Redresoare cu diode

A) Dioda redresoare – comportare la borne

a) În stare de conducţie, dioda este străbătută de un curent direct important, care circulă de la anod spre catod.
b) Dioda blocată este parcursă numai de un curent rezidual (neglijabil), care circulă de la catod spre anod.
B) Sursa de tensiune continuă
Structura generală și formele de undă ale semnalelor sunt prezentate în fig.1.

UO

u4 UO

0 0 0 0 0 t

Fig.1
Funcțiile blocurilor componente:
 Transformatorul - converteşte tensiunea pur alternativă u1 (cu valoare medie nulă) de la intrare într-
o tensiune tot pur alternativă (u2) dar cu alţi parametri;
 Redresorul – convertește tensiunea u2 pur alternativă de la intrare într-o tensiune u3 variabilă în
timp, periodică, pozitivă, cu valoare medie importantă ;
 Filtrul de netezire a ondulaţiilor - micşorează variațiile (pulsaţiile) tensiunii u3 redresate;
 Stabilizatorul de tensiune continuă - oferă la ieşire o tensiune cu componentă continuă UO
importantă și variații neglijabile.
C) Redresorul monoalternanță (RM)
Redresorul monoalternanță constă într-o diodă redresoare (fig.2) care redresează o singură alternanță a
tensiunii alternative de intrare u i . Perioada tensiunii u i s-a notat cu T, iar dioda conduce numai în
prima jumătate a perioadei T.
Funcția de redresare se observă din formele de undă ale tensiunilor de intrare (ui) și de ieșire (uO) ale
redresorului monoalternanță (fig.3).

iO
ui
ui uAK uO RL uO
uO

RM 0 t
T ui
T/2
Fig.2
Fig.3
D) Redresorul bialternanţă în punte (RBP)
 În redresoarele bialternanţă, se procesează ambele alternanţe ale tensiunii de intrare.
1
  Prin conectarea a patru diode împerecheate, ca în fig.4, se obţine un redresor bialternanţă în punte.
 Pe durata alternanţei pozitive a tensiunii de intrare , diodele D3 şi D4 sunt polarizate direct şi conduc, iar
diodele D1 şi D2 sunt blocate. Curentul prin circuit s-a notat cu linie punctată în fig.4.
 În alternanţa negativă a tensiunii de intrare , diodele D1 şi D2 conduc, iar diodele D3 şi D4 sunt blocate.
Curentul prin circuit s-a notat cu linie continuă în fig.4.
 Notații:
Iom - amplitudinea curentului de ieșire (curentului direct prin diodele care conduc);
Io - valoarea efectivă a curentului de ieșire;
RO - rezistența de ieșire (internă) a redresorului;
IO , UO - valoarea medie a curentului de ieșire, respectiv a tensiunii de ieșire a redresorului.

U1= 220V
f=50Hz uO

Fig.4
 Randamentul circuitului redresor (care dă eficienţa conversiei c.a.-c.c.) este definit ca raportul dintre
puterea utilă (PO) și cea absorbită (Pi), raport exprimat în procente: %  100 O .
P
Pi
Puterea utilă este puterea de c.c. la ieşire (în sarcină). La RBP se obține :
2
2  2I  4I 2
PO  U O  IO  R L  IO
 R L   om   R L  om
   2
Puterea de c.a. absorbită (de la sursa de alimentare) la intrarea RBP este:
2
I  I2
Pi  R O  R L   I o   I o  R O  R L    om   R O  R L   om .
 2 2
Ca urmare, se obține
2 2
4I om 4I om
RL 
%  100 2 . Dacă RORL , se obține %  100 2 
800
 80% .
2 2
2
R O  R L    I om   I om 
 
 2   2 
E) Filtrul capacitiv
 Filtrul capacitiv constă într-un condensator conectat între bornele de ieșire ale redresorului.
 Eficiența filtrului este cu atât mai bună (variațiile tensiunii de ieșire mai mici) cu cât capacitatea
condensatorului și rezistența de sarcină (RL ) a redresorului au valori mai mari.