roman in conditiile dramatice de pierdere a unor teritorii istorice ca
Basarabia si Bucovina.
1940, august- Promulgarea Statutului juridic al evreilor din Romania. Decret-lege bazat pe
principiile rasiale ale legislatiei nurnbergheze adoptata in Germania hitlerista in 1935.
1940, august- Dictatul de la Viena decide cedarea Transilvaniei de nord-vest Ungariei. Peste
150.000 de evrei din Romania au trait pe acest teritoriu.
1940, august- Proclamarea Statului National Legionar Roman.
1940, septembrie - 1941, ianuarie- Adoptarea primelor legi antievreiesti. Politica de jaf si
teroare promovata de legionarii aflati la putere.
1941, ianuarie 22-23- Pogromul antievreiesc din Bucuresti, in zilele rebeliunii legionare. Au fost
ucisi peste 120 de evrei.
1941, iunie 22- Intrarea Romaniei in razboiul antisovietic alaturi de Germania hitlerista.
Inceputul unui regim de teroare antievreiasca.
1941, iunie - iulie, 6- Masacrul de la Iasi. Au fost ucisi intre 8000-12000 de evrei prin impuscare
pe strazile si la Chestura Politiei din Iasi si prin asfixiere in trenurile mortii special puse in
circulalie
1941, iunie-iulie- Evacuarea intregii populatii evreiesti din mediul rural si semiurban.
Concentrarea lor in capitalele de judete. Dislocarea evreimii din zonele petrolifere, concentrarea
lor in lagarul de la Teis - Targoviste. Evacuarea unor grupuri de evrei din Moldova in lagarul de
internati politici de la Tg. Jiu.
1941, vara si toamna- Pogromuri antievreiesti in Basarabia si Bucovina. Deportarea evreilor
din Basarabia, nordul si sudul Bucovinei in lagarele de exterminare din Transnistria.
1941, toamna- Stoparea deportarilor si refuzul regimului antonescian, din considerente
conjuncturale, de a deporta evreii din Romania in lagarele naziste de exterminare fizica.
1944, mai-iunie- Deportarea evreilor din Transilvania de Nord, aflata sub dominatie hortista, in
lagarele naziste de exterminare.
1944, august 23- Inlaturarea regimului antonescian in Romania.
Dupa 1944- lnstalarea treptata a regimului comunist. Incepe emigrarea in masa a evreilor, in
principal in Statul Israel. Evreii ramasi in Romania cunosc un profund proces de restructurare
social-economica si o integrare treptata in noile structuri social-economice ale societatii
romanesti.
1948- Ia fiinta Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti.
1949, iunie - Se legifereaza statutul Federatiei Comunitalilor Evreiesti din Romania (FCER) si al
cultului mozaic
1956- Aparitia primului numar al Revistei "Cultului mozaic". Din 1995 apare sub titlul "Realitatea
Evreiasca".
1977- Infiintarea Centrului pentru Studiul Istoriei evreilor din Romania.
1978- Inaugurarea Muzeului de Istorie a comunitatilor evreiesti din Romania.
Dupa 1989 - Se produce o extindere a activitalii FCER.
1994 - Se alege o noua conducere a FCER. In functia de presedinte, acad. prof. dr. Nicolae
Cajal, secretar general ing. Theodor Blumenfeld, secretar general-adjunct av. Iulian Sorin .
FCER coordoneaza activitatea a 48 de comunitati, din care 8 obsti. Din cei 12000 de membri ai
comunitatilor, cira 1/5 reprezinta tineretul.