Valențe didactice și educative ale discursului

mediadic
Comparație între publicațiile Romania literară și
Tribuna din perspectiva educativă
CUPRINS

I. Motivarea publicațiilor alese

II. Criterii de analiză
III. Obiectivele educaționale
IV. Bibliografie
 I. Motivarea publicațiilor alese

Conștientizarea unui spațiu cultural românesc contemporan este prima verigă dintr-un
ansamblu complex al existenței unui asemenea spațiu în care cele două publicații alese în
constituirea corpusului acestei prezentări ocupă un loc de primă importanță. România
Literară este o tradiție care își are incipitul în anul 1855, sub amprenta lui Alecsandri, pentru
ca mai apoi, în perioada interbelică, să fie patronată cu succes de Liviu Rebreanu. Într-o
Românie aflată sub ambrenta totalitarismului, România Literară se va afla într-un continuu
război cu cenzura, reușind totuși să își desfășoare activitatea benefică în sfera culturii,
menținând totodată un continuu contact cu circuitele spirituale europene și universale, în
vremurile comuniste în care interdicția era cuvântul și conceptul de ordine în spațiul cultural
românesc de orice natură. În perioada post decembristă, această publicație hebdomadară
(săptămânală), a urmărit să ocupe locul fruntaș în rândul publicațiilor general-culturale,
cuprinzând mai multe domenii educaționale: literatură, critică, istorie, teorie literară, cultură
politică, arte vizuale, spectacole, sociologie și filosofie. Astfel, săptămânal, România
Literară ne asigură necesarul de informații în ceea ce privește cultura României: premii,
apariții editoriale, simpozioane, colocvii, spectacole, vernisaje și concerte, iar astăzi, nume
sonore precum Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu, Rodica Zafiu sau Nina Pruteanu,
își desfășoară cu succes activitatea culturală în cadrul României Literare.
În ceea ce privește a doua publicație aleasă spre a fi comparată din punctul de vedere
al obiectivului educațional existent este revista Tribuna. O revistă de cultură care își are
rădăcinile în 1884, sub conducerea lui Ioan Slavici, și care furnizează articole ce conțin
materiale actuale și probleme de atitudine intelectuală. Politica editorială a acestei reviste este
concentrată pe aspecte precum contextul spiritualității românești, încurajarea creației și
susținerea tinerilor talentați, recuperarea valorilor culturale din diaspora, studiile de istorie,
sociologie, critică și istorie literară, sincronizarea cu valorile culturii universale. Din echipa
redacțională a Tribunei, se disting personalități precum Mircea Arman, Claudiu Groza,
Constantin Barbu sau Nicolae Iliescu.
Așa cum am menționat mai sus, tradiția, vechimea, devotarea și profesionalismul unor
celebri jurnaliști m-au determinat să aleg aceste două publicații, având în vedere că sunt și
cititoare fidelă a acestora.
 II. Criterii de analiză

Criteriile de analiză după care se va ghida această prezentare comparativă sunt de

natură educațională, întreaga analiză bazându-se pe identificarea elementelor ce pot fi
considerate educative. Obiectivele educaționale pot fi cognitive, afective sau psihomotorii,
bineînțeles ținându-se cont de domeniul la care se referă, în cazul nostru fiind vorba de un
domeniu literar precum presa culturală. Obiectivele cognitive se referă la asimilarea
cunoștiințelor, cele afective cuprind formarea convingerilor, părerilor, sentimentelor sau
atitudinilor, iar cele psihomotorii sunt cele care formează deprinderi manuale, ceea ce în cazul
nostru nu prea sunt valabile, având în vedere că presa culturală se referă mai mult la primul
obiectiv, cel de natură cognitivă, fiindcă este vorba de două publicații culturale.
De asemenea vor mai fi luate în calcul aspecte precum structura revistelor și tipurile de
articole. Dacă e să vorbim despre România Literară, atunci vom avea în vedere faptul că este
o publicație săptămânală, cu rubrici permanente care ilustrează repertorii precum: Actualitate,
Cronică literară, Semn de carte, Istorie literară, Arte, Pagină de poezie, Pagini de proză,
Poșta redacției, Scrisori de la cititori, Literatură străină. De asemenea, vom găsi rubrici
precum Inedit, Păcatele Limbii, unde Rodica Zafiu realizează o adevărată satirizare a
carențelor din limba română utilizată astăzi. Lecturi la zi, Contrafort, Cronica plastică sau
Cronica de film sunt alte rubrici prezente în publicația România Literară, rubrici de cultură
care conferă un aspect educațional inedit.
În ceea ce privește a doua publicație aleasă, revista Tribuna, vom observa faptul că,
spre deosebire de prima revistă, aceasta apare bilunar, iar în cele 36 de pagini se regăsesc
rubrici culturale precum Editorial, Cărți în actualitate, Evocare, Blocnotes, Cartea străină,
Comentarii, Teoria, Istorie literară, Interviu. Interesant este însă Clubul de lectură, rubrică
din Tribuna unde se reunesc diferite manifestări de ordin literar, în versuri sau proză, prin care
se încearcă încurajarea noilor talente, precum și furnizarea de hrană spirituală într-un pachet
cultural complex de care se poate bucura cititorul în momentul în care parcurge paginile
acestei publicații de succes.
Așadar, prezentarea se va axa în principal pe caracterul cultural al articolelor, și
bineînțeles pe compararea acestora din punctul de vedere al educației.

III. Obiectivele educaționale

 După cum am stabilit și argumentat mai sus, ne vom axa în cele ce urmează îndeosebi
pe caracterul cognitiv al obiectivului educațional, având în vedere faptul că cele două
publicații se pot lăuda cu un aport destul de mare de informații.
În România Literară din 11 decembrie 2009 ne putem bucura de articole precum Țara
Scriitorilor, Un autor de interior, Străina – Hortensia Papadat Bengescu – Despre
recuperarea unui roman pierdut, Fețele tristeții etc., articole ce ne informează despre scriitori
condamnați la moarte și ascunși de serviciile secrete, ca în cazul articolului lui Mircea
Mihăieș, Țara Scriitorului, de la pagina 4, despre fiolosofia interesantă a lui Steinhardt, ca în
cazul lui Sorin Lavric și a articolului său de la pagina 6, Un autor de interior, despre
Hortensia Papadat Bengescu și romanul său Străina ca în cazul articolului Despre
recuperarea unui roman pierdut a Gabrielei Omăt (pagina 16), despre critica literară a lui
Cosmin Ciotloș de la pagina 7 care ne prezintă un articol denumit Ritmuri pentru antifonările
necesare sau despre lumi poetice distincte, ca în cazul Poeziei lui Nicolae Tzone, articol
realizat de același Cosmin Ciotloș.
Aceste articole cu iz literar și filosofic sunt menite să ne procure doza de informație
periodică necesară pentru îmbogățirea cunoștiințelor.
Bineînțeles că și în cazul Tribunei există aceste articole literare, care prezintă aceleași
lumi poetice diferite (Tăcere fără adăpost – Ion Negru, pagina 5, Sub semnul experimentului
– Octavian Soviany, pagina 6), cronici de carte (Cuvântul și cartea – Aurel Sasu, pagina 9,
Călătoria de autodescoperire a lu John Irving – ing. Licu Stavri, pagina 28) precum și
adevărate introduceri în alte scrieri (Scrisoare către R. – Stelian Muller, pagina 15, Exerciții
pentru moarte – Medeea Iancu, pagina 17).
Alături de universul literar prezent în ambele publicații regăsim în continuare articole
din sfera istoriei. Astfel, în ceea ce privește România Literară, trebuie menționată prezența
unor articole de factură istorică, care îndeplinesc condiția obiectivului cognitiv prin asimilarea
faptelor cronologice din trecut. Cu ajutorul acestor articole vom învăța despre Brazilia
(Tropice triste – Mihai Zamfir, pagina 8) sau despre Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta
(Prepeleac – Constantin Țoiu, pagina 15).
În cazul celei de-a doua publicații, Tribuna, aceste articole de factură istorică pot fi
găsite în pagini ce găzduiesc scrieri jurnalistice precum Fundoianu – Fondane, între
România, Paris, Auchwitz, în care se vorbește despre viața unui poet și eseist român stabilit în
Paris și ucis în teribilul Holocaust, la Auschwitz, în octombrie 1944, la 44 de ani. De
asemenea, revista Tribuna ne vorbește despre procesul scrierii în perioada comunistă prin
intermediul unui interviu cu poetul Ion Cristofor, în articolul Când stai pe marginea
prăpastiei, e riscant să ațipești, a lui Andreia Cristina Oltean, la pagina 22.
Continuându-ne analiza celor două publicații, vom observa și prezența unor articole de
sorginte cinematografică. Așadar, este necesară consultarea articolelor ce au ca temă lumea
filmului.
În cazul României Literare, Angelo Mitchievici ne pune la curent cu un element
important al cinematografiei franceze, Le chagrin et la pitié: Chronique d’une ville française
sous l’occupation (Tristețe și milă: Cronica unui oraș francez sub ocupație) din anul 1969, în
regia lui Marcel Ophulus. Acest documentar este prezentat în România Literară din
perspectiva unei culturi distincte, precum și a istoriei unei țări atât de importante precum
Franța.
Periplu cinematografic continuă și în Tribuna, prin intermediul articolului Francesca a
lui Ioan – Pavel Azap, în care se prezintă pelicula cu același nume, filmată în România lui
2009, în regia lui Bobby Păunescu. De asemenea, în Tribuna se găsesc două articole ce au în
prim plan lumea filmului, așadar al doilea articol este a lui Lucian Maier, Podul de flori, care
ne vorbește la pagina 33 despre filmul cu același nume, regizat de Thomas Ciulei,
considerându-l „un film care manipulează realitatea”1.
Al patrulea domeniu pe care îl cuprind ambele publicații este cel al religiei. Așadar, în
România Literară avem un articol numir Vertical și orizontal, în rubrica Actualitate de la
pagina 3, articol realizat de Aureliu Busuioc din care vom înțelege că dogma este prost
percepută de omenire, în accepțiunea sa generală.
În ceea ce privește revista Tribuna, există o rubrică distinctă denumită simplu: Religia.
În numărul Tribunei din decembrie 2009, vom găsi la pagina 25 un articol extrem de
interesant a lui Radu Preda, Teologia socială – Condamnarea comunismului (III). Aici ne vom
bucura de o împletire a istoriei cu religia, întregul articol fiind o prezentare a marxismului și
comunismului, văzut dintr-o perspectivă religioasă.
Există și o perspectivă „tehnică” în ambele reviste, perspectivă care ne va aduce în
prim plan accepțiunea gramaticală a limbii române. În România Literară avem binecunoscuta
rubrică a Rodicăi Zafiu, denumită sugestiv Păcatele limbii, iar în numărul propus pentru
analiză ne vom delecta cu articolol LOL de la pagina 15, articol ce satirizează subtil această
„abreviere din jargonul comunicării rapide și informale din internet”2.
Articolul înfrățit din Tribuna, aparține Florentinei Răcătăianu, Despre maladiile limbii
române, și îl găsim la pagina 4. În acest articol se aduce în prim plan o mini recenzie a

1
Tribuna, Anul VIII, nr. 174, 1-15 decembrie 2009, p. 33
2
România Literară, Anul XLII, nr.49, 11 decembrie 2009, p. 15.
Dicționarului limbii române de lemn a lui Aurel Sasu, dicționar care „înregistrează febrilitatea
contaminărilor lingvistice”.3
Dacă prezența obiectivului educațional de tip cognitiv din aceste publicații ar necesita
un Quot Eram Demonstandrum, atunci aș recurge la argumentarea exemplificativă a
perspectivei artistice regăsite în cele două publicațiii analizate. Așadar, în România Literară
avem articolul Culoarea, între geometrie și incantație a lui Pavel Șușară de la pagina 25, care
ne prezintă o cronică a Tratatului de Cromatologie realizat de prof. Liviu Lăzărescu.
În cazul Tribunei, avem la pagina 36 un articol a lui Andrei și Sorina Jecza, articol care
ne expune succint o prezentare a unui proiect revitalizant, proiect ce presupune arta prin
grafitti și care are ca temă cei 20 de ani de la Revoluția din Timișoara (în 2009 atunci când a
fost tipărit numărul acesta al Tribunei, se făceau 20 de ani de la Revoluția din 1989). Articolul
poartă numele proiectului, denumirea sugestivă Memoria Zidurilor este de fapt o adevărată
lecție de istorie națională, istorie prezentată „altfel”, prin intermediul grafitti-ului.
Iată deci cum cele două publicații au suficient de multe articole încât să acopere
diverse domenii culturale, și astfel să satisfacă aria de interes a cât mai multor cititori.

IV. Bibliografie

1. Revista România Literară, anul XLII, numărul 49, 11

decembrie 2009
3
Tribuna, Anul VIII, nr. 174, 11-15 decembrie 2009, p. 4
2. Revista Tribuna, anul VIII, serie nouă, numărul 174, 11
decembrie 2009
3. Curs pedagogie Finalitățile educației, prof. Conf. Univ. Dr.
NICU Adriana, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011
4. http://www.scribd.com/doc/57202505/obiective-educationale
consultat la data de 9.02.2013